See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/235974244

RISCURI CE POT APĂREA ÎN CULTIVAREA UNOR HIBRIZI DE PORUMB (ZEA

MAYS L.) ÎN CONDIŢII DE STRES HIDRIC ŞI TERMIC ÎN ZONA DE NORD-EST A
ROMÂNIEI RISKS INVOLVED IN THE CULTIVATION OF H...

Article · October 2011

CITATIONS READS
0 743

1 author:

Lucian Ciprian Melut

Maisadour Semences Romania
14 PUBLICATIONS   3 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Grain Field Drying of a Set of Maize Hybrids Released in Romania View project

All content following this page was uploaded by Lucian Ciprian Melut on 17 May 2014.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 RISCURI CE POT APĂREA ÎN CULTIVAREA UNOR HIBRIZI DE
PORUMB (ZEA MAYS L.) ÎN CONDIŢII DE STRES HIDRIC ŞI TERMIC ÎN
ZONA DE NORD-EST A ROMÂNIEI
RISKS INVOLVED IN THE CULTIVATION OF HYBRIDS OF
MAIZE (ZEA MAYS L.) IN WATER AND HEAT STRESS CONDITIONS IN
THE NORTH-EAST OF ROMANIA
ing. Lucian Ciprian MELUŢ1, drd. ing. Viorel DINCĂ2, drd. ing. Valentin MANDACHE2
1
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Iaşi
2
SC Pioneer Hi-Bred Seed Agro SRL, Afumaţi, Ilfov

Abstract

Motto: ‘‘Every generation begins and ends with agriculture’’ (Meluţ L.)
Given the conditions and traditions of maize cultivation in Romania, the genetic basis which is available,
attempting through this work complement the knowledge and risk analysis in relation to maize culture, bringing new
data on capacity and features related to productivity, drought and heat conditions of commercial hybrids, the climate
and soil characteristic of Romania's NE. The aim is to detect the performing hybrids in a field irrigation and
irrigation application time, on a background of higher technology, but also reduce the quantities of water applied to
maize crop with the best economic results.
This work presents the results in an experience in 2010, which was organized by randomized block method
in three repetitions, in a field planted with commercial corn hybrids in Romania, from the same FAO group. In this
experiment, we are interested in the influence of irrigation water in different developmental stages of corn plant, on a
background of 120 kg N, 70 kg P2O5 and 100 kg K2O, correlated with the capacity and productivity of features
(number of grains / cob and TGM - thousand grain mass).
Analysis was conducted of the experimental variants, a set of maize hybrids grown in the forest-steppe
conditions in Moldova, the stability of production and production elements, to identify the best hybrids that
correspond to unfavorable environmental conditions (drought and heat) in the area where we did experience. It will
be observed that the grain harvest produced a positive reaction to the application of a more rich irrigation through
increased production and production indices, and economically justified in terms of the profitability.

Key words: risks, corn, irrigation, analysis, production stability.

A. Introducere

Porumbul (Zea mays L.), specie deosebit de generoasă prin potenţialul de producţie, prin
diversitatea largă de utilizare ca sursă de hrană pentru om şi animale, şi materie primă pentru
procesare industrială, cultivată pe suprafeţe întinse în întreaga lume, precum şi în România, se
plasează pe un loc prioritar în cooperarea şi dezvoltarea unei agriculturi moderne şi performante.
Planta de porumb constituie cel mai surprinzător sistem pe care natura îl are pentru
acumularea energiei. Dintr-o sămânţă care cântăreşte în jur de o treime de gram, răsare şi se
dezvoltă în aproximativ nouă saptămâni o plantă înaltă de doi-trei metri, iar în jurul a opt
săptâmăni care urmează, aceasta va produce 600-1000 de boabe. (Cristea M., 2007).
Solicitările pieţei şi a consumatorului au condus cercetările în ameliorarea porumbului,
spre crearea de hibrizi tot mai performanţi privind capacitatea de producţie (Ciocăzanu I. şi
colab., 2009). Până în 2020, 20% din totalul combustibililor folosiţi în UE trebuie să fie
biocarburanţi, iar sursa cea mai importantă din punct de vedere economic pentru a realiza acest
lucru îl reprezintă cultura de porumb. Astfel, se încurajează cultura porumbului prin mărirea
suprafeţelor cultivate cu această plantă.
Preocupările legate de consumul de apă în irigarea porumbului, constituie un deziderat
major; astfel încât, prin aplicarea celor mai noi cunoştinţe, contribuţia culturii de porumb la
furnizarea de materie vegetală, să crească anual. Obiectivul acestei lucrări îl constituie
caracterizarea a opt hibrizi de porumb comerciali în România, privind capacitatea şi parametrii de
producţie corelate cu consumul de apă.

B. Materialul biologic experimentat şi metoda de cercetare

B.1. Scopul şi obiectivele lucrării

În lucrarea de faţă se prezintă influenţa suspendării udărilor în diferite stadii de dezvoltare

a porumbului privind regimul irigaţiilor asupra stării de aprovizionare cu apă a solului,
microclimatului, consumului total de apă a solului şi corelaţiile indicatorilor: seceta pedologică şi
consumul de apă cu producţiile de porumb. S-a avut în vedere evidenţierea posibilităţilor de
reducere a normelor de irigare la cultura porumbului în contextul resurselor de apă tot mai
limitate şi a tendinţelor de aridizare a climei şi în zona de nord-est a României.
De asemeni, se are în vedere calculul eficienţei economice prin care se exprimă cantitatea
generală a activităţilor economice. Acest concept se realizează în favoarea utilizării în mod
raţional a factorilor de producţie necesari procesului de producţie justificat de obiectul
întreprinderii. Astfel, eficienţa economică se exprimă ca un raport între rezultatul activităţii
eforturilor depuse, exprimate prin cantitatea factorilor de producţie utilizaţi.

B.2. Condiţiile ecologice din anul experimentării

Cercetările s-au efectuat în anul 2010, când temperatura media anuală a fost de 10,83oC,
iar temperatura medie înregistrată în perioada de vegetaţie (lunile IV-IX) a fost de 19,38oC. Cea
mai călduroasă perioadă a fost luna august (temperatura medie de 25,3 oC) care corespunde fazei
de umplere a bobului la porumb. (Figura 1).

21,3 20,6
19,4
16,1 16,3
24,7 25,3
10,1 21,8 10,1
17,8
15,4
11,3 10,9 4,1
3,3 6,7
4,1
-0,8
-1,9 -1,2
-0,8
-6 II
I -3,6 III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Media lunară Media multianuală

Figura 1. Temperaturile înregistrate în anul agricol 2010 (oC)

 Precipitaţiile medii înregistrate în 2010 au fost de 46,73 mm/m2, iar precipitaţiile
înregistrate în timpul perioadei de vegetaţie au fost de 54,63 mm/m2, caracterizând anul agricol
2010 ca fiind unul relativ bun în privinţa precipitaţiilor căzute (Figura 2).

75,1

52,5
57,6 34,4
40,8
69,2
90,6 86,8
75,8 70,4
28,9 40,3
61,8 28,9
27,4 28,1
37,6 34,6 34,4
29,2 28,4
23 18,4
4,4
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Media lunară Media multianuală

Figura 2. Precipitaţiile înregistrate în anul agricol 2010 (mm)

Cercetările s-au efectuat pe un cernoziom cambic tipic cu orizoturile bine diferenţiate,

caracteristic Sivostepei Moldovei. Pe stratul arat, solul are o hidrostabilitate mare a agregatelor
mai mari de 0,25 mm (47,5%), densitatea aparentă de 1,41g/cm³, caracterizează solul ca slab
tasat, iar porozitatea totală este mijlocie. Reacţia solului este slab acidă (6,11-6,8) pe întregul
profil de sol; aprovizionarea cu humus este slabă (1,44-1,75%).
Sursa de apă de irigare este un foraj adânc de 15 m. Apa are un pH (7,2) care o încadrează
în categoria celor corespunzătoare pentru irigat, un conţinut de sodiu scăzut (12,9%), reziduu
mineral fix (0,5 g/l) sub limita admisibilă de 0,8-1 g/l.

B.3. Materialul utilizat în cercetare şi tehnologia aplicată

Modelul experimental a fost o experienţă polifactorială cu parcele subdivizate, cu factorul

tip de stress hidric ca parcelă mare, randomizate în trei blocuri complete, iar hibrizii au constituit
parcela subdivizată, după cum urmează:
FACTORUL A - parcela mare – tipul de stres hidric cu 4 graduări: A1 - Neirigat;
A2 - Stres la înflorit (la 8 frunze s-a interupt irigaţia); A3 - Stres la umplerea boabelor (la începutul
umplerii bobului s-a înterupt irigaţia); A4 – Non-stress (irigat în optim);
FACTORUL B –parcela mică, randomizată în cadrul parcelei mari- hibridul cu 8 graduări
(hibrizi comerciali în România în 2010, aparţinând marilor companii producătoare de hibrizi,
aparţinând aceeaşi grupe FAO 400-450) : Pioneer - B1- PR37Y12; B2 - PR37F73; Monsanto -
B3 - DK5143; B4 - DK4995; Limagrain – B5 – Ademio, B6 - LG 33.95; Syngenta – B7 - NK
Cisco; B8 -Dolar.
Suprafaţa unei parcele experimentale a fost de 50m2, numărul de repetiţii -3, metoda de
irigare – prin aspersiune; pe un agrofond superior: N120P70K100. Din 10 în 10 zile, în toate
variantele, s-a determinat umiditatea solului pe adâncimea de 0-75 cm, iar lunar, pe adâncimea de
0-150 cm. În varianta fără suspendarea udărilor, s-a irigat în momentul în care, pe adâncimea de
0-75 cm, rezerva de apă a ajuns la nivelul plafonului minim (PM). În variantele cu suspendarea
udărilor în diferite faze de dezvoltare, s-a irigat conform metodei experimentale, odată cu irigarea
variantei fără suspendarea udărilor.

A1 b1 A2 b4 A3 b5 A4 b8
b2 b3 b6 b7
b3 b2 b8 b6
b4 b1 b7 b5
b5 b8 b1 b4
b6 b7 b2 b3
b7 b6 b3 b2
b8 b5 b4 b1
Figura 3. Aşezarea experienţei în teren

S-a efectuat înainte de însămânţare pregătirea patului germinativ cu combinatorul la

adâncimea de 7-8 cm; combaterea postemergentă a buruienilor cu Merlin în doză de 2l/ha în 300 l
apă. S-au efectuat 3 lucrări mecanice de prăşit şi s-au aplicat îngrăşămintele cu N fracţionat în
două părţi: 60 kg la semănatul culturii şi 60 kg la praşila a doua. Îngrăşămintele cu P şi K s-au
aplicat din toamnă la arătură sub formă de sare potasică (70 kg/ha) şi superfosfat (100 kg/ha).
La recoltare s-au extras probe de 20 de ştiuleţi la care s-au determinat masa a o mie de
boabe (MMB), proporţia de boabe pe ştiulete (randamentul de boabe în % faţă de rahis) şi
perioada de vegetaţie exprimată în procente de umiditate în boabe la recoltare.

B.4. Regimul de irigare al porumbului

Pentru menţinerea rezervei de apă pe adâncimea de 0-75 cm între plafonul minim şi
capacitatea de câmp în anul 2010, s-a folosit o cantitate însemnată de apă. Numărul de udări cel
mai mare a fost de 8 la varianta irigată în optim, cele mai multe udări 4, fiind înregistrate în lunile
iulie-august, unde consumul de apă la porumb este cel mai ridicat.
În tabelul 1 este prezentat regimul de irigare în perioada de vegetaţie pentru fiecare
variantă experimentală în parte, iar în tabelul 2 sunt menţionate date referitoate la cantităţile totale
de apă provenite din precipitaţii naturale, cât şi din regimul suplimentar de irigaţii.
Tabelul 1. Regimul de irigare în perioada de vegetaţie a porumbului în 2010 (mm)
Varianta IV V VI VII VIII IX
∑m n ∑m n ∑m n ∑m n ∑m n ∑m n
V1 - - - - - - - - - - - -
V2 25,0 1 25,0 1 30,0 1 - - - - - -
V3 25,0 1 25,0 1 25,0 1 60,0 2 - - - -
V4 25,0 1 25,0 1 25,0 1 65,0 2 60,0 2 20,0 1
V1 – Neirigat; V2 - Stres la înflorit (la 8 frunze s-a înterupt irigaţia); V3 - Stres la umplerea
boabelor (la începutul umplerii bobului s-a înterupt irigaţia); V4 – Non-stress (irigat în
optim); ∑m – norma de irigare; n – numărul de udări.
 Tabelul 2. Cantităţile totale de apă din precipitaţii naturale şi irigaţii în 2010 (mm)
Varianta IV V VI VII VII IX Total
V1 29,2 75,8 90,6 28,4 61,8 70,4 356,2
V2 54,2 100,8 120,6 28,4 61,8 70,4 436,2
V3 54,2 100,8 115,6 88,4 61,8 70,4 491,5
V4 54,2 100,8 115,6 93,4 121,8 90,4 576,2
V1 – Neirigat;V2 - Stres la înflorit (la 8 frunze s-a înterupt irigaţia); V3 - Stres la umplerea
boabelor (la începutul umplerii bobului s-a înterupt irigaţia); V4 – Non-stress (irigat în optim);

C. Sinteza rezultatelor de producţie şi discuţii

C.1. Influenţa stresului hidric şi termic asupra nivelului producţiei

Hibrizii au fost testați în aceleași condiții de cultură, în fiecare repetiție și variantă.

Regimul de apă aplicat suplimentar a avut un rol determinant asupra producției de cariopse.
Urmărind datele din tabelul 3 se observă creşterea producţiilor direct proporţional cu aplicarea
irigaţiilor.
Potenţialul de producţie a hibrizilor, în condiţii de stres hidric şi termic, care a caracterizat
anul 2010 pentru cultura porumbului, a făcut obiectul acestei cercetări. Astfel, se urmăreşte dacă
prin aplicarea unui regim de apă suplimentar, valoarea cantitativă a producţiei va creşte. În
coloana V1 este prezentată capacitatea de producţie a fiecărui hibrid testat în condiţiile de secetă şi
arşiţă. Valorile producţiilor depăşesc pragul de 7 t/ha, dovedind o plasticitate ecologică ridicată;
cel mai bun hibrid privind capacitatea de producţie îl are PR37F73 cu 7,87 t/ha. Influenţa
regimului de apă aplicat în diferite faze de vegetaţie, scoate în evidenţă adevăratul potenţial al
hibrizilor testaţi privind capacitatea de producţie. (Tabelul 3).

Tabelul 3. Producţiile înregistrate pentru fiecare dintre hibrizii testaţi în cele patru
variante diferite de irigaţie, în anul 2010, (calculate la umiditatea STAS 14%) (kg/ha)
Hibridul Varianta Media
V1 V2 V3 V4
PR37Y12 7144 7931 8864 11773 8828
PR37F73 7875 8475 9183 12043 9394
DK 5143 7319 8505 9314 12107 9311
DK 4995 7200 7843 8798 11518 8840
Ademio 7037 7918 8752 11499 8802
LG 33.95 7181 8028 9160 11600 8992
NK-Cisco 7075 7613 8612 12004 8826
Dolar 7593 8218 9011 11775 9149
Media 7303 8066 8961 11739
V1 – Neirigat;V2 - Stres la înflorit (la 8 frunze s-a înterupt irigaţia); V3 - Stres la umplerea
boabelor (la începutul umplerii bobului s-a înterupt irigaţia); V4 – Non-stress

Pentru o imagine mai bună asupra producţiilor înregistrate de hibrizii experimentaţi în

urma cercetării, am realizat figura 4 care prezintă graficul evoluţiei capacităţii de producţie.
De asemeni, se poate observa influenţa regimului de apă suplimentar în V2, V3 şi V4.
Astfel, se constată că perioadele critice în ceea ce priveşte regimul de apă, sunt la începutul
înfloritului (stadiul de 8-9 frunze) şi la umplerea boabelor. Temperaturile ridicate asociate cu
regimul scăzut de apă accesibil plantelor, împiedică polenizarea plantelor şi astfel o recoltă mai
mică cu până la 15%. Acest lucru se poate observa comparând producţiile V 1 cu V3 şi V4, unde
s-a aplicat un regim suplimentar de apă.

8961 11739
MEDIA 8066
7303
9011 11775
Dolar
7593 8218
8612 12004
NK-Cisco 7613
Hibrizii experimentaţi

7075
9160 11600
LG 33.95 8028
7181 V4
8752 11499
Ademio 7918
7037 V3
8798 11518
DK 4995 V2
7200 7843
9314 12107 V1
DK 5143 8505
7319
9183 12043
PR37F73
7875 8475
8864 11773
PR37Y12 7931
7144

6500 8000 9500 11000 12500

kg/ha
Figura 4. Reprezentarea grafică a producţiilor precum şi media acestora

C.2. Influenţa stresului hidric şi termic asupra indicilor de producţie

Componentele capacităţii de producţie sunt de asemeni foarte importante pentru alegerea

unui hibrid de porumb în condiţiile ecologice din Silvostepa Moldovei. Astfel, randamentul de
boabe/ştiulete oferă informaţii despre adaptabilitatea hibrizilor în zonă, dar şi cu privire la
genetica liniilor consangvinizate utilizate în crearea hibrizilor, precum şi rezistenţa acestora în
condiţii de stres.
Masa a o mie de boabe (MMB) este o caracteristică importantă, deoarece ea face parte din
formula de calcul a cantităţii de sămânţă la hectar. Altfel spus, cu cât aceasta este mai mare cu
atât va fi necesar o mai mică normă de sămânţă/ha şi astfel costurile de producţie vor fi mai mici.
De asemeni, această caracteristică a hibrizilor de porumb, în general este foarte importantă
mai ales în procesul de producere a seminţelor pentru cultura intensivă.
Rezultatele cercetării privind masa a 1000 de boabe (figura 5) au scos în evidenţă faptul că
aplicarea unui regim de apă suplimentar culturii porumbului aduce un spor de greutate
semnificativ. Diferenţele înregistrate sunt cuprinse între 4-62g în toate cele patru variante
experimentate.
Valoarea MMB-ului cea mai mică este a hibrizilor experimentaţi este în prima variantă
(varianta neirigată), cu valori numerice cuprinse între 298-312g. În celelalte variante, unde
regimul de apă aplicat în perioada de vegetaţie creşte, se observă şi o creştere a valorii MMB-ului.
Cele mai mari valori înregistrate sunt, evident în ultima variantă unde s-a aplicat un regim de
irigaţie în optim.
 400

380
362 359
358
360 354 353
350 350 347
345 V1
342 341 339
336 337
340 332 333 V2
319 321 318 320 318 320 319 V3
315
312
320 308 309 306 304 304 V4
301 298
300

280
PR37Y12 PR37F73 DK 5143 DK 4995 Ademio LG 33.95 NK-Cisco Dolar

Figura 4. Valorile MMB-ului a hibrizilor exerimentaţi în cele patru variante de irigare (g)

Se constată o proporţionalitate directă între MMB-ul înregistrat şi producţiile de boabe ale

hibrizilor testaţi, ceea ce consilidează ideea de stabilitate a hibrizilor testaţi şi puternica reacţie
care o au la variante diferite de tehnologie în cultura intensivă.
În ceea ce priveşte randamentul de boabe/ştiulete, adică greutatea boabelor unui ştiulete
raportat la greutatea ştiuletelui curăţat de boabe, valorile înregistrate în urma cercetării celor opt
hibrizi comerciali de porumb în cele patru variante diferite de irigare, au valori cuprinse între
80-84%; diferenţele înregistrate între hibrizi şi între variante fiind nesemnificative din acest punct
de vedere.

C.3. Analiza eficienţei economice

Scopul oricărei experienţe ce vizează producţia agricolă este de a găsi căi şi mijloace de
creştere a nivelului producţiei, însă nu în orice condiţii de eficienţă economică.
Pentru experienţa de faţă, în scopul stabilirii eficienţei economice s-au folosit preţurile
existente în anul 2010. Astfel, în urma calculelor efectuate s-a stabilit necesarul de cheltuieli
pentru o cultură de porumb, din momentul înfiinţării acesteia şi până la vânzarea producţiei
obţinute, acesta fiind 1452de ron/ha, fără a include în acest preţ cheltuielile cu sămânţa şi irigaţiile
(costuri care s-au calculat separat în funcţie de preţul de achiziţie a seminţelor şi a apei de irigat).

C.3.1. Analiza costului de producţie

Cel mai mic cost de producţie (1,32 ron/kg) se înregistrează în cazul hibridului DK4995 în
varianta stres la umplerea boabelor (la începutul umplerii bobului s-a înterupt irigaţia); iar cel mai
mare cost de producţie este în cazul primei variante neirigate, la hibridul PR37F73, de 1,54
ron/kg.
Costurile medii de producţie pe fiecare variantă sunt: V1 – 1,47 ron/kg; V2 – 1,41 ron/kg;
V3 – 1,43 ron/kg şi respectiv V4 – 1,46 ron/kg; iar costurile medii pentru hibrizi variază între 1,39
ron/kg la DK5143 şi 1,49 ron/kg la Dolar (Figura 5).
 1,54
1,54
1,51
1,5 1,5 1,5 1,5
1,49 1,49 1,49
1,49
1,48 1,48 1,48 1,48 PR37Y12
1,49 1,47
1,47
1,46 1,46 1,46
1,45 1,45 PR37F73
1,44 1,44
1,43 DK 5143
1,44
DK 4995
1,38 1,38 1,38 Ademio
1,39 1,37 1,37 1,37
LG 33.95
1,33
1,34 1,32 NK-Cisco
Dolar
1,29
V1 V2 V3 V4

Figura 5. Analiza costului de producţie pentru fiecare hibrid experimentat în cele

patru variante de irigare (ron/kg)

C.3.2. Analiza profitului brut

Cel mai ridicat profit în urma efectuării cercetării este în cazul variantei irigate în optim
(non-stress), acesta ajungând la 981,2 ron/ha în cazul cultivării hibridului PR37F73. Valorile
profitului în cazul acestei variante de irigare depăşesc la toţi hibrizii valoarea de 900 ron/ha.
(Figura 6).

926,7
Dolar 618,2
674
566,7
970
NK-Cisco 577,7
654,5
535,4
928,4
LG 33.95 619,7
706,8
540,9
918,4
Ademio 608,8
666,4
526,6
920
DK 4995 602,4
672
543,8
979,5
DK 5143 668,9
724
556,5
981,2
PR37F73 661,5
714,1
614,6
955,5
PR37Y12 612,6
687,5
547,2

400 500 600 700 800 900 1000

V4 V3 V2 V1

Figura 6. Analiza profitului brut (ron/ha)

 Comparativ cu varianta irigată în optim, în varianta neirigată valorile profitului oscilează
în jurul valorii de 553 ron/ha, aceasta fiind media profitului pe variantă.
Nu se justifică economic aplicarea unui regim de apă în cazul variantei stres la înflorit (la
8 frunze s-a înterupt irigaţia); comparativ cu varianta stres la umplerea boabelor (la începutul
umplerii bobului s-a înterupt irigaţia), chiar dacă producţiile sunt mai ridicate în cazul celei din
urmă menţionate, dar costurile de producţie sunt mai mari în favoarea celei dintâi. (Figura 6).
Se subliniază încă o dată eficienţa apei în creşterea nivelului producţiei în cazul culturii de
porumb. Potenţialul de producţie ridicat al hibrizilor aleşi pentru zona de silvostepă a Moldovei
aduce un profit garantat între 553-980 ron/ha, în cazul unui an agricol cu precipitaţii modeste şi
fără pierderi de plante în urma condiţiilor excesive de mediu.

D. Concluzii generale

Analiza rezultatelor cercetării a permis formularea unor concluzii cu privire la influenţa

regimului de apă aplicat şi a cultivarului asupra producţiei, la cultura porumbului în condiţiile
ecologice de cultură din Silvostepa Moldovei, astfel:
Folosirea unor hibrizi adaptaţi zonei de cultură din Silvostepa Moldovei permite obţinerea
de producţii însemnate cantitativ şi calitativ, cu o eficienţă economică satisfăcătoare.
Regimul de apă aplicat suplimentar, în limita posibilităţilor fermierului, aduce un aport
foarte semnificativ al capacităţii de producţie a cultivarului ales, evident şi cu un profit
mai mare.
Pe un fond tehonologic superior şi în condiţii similare cu cele din cultura intensivă,
hibridul PR37F73 s-a comportat cel mai bine în variantele experimentate, înregistrând o producţie
medie de 9394 kg/ha, urmat foarte îndeaproape de hibridul DK 5143, cu o producţie medie a
variantelor de 9311kg/ha.
Producţia medie a hibridului Ademio în cele patru variante de irigare a fost de 8820 kg/ha,
clasându-se pe ultimul loc privind capacitatea de producţie.
În ceea ce priveşte indicii de producţie, MMB şi randamentul de boabe/ştiulete, aceştia sunt direct
proporţional influenţaţi de regimul suplimetar de apă; cea mai mare valoarea a MMB-ului
înregistrându-se în varianta irigată în optim, la DK5143 cu 362g. Randamentul de boabe/ştiulete
este nesemnificativ între variante şi hibrizi valorile acestuia fiind cuprinse între 80-84%.
Costurile de producţie (ron/kg) au valori cuprinse între 1,32 -1,54, diferenţele fiind distinct
semnificative între variante şi hibrizi.
Profitul înregistrat este direct proporţional cu capacitatea de producţie a hibrizilor. Totuşi, un
regim optim de irigare poate aduce un profit de 981,2 ron/ha în cazul cultivării hibridului
PR37F73.
Nu se justifică economic aplicarea unui regim de apă în cazul variantei stres la înflorit (la
8 frunze s-a înterupt irigaţia); comparativ cu varianta stres la umplerea boabelor (la
începutul umplerii bobului s-a înterupt irigaţia), chiar dacă producţiile sunt mai ridicate în
cazul celei din urmă menţionate, dar costurile de producţie sunt mai mari în favoarea
primei.
Prin această lucrare se aduce un aport de cunoştinte important pentru cultura porumbului
în condiţiile din Silvostepa Moldovei, care este declarată o zonă favorabilă culturii
porumbului şi unde se pot obţine producţii ridicate în cazul folosirii unui cultivar adecvat
microzonei de cultură respective.
 Bibliografie

1. ALECU, I., MERCE, E. şi colab., Managementul exploataţiei agricole, Editura Ceres,

Bucureşti, 2001
2. AXINTE M., BORCEAN I., ROMAN V.GH., MUNTEAN S.L., Fitotehnie, Editura ,,Ion
Ionescu de la Brad″, Iaşi, 2006
3. BREJEA R., DOMUŢA C., BORZA I., Influenţa irigaţiei asupra calităţii şi cantităţii de
porumb în Câmpia Crişurilor , Analele INCDA Fundulea, Vol. LXXVII, 2009
4. CIUREA I.V., Managementul în agricultura, Editura ,,Ion Ionescu de la Brad”, Iași, 1999
5. COSMIN O., FABIAN G., GOMOIU E. , Rezistenţa la secetă şi arşiţă a porumbului, Probl.
genet. teor. aplic. X, 1978
6. CRISTEA M., CĂBULEA I., SARCA T., PORUMBUL – studiu monografic , Editura
Academiei Române, Bucureşti, 2004
7. GRĂDINESCU M. - Instrumente de analiză economico-financiară a întreprinderii agricole,
Iaşi Editura Universitaţii Al. I Cuza, 1994.
8. HAŞ V., HAŞ I., TOKATILIS I., MYLONAS I., Analiza unor parametri deteminanţi în
realizarea potenţialului şi capacităţii de producţie la porumb , Analele INCDA Fundulea,
Vol. LXXVI, 2008
9. OANCEA I. , Tehnologii agricole performante, Editura Ceres, Bucureşti, 2004

View publication stats