i CADEMIA 4 Peet tae OCIALE = Bere) Bos Col) REPUBLICII le eea tyes page snail an veeee eee te Sate v arate Pea EN ADEMIEI NRL Se CERTACADEMIA DE §$TIINTE SOCIALE $f POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA INSTITUTUL DE TRACOLOGIE TOMUL IV 1-2 1983 P9860 |v EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIATHRACO—DACICA, IV, 1—2 1983 Sumar (Sommaire) STUDII(ETUDES) ANN DODD-OPRITESCU et IOAN MITREA, Le seoptre de pierre de Mogosesti—Siret, dep. @'lasi, Roumanie. Problémes derigine et de datation TIBERIU BADER, Evolutia fibulelor pe teritoriul Romdniel de la sfirstul epocit bronzulas pind in perionda Hallstattului tizzia (Cber die Fibeln in Rumfnien (Bronzezeit und Hallstattzcit)) . i BUCUR MITREA, Drahmele estajilor Dyrrhachium si Apollonia Ja geto-dacl. Aspectul cro- nologic (Les drachmes de Dyrthachium et Apollonia chez les Géto-Daces. Aspect chro- nologigue) D. BERCIU, Morminte de inhumstie 14 Ocnita-Burktava (Tombs & inhumation dévouvertes ‘4 Ocnija-Buridava) OLGA NECRASOV sl CEZARINA BALTEANU, Caractersticle antropologice a 2 sehelete dacice, datate din Laténe (sec. II 1.n.), descoperite 1a Ocnita (ud. Vileea) (Sur tes exacts antrpoleggis rex sole apparienant I poplin dit at dy IF s, avin, découvertes & Oenija [ep de VieeaD) « AL. SUCEVEANU, Burcbista et la Dobroudja GH. BIGHIR, Ramura nordicé a dacilor ~ costobocit (La hranehe nordique des Daces ~ les Cos- tobogues) CUSSIONS BT INFORMATIONS) DISCUTH $1 COMUNICARI (DIS PETRE 1, ROMAN, Spatneolithikum, Obergangsperiode und der Beginn der Bronzezeit im Siidosten Ruman A MARIN ROTARU, Noi descoperisi de la sfrsitul epocit bronzului in bazi les découvertes de la fin de Age du Bronze dans te bassin de Elan) GH, I. PETRE-GOVORA, Un orizont halstattian timpuriv in nord-estul Olteniet (Ein frie hallstattzeitlehes Horizont in Nordostoltenien) OLGA NECRASOY si PETRU CAN adiul antropologic al sehelstulutallstattian descoperit la Gazdnesti,jud. Vileea (Etude anthropologique du squelette découvert a Gia nesti, daté du premier Age du Fer [Ialistatt)) HADRIAN DAICOVICIL, Pin nou despre blocurile cu litere greeesti de 1a Sarmizegetusa regia (Encore une fois sur les blocs & lettres grecques de Sarmizegetusa regia) NICULAE CONOVICI, Cerectirile arheologiee de la Piscul Crasafi si aprecierite lui Vasile Parvs (Les fouilles arehéologiques de Piscu Crisani et les considérations de Vasile Parvan) b. BERCIU, M. 1OSIFARU, S. PURICE si GH, ANDREESCU, Descoperiti si insemmnari de Ia Buridava dacics. 1 (Découvertes de Buridava dacigue. 1)... ; SILVIA TEODOR, Construcile de lon din turbiria de la Loma, Jud, Botosani (Les con- structions en bois de la tourbitre de Lozna, dép. de Botosani)... ARITON VRACIU, Ani lingyistice preistorice In std-estul Europe. Giteva preciari (Aires linguistiques préhistoriques dans In sud-est de 1Europe. Quelques précisions) MARIN CARCIUMARU, Consideratii paleoetnobotanice si contributii In agricultura geto- dacilor (Considérations paléocthnobotaniques et contributions A Yagriculture ches de Cito-Daine) 0's Nie oe ees eo 1 Elanului (Nouvel 2 a 2 100 105 109 4 aaVLAD ZIRRA, Citeva date privind ayezarea getied, fortificata, de la Cofofenii din Dos (jud. Dolj) (Quelques données sur la site fortifié de Cofofenii din Dos [dép. de Dolj])....- 135 CONSTANTIN C. PETOLESCU, Varia Daco-Romana (I-VI)... .. 2.220% ae NICOLAE BRANGA, Un monument al Gavalerului danubian Ia Miereurea Sibiului (Ein Denk- mal des Donaureiters aus Micrcurea Sibiului) ... 2.0... ee . 150 RADU HARHOIU, Observatit asupra tezaurului de la Pietroasa (Bemerkungen zum Schatz- fund “Vor Pletroaia 550. 0. ue hie le eon 154 NECROLOG (NECROLOGIE) (RADU vurrE|. ... (OMe LELEAG. 3 158 RECENZII (COMPTES RENDUS) GEORGIOS BAKALAKIS si AGNI SAKELLARIOU, Paradimi, Mainz, 1981 (Vladimir CRORE oir amend ti Went te eae eee eee 163 Tzvori za istoriiata na Trokiia é trakite. Tom 1 (Fontes Historiae Thraciae et Sofia, 1981 (Al. Barnes). . on A 167 Pernik, tom. 1. Poseiséen jioot ha hilma Krakra ot V hil. pti tee. do VE b. na nes 1981 (Petre Diacomu) ....... pies ee 167 Acta Musei Porolissensis, 6, Zaliiu, 1982 (C. Preda) ee a ee ae CRONICA (CHRONIQUE) ss Din activitatea Institutului in 1982 (De activité de l'Institut) (Mariana Maren) . 170 Al cinetlea seminar de istorie $i cultura tracicd de la Plovdiv, 1982, (Le cinquieme Séminaire A'histoire et de culture thrace de Plovdiv, 1982 (Mircea Petreseu-Dimbovita) « 176 : 180 ABREVIERI (ABREVIATIONS,Descoperiri si insemnari de la Buridava Dacica. I DUMITRU BERCIU, M. 1OSIFARU, ‘S. PURICE si GH. ANDREESCU Pentra a aduce la cunostinfa specialistilor eit mai curind posibil unele descoperiri arheologi 4 nmismatice ficute pe santierul de la Ocnifa, jnd. Vileea, unde a fost localizatt Buridava ¢ Jechidem acum aceast% serie de ,,Descoperiri si insemniiri de la Buridava dacied”. 1. Simboluri solare, In forma cea mai simpli a reprezentirii soarelui prin dou bare perpen- dialare, in form de ernce, incizati puternic pe un buton cilindric, o intiInim in mod curent pe yasele-borean (fig. 2/11). Asemenea simboluri solare se eunose ine din epoca bronzului pe terito- yul {init noastre si in alte parti. Nu este vorba de un motiv decorativ simplu, ei de unul eu anu: nits semnificatie, legata de eultul soarelui, Butonul publieat aci era fixat pe corpul unui v prin intermediul’ .,cepului”, A fost descoperit in Gr. 5, 5. B15 de pe Cetatea 1; Int tu nante brune, in spairturi negru. (0 alti eategorie de simboluri solare cuprinde o intreagi serie de discuri sau rotule de Int, de wguki din fragmente ceramice, ale vaselor sparte, De obicei acestea au fost considerate de noi ‘oli drept fusaiole, terminate sau neterminate. Desigur ci unele dintre ele pot fi atare fusaiole, ‘or vi studin mai aminunfit al acestora, cit si retinerea locului unde apar ele, ne-au fieut sk revi- mii» piirerea generaki privind aceste piese. Nu este vorba aici de ,,plici’ mari de lut ars, de felul telor de la Viddiceasea, avind un diametru de peste 25 em, Daim Aci trei diseuri (fig. 1 rs wrioratii, ew diametrul de 4—6 em. Douk dintre ele au fost descoperite pe Terasa I, in nivelul dn 5. XII, Sint Iucrate din fragmente din Iut negra in spirturi, eu strate superficiale earimi: nme si slip bran, lustruit. Ele poarti urme de indelungat’ folosire, eare nu sti, in nici un in legituri eu rolul unor fuss Mai degralsi team putea gindi la folosirea ea tesere, Ele au mutginile foarte mult netezite. AT treilea exem- Dur'sa gisit pe marginea de nord a Cetitii 1, in Dimnintul depus (fig. 1/4; diam, 6 em), este Iucrat ‘intt-un fragment ceramie de veche traditie hall- Saitian, eu slip bran lustruit ; apartine nivelului "; poartd iarisi urme de indelungata folosire ‘netezire pe margini ; mupoatefi socotit o fusaioli " devenire, fiindeX a fost utilizat sigur in alt fo. Un alt exemplar sa deseoperit in asezarea (uth im 5. XIE A, in nivelul Ifa. Bste Iuerat, ‘HU-on fragment efirimiziu-brun, eu slip bran, ‘uit apartine grupei ceramiee de traditie “\ttiang, diametrul de 5,50 em, eu perforatie * 12), ecea ce ne-ar indemna si eredem ci “HOt utilizat si ea fusaioli, Amintim aci si Sl ohani, Cereetart arheologiee, 4, 1976, p. 98, 102 Fig. 1, Ocnija-Buridaya, Simboluri solare ae dat “-DAGICA, t. IV, nr. 1—2, Bucuresti, 1989, p. 109—113,D, Bereiu, M. fositary, ea Tae rank Lut aacitio. deseo ou spite incinata Sete agate spel Hato indcing lar eh avemn ten fe one cae i fice Su un sina RU i si tonite adiaeeat’ ie 100 ai iacente, Un numar Paine Areonaeattte fe 1 tee erat rept tastes lal ge S. Purice si Gh, Andreescu i ; a i te in acest seop. n special 1a intel vremii. ant, cele perforate urma si fie perforate si fin Jor in morminte (1 fark cn cultul soarelul si Yetre sau in Tocuinfe. Evi 0 pou ue poate sp fusiiole si arat ocupafia celet_inmorm 4p, Bereta, Buridens deied, Bucureth 1981, p. 90, ph 12/12.Ocnija-Buridava. Cetaten 1, ganful palisadel principale sectorul de est,Fig. 4, Ocnita-Buridava, ¢Descoperiri de la Buridava dacica ae © descoperire cu totul noui 51 interesanti, pe care o punem de asemenea in legituni cu c fone, este un. dies font inten fragment ceramic eiirimiziu-deschis, eu straturi superfi- 31 un strat-miez negru, subfire, provenind dintr-un vas-oald piriformi, Iucraté. cu = . 1/1 = fig. 2/45 diam. de 5,20 em x 4,50 cm). A fost descoperit pe Cetatea 1, pe latura 4 (punctul ,,palisadé), in 5. A 11, nivelul II Bb, Are pe margini urme de foarte oe ire. La fel si pe ambele suprafete. Pe una dintre supraiete a fost incizata litera greaca : ) in mteriorul cireia se afld simbolul solar in forma de eruce. Pe suprafaja opust s-a ineiza oie recency UL Nu ne indoim de cele dou litere si le punem in legituri eno semnificatie de Prachci’e Cultului soarelui, care va putea fi kimunitt pe viitor, Cea ce este deosebit de interest este folosirea alfabetului grecesc, pe care I-am mai intiinit la Oenifa si in alte impre- Md inte ditere au un infeles simbolic, si: arunci_unele interesante Iumini asupra vietii ‘pirituale si intelectuale @ geto-dacilor din'sec. I Le.n., de eind dateaai diseul respectiv. De refinut “ silegiturile cu lumea elenied, 2. Creuset, Menfiondim un creuzet descoperit in gantul ,.x”, 5. B16, adick in sanful palisadei rincipale de pe latura de sud a Cetatii 1, unde in 1982 a fost’ de: coperit gi al doilea San} sipat fn stinea locals (fig, 3), S-aputut stabili cA Cetatea 1 i terasa 1 (eel putin) an fost Ineeaieons latura de sud, in epoca'lui Burebista, cu 0 fortifieayie de felul unui yzid de lemn’* (Holzmauer) rte puternic. Creuzetul amintit aci s-a descoperit: pe fundul santului, impreund eu fragmente cera- Rice carsoteristice nivelult II a. Pe pevetii interior se afl& hobife de afgint, el aparhines, uit argim: ‘far local, ca alte numeroase cteuzete ‘descoperite pini acum la Ocnifa, Rete ats fontte puternie, fovadi a unei indelungate folosiri. Tndilfimea este de 5,60 em gi ate peretii grogi de 11.50 Gn Pag laturi are jgheabul de turnat si in partea opus locul de prindere on clestele (fig. 2/17), 5, Ceramied dacied de tip detian. Publicim aci dows fragmente de imitatii de eupe zise ,deli Fe Care Completeazi numiirul celor deja publieate in 19814. Forma, decoral si tehnica’celor Gout fragmente sint similare eelor cunoseute pind acum, Primul fragment (lig, aja) cate ee en ge cup, de facturi local, lut de culoare cirimizie-portocalie, en nuanfe cenusii; in pasta multe paiete de mick. Decorul in relief, agezat in raze. Fragmentul a fort descoperit pe Cetatea 1, sectorul nordic, pailiadd”, in 5, AP, careul 6, la 1m adincime, in asociere cu materiale toute dient nee tip Cofo- feni, Glina, Verbicioara, hallstattiene si dacice, earacteristice niveluiut I, Ila si Ib. Apartine pri- mei jumititi a sec, I ment a fost descoperit intr-o locuinfi, locuinta 1 din $. B19 de pe Cetatea 1, care aparfine nivelului-Ii a, deci see. 1 ier Impreuna cu fragmentiil Tespectiv s-au descoperit fragmente ceramice Iucrate eu mina, de buns tradifie wallet attiand, altele lucrate la. roatal, eu decor lustruit, caraeteristie nivelului IT a, precum si un simbol solar in forma de dise, ca cele sem- nalate mai sus, la fig. 1/ . Fraginentul al doilea este de facturi local, lit eu goluri de aer, cu Tait nsip si paietede micd, in spirtura lit de euloare neagril, eu done stratuni ciiimiaii, cu nuante Silbui, Decor in relief, dar’ nu prea freevent (fig. 2/2), Fyuibar de tut pentru turnarea unui obiect de podoabs ce putea face parte dintr-un colier Ia adjacnulte piese terminate cu un dise. A fost descoperit. in agezaren ey ili, 5. XI B/1982, caroul 5 4, adincimea de 1m (nivelul IT a) (fig. 2/5), Bste theut dintee fragment ceramic Iucrat la toa. {int cenusiu fin, eu paiete de mick. In mijlocul cereului este ( perforatie, care ne-ar putea indemna “' presupunem ea este vorba de o parte a unui tipar bivalv. Iniilt. de 5,50. em si Tif. de 4,50 em. », bieete de brons, a) O toartt-atas de vas de bron2, descopariig’ nivelul IL @; stilizeazd Gocul de ravi, intlf. de 7,20 em, lit. de 1.50 1,80 cm ; s-au pistrat cele trei nituri. Este yorba de Im Yas-situki. Are urme de ardere puternied,” b) 0 fibuli-linguriti, fragmentard, deseoperiea ipeuinta 1 din s. B 18/82 de pe Cetaten 1, impreunh wut monedi dela August dina. 1913 test (ts. 4/4), ew puternice ume de arsuri (tig. 2/10); fons Greoaie, corp decorat, Iungime det 0 (tig S% impreuni eu un fragment de dise de oglind’ Gin vistas ab siiun pandatiy deh (ie, 2/125 ina. 3,50 cm), cu stilizarea chipulai omenese pan Sint redafi printr-un cere oy ponent utatea pandativului, cit si a fibuletlingusifh. este ogtneet de moneda impiratulul Age eee cniele decade ale sec. Ti,e.n. ¢)Otibula puternie protieer we mici dimensiuni (tig. 2/15; mage oe iy Sésitd impreund cu un fragment de vas de sticlh te import, de culoare albastek eng: 8:50 1 it de 3 cm.) d) O fibulé de bronz, din sirmi, resort bilateral, eu cite tre sping (tig. lamelara (fig. 2/14; lungimea, 5,40 cm); descoperitt ty wee civili, th ska eee “voul 3, adineimea 1,30 m, nivelul ITD; este similar weby descoperite in Gr. 3/73 de he Gone * Ibidem, p. 136 $i urm. * Dhidem, p. 54 si urm,D. Berciu, M. Tosifaru, 8. Purice si Gh. Andreescu ; {oe Giy.®), Zot ain agezaren civilti provine’ gi wn cereel din sien ‘erustatie . ripe albit (fig. ate diam. 1,60 em), similar ear din mormintul 41 din n M Fe beotesPunzind deci nivelului TT al compl oe de rons (tig. jinalle de 1,60 em), descoperi » locuinta 3. ul 1,50 em), ai eae mil, eu jp topo ) Deng fe in agezarea civil, ins unt ea din materie sticloasi, eu nuante argintii ( DO Pets pe Terasa Ia Cetigii 1, in groapa etilpuluy 2 din XM) ste. h) O harpund-trigare, din si roast de bronz, eu sectiunea rotund gi capital supers aplatizat, in vederea amenajinii giurii de sustinere a inelului din sirmi subfire, eu eapetele pene sake (ig. 2/13 5 lung. 9 em ; diam, inetului 2 em) gael pe Cetatea 1, in sectornl nordic, ¢. 4} impreuni cu materiale din diferite epoci, 8. Descoperiri monetare © Tn cursul anului 1982 s+; Denar republican roman, de argint ; ‘ului dacie de 1a Ocni atl descoperit sapte monede, si anume be avers expul zeitei Roma, eu coi inaripat, spre dreapta + inapoia capului, Pitio; in fapi sub barb, Vo Pe teers Donets Kiri, cu Lineile finnte fora. aah In-galop, spre dreapta. (L., Sempronius Tilia); Roma, nds tesn, 970 gs toe, (a ford, 2165 5 402, Deteriorats, cixentafic relativ indelingath, urme de arate Ne dae retinut Cee attatistatice, intrucit moneda a fost deseoperitti in depunerile de pe lature te Cetipii 1 (fig. 4/1). f ~— © moneda de Ia Caesar, descoperiti in asezarea eivili, ins. SIT B/S. Faas, Toul 1S, mivelul Ha, sinilart cele publiente in 1981 "Pe avers: ui el atin mers se dreapta, strivind un sarpe; in exerga : CAESAR; in jur, cere perlat. Pe revere, embleme pot IGSIE ays bonurce a Sergiiticat simpulum ; 2,35 g; 20 mm; conservare satisfivedtoare. Sydenban 1006 ; Crawford, 443; a. 49—48 Len, argint (lig, 4/2), ; : , 193, Pl, 110/5 7p, Berchy, 0) © rbidem oeDescoperiri de la Buridava dacica us oun ae pee a si ene ora eee dar care mu au mai putut fi «te in acel an? Determinirile sint ficute tot de C. Preda : po imltahie IbGRIK GBD Foingnl up un decan emis te antl GU-SS0 UE (Sydenham, 646) uss ten. (Gr, R., 1772), descoperiti: pe terasa Ia Cetifii 1, ins. XII, caroul 3, la 0,60 m3 f 19 mm. t 085 ‘Altd imitafie, dup un denar emis de Appius Claudius Ti Mullius, in a. 106 i.e.n. (fat: july, 570, R.) sauin 91 Len, (Gr. R., 1290); argint ; 3,36 g; 18 mm, descoperith pe latura de ne oetopolei Cetiitii 1, cu materiale amestecate. Z - “= 0 imitatie dupi o monedi a oragului Dyrrhachium, de argint, descoperiti pe Cetatea 1, B17, caroul 3, adincimea de 0,20 m; 2,17 g ; 19 mm; Maier, 161; 293. Se * _~ 0 monedi original a oragului Dyrrhachium, de argint, eare are o lungi cireulatie; desco- rit pe Cetatea 1, s. B17, caroul 4, adincimea 0,40 m; 3,20 ¢; 19 mm. = pee" 0 moneda Tragmentani, de bronz, mult deteriorat’, greu de determinat; pare a fi impe- ali roman, sec. I en, . Descoperirile monetare sint deosebit de importante, asa cum s-a mai aritat anterior *, pentru stabilirea cronologiei, periodizirii diferitelor elemente de culturi material, cit si a inten. titi si duratei schimburilor comerciale dintre comunitatea geto-daca de Ia Ocnita eu oragele gre- eeyti de la Adriatica, dar mai ales eu romanii. Dispunem de un numr concludent de monede care dateazi nivelul T de 1a Buridava in sec. II i.e.n. Dealtfel, materialul arheologic, el insusi, se inea- drearl acestei perioade, Nu totdeauna singure fibulele ‘pot fi luate drept eriterii determinante, intrucit acestea au o lungii evolutie, cum s-a dovedit de atitea ori. Important este ch pe Cetatea 1 ied dae cerecy Si Mouede, care atest’ o locuire si folosire a acestui punet in see. If ien., pre- cum si 0 fortificare a acropolei acestei cetiifi, cu palisadii. Monedele din sec, Li.e.n, sint mai numerease sie sporese cTeptat cu cit ne apropiem de epoca lui Augustus, i este normal si fie aga, dacd oe amma, Politica sa fat de lumea geto-dack si de frontiera Dundrii, Raminem ined la pire, der a keer implrat ineeteaait si caracterul militar al centrului de la Oenita, dar Fiata war itt aiet si in sec. Len. ™4, cum o doyedeste acum si moneda Ini Vespasian, fick ane mnt referi la materialul arheologie si observatiile stratigrafice. Découvertes de Buridava dacique. I RESUME, contre ge sente quelques récentes déconvertes faites oe oleae Buridava, Il stagit des symboles solaires en terre cuite (tit 1), parmi lesquels le sy bole solaire portant les lettres grecques © et II incisées (fig, 1/1 ig. 3d, On : 128-135, dem, p. 135,