JOHN LYONS INTRODUCERE IN LINGVISTICA | TEORETICA .. |ediclor; ADRIANA SOPIAN ‘CUPRINS Coperta: SIMONA pUMETRESCU PREEATA AUTORULUT 7 ABEL DE SIMBOLURI $f SEMNE CONVENTIONALE. . 10 1b LANGVISTICA; STODTOL guEnNTIRIE AL Lintmtt " 1. nteodacere n A, Tigris sent a ‘Estat forms : a 4: Retail peadpnatice 8 Matgtatce = A Sintra sett 2. SoNeena nm 19 4 Tatoacee 6, si™mucrums GHAMATIOM.A - 6.1 Constituent media = 82, cramtielle de wctarkSntgsllc 8.3. Geamatilte categorie 7ee Sooo CAPRGONIILE GRAMATIEALE 78. Timp, mid gi asoct 7 iele de vriace PUNCTULE enamarieate Ey Sete. Predict Adj. 2 inulin 9 eutetce HA. Comraei existent, icaive 9 pocave 9.1, Introducere s TE en ial 2 Ere Pein 40, srmveruna sranric 3 ‘ipl yi acompatiiiee ina, Ane compost cehedu eee INDEX DE NOME PROPREE as PREPATA AUTORULUI Am sors acest carte cu sexpul de ofert itrilor 0 inlroduar reato ouprinaioare eur clor ai ol fendi Bortenta ingest conomporand. Dap cartea se adreeat, {in primal rand, student tn lings, sper ce ea 0 eeldvced atlas pont cel core sadiasd.jsihalagi, antro™ fologia, sectors, ioagia, informatica, frecam 9 ale dis- Lithe cae cannctrizcatd tba onan sub frie asp. Ta gas crs flotoue selon core shdiestBeratara us sijelo amie, im gonerel, discipline eu care linge 1222 Cai mas rece, filloge’) are rll de trade nde. Inga De ascmenat dy dose aceastl care 9 Bold swleresa. fabled mat lags Be ff co care dorse od afte edte eee Use tngostica moder. avten re caraeral net introducer, tn sens ed bar curgeren hn inpiick 0 rege. pretabta. in domnind Geiplinc noastre deca Presupsine, tol, ca clitoral oda als eiforad ee roping mai grata in domontab inant dedi col ol tematic 9h snl exact, sagt mine, de alfel — st t hatioasch a face'wn ie for Sedat jer lefts smbarr 7 form ior, Pope lingoistcds tine ale dicipline sferd mai Mule tit cence Near dire oan pt amanioare™ (Ginette exact si cele smaiite) izoay” ce So Pore Mected ined tn prosramele nousre de twee Aceasta se intampla dean, teria Vngsisicl contemporand se Becaads fa aclagttinp 9s intro aisurd proximate sell feo aboriave taiijionalt a lnbii, caractriticdtinfloy dimaniey spe 0 tbordare riguros ini, recent apr a armare's jogeclo trepsrate de lagen formal, informa Hed pl tenia automaton, Citlor, mal dapraba coment de Tiere decdt matematicins, vor fi, robabre, descorajfs de frotiererea simtoluriior $i a jormatsir yenigmatice™ din 1tele seclinnt ale cit. Convingrea ci st avantajaf Jat de eegilor maionatiion, inca ce private apres ‘hiuitiod nuenitor lini 3, uncon, tu prviva ctaceat drut sorte i ez, probabil i i'va etmada ge flo lagi” Sunt conoins et fircare dintre cele dou ete te etitorh va acca de esta din incurs acute tn deena pus. Orice manual trebuic si fie sceto. Va tebui, deci, ‘rf ta eared. pcs de interes le ace cfs Maan Tinitt ta eee appede care, rin consons generals oni domenite centrale ale tore bngisite: okiee h fora, anata $i sementicn, Nu mam vedpal de Wong i ‘rea pufan de tnvupives limb te ete cop, de Mla hob 4h soceae Sau de dervltrenisorieh & hmbily. Nu se Seupat pci de efteafie acnate tan pou ale Dagon: I predarea’ intr, trap orind inetd eet foiala tradncera aidomals, vocarca'si meuporarse fae. ‘nabidor ec, In mod detberat am acordat mat putin. spent Fonds i fonclogel, acordand, in schinby sonal at ‘mat spatvd dec in ate manuale de lngwiaed Fa fae ositiamen fla de gramatica traiiona ete’ mat gs Jovorebils dead a migorti lingo In ceca ce privese teria sintatich, am adoplat punctl sedre_ generation spd nad tanafoemabite ‘lo expus, iro manierd Be bat fst complet soma ‘homskyan al. aramates transformafonale. faci ot tae {in present, cl mat familiar ma bone dent, Aon easel, total, bn altincle eaptle, ele sugeet propa be ‘nica neceard a cittoratt). Se prow poude, Me asmeten, Sd chile genre, din nant propria ‘incl de sedere, dar cam recital sje tn'med Aber Ln: rime acum sarcina de aa exprima graitudinen fat de ce care man ajute in mal ed mat det ta ta. oraren accel Incr. Cand mivam tneepat alate te fe ‘seit, an cou pansa domi fi ae eb tndrumases pri tld fat profes vt W. Stacy on, ©. Bucs, F. W Householder i R. H. Robin Me din cele exbse in acaitt carte mi lam insupit dela ef dss ei or dezaproba Gard tndviala, mute dine funcile te. tedere ‘Be care cx te usin in frevent. Ay dork at consdere cease ‘avie drop un omuagin adus de fost lor cle. Cella tons 4 colegt care mican influent opine annpra lind nt rea. muncrsipentra a futca fe mentonaH ciety spore 8 sk if 0 fram de sulfa im acest carte 96 oh er Si etl Joa de isan ot Michael He Block We te Bdtura Universitatis Cambridge, aoat bandvoina Se a vito bund parte a textulus daciogafia si de a face Memes sgt de nated ara. Coal a a Weir a fot dactlografiatd de Sandra Merion yi Margara froma Cog me EK. Bran 9 BC Pudge a shea neat ijnlal covets Shalini. ataray le adreses Inalfunirle mele pentru aces préfios sprijin, Lo inchier, Monee miei recanonti fla de stig me fl de ital mele feniru rthdara $i infelegera.de'care a dt Sond in tip in Care am Seris- aceasta. cant amor, 1 tame 1985TABEL DE SIMBOLURI SI SEMNE CONVENTIOWALE + asters () fr cma 6 . fin‘ punct ae vedere gramaticsl 4) fein etn at (2 lenin extesioals «ate ctase G) teanaeiere fonetice 1 i meee soem tes penne cn sejesetia “ome Eats (Gi) crmcatenare Si pontine vatatite alrafen negated a ane variate Dinare 1) pmeaatane deep FA tare oie = tiated = simealegu (0 este gal (echivten) ox” (2) iden Sterne Puget ment Scale ae irae Shunde cenvaten}s: fagplleaie bated NM Nor a suplimentice entre capt sae a0 a 1. LINGVISTICA: STUDIUL $TUNTIFIC AL LIMBIL 1.1. INTRODUCERE, J. Lingvistica poate fi definit sept mbii, Aceasta define mu este, Snsi, suficienti penten a dexwalit cititorali principle fundamentale ale discipline! noastre. Ea ponte deveni revelatoare daci vom analiza mai detaliat ce amume se infeleye prin cuvantul_,stiinfitie”. Deocamdata, va fi aficient si spunem ch prin studiul stiinfitic al lispbit se ‘G_ prin observafil incontestabile gi ve- lieabile empric in cadrul imei anumite teoril generale a Se suereari uncori ek terminologia san jargon” lingvistici moderne este mat complicat decit ar {1 necesar. Este o critica ce nt trebule ‘i ne zetind prea mult atenfia, Ficcare sting are vocabu. Tarot sin tennie si numat penteu ett nespecialistel accept fii tezerve stimjele tradifional constitaite, —tudeosebi pe cele ale naturii”, se intimpli ek fale occidentale: primul este celal foneticy tar Cl deal dbilcaprivese atroctura.Interné. a euviatelor, Studie Jeramaticale indiene par asi avut originile in necesitatea Phstrist intacte, nal mumai a textulu ci st-a pronunfil ctor recitare precisa i corecta, ra ia pentraeficacitatea.ritualulut hin. dias. Clasificarea' indiana a. stuctelorvorbini era, mult ‘al dstaliat, mai preci 9ibarata mai melt pe olmervafic Srexperimeat dovit orcare alte erect din atest domea Feute fu Baropa (oat, dupa cite stim, in onkare att parte), inainte de seooll al noulsprezectlen,cind stitnga toneticd sa denoltat in Europa sub puternice iafiaense a deseo ppvisi st traducertratatelorlingvistice finde de etre aft occidental. I. smal cavintlor,gramaticienl indient a depasit eu mit necesitiile seoptrior one hare de pistrate a Timbil textelor sacre, Tar. gramatien ist Pauink 8 fn mod specie lit Hea whit timp sa. satserite sri de Pi a fost descr 8 adesea, dia puuctul de vedere. al exhaustivitajil (in limitele pe care $i tea fixat, died im principal ca privire estructura cuviateloy), al courenfel interne 3 al economne in descricee, ea find saperioard orice! grauatic a orice limbi serise’ pind atunci, Cea mini mare parte a granatil, cite eateo Iucrar et pronunjat caracter fei, putand Hi interpretata mumai eu ajitoral comeatarilorttinasilot sii, consti din aprosinttiv 4 000° de regu (dintre care tele sin extrent de scurte) st liste de forme de ba (ridlcini”) Ta ate se feferd reget. Regulile sunt ata ite intro astiel de ordiue inst domenitl uel amie 2 all este definit sau restrins de_regulile prevedente niomia desericti este sporitd sf prin lolesinea abnevier! Jor $1 siwhofesilor Dupi cam vom vedea in secfivmen urmitoare, deseo: esinea limbii sanseriste de citre invajasit occidental Constituit onal dintre principalii factor! at" deevottiri filologici comparate iu secotal al noussprezecelea. Nu cts vorba doar de un simpli contact cu limba sanscrita, si de familiarizarea cw tradifia gramaticii indieue. Malte intre ‘aspectele lingvistcitsecolulul al nowsprezeceles sunt, fa mod evident, derivate din practica st teoria. gr ‘maticienilor indieni. Dar in(lueun}a principiilor lel Patt (eshaustivitatea, conseeventa si cconomia). se va sii ‘i mai limpede in tnele dintre Iueririle cele” mai noi de lingvisties 1.3. FILOLOGIA COMPARATA 1.1, amie de imi Hate un apt ine eunoseut et Aiteritele il prints asemin ew nite, teu ant ‘gcd. Vorbind interment foarte general, puter spune 2 asemandrile diate limbi stmt de dow flan agen fin domenil woeabularslat si seminal prvitonne Te stvocturageamatiata, Dact compara enuleact gerne Size exemple, vom iat multe euwintes i toate doe ale ‘voeabnlarut de fccare eval celor out Sh 6 se aseamnd atit in caee ce priveste forma, ety al (Gm Sohn, othersMaiter, "brtierfaradr sie seien'scben, have sic, ml sms, cantante) Ensim mai pofine awntemea aseminart de wocabu inte ia englsk linia rast gi ce sunt eu tote exec fionale ate engesh starch unger 9 ehiuert [acd idm In considerate terminologia” spied. interna fiona") Malt nen anbilor pe care lean meio {redul de aseminare sn pevinja vucabulattil exe fai de gradul de aseminare in cata ce priveste structure Be ‘oiteala. Germans sf engl sunt ial’ ascuinatonre fe strectura lor gramaticaa doit sunt rosa englera 3 jnck mat asemdtoare decit ture 3 engleea sor chine2 5 englezayAceste fate in de experansa: oboervajice tle find evident: pentru oricne ineeye 8 invehe acca afim sa pur sso le examinen, Acesten se explict qa faptal e& engl st germana sine hire agen fad forte sting, ci gracile inudire dintre engiest ‘tnt cate mal indepact i c§ engera 9 fen ent caece 4 chincea (dupe cite ne puto seem) nu st faite Atle un Eh Tm acest context, termensl_nrudice” ste foloit asa_cum se obignticse fn ingle, pentru ane tele iS" sliatin ‘Storch sn ented” a Hilor A spas ck dowk Howl sant tnrude fogeamnl a gpmne eh vie eas despras'diteo.singurdlimbi mai veche sam, penta Cxprima sev? teoro cu ate caviny vom spare ck perf acsicat fami’ de mba Sajoitatea fr fropene 9f mite Hib in Asi aparfin ape fart {ndoweopene, Ta cadrulacestel fami ihe sat subfamii: Hine germanica, elena fermana, egies, landers, sieders tes) labile eave, Inehoxdnd ress, olont, ech ef abi romener en fotoit pene” dsvessaresfnbitor derivate it tt Jnolurdid frances, romana, Halitna, spanolu ete areca, litle o-iraniohe. iehénd sansa (ou descents ai" medievale sf modem), persam ett. lane el iciurind alien aun), gales, breton ete hit lor distincte este deparse dea ft compicta 5 ‘sin cena imbioyfa Vidal, dare sfiiemta onten ads citorull ote ita ction fern major do lini (rom menfinnva dose citevs) sunt: xa a. imbl seme (craic, araba ee) fin-npie andra mat ete), linbile havin (rahi, eager ete) allece {tusca ete.) sinolietane (chines, titetann ete) i aon {ine (incivednd tm mombe de Hdl vores desde din" Amenca Stabiiree’ principitor si metodeor folate yeutra ‘entitioaren acestor fami de Himba, precim 31's tltoray sicmai ales derwotarea ‘sie teort generale ca privre it Sehimbirile din limba i le inradires inabilor au Constiest Sie am mete rie ree Sapa din secolul al nonispreseceea. Termennl ibloge om tata”, pe cared vot loon! pente a mt irl acest erioadi di istoriaTingvistct em 9 la scopar yk metodele Sale, @ inlocut, decors! Scola al noulepreseclen, termenul mai vec smal pofinstisfcton de gramsatick omparata EI este fost mat pin floit de hngyist Pr Se ee sta (actin preferd termemul linguistic storied si omporatva"), ar apatedestul fhe iccven. ‘svetracter ma general spr bi i, aga ct co onli aft termen, a ipsitdeambigatate, a fethat in ttlue eatedrlor 9 departaetior cate fare’ ca 9 al nor curs, Ceca ee tiebule obwervat te ‘ay cf filolgie’, Im accst context hate mes mae de legit analiza eritieh testelr sa cu cerca Ierard. Acestea sunt rant separate ale stafel fostsg cate 96 foloseste tor! termenal sialon deg mee pofin fn Marea Bitanie si Amaica’decit in’ ope 182. Lingviaden stinfites. Se spunc, de obice, ck coll al nontoprezecdlea a fost mnvtoal aster stodiuday sntfc al limbit iw Tomen occidental. Acsata listen fete adeviratl, dactacondamn termenulul stinging sensu pe cate ace fn general astazi; futraevie” tn seca 4 soudeprezeclen aw incepet ai fe investigate sat state 51 in two obicetivfaptele de Tibi tapor et most cape Gate potrieit_unor fpotere inductive, Nu trebuie abe ined, aceast conceptie despre stn ext relate secant Graination spectlativd = scolasietlyr ga usmaqion’ Slozoil de in Port Royal, era sinpfic in rape? co ae ce constitu, dap et, adevinata. Cunoastece” Baplcajaic lor “superficite et privne In natura hbase Ieoat ne inci presapase 4 smiversal tala: Dito diate, cestode a prvi probleme de lib i cel care ot dee voltat it timpulpesonde! deowchit de rodnice slo comparste ni soft tin" aceacacemta i arte mai mitt rnject ape si cea mnt tent in obyervarea i ealegerea lor cena este tin lect at deerabi, decit'o causa ci eaten prim ad, sorbed apt “pe” ata scott paapesccta se sjansese ia ty memtijumine general fal de cape {on ajay ogc netandase perpen Stgmentarea ore 13S. Panetnl de vedere evolujonist. Schimbasea de ie ce a dus ‘le adoptarea. pinctull de vedere fave un caracter general 3! mage limita nomad i sludlTimbit Abandonares angtmetird apelrce races Joe, mat int in apanisele tle ale natant Cu vee seas aitudine sa extine 3 la staal sitio uae 5-8 Hient observaia eh toate institayile mane esi obieinrle, practise religinse,yruparile ccononeesociale ca si timbile — eran intro continu schimbate gplicarea Sr lor la un moment dat ia termer uno? Drincpilabstracte nu mai saislces,oferindi-ee explicit In tertneni dezvoltirt ior dinto stare precedents {inetd prin adgptarea fa condfile externe in schimnbare Ja sindu) lor Teoria ,wovidenfias""« itor comonk ‘adie generale cretde, a ancopat sf fie push din ce eimai mult sub semmtl titre, find inocufeh de torte Glolujioniste” nereligoase privind -dezvoltarea unas 14. Un evanted aa any de Kimi Asa cam arn vat, alate stodigh mat intens al Timbit recent, al lene 3 SbiaeesHenastere a dctermieat wn sneres mil. sport inf bie aropene dn set ene Tapa fecolilalgalsprezecelen, at pbliat Gchionare i eslezst de texte pentru an nuimar sporit-de Hin, inekicind. Ca o searh wnat ititata) uncle Tabi din oreatulmifostw Si indeprtat si chlar din America, S-au Tent diferice Frcerei de a gropa limblle in fami; dar cele mai multe dlintre acete incerciri eras vicate de peesupamerea pote Sit clvela, intrucitebraica era limba Vechinll Pestament ther sist din cate wa desprins toate celelate mb 1235, Homans De o important deosebitt penta sti lnbit a fost oul spine-at romantismulul, care a Uparut la sfamitu secolulal al optsprerceslen, tndeosebi it Germania, ct reacie 1a, claelsmal 3 safionalismul Aeclarat al epact precedente, Conducitori migednit zoman- fice au rerpins punetul de vedere potrivit cigia eanoanele Jiteraturt usevert fixate odata pentru totdeaua de Uae {fia clsich meres lor pentra antichitaile popoarelor {Ermonice a das Ia pablieaea st stadia! textelor 3 glost- flor inion germahice mai vecht (gotic, german veche de sus, norvegiana,veche), Herder (17441803) sustines i exit o logitrd Strano tre limba 5 caracterul-uuel Satin Ie ateengt nie, omul de stat 5) mareleerudit ‘Wiineln yon Huenboid (1781-185) 8 dato forma 5 mah recsd ested tee, sosinind cd cate Ti are propria sa Astrea conifincrg t Gfedinga in'esistenfa une! legal iutze limba nafional Siciracterul nafiona, care a prins radaci’ frm Pry dap, a ah, a le peti vaganie st pericsloas in care noc de sin rus confudate fn m0 Iuesttnbi fal ales i egitarh 6 cn termensl_ arian”), fn perioada despre care yorbim, faccasti credinja a promovat nu namai interesal fay de etapele mai vechi ale limbii germane, cl st in entitziasm, iat general fafi de diversitatea Timbilor, @ descide atitadinea fajh de toate limbile, oricit’ de ,barbare” ‘ce trebuiau sk fie considerate in termenti propriior. lot structuti, Nw este intimplitor faptul cf loemat invagafia germani Sau nomrat printre fondatoriiflologiet comparate. 1.36. Deseoperiren sanseritel. a furyityl secotalut al optsprezevelea sa descoperit c& sanserita, limbs veeke Si Sfantt a Tndiei, era inrudita cw latina si greaea 5i cw alte Jimbi din Baropa, Descoperizea a fost facats independent, de mai mul savanfic Dintre i, cel msi influent a fost ovientalistal britanfe Sir Williaan Tones, care a declarat fin 1786), fotosind exvinte care au devenit dupa accea ves- tie, ex Tatre sanserita, geeaci st latind exist 0. inradire in ctea ee priveste nidicinile verbolor 31 formele gramatical, care e mult prea pateraied pentra a putea fi past pe seama intimpliel; atie de puternic’, ines niel tt flolog mt Je poate examina pe toate, fri a ajuuge 11 eonvingerea ci cle au Ia origine acceasi surat cate a dispirut. Na este feu si ne imaginim sentimental de emofie 38 ta be care Lea stisnit aceastit descoperize in zindall oamenilor {e stiins& oecidentali eu o educatic clasicisti, Ei devenisert de ‘mult vreme constienti de aseminirile dintre grea Si lating. Dar Te eran ernosente totodat’ legiturile cult Zale $i polite, puternice st trainice, care uniserd dat Grecia 38 Roma} sf cle putea prea’ bine sl explice ase- suindrile dintre cele doud limbi. Spre sfirgital.sccolaai al optspresecelea, inst, se adnnaserd suficiente informafii supra limbilor de structuri diferite, pentra et oxmenit de sting si musi dea imediat seamia\ de faptul cla ‘mindrite dintre Timbile clasice ale Europe: si sinserita fran atit de izbitoare, incat necesitatl o explicatie. 1.3.7. Importanta limbilor indo-europene. Tadati dup’ ce imaginafia cercetitorilor a fost aprinel de descoporirite in domenial Timbilor indo-europene si dup ce interes Jor a fost capfat multi vreme de deavoitarea wnor prineipii de comparare temeinice, atenfa isa indreptat in mod nase ral spre ideticarealtor fait de, im, diate care luncle au fost menfionate mai inainte. ‘Totusi, familia Jimbitor indo-eruopene are gi va avea probabil Intotdeatna ‘un loe privilegiat in stadia istoric 9 camparativ al limbilor.Aceasta mu se datoreaxi calittilor intrinsece ale fimbiloe indocesropene, Motivel este pur 5t simplu acela ei multe dintre limbile indo-enropene au platrat docimente seize foarte vechi, scle de sate 5 chiar de mit de ani. atrucit He ote sun cele tte ote ee, fore divengente ale aceleast Hinbt mal vecki, cu elt mer foal deporte ‘iogpo timp, cw atat dered a Limbite comparate vor mat mich Desi uncle dintre dlisle sin cadrul familied imdoveuropene puteau ft demon Strate pe naa doverilor aferite de Iimbile modere woth Getalile acestor inrudisl naar Ht patut 1 elucidate fara Ajutorul tester serie 138, ,fimprumatieile” (euvinte ,;mpramutats”) to discufa de pink acum am Vsat st se infeleagt ch ua anit fad de aseminare in domeniul vosabularutu gt at grema Hei — in maura in care depagea ascmanint ce putea f tribute: intipliri ~ comtituie —o -dovadtsutieientt Sf inrudiit Tingyistice. Aceastl.presupontie implied inst fo simplifeare, intraeit fine ceama de ceca ee nmi fn mod tehiie, dest poate aubigun, fmpramatur. liste Dine cunnoscut ch Limbile aflate fo contact geogratic sau mpramat’ ex asin euvinte tna de I cea Intrucit cuvintele au tendinja de a trece: peste granijele eogrlice 3 inguistice 0 dati cu oblestle'3t-obiceturile Psyc eeumene ee ditt agente ain ous. ular diferitelor Himbi pot fi, asadat, datorate impre mutator Jexeale de la dia alta sau dintro a trea Himba, Tste suficent si ne gindim la numnaral mare de cavinte de origine greach si latint din vocablaral fisbi- Tor moderne din Europe pentau.aueda seama de importants deste argument. (Ivebuie swbliniet, totodata, ch dace ‘vrem si folosim termenut ,fraprumot pentra 4 ne refer ‘no nual Ta cuvintele prelate dieet din linbite clases, sila cuvintee create: mai secent, prin eombitlaca unt pirfi ale coviatelor greceti st latinesi, atunel ajungemn Coneluzie ch majontates termenilor siafifel modern ‘a si numele anor invenfil moderne ca telefon, televizionea, utomobilul, einematograful ete, au fost. imprumatate fn mod indieet dia greact tain) Imprumutarite it limtile clasice explich multe dintre asemanarite. mal evi= dente din vocablarsl diferitelor limb moderne eawopene Ta plus, tcate aceste fens au ffeut mpromatur mal mat su mai nie dela uaa la alta in diferite peroade™ istoriee Si ccntingal sh fach i asta. Pe baea eanostingelor et pr 38 a vire fa timbile impticate si 1a dezvolfarea generali a cule juni europene, ma ne este grew si recunoagtem cele mai nlfe dintre’ imprimutarile. lexieale din’ vocabutarcle Jimbilor europene moderne. Hsfe Tieapede, inst, 8, dack nam identifica cuvintele imprumuitate gi na feam, lisa de-o parte in calculele noastre, am ajunge si sapraestimam sgradul de tnrudire dinfse limbile in diseutic. Yondatori filologici comparate era ‘constienfi de fapéal el, in general, cuvintele tree ew uguringl dintr-o Bmbi fa alts, dar nu aveas 0 metoda sigurt de a distinge imprumuturile de restul vocabularului, Din acest motiv, pentta a doveli iarudirea tingvist infa de 2 se baza ta special Ge afims cs exeepfia ca bularat de ba te in mod freove atre cuvinte, «patfe din voca” S"este vorba. de cavintele wai gi sunt folo- ck gramatica wentata de grama- care se alli ix contact; i, degi este in- ci aoule euvinte pe care 12 ak sunt iai apte sf fie limps ‘altete, i ar exista in anumit inventar de cuvinte care st 2 poatl fr inloeuite prin tmprumut este iadoielnic. Aceast estiume este, fas, jin importants deedé ar Ja prima vede. In cai 3 limbi care au fost in gate cu mai mult succes din punct de vedere comparativ, niofianes vagi de aseminare a fost abandonata in favoarea conceptolui defiaibil Ia termeni mult mat exacfi de cores: fomdentt sistomatie. 1.8.9. ,,Legea Ini Grimm", Caraci de astfel de cores pondenfe ‘sistematice intre sinetele ‘unor cuvinte echivac lente din diferite Himbi fuscseri semnalate ined de. primil adept ai flologiei comparate, Tn 1822, Jacob Grin, ‘umaindwl pe dnvijatul danez Rasmus Risk, a aritat, spre exemplu, ci limbile germanice prezentan adese @ wa f acolo unde alte lmabi indo-europene (spre exerapli fatina sa greaca) aveat un p; (ii) an p acolo unde alte limbi aveact un Bb; (ii) un sunet de tipel th acolo tude alte Jimbi avean un ¢; (Gv) un t acolo unde alte Himbi aveast tun d si asa mai departe, aga cum se arati in tabelul de Ja pag. 40 (partial si simplifeat) pentru lmbile gotick. (cea mai veehe Tibi germanict din care s-au pfstrat doct= mente substanfiale), lating, greaci si sauseriti 0Obwervagi ck 0 in tramerinen fonetick a goticl reprint Sancta frcatiy urd de tip th pe caret asim in cuvinte Cnglenett ca tick (TE! ton, tin (in aubgie”) ene find distinct de_perechow a4, sonora din cavinte ca fie {iden}. satune!), thre (esis acts") ‘te. si th Dh eh," hy bi, folsitepentrtteenserirea» nb greach $i sanseriti, reprerintd consoane oclusive aspirate (v8.2.6). 1atd catova exemple care ilustrear edteva dintre faceate corespon anje: Go. folus, Ta pedis, Gk, odds, Skt Go. tain, 1, decena (wb, litera lat "], Gk, déha, Skt. dasa(,20e6") Grimm a explicat_aceste Corespondente postulind, ‘0 , eas tajie consonantied” care a avut loc in perioada preistoried protogermanei si prin care consoaneleindo-europene ,aspirs te (bh, dh si gh) au devenit neaspirate (b, dg), cousoane sonore (bd sig) au devenitsurde(p, tsk), jar consoanele sur de (p, ti) au devenit aspirate” Uf, 0 ih). Trebuic abservat ce formularea corespondenfelor dati aici nu red absolut exact ,utajia comsonanties” din protogermani post: lati de Griesm :inte-o asemenea formlare termeni moder surd” (v. 3.2.6.) inlocuiese Lerten gramaticti ii de Grimm si, luere mai important, se face fo distincjie foneticd intre’,.aspiratcle” indo-europene of inate si cele germanice de’ mai tarsiu; mai mult, no s¢ iain considerate ;,umutafia consonantick dia, germana de Sus” care a avut loc mai tazziu si pe care Grimm a cou. Siderat-o ca Heind parte din procesul general destistr de-a Tungul mai multor secole. De asemenea, formulate hoastri este imprecisi in sensi ci ea nu justifica deeat partial corespondenfele dintre gotick si celelalte limb Fa red, insi, esenfafenomentilel devenit etinoseut ck vremea drept ,legea Ini Grimm’ — coa mai vestiti din. tre legile fonetice” stabilite de flblogia comparata. 5. ste ‘Sulicienti pentru seopil nostra imediat Grimm si contemporanii sii g-au dat scama ci cxistau multe exceptit de la generatizirile de tipul celor rerumate “0 in tabelul de corespondente dat mai sus. Ki aw observa, spre exempla, ch, desi cuvantul insemnind fate’ er pe deplin ,regulat” in ceea ce priveste ,amutafia’ consoman- Het" fet, Go. friar: I frater: bf: t), cuvantnt pentra tat” am cra ‘dees partial yregulat™ fel. Go. fader; Yo pater; f= 9, dar d= t), Nu san lsat desew afi, ins, de excep}ié de acest fel, deoarece mu Avent ici tin motiv sit eread’ cd ,mutafiile cousonantice’” erat in intregione regulate”, Tussi Grimm spanea ,,Mutayia consonantica"” are Toe cw sticces in majoritates Cazarilor, Gar ca nu opereaz complet in fiecate ea, individes! tuncle euvinte raman et forma pe care att avaba i pe dele mai vechi; eurentul inovsliel trece pe Ting cle 1.3.10, Neogramatieii, Aproximativ cincizeci de aut mai Liszia, a fost ormulat sn prineipin ca total diferit de catre an grup de omeni de stinfs, care se considera revolu: sionari si se méndcean eu etichieta pe care le-o posesera ddversani or cu itonie —,, Janggrammatiker" (,tineri Samaticieni” sau neograniatic"). In exprimatea lui Wilhelm Scherer (1875) pincipial simi astfels ,Corespon Jenfele fonctice pe care’ le putem observa in istoria, fin se conformeaza aumiter lei fixe, care na sifera nicl o abatere, ef eXcepfia cazuriior in care aceste orespondenfe. se conformeazi altor legi". Afirmagia i toate schimbitile fonetice pot fi explicate ‘prin legs car opera Tk exeepfii, aven tun caracter’ controversat dar apiren acum mult! mai rafionald-deckt jae vyemea Bi Grimes, Inte 1820 91 1870 se ccantitate entra de’ cercetiri dedicate corespoudenfelor fonetice in’ difcrite ramuci ale limbilor’ Indoeutene la sfarsital aeestei perioade s-a0 fieut tmile doser Femarcabile prin eare se puteau explica multe dintre cores pondentele aparent ,,nertgilate’” observate de cereetatoril emai Inainte 1.11, ,aeyen Ini Verner si alte ,teyi fonetice”. ts 1875, savantul danex Karl Verner a publicat un articol deosebit de important in eare a putut demonstra c& corespoudenfe de tipul d din gotled = {a lata (ea, 3 exemple, Go, fadar = Lat, phter), desi an caracterul de sxeephie in termendi ,legii iu Grimm”, sunt perfect regi Jute” dach accasta. “lege” este modificata pentru a fine seama de locul accent ltd in envintele echivalente din fin tat sanseriti (mareat in tabelul de Ia pag. 42. prin’) fi apart nlsVerner & prosupus ci satserita pastrase Tocul acer ‘tluj fm euvant fn indo-europesna mai vecke sf cl ,nmutafia cconsonanticx” din limbile germanice avuseae loc inainte fea accental si fie mutat n_poribia inijialé in cuvant, Sindva in perioada preistorick @ protogermane. Pe. baz fcested ipotere, ocutenfa Iti d (care, in poritic intervo- ‘alicd, ar fi putut 58 fe 0 fricativa sonoré, adict si se fi pronajat ot th i cuvantul englevese father (tat) tea ii explicata prin urmétoarea lege”: ,aspiratele forde dia ,Jegea Tol Grimm” (f, 0h, 's) au fost pistrate ‘ack silaba’ precedent era accentualt (ex. Go, bdbar etc.), ailtfel cle att devenit sonore (cespectiv b, d, g: ex. Go. Jaar ete). Se poate adiga of iMentifiedsea’ consoanelor rmediane din cuvintele englezosti father st brather ve dato. Feazi anor dervoltiei specifice iimbii engleze: ele erat diicrite in engleza veche 51 sunt diferite in german modern (ef. Vater; Bruder), desi sau schimbat fonetic ea rezultat al ,mutajllor consonantice din germana de sls", care au. avnt loc comparativ mai recent st au implicat nual limba german. Pe ling’, legea fai Verner”, aut mai, fost stabilite, cam fn acceasi perionda, alte ,legi'fonetice”” importante care ‘explican ew succes imele dintre excepfiile mai supiratoare Ja corespondentele generale dintre diferitele limbi iudo-et opene. Rfectul principal al acestor ,lepi tonetice’” a fost de a ofert cercetitorilor o idee mai lard asupra erouolo- Bid relative a dezvoltirii din cadrul diferitelor ramuri ale indo-europenci st de @ le sport iucrederea in princi isd regulacitayi schimbirilor fonetice, Desi acest. prin pis a fost intdmpinat cu o impotrivire generala si aver unatd, atuned cind a fost proclamat pentru. prima data de jmeogramatics", spre sfarsitu! secolului al nowispreze felet, el a fost acceptat de majoritatea filologilor compa- ratisti, Semnificatia metodologicd a principinlsi regularitayit schimbarilor Jovctice & fost uriag’. Coneentranda-st atenia ‘asupra excepfiilor de Ia. ,legie” formulate de ei, cexce- {Htorit au fost obligafi fie $A reformuleze mai precis aceste 2 Jeg, (aga cum eyes Tui Grimm” @ fost precizat mai prin legea fi Verner”), fie si glseasca 0 explicatie civinte care na se dezvolta Sera in conformitate et Jegile” ale ciror condiit trebuiau, si Te indeplineased 1.3.12, Exeepi explicate prin ,mprumut”. Mutte exoep- tii aparente de it, tegike fonetice™ pot ff explicate ea find Je fapt tuprumnturt de Ino Rmbi jnrndita sau de ta om Gialect, dup ce aefionase ,Jegea”” pe care aparent 0 in Gian, it exemple il constituie unl dintse cuvintele lati nest insemmand rosa”, yufus, care are mn f acolo unde Comparajia eu civiute diit-alte mbt indo-curopene, ct SPtegea fonetica’” relevant, stabiied pentru fimba lating {ou vom intra aici iu detail) e-ar indreptagi si ne asteptim. ja und, Stexista alt ccvant latinese pentru rosa" ruber”, care are stmettl asteptat 6 (el Gar acest Iners am ne intereseazt aie). Existen {elor” 31 a diferenfelor dintre ele poate fi explicata.in mod plaubit dack vom presupune ch latina a impramutat Cuviutel rufus de ta tinel dintre dialectele stedas inrudite ‘din vec care, dupa cum stim pe baza altor doves, f ‘4 eitnorcut 0° dezvoltare regula 3.13, Rolul analogiel. Cel de-al doilea factor impor- tant Te care il invocatt ysusogramatiel” pentra &_expliea cexcepfiile de Ia lgile fonctice it constituie coca ce ef denu- feat analagée, Cu init timp ihainte se admisese cA de voltarea Timbil fasese. adescori influenjata de tendinga. de x crea forme noi prin analogie” en modelele de formare Iai obignite sa mai regulste ale Himbii — prin acecasi tendinsa care explcs, de exempln, de ce eopiii vorbitori de limbi englert prodac ascmenea forme ca flied, goed, tothe fia oe he fle, sent, teeth). Intriedt secon ch aceasta tendiifa are ca efect, in limba, introducerea hinor forme ,incorecte”, ca era socotitt i drept nul din factorit respousabilt de ,coruperea” Timbii, intro epock cclinsf analfabetism.”‘Se considera, totodatd, cy aya um plriuhii sl profesorii teebuie st eorecteze’ formele fake treate prin ‘analogie de cite copi, Im acclagh fel, ‘eramaticienii trebuian sd corecteze ,antalogiile false Norbitorilor adulf, cire ameningau si eistige o larg ris fndire. Atenfia sporita. acordsta in. secolal al nowaspre- Zecelea dezvoltirit istorice si prestorice a limbilor clasice $a celor indigene din Europa ® dis Ia concluzia ei ,ana~ aJogia’” reprezents un factor major in dezvoltarea limbilor far toate periondele. si ch ca mu putea fi atribuith doar Perioadelor de dectin si corupfic. Tnflucnfa analogiei si forta sa explicativ’ fm eax) unor excopfit” de It ,legile fonctice” poate fi lustrata eu refe fire la o anumiti clash de substantive din lating, Si com: Siderdim, de exemplu, cazurile nominativ si genitiv singular fale eurvintulei grecese géans, in latin gens, in sanserit jangs (cuvintele sunt inudite cu englezeseal in si pot fi fraduse prin familie", asi”, ,pecie” ete.) Ge, gon, ieonows, Lat. gens, generis, Skt!"janas, janases. Ve Daz Corespondentelor exemplificate de aeeste euvinte (i multe altele) se Pot stabili ummitoarcle legi fonetice menite si explice dezvoltarea forme! reconsteuite originare a ul "5 fa indo-europeand (in sanscrita, *s originar este pistrat (in toate cazurile relevante pentra exemplul de fafa) ; (i) in greac’, °8 originar {@) se plstreazd Inainte si dupi consoane, in pozitie final in cava; (b) devine 4 in pozifie inifila (ef. Gk. hepld, Lat. Septem, Skt. ‘sapla, Eng. seven), si (@) dlispate in ponifie intervocaics (dect ef. *genesos —+ sineas =» gous): (ii) tating, *6 origina (@) se. pistreani.inainte si dup consoane, ca yi in Pporifie inijiala sau final in cavant, $i () devine 7 intze vocale (deci *genesis ~ generis). Formele pentru GE, génos si Lat. geans sunt agadar regulate” i devvoltares. lor. “Asteriseul s-2.folos fn conformitate cu practica filologilor comparatist! pentru 1 distinge sunetele sau formele ,recoustruite” de sunetel siformele atestate in texte. Dey! aici ne intereseazi mmal dervol 5. in indo-european, excmplele sunt ‘egulate’” sf in privinja legilor fonetice postulate pentra ‘elelatte contoane ca $i pentru voealele din indo-europeand. Dar atat in greacd, edt si in latin’ exist exceptil de Is ‘legile fonetice”. Sd Iudm un exempla din limba latin’, 2 i glsim o diferen}a in privinga formel nomi- nativului singular al cuvantului pentru de roguld, autoril mai vehi folosesc fonos, ced mai noi honor esi tofi cad de acord asupra formelor celorlalte 7 onoris, honorem ete. Formele honoris, honorem ete. sunt “ regulate’ (derivate de ta Shonosis, Shonosem ete.) potrivit “Iegilor” date mai sus; Ia fel este of honos (¢5 este pastrat jn poritie finala in eu sth mute alte cuvinte in Tithe Latin fu care r sa dervoltat in mod ,.regulat” de Ja un ® din indo-curopeant cullor, cnltori, cullorem ete Forma fonor poate ff explicats agadar ea iolocuirea. ana Iouict & lud hones, care avea ea elect aduceres Tai honor omoris ete, In acelash numitor eu cullor:enltoris, Tie fap donor este doar un exemply dintr-o clas mai mare de Suistantive latinesti de acelas tip (ef amor, .dragoste Tabor, ysatined”, fior, team” ete) Inc le Se allt’ aseimenea substantive monosilabice ca /lés [Litoare”}._mis: minis (jobieel", ,tradifie”) ete., in cate Sotegelat”™ sa plstrat ta eazal” nominativ’ singular al formelor latinel clasice. (Pent acel ci Timnbe Latina se poate menfiona ci explicajia dat tid acestor cuvinte aici este oarecum simplificata, in Seosal e4 ntl ne-am referit la Iungimea vocalel ¢ dit term hafit; «aalogia’” este relevant si in acest caz). Uncle dintte logile stabilite de neogramatiel si de dis cipolit lor aveat un Scop foarte limaitat; au fost sugerate fuutte aualogit implauibile; matte forme rau adesea Stribuite uno imprumutur, fri a se indica dialectal Gin care ar fi putut si fie impramutate. Ta lumina lot destigurate de-a Iungul ultimilor optzect de ni in domenial lingvisticii istorice i comparate, puter Sine dim seama ch distincfia facut de, neogramatic’ jntie eg fonetice”,.amprumauturi” si analogie” era mult ‘prea trangantd. "Anumite corespondenfe fonetice pot avea la origine un euviint sau un numiir aie de cavinte Prnprumtate’” de la att dialect invecinat si se pot apoi Fispindi yprin anafogie” Ia o clash inai larg de cavint Uiterior edte posibil ea schimbarea respectiv’ si fle descrisi (uinseroseopie”, ca sine expaintim astiel) cu ajutoral ibe! legi” generale. Dar aceasta nu inseamni ch schim- barea”a avult loc sub acfiunea une ,legi" care opereaza sssupra limbit din afara acesteia. 13.14. Conveptia positivist a Vingvistieti seeotului at noulsprezeeetea. Nofitnea de evolufie, desi mu constituia fn nicl un eaz un concept nou, a fost tna din ideile domi- nante ale gindiné secolului al nowisprezecelea, Ideca a fost preldati cx entuziasm de migearea romantich ca parte 2 reacyiel sale’ la tradifia clasics. O dat cu publicarea 6Originié specitor (1858) a Tui Darwin si ew faloewiven uo- siunii de orientare predeterminati sau finalist pri ptin= Gpiul selecfied naturale, ‘ou mumai ek a deventt posiil pentru biologia evolufionista si adopte conceptia dominant canicista 31 positivist asupra tiinfelor uaturis”, ct fusisi ideca “de evolufie” a eipitat un daplin suport ‘tinfific™. Hexisti multe trisiturt specifice ale. gindiri lingvistice a secotulut al nowasprezecelea ce pot fi atribuite influentei biologiel eyolufioniste, de care aw este nevoie Si ne oeupimn aici. Ceca ce trebuie subliniat este faptul ‘ek succesll aparent al concepfici povitiviste in. biologie 4 awat ca reriltat tendinga de promoware a chutaeil anor ‘negi” ale ,.evolujiei” in toate ‘stiiujele sociale. Prin in efearea dea construi 0 teorie “a schimbrailor in mba pe baza a ceea ce se considera afi prinepiile pori- {vist intemeiate ale stiinfelor cxacte”, yneogramatics! ru ficeaw altoova decit si se alinieze celorialf cercettort din domeniul stiinfelor sociale din vremea for. Lingvistict contemporani” mu mai are la hari eonceptia posstivista supra stiinfei $i, asa cum vom vera, nx mai este preoets pati in’ mod predominant de. ,evolu}ia™ timbilor 1.8.15. Filologia comparata $i Tingvistiea generala. Lis vista comparatt fea" ranri. a lingvisticlgenersle) ste o stilu}a explicativa. Ra is) propune sd explice faptul evident ci limbile se schimba sich diferite limbi swat inrudite unele cu altele in grade diferite. Schimbirile care at log in eadral limbifor, ea si diferitele lor grade de fnrs- Gire sunt explicate sub fortta nar ipoteze eare, ea oFieare alte ipateze stiinfifiee, sunt supuse revizuisti, ca rezullat Al descoperieti de not date saw al adoptrit alte unghi de abordare si de sistematizare a datelor. Ipoteza. indo-euro pean a fost si ea modifieata in mod continue din aceteast fotive. Din’ astazt termentli evolifie” 0 interpretare mai carind diferitd. de ces. pe care iodides oameni de sting’ ai secolului al. nowisprezecelea ; pate Intelege termenii jlege. fonetie’”, ,.reconstrucfie” ‘st analogie futr-o madiera difenita; putem infelege mai bine decat predecesorii nostri ca schimbarile Hngvistice mu sunt doar in fumefie de timp, cf yi de conditille sociale si geogratice ; 5 putem admite ci Himbile pot, in annmite condifii, si se vAbropie” sat Si se_,indeprtere"” nele de altele in deca Sel timputai. Dar niei und dintee aceste moditieiri nu este ‘sificienti pentru "a. invalida complet fie metodle, fie coneluziile mai vechi ale lingwisties cumparate. 46 Tutrueit nu guntem inferosafi de istoria,lingvistici sa sng wom inten Hi dstalitprvind principle mete! Compatstive, aga cum av fost ele elaborate. in decarsul Secolelor al nowisprerecele si al douszecilea, Yoru incheis fsceastl seefiune explicitand mijloaccle principale prin case Hlologia comparatl a contribuit a. erearea concepfiilor “supovitilor propri lingvisticiiteoretice contemporane Unul dintre efectele cole mai directe si mai importante ale preooupaii secolulul al nowisprezecelea pentra evo {via limbilor a fost infelegerca Laptalul < modifiearile formel cuvintelor 3 sintagmelor din textele scrise si din Soseripfile vecht piteas ft explicate pe baza schimbarilor ftestate sau postilate din. lituba corespancitoare vorbiti Gio ferment Vlegilor fonetice"). Comparatistit din. prima pevioadi moslenisert ponetul de vedere clasicist, potrivit ‘iraia limbs scrisi era, fntrian anume sens, prioriars fa}8 de cea vorbitd sei’ au continuat chit Smaportante de nail” cate se taporteasd in diesitele fcfil ale limi ila. diteritele siteatil sociale. tm care sceasta ete folsitl astel de dierenfe- pot i subaumate ‘isnt format” si ycolocial” ete. Se obignulyte (eu fexceptia Meratlor dedicate specal acestor probleme) st Se-faeh abstracie de aceste vanaf sincrouice fn limba fic Diu restrangeres deserieril woel limb Ia, vorbies wa Anumit grap cate foloweste un anuiait til”, fe descrind limba interment atae de general incit: deseierea si fe Yalabitl (cel pujin ea intenfie) penta tate svaritifile” In ambee altemative este implicat un anumit, grad do sidealizare” ce pate necesard at actualul stadin de dezvel- inte’ a teorie linguistics. ste important si se ineleaga, 64 insi, of @ bunt parte din deosebirile presente intre dows jstiri” diacronie determinate ale Tinubit pot fi semmalate fn dost ,warieta}i” ale limbii eo-existente. Din piincta! fe vedere microscapic, distinct de cel macroscapto, este imposibil sise tragio linie preeisi de ‘demarcafic inte vschimbarea” diacronicd $1 ,,variatia” sineronied 14.6, Abordarea structural. Trisitura cea mai ear teristic a lingvistict moderne — ye care aceasta o imparte ‘ca un numar de alte stiiufe — este structuratismul (pentru 2 folosi an termen indeobste utilizat, adesca peiotati). Pe seart, abordarea strnotirala implica fapeut et feeare Fimbi este privith ca reprezentind un sistem de rottis (iat exact, "0 sulfime de. sisteme interrelafionate) ale ira elemente — siete, cavinte ete. — an an valoare in afara relatillor de echivalent st oporifie care se stabilese fntre cle. (Cititoral va fi observat ea termenii-eheie , ss tem’ $i prelatie” au fost deja folosifi in discutarea distine- Fel Hele de de Saussite intre sineronic si diactonie. De apt, de Saussure a trasat aceasti distinefie. ea 9 conse @ convingerii sale cA ficcare limba, Ia un moment > constituie wu sistem integrat de relati) Lplicafile mai specifice ale sfructuralismalui pot lasate pont eapitolal iemitor. Aici este sifieient Sk Femar- ccim of ni esista niel un conflict intre abordarea deosebit Sev abstract a studiufui Limbii caracteristiedlingvistic tructurale” moderne si abordirile mai practice”. Orieit Sie abstract’ saw de formal” ar Ti teorla lingvistied mo Sern, ea sa dewvoliat pentru a expliea modal in cate foamenil folosese in mod teal limba. Ha isi are originea 5 teste validata sau respinsa de eviden}a empisiea. In-aceasti rivinbl, lingvistica nu se deosebeste de orieage alta tint nu ar menta sf sublisiem acest tneru, daci nu ar exista “init Tingvisti care, respingind dezvoitarile actuate ale Tingvistien toretice, att comstatat 0 opouifie necesari intre ceea ce sa numit formalism’ si realism” ta studiul Bibi 147. 1 duce, pene te! parole”. Este momentul si iutrodu rid Witoare, distncgia. fc dee Saussure inte langue (limba) 3h para (,worbie") Ait foot propa ferment echivalenfi in derive Hib, incl Sv i chgled gi roming, dae majortates.Iingvigtitor au Sontinuat sf foleaschterieni faneert al ut de Satssure Glomsty a facut recent sproxinatir acccaq distineli ics tert 6folosind termenit de .competenti” sh ,.performanta" lng istiok in raport cu o-anuisita il Distinofa este menith sd elimine ambiguitater existent fn folosven cuvintalut limba". SH presupunen. ef am Propine dept defiijie frovizorie a Umbil engleze trent, oatcle: fimba englext poste ft dfiaith. drept totalitstea Joporiilor produse de Yorbitor de iba englesS,atanel Gand vorbese englezeste. Ne dim seama imediat de aesbic guitate. Cand sponem despre cineva ch vorbeste ensleza {Gat ef c um vorbitor de fimba cnglra) mu impliedon Chel wrbeste" in fapt limba ‘engleri itr ease amumith fo afi deloe wafional, atin, SA spunem despre. ti Trpatzl 8, fs oceat poervite, cesta worbese. enplene"s dar nu ci ,,vorbeste engleza’”. Si urmim pe aes yusstire Sisk sprncin of tofi cel care ,worbese limba eagle” au Sune swvorbitori de mba englest") realzerad 9 ancintt langue st eX mulfimea de proposiit pe care acestia le due cid worlese’ englezete"™ constitu’ exemple de ‘art ‘Se idiot um sume de intsebiri, Care este relafia din tre langue sh Parte? Pe care dintre ele pretinde Regvistel Sho desesle atunct cind serie gramatich limba cnplere” (Ga a orichrel alte Jin)? Raspunsl de Saussure inbcle intrebisi a fost determinat Intro. mistst tnpor- tanta de aderarea.sa-la teorle poihologce 3 socnlogice fle lui Durkin. Nu este necesar dtr acum aceste deta; este stent, pentra un moment, da Problein sie am intochs termeni los de de Relafia dintre Jeneue a parle cate foarte. complex si intrucitva ‘controversata. ‘Deocamdati ne. vont tule fun sk facem aserfiunea ci tofi membrt unel aiaite Counuoitaylingwistice (toyt cel core vorbese 0 anumiti limba, de ex. engleza) produc enunfur, tunel cid vor inae linba Tespectiva, care, i chuda variafilor individeate pot fi desesi in termenit sot sistem aim desc Pela"; adicd le prrinthacelesh caractriste”srur- ural, Encnfsrile sine fayte de parle, pe care ingest fe" foloseyte ca date. emu constrirea"structurisubis- conte comune Zangue. Lingvistul descrie agadar fa lag, Sen init om ‘een ta alo eu fe fo distinefie intre enum” 3 propor"; ac descr imbi "este, i princi, © operape ce implica ‘ou etapo. Hnonfurie anh amumite imbi™ feea ee Do 66 do vorbitorii atunei cind spunem despre ei ck ,yorbese {nimba respectiva") pot fi deserise mumai ta mod indirect Shin momental de faJé foarte inadeevat, pe bza une! de. Serist prealabile a propozitilor imbi" respective. Dis. inctia “diatze enunjurt si proporilii este fundamental entre teorin lingeistiod modern, Putem inst ajungge, i ticle nofiual preliminare £428 a 0 tavoca, Desi vot Toles ermenii_enuny” si, proporifie” mai mutt sau mei pati cca Sinoniani de-a fungal nrmatoareor trei capitol, ititorul va trebai si nu piardi dia vedere faptul ci rafile pe tare Te deseriem apar intre ceca ce. vom stabili ca tind propozitit (unitit? ale Zangne), nu iatre enunjuri (lapte de parcte2. STRUCTURA LIMBIL 2.1, INTRODUCERE 2.1.1, ,Sunete” si envinle”, Dac bam tntreba pe am nespecalist care’ suttanitifile Sundamentale ale Hi Bit, ‘adiod acele ‘uniti}i din. care se alestuiese enunty al ar putea rdspunde cH ,sunetele” sf ct tule unitafile mimmale ie Jimbii, AceSta ar mai putea Adiga ‘¢4 toate cuvintele sunt Tormate din seevenje: de Stinete, fiecare stnet find reprezentat, int mod ideal, prin feria alfabetulu in eszul Timbilor care, prin’ tra san stem de scriere alfabetic ine fib at sens, sumetele, sunt Fipsite de scesta {uinica lor fonefie fiind accea de a fora cuvinte). Mimafiile de mai sus au stat la, bara viriuai ‘adifionale caupea imbii, aga-cam se rellect ean erat tel pl dicjionare: gramatica formuleazA regulile de const fre a. propodifillor din cuvinte, iar dicjionarel we indica sens! fccdrsi cuvant, In capitolele care urmeazi, vom Svea, ocazia si examinim ‘rite termenii de, sunet”, ct vine”, sens" si ,propozifie" care apar in aceste afirmasii Cu cardeter general despre limbs, Pentru. scopuile pr~ ented disci pueliminare supra structuzii limbii, totusi Si putenr Iisa nedefinfi, Anunste distine§ii vor int use pe parcussul’ acestul capitol sf vor fi expliitate ‘zi, Fonologia, gramatien gi semantien, Perspectiva tradijionalit astypea Tabi imbin& notimes de compamore {eo amitate complex este compust din unitifi mai. simple Si isi miei: on evant este compus din sunete, un grup, Se ctvinte din euvinte, o propozitie din grupuri de cuvintc fo draza din proporitit si asa mai departe) cu acces de core Tfie (Gecdrai cavint ise asociazd uno sau mai multe sensuti}. Dack folosim termene) de, nivel” pentru prima nofiume, iar cel de plan” pentra cea dea dous, ymtem 68 spune, potrivit modelufed de structuri a limbit pe care am ‘adoptat fa tod. provizoru, cX orice limB& poate Geserist In termenti a dow planet cel al yformet” si sca Su nal (el cment vail Se diverse interpretiri caze se contrasic), lanl expresit & flamed’ connate, “Placel ‘expreie int yonte fests in fermen a cel pujin) out miele: cel al sume flor 3i cel al cuvintelor. Pater Jntroduce scum fermen ‘illiegi in general de lingvgti: sunetele Timbil sunt de Scrse de fonogie; forma eavintelor 38 modul lor de combi- we in giupaat, proporfi i frae este deserist de gramaticd; sensu sa confeantel exvintelor (9 initio compuse din cavinte sume Geserise de semantie 2.413, ,Dubia aetieulare” a Hmbii, Lingvistit vorbesc wei dle bla ele” (Gy atouctan neealld expresie este, de obicel, in mod resi ca relrindi-se In corelafia dite cele dowdy pl Sst confiuotulel Ease referd nd la iru ynferion” al fonoogie (ease ‘le limb) nua nicl ait fancfic decd acces: de. c= combina intre ele petra a Sorina unitdfile nivel Superior” alg scent ia viet coed duble sracturd lanl’ ceprese, limba poate Jepreceuta im mod csonouiie mil de covinke diferte. Chel Ficcare civant poste dt repezentat. prints-o combinatie arith © nel shuld relativ mich de sce, In fl eta core, clenent al inulfini infinite ‘mari a tumerelor vrale este reprezentat sn ‘otasia obisnaits, zcimala, fio combinefie dif s celor sce elfe de. ba 2.1.4, ,.Nivel" versus ,,plan”, ,expresie” versus ,,con- finut. Oditd recunoscute’ ele dott planuti, cel al expre- Fel si ce al confinutuful, si cele dout nivele, al fonologiel $i al gramatiel, ined naam depisit, desigur, in miei ua el Concepfia tredifionalt asupra structarii limbil. Trebuie si Scaminim actin particularitijile uel perspective mai ‘ctuale asupra studintui limb, aeeea numiti in mod cureat nlingvisticd structural”2.2. SUBSTANTA SI FORMA Tingvit ar mofine ch ascierea extent Tate covint 5 iuga com oo conventions list™ poate ft comsiderats Snchustd (v, £28). Dar mi Joaccle prin care se demonstrearteatactrul convenfional at felt dintre forms sem inte eprint sl fonfima) si antmnectaren din dite ini a tno caving a ott dierite care se reterd la aclag crest a celagi sens (eg teen englesh, num in’ get ane jn francerd, oc in ronan, pare. ai. ineurajne opin Conform caveia wocabsiarelonciel Hinbi este, in cee Osta de nue cirora we asciael prin -comvenfic bieete Sov senvuri care exist dependent totusi ajongem repede sf se dim sean, tenet nd invafamo Himba strains, ch exist distinc dev sens pe creo Himba fe face yi care m ajar in alta; ch inde area ‘voeabuarultet ate Timbtst const numa din Insusicetiiel nol maljini de tichete pe eae le stash ‘nor sensirt cunosette, Sa husim un. cxemple : cuvatal fnglezse brother (csmeat) poate i tradas in iba and ct als hurt, soot sa dso aml dine. ateste Civinte rusest, jel tebe uont trad pin eagles ul son ise (inet) Din acest exempla au treba sk Senger ‘concuria ch covanfal jf) are dow sensor Si i rin tml intre somone sae este cehivalent ct {eee rei eavinte, Toate ele para ctvinte mt tm. ses ‘ert in taba cusd, Se Hntdomp cum rst posed tn singur cuvant’ (jay) entra a desemas sofa Suro 3 soja fie dar rove dsl inte Tate soft (shun). Bosal suror sosit {ovejas) 9h ratte sogute (deer) Aste incat mu exist in eaate ich un cuveut care 3 canat) ft mba ros, aj come glen care af sib sens To at} ‘ecare limb ptare- propria. sa sircant seshantick fn mista in care sensurle exintente ito wba port Pract in corespondenta de nirlane cu acca dato HIE tunba, "vom spune of cele dowd Hin sunt izomorte Semantic fan occas seactard nemantia). Geel de Zeomorfism semantic intre dow tmbi diferte varie con Siderabie In general (aceasta problem va, it disstat’ 0 si exemplificati pe deplin in captoinl despre semantick 04.0), stuctira vocabularulal unci anumite: Heb a ‘elect disting}ile 9 echivalentele care sont importaire petira cultura socedijl in cre Oferened fapectve: Herb "he acces, grade de ieomorfism. semantic existent tec oui bi ve depinde in mare misurt de grade eater: feeenja ditre cokunle celor dose societ3fi'n cate to fol Sat linbile tespectve, face mista ext sau ar” pite fasta dou Ebi als clvur voonbolare of nu prea act Cel mal mie grad de jomortism cste'o. problem care trebuie ain preocupe, sic Putemactepta,Posibiltate tonform circa toute rensure recummcute intro, ants fina sunt smice entra aces ibe 9 sn au valabate si felevanti in lara 322" Substamga af formas De Sosssre si wena sit explicit diterenpele de strcture senmutich inte. dente finbi interment iting dite swaan(d i Jord Pein forma vocabslarsvi as forme. pal confines + 244) ae tofelege structure alstractt a rela pe care © anni Timbo Smpune acelin substange comune Sublacente, La fel cum’ 0 bucetA de lastiligd poate modelath’ dina ‘biscte de difeite misini gi forme, tot ‘sa, aubstanfa (ot medion) in carl clea ne foe div Unc h cehivatenge de sens’ poste fi oxyanicata tn df Fite forme in limbi derte. ve Seuss tay a concept Sstanja. sonst (oubotarja plenuiconfinutufa) ca Femeventand fateaga masi de gindst 3 enol comose ‘svantiit 9 Jndependentt de Himba in cate se worbeyte tin fel de medion conceptaal, vag. i nediferenjice din fae. se Tormeasi sensurt in Hine individsie rin’ so- Slereaconvenfionala sor sirari compte de sunete fu euiitepargt- ain medion conception. (Stor trebuie sh ghcrve of in aceasta sefione floamn rion Sbstamji" gi form” in sonsul in care acetia 4 nt Ittrodupi in ingvistic “de de" Saussure: 6.1.5), 225. Struetura semantied exemplifies prin trmenit entra culoris © ‘bunt parte o explcpies to de Susise Fvind straciura semaafich se datoreset tor. teri pot Hologice epinite sy ante, cx poate fi respied. Totrenge tcorte dere o sutnian}a conceptuala existand odependett ae limbi'st culturd este indoilaica,Intr-sdevar ast ‘null lose, lngvsti 9 ysiolog sar opone parcrit com fon olvela senses ot" safltiotior deschae co del seit concepte aparfina intel unNofiunea de substangi poate fi ilustrata, totusi, pentra anumite cuvinte cel pufia, fra a postu sn medium com. ceptual subiacent, In general se accept faptul ef terment pentru culo dit diferite fimbi nu pot intotdeauns psi In corespondengi de unu-lasuat: de exemply, ctv fenglezese brown (,maro”) nu are echivalent. in francer’ {se traduce prin “brun, marow saw chiar jaune, potrivit uanfel specifice gi substantivulal pe care acesta il deter mina); euvantul hindi pild se traduce in engherd prin jell’ (-gathen), erange (,portocalia”) sau char brow [desi exists, in hindi, cuvinte diferite pentra alte mune de .naro"); nu existi echivalent pentru roménesct! falbasins in’ ust —cuvintele golula) St sinij (de obicel traduse prin albasiru deschis $1 respoctiv’ allasirainchis) se referi a ceca ce in limba rust reprezinta cular distincte $i nu la diferte nuanfe ale aceleiasi eulori, aga eum pare Si sugetere traducerea Jor in limba romani. Pentra a da acestei discufii forma cea mai generald et: putin}, si com- parim o parte 2 vocabularvhil Hmbii romane cu 0. parte din vocabilarisl a trel lini ipotetice: A, B si C. Simpl ficénd Iucrurile, me vom restrange atenfia 1a aria spec tral acoperit de cinci terment ayn, fortocalin, galben, serde, albasiru, Vor. presupunc ec acceast arie este acoperita de cinel cuvinte a,b, c,d sie da A, de cinci cavinte fg bh, tsi Vin Bog de patra cuvinte (vezi fig. 1}. Din diagram rezultd cl Semantic cu romna (pent aceasta parte a vocabilar‘lat fare acslasi nummy de termeni pentru etlor, iar grat n fele dintre aritle spectrui acoperite de ficcare diutre le coincid cu granifele dehmitate de ewvintele romdnest Pe de alti parte, nici B, nici C uu sunt izomorte es. fimbs oman, Desi Hreprezinti acclasinumir de terment ea Si romina, granifele impuse de ‘cuvinte par plasate in dite puncte ale spectrults, iar C are un nimar difert de ferment (ot granifele ayezate in pie} diferite ake spectra Vente a infelege implicafie practice ale acesta situa, ine imagine ch aver zece obieete faumerotate de. la 1a 10 fn fig. 1), fieeare zeflectand Iona pentra longo de midi diferte 9c dorim si le grup potrivit calor tor. Tn iba roman’, obiectul T va descris rept, ros ur obigetul 2 drept ,portocalia” ~ deci, vor" difest it ceva ce. priveste ewoarca ; in Himba A cle vor fi, de aseae hes, diferite sub aspectal culorii, fiind deserve drept a Si respectiv'b. Dar in limbile B's C ele vor fi deserise. de Soelagh termen pentrn cuoate, / sau p, Pe de alti parte, Sbiectele 2 si 3 vor {i deoscbite in B (anume f sig), dar yor aven acelasi fermen entra enfoare in Tniba romana in Ag) C GH anime, ,.portocalie”, 6 95 f). Dia diagram rovulth lar faptal ci exist multe cazutt de nowechive fenjii de acest fel, Na susfinem, desigur, 4 vorbitoril Tibi B ne vad miei o diferenfa de enloare intre obiectele Probabil cd ei sunt fn stare si le diferenfiene ase itor moduli in care fae distine}ia. vorbitori de Hanh somini intre obiectele 2 si 3, referindu-se la acestea. prin furtocatiucroseat si galben-portocaliu, Exengial este faptl GF dileri clasticarea primar, iar clasificarea sccundar® se Spsijind so presupime pe cca primari (in termenii struc ftir semantice a. limbilsomdne, de exempl, purpurie St stacojin denoti ,naufe” diferite ale aecleiasi euler Frosu, fu timp ce in imbs rash cuvintele golubo) 3i sim), sr eum am vizit mai sos, se relera he culor’ diferite dit iffearea primar’, De scees, sulntanja vocabularalit Closilor poate fr infeleasi ca ant continu fies, im cadet SGriia diferite inmbi if pot frase ‘on numar iMdentic san Giferit de Kali de demarcarc, aveste lini de demareare ryutind fi tease in acelast Joe sat in loewt diferite Near fi rezonabil si susfinem ci nu exist obiecte si seasituri ale Iumit distinete perceptual, exterioare imbi- Jolui si iudependente de acesta, el total este amorf pan’ dw i se di forma prin limb. Tn acelasi timp este clar fay- tol ch modul in eine obivetcle, flora si fauna ete, sunt g2- pate inpreund. sub cSicheta nei amimnit- cava poate avaria de Ia 0 limb§ la alta ; euvantol latin mus se referd tit Ia soareci, cit si In sobolani (eit sila alte roritoare) | franjuzeseul singe se referd atat Ia maimufa-Simia, cit si 11 maumuja (in engler’ ape si momkey) si aga mai departe Pentru ca astiel de fapte si corespunda explicafiel saussu iene privind structura semantion, eate necesara ©. noite ilk ual abstract’ de substan}a, Si, in mod evident, ‘nu favem posibilitatea de a explica’ termeniipentra gradu de rudenie drept constraugere a forme asupra el st: Stange firice subiacente, Numai un namin lmitat de cu vinte pot ff descrise in termenit releritori fa arii covtigne, in cadral unui contiouy fizic, $i, ast-cum vor vedea mai tarziu, chiar voeabularal pentra culori (eare este fecvent citet ca unul dintre cele mai clare exemple pentru com: stringerile formet asupra substanfei_planulyi-conyinutule) este mult mai complex decdt se erede de obice! (v. 9.4.5). Complicafile suplimentare nu iniluenfeazt afirmapile. pe care le-am flieut in aceasta secliune, Este suflcent fapttl eel putin pentru amimite porfiuni ale voeabuleralt, s€ poate postula o substan s continutulal subiacent’ Dar uofiunea de structuri semantick este independent dde_presupunerea unci substante, Drept cea mai general’ deinigie a. structuril semantice — 0" definijie care se aplice tuturor cuvintelor, independent de faptil ‘ci ele se refer sau nu la obiecte sau trasituri ale Inn fice utem adopta urmitoarea formulare structure. semanticd & oricarai sistem de cuvinte dia cadral vocabularuli const in refeaua de relajii semattice care se Pot. stabil fntre cuvintele sistemului, Natura avcttor rela} o vost discuta in eapitolul dedieat semanticl, Ceca ce este impor tant de observat ia definifia dat mai suis structurl sem tice este faptul ci ea face wz de nofiunile-cheie de sistem si relafic. Termenit penteu culoare (Ia fel ea si cel pe Bradele de rudenic sf ln fel ca alte mulyimi de cavinte din Yocabuteral Timbo) aleituiese sisteme organtizate de cu ‘inte care sunt fn relafie unul cu collate in anuinite mods Astiel de ‘ssteme sunt izomorfe, daci ele confin acelasi numir de termend si dacitermenii suat relafionafi it scclasi_ mod. 224. ,.Limba este formi, nu substan". Insinte de «8 tua in discufie distinctia dintre substanja si forma pla ‘nului expresie limbii (In care distinefia prezint’ 0 valabi— litate mai generals), ar putea fi util sk ne intoareem, pe m scutt, Ia analogia lui de Sanssuse privind limba si jocut fe gah. In primal rind, se poate spune ef materialal din ‘care stint confeefionate’ piesele de sah este irelevant pen ‘ra joot? de sah in sine. Ele pot fi confectionate din orice fl de material (lenm, fildes, plastic ete], en singura con dijie ca materialul Si pistneze diferenfele. semmiticative ‘ale formed diferitelor piete, astfel inet jocul st poatt de- ccarge in mod normal, (Accast’ ultima idee privind. stab litatea fizieh a materiainiui este, in mod evident, impor Aantd ; ea fost Inata ca atare mai degraba decit wubliniata de citre de Saussure, Diesele de sah seulptate din gheati du satisfac aceasta condifie, dact jocul are Toe intt-0 a- ‘mera incAlsita), Nu numat cl matetialal din eate sant com- feclionate piescle este irclevant, dar si forina lor particular este de asemenea, irelevanta. Singural Iuerw necesar este a fiecare piesi Si poath ii identifieat pentru matares fn acele posifil pretinse de regulile joculus. Dack o piesd se pierde sau se sparge, 0 putem iniocai et alt obiect (0 moneda sau 0. bucata de cfeta, de exempla}, stabilind conveufia potrivit eizeia obiectil introdus va fi conside- at, pentzn scopurile jocalui, drept piesa pe care o stbsti- tuic. Relafia dintre forma piesci si funefia sa in cadral Jocaiui se stabileste pe basa mel conventit_ arbitra Dack aceste convenjii de interpretanc. sunt acceptate. de participanfi, joeul poate fi jneat la fade bine et piese fe ouice foruid, Dach extragemn inplicafile acestel analogti entre planslexpresict fimbit, vom reli sme. apropient Ge infeleyereaunuia. dintse plincipile fundamentale ale Tingvisticit moderuc, si antinc, i cuvintele Ini de Sans sare: limba este forma, na substan 2.2.5. ,Realizarea” formei in subsiangi. Asa cum am vizut in capitolal precedent, limba vorbith este anterioark Cele’ serie (vs 142). Cu alte cavinte, substanfa primari a plamulu-expresietlimbii 0 constitiie sanetil (mai exact, acea yam de sinete care poate fi produs de orga- hele vorbis), iar serisnl este, in mod esenfial, o tehnied 4 transfert!’ cnvintelor si propozitiflor mei Timbi de te Substanta in cige sont realiztte, in mod obigtsit, Ia sub: Stauga-sceundart a formel (comne vizibile pe artic sai pe hiatra ute), Este posibil sin transfer ulterior, deta sub- tanta Seeindara Ta cea testiaes, ca de exempi, ih transin teres unt mesaj prin telegral, Paytel ch astlel de tratsfertsd sunt cu puting (esti aproape tentat si le numesti trans- Substanfiere”) inseamns ei structura ~ planului-expresiellimbit este, in mare misuri, independent e- substint: Sin care se realizeaz’ ‘Simplifcdnd Incrusile, sk considerim, in primal rind ‘can abelor Tibi cate folosese sisteme alfabetice de seriere Vom prestpane of suneteleLibit sunt inte-o coresponden} ie auerla-mnu en fiterele alfabefulul folosit spre a te repre enta (eu alte euvinte, fecare sonet se represint.printr-o litera diferita st flecare liters reprezintA tntotdeauna. acelast suet), Dack aceasti condifie este indeptiniti, nut va exis ta nici omografie, nici homofonie, ci intofdeauna va exists © corespondentd intre cuvintele limbis serise st euvintele limbit vorbite; si (pe baza presupozifie? noastre simplifi- ccefoare, potrivit eireia propozifile sunt compuse din cuvinte ‘nimie. mai mult) fonte.propositille Timbit serise se. vor Zila intr-o corespondenfa de tng-lasan ea cele ale Timbit vorbite. Limba serist si cea vorbiti vor fi, astfel, izomorfe, (Faptal ci limba series i cea vorbiti nu sunt niciodata complet {zomorfe, aja cum am aritat deja, este irelevant pentra diseafia noastrS, in momentul acesta. In misara in eare ele nn sunt izomorfe, ele sunt limbi diferite. Aceasta va fi una dintre implicafile principiutal ci limba este forma, i substanya) Ca'st prevenim confuzile, vom folosi parantezele drepte pentru a deosebi sunctele de litere (aceasta este conventi fotafionala standard: v. 3.13.), Astfel, , ef. vor desemt smete, iar f, ¢ ofe, vor desemmaa litere, Pufem introduce cam ‘0. distinebic intro. unital! formaie st reaticarea for substanfiald ca sunete $i litere, Cnd spunem ch [b) este in eorespondenta eu, (e] cu ¢ si, generalizind, c& un anu~ init suet este fa corespondeni eu o auumiti liter’ 3) ‘vceversa, pater interpreta aceasta ca indicind faptul nici sunetele, nici literele mu sunt elemente primate, ‘ch ambele reprerinth tealizisi alternative ale acelorayi i- {Ati Tormale, care in sine sunt clemente foarte abstracte, independente ‘de substanja in care se realizeazi. Pentrt scopurile acestel secfiani vom denusi aceste unitifi for sale ,glemente-ale-expresiei", Folosind numetele ca si ne referim la ele i, punand numerele intre patauteze drepte, ‘putem spane ct /1/ denota en annie ,element-al-expresici” ‘care se poate realiza ca substan} fonied prin sunetul (t/ 51 ca substan} grafick prin litera, ef /2) denota alt ,cle rent-alexpresiel”, cate se poate realiza ca [e] yi ¢: 51 aja mai depart. 6 Ain este clar fap ef I fel cune peste de sa pot fi confechonaie din materia diferite, tot aya acee rife te yelementenle-expresiel™ se poate raliza mt Ihumut prin Sinet pi repremstare. grafic pein tale Ite flan de substanfar De cxempl, fiecae element ar pea fi eal prints find de cloare dient, prin: Em anumit gest, prin eenea oni ait semnal thinctie, prin ckeritaren ne! apie cu o- anamith i fcositate supra maine 92 asa mak departe. Este posi {fap sb constuim in stem de, comnicare, ia cade Smaafcenve veloment-alexprest™ aise ealizeze ps fro substasfadierea um stem tn earl caeviay de ‘empl / poate ft ealizatprnte-an suet (de ore fl) “2 printio fumnna (de oree culoar), (3) pratense Ai Mind ete. Cu foate aceste, pte oh negli acca Twnbtate gi st me concentrist atefia avapra realizti ‘iemenfelogexpresie®” prin mijloscele dfeite at eunela 5 fceleagh substanfe omogene. Accastl modalitate este tt ys penfra Tinbajal wan, Cx towte el vorbiren, poate INaatith de nenumirate gsturiconvenfionsle expres facile, aces gesturli expres oa alestaiea: ti formaie ale aceltiag nivel, cacole realizate de sunetele constitute ‘ale cavintelot pe care Te insofese: ct ale cvint, gn anit gst on combina ca anamite sane fist aleitetset ui cuvant, im aceagt mod fn cave dau ‘tug mute sete se combina pent a aed ua eat In“principin,elemntelepannlscexpresiel Heat ot realate tn ries fl de substanjy Gack Wematoael condi stat, satsiente (a) Hmijstorsh anti ms) Uebute. ai aibi: In dispodtie toute mijoscere eceare Jentn rodicreaierenjior somnifcative in substan} Uferenfe de suet, form et), iar recsptoral_ meseyalt {rebate a abi ta dispose toate mijozele necsare pent. Dercepetea aoestor hferenje. cs alte cavinte,-emifatoral {el care vorbegte, sere ete) tree st dispund de mii le aecesare pests codares” tesla, iat receptor Uscultitor, cittor ete} trebnie sk dispanide_‘mijoacle necesie pentru docodaren” acestuia. (0) Subanon Gs lement tn cise se opereari difeenfele, trebuie st Stlicient de sabia pentru menjine dierenjeledintre eal clementeio planulti-expresie tn condijile nor ‘uae ale comtinicae,abita timp eit este necesat penta Wransmiteren de mesaje tee emiitor 3 receptor. neee ean Saal eat ete apes fizice sau al durabilitagii lor. ate a 8 : r pe inemorie). Seeventele de sunet, prin itu. dat erat ecodate pe oe, “edguin Poutrutotdeauna, Dar, prin inwentaren set ey devenit -disponibil pentru codarealimbajules” Toediut mai dsrabil si mai stabil Desi scrisul era, uh mijloe mai plrfin convenabil (3 hues pe flo) pnt eonnelaea et carater fee, UE Sato bat transferee mensaje la stan “uederabt de nan si, de-asemenes,pistare for pent settee, utero Acete iterate inte condi fa eeASsene Sh vbiren aw font st ut nc folosite #8 S05 Corea can der dua, tu comunicaree sponta SSUReeGie rina in texte intoemiteatemt_ et seopal ee ae Mise, find ajetorat ator indict turn Ge Sntextul media’ —explcs, itso mare msn aes Senganee sersut, in pind nd, ct multiple cca diate timba seristqiceavorbta, Aya cum ath sea djat dat ind mare. acestor diferenfe arf ine Wiscvat st'spanam despre limbic caren o vecke tradi aban ed arene exe tama om simple miler de & ‘tangpune vorbiren intro suintansaalternativa. (1.4.2), “Adofand.dierengole inte” stbitatea substan toniee a graces unportanfa lor in desvottares stork Cifbiog sere 9b vorbite, devine on rvs foptal finbele substauge an suficenté state peste a. meine tcrenjetepercoptoale ditre.sometele st fonmete. care featsouet clementele express, in codifite obunite in Ce sunt limite vorbircs” 3 sericea 2:27. Natura arbitrard_ a realiini_substaniale. Ne ten Tatoaree acim In cea desn doin obmervatie pe care Ae'Sugsore a. fieuto cn privite la sabstanja fa care se ‘taleast® limbis aye com forme. piselor de sah ete 4 “pnts aie care compa fl ‘esucjile particule de sancti forma prin enre Se teu fife tlementeleexpretse mei Hindi sont eeevante, Ck toate acest, apoceea unl sume tact sa tel ani iene cu mn amumit skeen al expresil se datorea me oweapit arbitra est Igera poste fi Htstrat cu, aj Sorat limb engleve. Tabla $a, fa coloana (i) ase ante ‘foementeleexpreset™ Krabi englez, mumeroate axbitrar actor ia 6; coloana (i indies rece ortogratice euente ‘Te Gcestoras iar colon (i) fnicdreafiaarea lor ea suet. »presupune ef sunetele it], fe] ete, pn slant sitalizabile in contingare si astfel, coustitmie clement” {ele expresive minimale ale limbii aga eum apar, de exe i, c srine ct Def, fet, hid ete, Digi aceast rest niere va fi psd sub semmul inteebirit in eapitolul ue Aisetfia de fafa este independents de modifeatile sherioar pevcate sv frebli si le snrodseem, o » a mw a » 8 a) F fa . PR i fy ay a i a) - ? i po ekg t mt > i 1 8 : a nt up ip) a é et oe ‘up ‘ee é ie he eat “ # a a sy i : fe oh iia a Si stabilim acum 0 convengie atbitrark difesta,. porsvit circ /1/ se realizeark ertografie prin, p, (2! pria iy 51 ag mai departe; v. coloana {iv}. Reatltd cd’ cavantul A feare ste "et" si care a Tost seris ea fief se va serie. acum ea dip, cavintal B se va serie ca fip $i asa mat departe: of coloancle (vii), (vil) sf (ix). [ny mod car, ficcare euvaut St proporifie tin engleza sexist care este’ recunoseat de Sonverpile curente ortografice este “sectmaseuta sh de ‘convenfille noi date mai sts, Limba in sine rimane total odificati de schimbarea care’ se efectuea” tn realiza rea substanjei. Acclasi argument este. valabil in. cazul Tinibil vorbite’ (dae eu “anmite: Himitin pe care: He von i wenjiona pe loc). SH presupunem ed ,efementele-expresici” [M) ear realiza (la nivelul substanfel fonice) ca ip). /2/ fa ff) si aya mai departe: cf coloana (s), tuned euvantal tae se serie be ($l eare poate ined fi scris ca. bv, deoarece, fn mod chs, nn este vorba de existenfa une! conexiual intrinsece inte Titre si sunete} sar prouunja ea sf cuvantul fare se sctie ip (desi ar continua si inveinne “bot’) si fist pentru toate celealte evinte ;v, coloana (x), Tact 0 att, limba nu se schimbs prin efectuarea acestor modifi cri ia tealizarca ef substantial 2.238, Priortatea substanfel Toniee. Existi, totusi, 0 importanti diferent iatre realizarea grafic i cea fon A Timbil; tocmai aceasta diferent ne obliga st modifica princi!” strict saussurian potrivit cirsia_clementele Expresies” sunt complet independente de substanta in care fit realizate, In timp ce mu exist mimic in forma yea fei a literetor d, by e ete. caze si impiedice combinarea ssncia cu alta im orice fel am dori, anumite combinaliy de sinete ne pot fi pronunfate, De exemple, ne piitem decide adoption pentru Himba serisi imulfimea de realiziri en merate in coloana (vi) a tabelului, astlel tocat cuvantul A Si tie seris dhe, eivintul B~ ie sh aya mai depart Gf, coloana (xi). Seevenfele cu litere din colosna (33) pot Hi serive sau tipdrite Ta fel de wsor 4 si cele din coloaua {is}. Prin contrast, complexele sonore care ar resulta. din sulstituicca Jui [b] ew (di, a fui fi] en it) st [d) eu [pl in euvantal "bid? (euvantol E) ng sar putes pronun}a iis Hina engler8, Baptul cd exista limite in evea ce priveste posbilitaten de a pronunta (gi de a joseepe) amumite gi jit saa complene sonore inseamni ei yclomentele-expre fineiHiubi sau, mai bine spis, combinafile acestora st diasfial determinate de natura sibstanfe! lor primare st de recanismcle” vorbisii si auzului.. Iu cadrul gamet de Sosibilitafi rimase libere prin Himitele impuse de coudit de promuutare (si percepere), fiecate timbi posed’ restric file sale combinatori, care sunt explicite la nivelul strie- Suit fouologice a fiecaeci lim ‘Deoarece nt am introdus ined distine}ia dintre fonetie’ i fonologie (v. capitolul 3}, trebuie sk ne mulfonien sick ct o formlare destal de fesprecisi a acestel probleme, Vou ‘considera valabili clasificaren stmetelor’ in. consoane yocale; si vom mai presupune ct aceastit clasifiare este ‘alabili att pentru teoria foneticd general, cit sh postr Aeserierea posibilitiilor combinatoni ale fecdrei limi, = tere Ie Maiti ert aIncas engera, Train aritat ch substitnca tut [p] ae] i fe) eu ef, coloaa'W) nea aac Bronunfarea ears (pineal) ne panten tees Gieat‘natuen comonsatich A yoaled?'y sactle ‘Aes fap granteara tu mama posbittea de a mona vim cre refi ta arpa seated ea f'pukipaes sritur lor fowlogee eee caine ti Tabi engeo), ain punta de vette a portal ane onsane rock pal modula irre acetals eereuncte ne combi ae cal, Eat pobeba, trident tots char ptea ace ate subst ae ist nr pants postbiates romp “ewes Aira poral dite comosne fcr pect 9 model ae conan in cunt: Cutout teatea fuck wate oa tc englene vorbie it menfnute dtc in nol sane eealeare a slomottelor expel, sects genet limi rimane nachinbath Descente" eins, dou as al mule) hnbl at gra doe fone, amore nbs suet toni mers ack muah netic te nb seal ronda femur toe cele tii clade snc Dmeitoare de sonete conoantle syuteleseeonforae’ Scelorag princi de combine, Goreng a ison ite soncte suki ents Pee a Parte, aja cum ain artat rik de combine Set in Itryime nependeaté de nate ees unechor ‘Concturin care se pane din dicgiapurtatd tel dont paragrafede ini sis cond apd ck lea Yorba treba ni Tse acrde ponte asta ito sree tear general: oT (wer 142)! Structure ost ator ‘irra Htse omfoneas teri nb see, sa total ecxpicatile interment orn terete, dy eae st! txt plln paral expiicaic bt tren nail fe ‘cdr coeapanaioue dn cavifele vorgte De exenpl itn samt ard In trent forme nace Te Cafe stave sp Dar stat fap ese etal ce Vent penta comtaves actor ere tna ca cell vlatl'erie se bi englve, Malta reset fap Serle apecive se atin conepotdenf pay senctle tint wore De aces, sedi substan tak ile 0 fe a” en gic diva poate afm, ind, dere Fabtanje rth temelor de scriere, me 82 229, Combinare gi comteast. Singurele proprictifi ate ‘lementelor expresiei, Giednd abstracjie de’ tealizaren. los ‘substanfiali, stint () funefia Jor combinatorie «cape itatea lor de a se combing tal en celalt in sriipart sau complexe, care servese la identificarea si distingerea cuvin. telor si propozipilor (gi am aritat ca proprietafile. combi natorit ale elementelor din “plamit’ expresielimbit stmt, de fapt, partial determinate de natura sulstanfe’ lor primare sonetui 3i i) Anefia lor contrasting — diterentele-dintre cle. De Saussure se referea toca Ia aceasti a dou proprie: tate, cind spunea ci clementele-expresici (9, mai general, soate smitatile lingvistice) stint esenfial negetive. ca nat Drincipiul comtrastulai (Sau -opouifiei) “este indamenta in teoria lingvistied modern, -Accastiobservafie, poate i ustrat prin trimiterea. la’ tabelul 3 ‘de la pagina 80. Ficeare. din ‘lementele-expresie (numerotate delat la 6, in tabel) contrasteard sau se alld in oposite ew fecare alt clement ‘care ar putea ocupaacceasiposifie. intr Cuvint englense, ia Sensul ¢&sibstituirea ani element ‘cu altul (mai précis, substituirea realizirit substanfiale unui element cu reallzarea substanpiall a alti element) aye deep urmare schimbarea unui euvint cu alt cuvant De exemplu, euvintul A (bt) se deaseheste de cuvantl B (fet) prin’ accca c& il confine pe /) i pozifie inifial, sim pe /6], Ase deosebeste de C (Oi) prin ceca cdi] confine, sn pozitie de mijloe, pe 2), 1 ant pe /5) jar Ase deosebeste de F (bed). prin accea ed il confine pe fj. si nu pe Ia). in pocitie final. Pe baza acestor sase etvinte, putein” spline ch] contrasteazs eu /lj, /21, contrasteard ca /5] 388) ex 6). (Untroducerea in dieufie a altor cuvinte ar duce, desigur, la stabilirca altor contraste si a altor clemente ale expresie(|. Ca unitate formals, sf in Timitele exemplelor care Team avut in vedere, 1) poate fi definit ct acel Clement care ne este /4/ s{ care Se combini tie ct 72), Be fu /5/ si fie cu (9) sat (6); toate celelaite elemente ale ta delulni' pot fi definite in ‘mod similar, Tn general, orice unitate formalé poate fi definite () ca Sind distinct de toate celelalte clemente care consteasteaz’ en ea, 3G) ex avand anumite proprietiji combinator 2.2.10. Caraeterul diseret al clementelor expresici. Pot fi introduse acum anurite princi importante pe. basa Aistincfiet dintre forma si substanfa, Sk laa ca exemypl contrastul dintre/3) i /), care se menfine in limba vorbita cyrin diferenfa existent intte sunetele [b] si fp]. Aga_cum fm virut, faptal ce apare tocmai aceasti diferent de Sunet sim alta este ielevant pentru strictura limb fengleze, Trebuie observat, de asemenea, ch diferent. Sintre (b] si Ip] este relativd sin absoluta, Cu alte euvinte ‘ceca ce ain nuit ach ,stnctil [bY 9, seta! [p)" repre ints game de sunct si nu exist’, in Fapt, un_punet fix fa care sd inceapa gama’ lui (p] (9 viceversa}, Din punct de vedere fonctic, diferenfa dintre {b] yi [p] este 0 problema de variajie comtinut, Dar’ diferenta "dintre "clementele 1B) Si /6) ale exprosied este absolut in sensul urmitor ceavintele A i B (ber si pet) si toate celelate cuvinte ale Timbit engleze care se deosebeve prin ocurenfa Ini /3) satt 16, an se schimbi gradat unul iu celafat, in mba. vorbies, ‘dupi cum [b] variazl gradual spre [p). Ar pritea exists tun punet la care si fie imposibil sh spunem dacd s-a iuten- Sonat A sai B, dar nts exist nick wn cuvant al limbil englerc ye si fie, in vreum seus, la jumftatea dramului. dintre cele dowd euvinte, din. punctul de vedere. al funefiei lor sgramaticale, al senselui lor si care si fie identifieat printr-un Sunet anumit intre [b]. $i (p]. Urmeaai, de aici, _e% planut expresiet umnei Kab este constrait din amitayi dis- Grete. Dar aceste unitifi diserete sunt realizate in sub Stanfa fisied prin game de sunet, im cadeul clrora exist posibiltatea ‘unei considerable varia, Deoarece ut {afile expresici nu trebuie confundate uncle en allele iu realizarea Tor substanfiald ca stinete, ar trebui © anargine de siguranga” intre gama. de sunete realizeard pe until si gama de sunete care il realizea2a pe elilalt. Anumite contraste se pot pierde in timp su pot si iu fie menfinite in toate cavintele de tofi vorbitori tinct limbi. Aceasta se poate expliea prin faptil ci aceste contraste suxt minore intr-un ‘numér de cuvinte, in raport cu numirul mare: de enaburi ale mbit fa care accleast ‘contraste pot aves funcfie distinctivi, Aceasta nu inseam fnsi, ed diferenjele dintre anumite perechi de elemente ale expresied sunt relative, si nu absolute | 22.11, Cuvinte gramaticale si euvinte Tonologiee. Am ajuns Ja ‘punctul Ia care putemt Snlitura ambigultatea pe ‘care 0 confine termenul de ,compunere", aga cut a apirut ‘in secfiunea precedent&. Cavintele sunt compuse din sumete (au litere) “"— ardtam acolo — si. frazele, _proponifile fi sintagmele sunt, Ja riudul lor, compuse din cuvinte 8 (v, 2t.L), Vom arata acum i insusi termennl de envi Ste ambigus. Tn mod obignuit, ‘el este folosit™ intra fromar de setisuri diferite, iar aici va trebut si distingem doar dowd dintre cle, Ca -unitafi formale, -gramatieae Covintele pot fi considerate entiti}i total “abntracte al Clvor.anigeproprietafi sum aceles dea avea annie finefit combinatoril si de contrast (ce inseammé princi pile contrastulut si combinafiei pentru unitapile grama- cafe se va discuta mai train). Dar accste cuwinte gram licale se realizar cx grupuri sau complexe de elemente fae expresii, fieoare din ele (It nivelt Timbii vorbite) find. realizat printre-un anumit sunet. Ne vom referi la Complexele de clemente ale expresiel ett termenul de. cui (° fanologice, Necesitatea unei asemenea distinchil (ne von jntoarce la ca mai t4rzia; v. 5.4.3) este evident® din ur tnatoarele motive, In. primul rind, stractara inten a tia cuvint Zonoiogie este, in general, ieclevant’ fn ceca ce privegte faptul ef ea realizeazs un’ cavant gramatical De exemplt, cuvantal gramatioal A (care inseam. “bet, Cf tated de la pagina 80} este realizat prin complex de ele fnente ale expresiel 32.1); dar ar putea la fel de bine si tie realieat printr-un complex diferit de elemente ale expre sei, 9 nu neaparat detrei Ia numie. (Si observiim ci Aceasti temarcl nui este de acelagt fel cu acces ficut nterior despre realizatea ,clementclor-expresie””. Un euvaut folonogic nu este compus din stinete, cl din clemente ale texpresiel), Mai mut, cuvintele gramaticale si fonologice sie et Himbi mic se af, im mod necesar,inte-o coresponden- yi de unula-uua, De exemplu, euvantul fouologic dow, ye care il potem identiiea duph modal in care este seris ii, mod obiguit, realizeaz’ cel pujin dowd cuvinte gr tuaticale ef, doion the bill; the soft down on his cheek este Vorka de dowt cuvinte ramaticale, deoarece acestea aut Hincfii comrastive sf combinatosi diferite in proporii. In mod similar, peutra limba romani cuvantul fonologie J realizeari cel pugin dou euvinte gramaticale (A. fleca!) Ja Scoala. (A marca!) la paine! Un cxemplu care sh repre ziute inversul acestui fenomen este furnizat de realizi- tile Tonologice alternative, cate se seriu dreamed si dreamt fle aceluiasi cuvant gramatical (forma de trecut a unui ‘anumit verb). Putem spune, im treacit, ci cele dow, feno- mene pe care le-am exempiifcat aici sunt, de, obicei, tra tate ci tipuri de omonimie si sinonimie (v. 1.23). Nu am corecurs fa sens civinteor in dseutin de mai som, et a 1a foncia lor gramaticala 3 ln ealarea lor ionologe Su recapitalim.problemele Usetate: euvintele grant, cale sunt Tealzate prin cuvinte fonologice (at presapuer cxistenfa nel conespondenge de unfunny) Si cuvintele fouologie sunt compuse din elemente se xpresiet, Dar, in mod clr, puter istnge str al tri termenulal euvane’? petit cdruia spanet et a englezese scris cup ‘sf cuvintul tranjtaese cap Sunt identce sent idence h fermeni subtantes feat) Ia care se teatzeazd. Dar, in general mu ne itera In lingvistiesidentieatea de substantia euvintelor, Relaia inte eavintal gramatial 3h realieareasubstanial pe suet sa form grafet ete inet hr weal chee face prin intermedia! nivel fonclog 2412. Caracteral abstract" al "Worle. limi. Coss Aeraiie din aceasta Seine. yor’ prea ligated ose preocupiri cu caracter practic. Dar seesta neste ade abordare abstracta stadia ni, ie a devenit.posibit prin’ distincjia. dite sulntant a Siformé, a ofcrit 0 Tajeleere mal profondi a. deme aet orice a limbilor (@ectt 0 fost ysl i secoll at sprezecela) sia dus Ia comstruiren tor ter mal cuprat toute puivind strvetura, chitin wtivarea nhl haturale” Tar asemeneatcors att fost folonite In eosin! fininamente practic, cum arf g’siren amor mile as cliente in predarea Tinbilor, Gonstrizen uur stem tnai bine de teecomuncalt in csptograie gt ch rea unor sisteyie de anata liowalor eu ajordl eau onus fe lightic, ca. st in toate. doen. toon istracti’ t aeaple prac meng man tn mid feoria, precede’ aplicafn' si se jstiea tn mod tndeper dlent de aceasta prin contibufia je care en o ponte ale {a cusoasterea mai aprofuindata a obiectul sv de ercet 2.3. RELATILE PARADIGMATICE SI SINTAGMATICE 23.1. Nofinnea de distributie, Fiecare wnitate lingvis (cu exceptia propozifiei: v. 521.) este mai mult sa ‘ai pufin constransd de contexicle in eare ea poate apis. ‘Acest Iuera se exprim’ spimind cf fiecare unitate hngvis a6 jl dakt propo) are distri s_caracteiich sous fatale) taf apr fn acca has Ge contexte se spime despre ele ci sont diate ‘Shstete (at accel Gi) ar dc acta ter greciif conteatecomne lee alls fn tii TomBonetard” lsc acne Goh ita extremes rene senate de dssibafiaechivatett fii compen {ETH eat dou Spl de eehvalng pari care tru seemnopeate (a) dations ects = distin one SS ate Gotu ff teal chien ea a) istibufn lel untae, pare fn tou contexte igre pate day cA anunite ufone ea 9 ape dyn apme ‘rch Gibney Ince tt SM x ( tiupiacckered— dtu 8 doa (Soo tal mile) wei we poate farsa” ace exth (ertexte tn cave yap Git Mel x et 7 a par in'tonte coerce i cureapae ficcre (Hint), a te opume ch Ay a aitufia care ntomeciensd ibeainy chton allanol et te nojnt ekecttare Atop forma matenate, va ft vient chee tiponae feo dstibaftonale, are apar ote ane Ieee pot sabeuite feo nines gi Slater! owt fae tafe relevant pent stadia fadarsen fergie’ ale tool Hbl Gets cam Au Ptah {Gente ingectanie pure’ a) domentubs Deg no peter, Fass tate dsc detaliat despre derek an ne sling atta” te ose tata ekmentard a corel fingyistice ne 'vem efon ia ale de intererenfa ‘Se bimini term de atibafe se aqlich tatuor contexttor fn cave apare ota I faaleh U tious tn che toaten Pernt odie ss Eins a ‘costtngore ‘og chterial speniasoc nila} Cuca ce ae jeege aid prin sistent se poste epics piatvun exempt ical 9) Rnb oplesh sun "yaa eeivalente isitapiont (petra Streit bar ce, 9. BS): ele ementc pot Sylver turn’ sunk dr covets ecuvaete fonolodie, SENStaphn qreznfl fh 0h I) cS Fle gM tam raves Nas: at cin Pit de), Ba nae ate Carinae fa cure ere ual Gate szite Genet uu pot Ai pase fn corespondengl eu, alte cuviney afl, onal fects a caved apa cola ele asf a ox aDistributie complementars ele X a o Distribute defective Distributie echipolenta ie Asibutoale pe pane nm nici un cuvant spip cate si formeze 0 peteshe en sip, nici Mip eatew trip, nie rend pent, Blond aie ik fen bck st aga ma departe. Totus exists 6 important ic rent jntre non-ocurenga_ nor cavinte ‘sip ips pes @ parte, f nomocurenta unorcavinte ea brend st Mit, dle ath’ parte, Prinia perece (oh altele de. acelttiy) ee exchisi pe bara anumitor principi generale care aaveencens strueturs fonologict a eavntclor Ienbil engheee "he gate ast, cuvinte care si inccapd cu secvesfa tf sa (aceasta sfirasie ar putea ti ficutt $n tersent fo ie sali, dar aceasta eninfare a principio este sali Fen Rous de Zab ote, na oste hs ith il o reguli: privind distribujin lat Jl a af cee justifice importanfaaparifielscevenfelor het ont Ambele clmente se gisess, in alte cavinte, in enteric! fo 4 of st fo ef jt ch, bricks brink Moved Breast ete. Dia pinctul de vedere al structuti for fonolonie drend 3 ick (spre deoselire de lip sh orf) aunt ‘cceptabile in Hinba engleza. Baste vorba de o purl intiy Plare ck nu i sa aeordat o funefie wramsticalk sun cove Sel nu au fost, astieh,Tolsite fn hb Problema pe care an ilasteat-o prin exemple de nat fonologicd se pune si a nivel gramatival, Nu-toate combis nafile ‘de cuvinte ‘sunt acceptabile. Dintee combina} ic inaeveptabite, uuele pot f explicate in fermen amy chee a jit generale distributionale 4 cuvintelor limb, jn timp. e altele trebuie explicate pin teferine la sensul cavinteley sao la alt fapt specific Tor, in calitate de envinte indie, vale. Ne vou intoarce la aceastl problemi ints-un capita ulterior (v, 4.2.9). Pentrs diseafia de taf’, este sulicient Si observ “el echivalenfa distribujional, total sat porfia, nu implied identitatea absoluta a clase de contexte 4 care’ apar unitafile respective: ca implica identitates cima in misura fn care contextcle stint specilicate. de regularitatile fonologice sai gramaticale ale limi 32. Variafia Uber. Asa cum ain yaeut in seetiames rioard, fiecare unitate lingvistie’ are atit ofan constrastiva, cit $1 una combinatorie, Este elar faptul ef dowd unitéfi nu pot fin conteast decit dac& sunt ec! pagin erfial echivalente in distribupie (pentru unitafile care se afl in distributic complementart problema coutrastalts nus pare). Unitifile care apar intr-an context dat. dar mt se alla in contrast una ct alta stint in variafie bora. De cexemph, voealele in eele dont envinte leap si et contras card in’ majoritatea contextelor in care ambele apar. (el ‘nt beat ete.) dar sunt in variafic beri in cele dou prom i ale eunvantulul economics. AtAt in fonologie, cat sit seonanticd, trebuie si fim atenfi si nu contandam vasiafia iber& (echivatenta de functie in context) ew echivalena distribusionala (aparifia in acecasi clas “de “contexte Ce anume se injeloge prin variafic liber’ $i contrast. Va Alepinde de natura unitagior eirora. Iv se aplica termenti side tonghiul de vedere din care acestes. st privite. Aga cum viaut, dowd elemente ale expresied stat In com est, dacd substituisea upuia cw eclilalt, in ecelast context Bice’ la formarea unui nou cunt. saw a unei pvope Ziti; altfel, cle se afli in variafie Thera, Dar -cuvintcle (9 alte uniti}i gramaticate) pot ff considerate si din alte dows puncte de vedere diferite. Numai atunel cind ne sresea7a clasa lor gramaticald (adied daci sunt substan verbe, adjective’ete.), nofismile de contrast si variaic sunt interpretate’ in. terinenit echivalenjel disti Dutionale 9i aceasta se intdmpld deoarece exist 0. Iegatur’ diseeti fntie funefia gramaticala j1 distributic. (et. £26) Desi exista, de asemenea, o legitara intre sensul sidistr ‘afia unui cavint, totusiacestea nu sunt ‘complet deter roinate una de cealaltt' si din aceasta cauzi cele dots ofiuni sunt teoretic distinete. In semanticl, -variyi eri si contrastultrebuie interpretate ca identitsi diferent de vens”, Tm semanticd este mai obisnuit, tot ui ‘Si se foloseased termenul tradijional de sinoniiaie”, dest facela de" varia libera”™ 238. ,Paradignat sintagmatie” In. virtuten posibiitilt sate de a aniees fatrum amamit. context unt fetea lingvisteh contmctessS doul,tipur de self. Ba inte in elf paradigmatice cn toate unite care pot si apard in acclas content. (indiferentdoet de Sunt "ih Contrast san varafe liber ea unite reapectiva sia intra ix eat sttapmatice eu alte uta care op Jn aclas nivel si care connie contentul sit de ocureta Sime intoarcem Ia es exempln folost in secfianen anterioaa in ‘vitutea posbtfit sale de, oeutry it ontestul fet), elemental expresi fb) se‘afld tn felaic ymradigmatica Sil ete in elas las fee) “seafitn relaie pare si in rete sitagmatics eu 1) Si Al se at seal paradigmatic cu 14) Gu) relic sintagmatch ile paredigmatice st sintagmatice sent, de_as iene, relevant It velo cuvantalt ide lap, i sata nivlele de deacriee Ingvistich. ‘De exemple, i vituten Tonibiitajii nie des aplrea in conteste en 9 de Tate, Euvintul cond contractenrd reef poradigmatice a “alee rite, tim ar sil, ceaye, domfd ctor it relat Sintagmatie cto, de 9 lapcs De fapt, cuviatele (Gale ‘tapi gramatiale) intra hn reli paradiguetice sik tagmatice de diet felis, Postitstea de scoreay Toate fi abordath find sow felnind fn considere ses file‘ care se predic cnaferie, Iuind say elu fonsideraredifencie tla de depenenga are ne ites nye ‘dfertele Propoai sie umuh discus. cowcnt si ya mai depare, Vooh vea mai mate de spus tal tisst dese’ conde diet care pot fi impose interprtic fermen de ,posiitate de ceurent™ er 42.1 dap ofimen de, acceptabiitate"). Trebuie st subline te faptal ci toate unitajle thgvistie.‘ontracteat telat sintagmatice si paradigmatice wate asta aparjinind ‘clulagi nivel lemente ale expres cu elemerte ale ‘Sprese,cuvinte eu cuvinte ete) in acig ing, cones ‘incl amitagilingestice este specticati fa termes rela ilor sintagmatice; iar att clase contextelor care spare ‘clement, cit extinderea clase de uu c care cesta 80 cote relajionat pe axa paradigmatic vor depinde de inter frctares imphotdsau explicit Gath ooflant de peek Iitate de deuren}a"” (sau ,,acceptabiltate”) Ar putea prea ci accusta ultima problemi a fost inotil formilatd in mod indirect, Va deven! elar, mai (rz ch ul dintre avantajele aceste! forsulir| este ci eae focilfteara stabilirea distinctiei dintre.proporitile gra ticale si proporifile eu sens, nu interment combing de amity gramaticale, in primul eaz, si de unitii seinantice (jaensur"), in eel deal dojlea, ef ia termenii~ gradilul Shu tipulai de ,acceptabilitate™ care este pistrat pri Combinarea diferia a accloragi unitaf. 23.4, Interdependenta relator pacadygmat ymatiee. Dov probleme trebuie clariicate telafiile sintagmatice si paradigmatice eg si ih egatr Prima ‘dintre submtanfa forma’ ponte (Rfasta.drept carsctritice dsintorte wot moderne atic et oat tijd Iinguistice na ‘au validate fn afar. nelsfilon, hor Paradigmatice si siutagmatice cu alte unitapi, (aceasta (Steg larmlare mal specifica princpiull general stove: tural”, potrivit ciruia Hlecare tnitate lingrstic dre an Joe aninst inten sistem de reli v.16), Sa hum ‘an exempta de Ta veld elementelor expr: in discuj oust ttn dene ue uvinthfa ee in Simba engles am presupis ci ele int realiaate ca see” weje. de ticl_chmente ale cxpresil (in aces) moda fave ele. sunt Scrse ca secvenfe. de. ici liter. confors, Seneca orton le Tina Pat er ca sceastipoterd Sk. presupunen, contrar faptelon char ‘skta cavinte a clror realizare’sonort ar i tdntich ct ceca dit. fut fea, pup tip, cap puck 3 teh, da dno ar exista cuvinte a ctrar ealizare (,pronanfare") fie but pe Pits bie code gut, se duc, Cab ead ed, tte. Ceet ese presupsne (ormulat in texmen,fonetice {nnjseci) este fapeul ch toate cuvintele fonolngie real ‘ate deep complexe detrei sumete ptf descrse, dia pct de vedere al zeallrlor sutstanfate (acd, in calfate de fcestea, care (imprednit ct distinein dint ccuvinte Tonetice), ca seevenfe de consoand ++ vocal cousoanit (in care consoancle sunt (pl, [t) sau [hk iae voratele stint [a), [i] $8 La — petra a simplidica, mi an avat in vedere alte vonsoane st vocale, dar am con- Siderat ci si singutele ‘combinajiiposibile’ de. consoand oplus vocal, ia youfi iifiall'st iu poribia @ doua a seo onjl, sunt fu) (4] 6f (ka). Dat Hind aceastdsicuaic, ‘te cla fapel ef a), (i) sia] au realizeart tel cement ‘distincte ale expres lim, cle nse afl is felafii paradignatice (j, « fortiori, ta contrastemsa inte ie), Numdrul elementeior expresiel care sunt recemes Cake intr situafie de acest fl (ca neste un car ati Dpemtra ceca ce gisim into limba) depinde de aauete Princip fonologee particulare, care vor ff dieutate met {rainy Putem sane’ fn fecare avant exist doar dows Yoaiil de contrast, diate care prima este nocupatd nul dint ecle tre complexe’ de consonnt-wocally far cs Aoua pociie, de uaa diitre cel tet cousoane? pies 2 hse Hci sve lant ae casi jzate ca ji: {kay Pl: [puh A):[HL HT) B/S) 516TH. Sau pute canst pat Cental se! ay Slel, dintse care trel se realizesed drept cousoane [p], Tt) 5 Ch care apar fn postie innit gf final eral Gebrubes nent, care apare in podtie medial, se reatizearh ct ‘Vocal, calitsea fonelicd a acestels find ‘determinat’. @ consoatitprecedent’, ste important, deck faptal ef ‘poate jroceda stabiind, ei ining, lementele 9 t sd, apo ia enumeraren’combinafilor fr posible” Fc tele se deteraing prin Iuarea fa eonsiderare, i“ multan, atta teafilor Jor paradigmatice, eit’ yf tagmatice. Motival peatra care seemoastem’ tre Pos de contrast pentru ‘covintele enplezett bel, els ip tid, tip, top he, ete ace ch Rafe. paredigaatic i Sinlagmatice pot ft stabiite in ete tad posi Vor ved ci interdependenjadintre,dmensinnite paras Inaficuoi si sintagmaticalut constitne un principale) 12" toate nivelele le structort a hibits 28.5. ,Sintagmatie” nu implied ,seevenfial”’, Cea de-s ous probiem’ faportaith cate unteater:refile Si, tagmatice nu presupun, in mod necesar, o ordouare ‘unitifilor in ‘seevenya Hinfard, astiel Ineét’ realizaea sub stanfiald a unui element si trebuiascd sk preceadd seal varea sulstanfiald a celuilalt, St comparim, de exemplu, dowd cuvinte chinezesti, ho’ (,2i") st Jo (,bun"), exre difera nul de altul ‘din punet de vedere fouologie prin ‘acces ci primul confine ceca ce se ntmieste, print conve}. sntonal patru” (jf, realizat printro etdeie a. tonalitali Silabei de sus fu jos) sil dota consine ,tonl tre” (") 92 realizat, printr-o variafie. a tonaliti sifgbei de ta un hivel medin la ual jos gi inapot Ia cel mediu), Cele dowk Glemente, [51 /%) se alld in. contrast paradigmatic in fontextul Jiaof. Cu alte cuvinte, im atest context (i in multe altec), ele intr in. aceeasi relaftsintagmatice Back spumem. c& un cuvdat se analizeark fonolosie ca 0] + |] 31 altul ca /Baof +, este evident ci nu Este Impileat”faptul ei realizarea substanfiald a. tonulid turmeaza realizii! substanfiate a sestulsd cuvantalui. Emu futile une! HimbL sunt realizate in timp si pot, de accea, Hi fic segmentate in_secvenfe swecesive de ‘sete sat Complexe de. stinete, Dar dack aceste seevene temporale sunt relevante penirastruictara limbit sais, depinde © dati de relafle paradighiatice 2. sintaguatice distre’ unitile lingvistice 3 nu, in principiy, de carac feral succesty al realizin lor ia sub Carncterut Secvenfial coustitaie ia dintre caracteritieile potengial subslanjel fonice (aga cum ‘ste una dintre posibi: tite derivative ale stbstanjel “grafie, In condifitle cone renilor de serie de Ia stanga-ladreapta, de. lardreapt mestdnga seu de_sustjos) care se poste. su 10, actus za. Aplicarca principicist poate fi uyor Hustrat®.printe- empl care apare la iivelul gramatici. Bngkza ote care posed ceea ce se. sumeyte © ,ordine fix ntelor 1 iatina ‘cote ordine, Heri ‘dsr diferenfa dintre cele. do ‘nim exemnplil de care 2). Astfel, © pro fifie @ limbli engleze care confine 1h subiect, unpredicat Hsin object (ex, Brutus. led Caesar Brutus ba ucis pe Cesar") va fi, in mod normal, spust (Gf serisi) eu rea Figitle substanfiale ale celor trei unitaji despre care vor- ‘yea ordonate In. secvenfe, subject -} verb -} obicet, iar permutarea celor douh substantive sau gruptrl nominale Ya avea drept zezultat fie 0 propezifie nexramatical, fie Echimbarea seasului proposifiel: Brudus filled | Cacsar (Cesar ba cis pe Brutus”), sunt ‘desi, The chimpanzee ate some bamanas.(,Cimpanzenl a” maneat nigte banaue") exte 0 proporitie "corecti), Some bananas. ale the chimpanzee iste Danae a mincat cimpanzeul”") nu este 0 propo- ‘corecti, Prin comparajie ca aceste exemple din oaengler’, Brutus mecavit Cacsarem si Cacsarem necavit Bru. us. sunt realzist alternative stbstanfiale ale ncekios propocitit_(,Bratus “La ucis pe Caesar’), aya cnn sue Hh proporitiie Caesar necavit Brufun si" Brutus nest Caesar (Cezar ba eis pe Brutus"). Ordined teativ’ care apar cuvintele in propozitia latind este, doch iecle vanti, desi, desigue, ctvintele mu pot li promauate decit intr-o' anwniti ordiae Ja un moment dat 296, Relaii sintogmatice seeventiale si nonseese fink. Si incercian si expuinian acca ee intra Tord anal general, Pentru sitplifcare, vom presupun ne cup de dou ease le uultaqi a uuttyi stailte fe mod experimental), imembrit figedre) clase aflindtene fn reli radiation at de al Clete sn X- vind ‘east > drept_mombe, 31 ¥ avand pep 9 dtrept_membri? folosind- notatia. standard poner “apas tenenfs miembrilos Ta elas, X= fa, bye ¥ = (pea, (Aces ceuafit pot fi citite astfel: ,X este clasa ai chi inemb sunt a 519" este clas i edved membti stmt p 3") Realizarea 'substanpialt a feciret- nti este seprese tat, prin litera eursivd fo estefeaizareael a ches sh X iY ‘sont variable care represintaeclizareauniefivn) Yom presupane cf aceste realizit ale substanfes ta Poe plea simian (le pot Hi consoane sau vocale salt ctvintoy, GF sunt ordonate. Hate. anmmiti secrentde Ista trel Posibilitap!relevante() ordinen poate fl fai iy sensu fm cate, spe, X te ted sets prec pe ac ap. aq, bp. bq. pot. apie, ar payday poy qh ai pot pares) (i) ordinea poate fi liberty eigul ju en st admite atat XY, cit sf YX! dick AV — TK (ln eare = “lnseamnd este ‘echivatent” cu" ~ echivalena fd dletinita “pentru” in anuteit nivel de deseiee) + i) 0 tinea poate fix” (ja era"), tn Seng tn cave ate XY, cit sh YXC pot si apara dar XY’ 2'Y Gi insearmnd wun! este echivalent ett"). Putein observa, ia “treaeat, ca ele tre posit nu sine intotdeauna deqebite, ins ciwtares probleme’ ordinit etvistelor. Dintse cele tee pon bits, “ttimele dow sunt cel tad usor ‘de manettat, lin puinct de vedere teoretie. Ta ‘azul (i), dat find ck AY si YX nu se al Ta contrast, itil a, b, pal ‘aga Gum se" tealizaea th scevenfele ap si pas sal intro relajiesiiagmaticd “non-secenfald aceasta, cate situafia privind ordiven ‘cuvinielor intvo limba in care o erdinea cuvintelor este liberi), In caztl (ii), deoarece XY contrasteas cu YX, umitjile se afli iuteo relate Sintagmaticdsecvenfiald (aceasta este situatia pentra adjec tiv @ substentiv, pentra anumite adjective, in Iitha cea}. In cazul (), care este extrem de obignuit, pot aparea confusii, Deoarece ordinea YX nu apare, membriiclasel Xs Y nu pot apres intro telafie de ordine la. acel five, Pe de ata parte, le un antimit’ panct in deserierea limb, trebuie specificat ordinea obligatorie realizar lor in substant’; de aceea, pentru. economia deserieri, carrie (ii) se osimileaxa cazurlor (ji), integrand, astfel, lin nivel ea alt nivel de deseriere, fa mod tacit, ain Tact ayel Ja geest principin, cdgtd am spas, mai devreme, des. pre cuvintele englezesti ca tei, fet tte. ol at structure Iouologiet consoand -f vocalt ++ consoand (folosind ter neni de ,,consoani” 4 ,,voeali’” pentru clase de clemente ale expresici). Paptul ci ele relait sintagmatice intre lementele expresie, in limba engleai, sunt secvenfiale suiese clar dia compararea uior euvinte ca pat, apt, ea, ut ete. Cu toate ef secvenja CCV (consosni +} consuant + wocali: consoanele fiiud realiate ca [p], {t) [ky [bh [4) $i (gl) mu apare, secvenfele CVC si acon? VEC aper, ‘apt cum se poate observa mai sus. Tn acclast timp, exist restric} sistematice de. co-ocuren} & consosnelor in see vyenja VOC: de exemplu, un cuvint care sar sealiza in substanfai ca fatp} sau "fatk] este sistematie. exclus; fl peutra fake) app). si (att). Deci, in Himba englen, exist cazunile ) si il) pentrn structura.fonologie’ cuvintelor considerate. Asimilind ambele cazutl aceleiasi formule de ordin seevenfial, obfinem 0 simplifcare. a de- serieri realiztit Jor in substanta. Trebuie 24 subliniem aceasta nu Tnseamn ef diferenja dintre absenfa yaceiden- ‘ali” din texiconul limbit engleze a unor euvinte ca (git) san [ped] i euvintele exetuse din pimctul de vedere al Sstemtluiimbii engleve, cum ar fi pti) sau latp) este peglijatd (ef, 23.1), ‘Aprofundarea.discusiei despre relagia de ordine ar fi nepotrivita Ia acest. pnnct. Ne vom intoarce supra ei jn ‘capitolele care urmeari, Dar, inainte de continua expimcrea noastr, trebuie accentust asupra faptolad el intreaga discufie In acest panct a fost, in: mod deliberat, constrinsi prin adoptarea ‘presuporifiel ci toate unitajile fn relafie sintagmaticd au drept egal de co-ocurenti $i ci no existi grupini im cadrul complexeclor formate ditt ast 95fel de wnitifi, Diseufia poate apiirea ca bazindivse, de asemienea, pe presuporijia suplimentar’ ch unitagile stint, in mind necesar realizate, fiecare, nomai printr-un singur segment ivolabil sas minal printeounicl trisaturs Substanjei fonice. Dar au am ficut 0 asemene presipo- Zitie. Cele don idei punctate aici at fost ef (1) dimensi ‘nea paradigmatil 5 cea sintagmatie’ sunt interdepsntente jar (2) dimensiones sintagmaticl nu este in mod ncccsae ‘ordonath secvential 28.7, ,Mareat"” si .memareat”, Pani acu am reew noseut doar dou posibiitatt pentru snitafile ia rela}ic paradigmaties ssi anue, ea cle se pot afla fic in relapie Ge opovitie, fic in variafie liberi, Tu mod ftcovent, dintre Goud unitifi alate in oporijie. (pentensimaplificare, ptem restrange la dood unita}i contrastante) waa este Dponitiva sau marcalé, iar cealalti este neutra sau nemar Cala, Ce se infelege prin acesti termeni poate fi claiticat printr-im exempli. Majoritatea substantivelor limit ro mine au 6 forma de plural st alta de singular, cate se fli intr-o corelare, aga'eum este cazul pentri elev’ elev! Sis siles scam: seanme ete. Forma de plural exte mar cata poritiv. prin ijlee final, ia timp ce singularul este hemareat, Cw alte cuvinte, fatrun anumit context, (re zenjaunei anumite unitifi'se allt in opozigie ca absent Sa, De objeel, cand se fntampli acest luert, forma ne fata este mai gencrall ca sens sat are @ distribngic mai putin constrinsd decat forma mareatd. Sia devenit curent folosireatermenilor de mareat”” si_ynemareat™ intra sens maf abstract, astfel neat membril marca si nemar cai ai unei perechi contrastante na se disting, it mod mc fesar, prin prezenfa sau absenja suet antimite smite De exemplu, din ‘punct de vedere semantic, euvintele cai si apa stint nemareat si, sspectiv, mareat pentra ops Zitia de sex. Cavantul cal este, din putiet de vedere semis tie, nemareat (Sau neutre), denarese poate fi folosit abit petri animale de sexu femiuia, edt s{ pentra cele de Sex masculin (Ce cal frumos ave}i; © armniear sats isp) Dar iupd este imareat (sau pozitiv), deoarece el este util zat it mod restrins mumai pentrt’sextl femiin 9i poate fi folosit eu termensl nemarcat, pentra a determina sensl avestiia din urmi ca negativ, mai degraba deci ueutr (E cal san iapd?). Cu alte euvinte, termenl nearest fre ‘un sens mai general, neutre in raport eu 0 annie’, ‘oposite; sensul sd specific negativ este desivat i secun- 96 dar, find, de fapt, 0 coincidensa a oporitic sale contex: ftusle cu termenul’ positiv (uon-neutrs). Din relatia par ficolark manifestatil de cavintele ca! si iupd rezulta desi cal de sex mascutin sical de sex feninin sunt combinatit facceptabile, atat iupa de sex fominin, edt si iapd de sex mascutin sunt semantic anormate; prima ind. tautolo~ ‘sch, far cealalt, contzadictorie. Aceasti nofiune de,mat Gare” fn cadral opoitilior paradigiatice este foarte impor Tanti la toate nivelele structurit limbi in plan sintagmatie. © alsin precizare poate fegitura en rclagia di Simeasiunea -paradigmatics si cea sintagmatics, Dack fexsti 0 mulfime de unitati care trebuie analizate in fune- fie de aledtuirea Jor din. clementele ,niveluled iaferion”, tei Gindepenident. de aninnite comsiderafit statistice ype care fe vom face in secfinnea care rman), dongiinea” Ficedrcl unitati apartinind ,nivelutii superior" mvasarat’ termenii numirulal de elemente in relic. sintagmatics din eadrut unitifii complexe care o identifies, va fe invers raportionali cu mumars) clementelor aflate in opozitic pusadiginatica in cadre! unitifit complexe, Si presupamen, de exemply, ef iutronn sistem exist dowd clemente ale ‘cxpresiet (pe care Te Yorn nmi O'sil) sivcl in alt sistem cexstd opt elemente ale plantlui expresied (pe care Je vom nomerota de la O la 7): pentra simpliieare, finind seama 8 aceustd presupunere nu slecteard prinelpiul - genersh, si admitem ca toate combinafile dintre clementele ex ied sunt permive de cegulile, fonologiee”” care guverneas ecle doud sisteme. Dact trebuic si distingem opt cuvinte fovalogice in cadrul primutisi sistem (binas), Hecate dintre cle vor avea 0 lungime de cel putin trot clemente, in vreme ce in cel deal dosiea sistom (octal), ficeare din cele opt Cuvinte se poate deosebi printrn singuri ocrenja wii clement diferit (0, 1, 2, 3, 4, 3, 6,7). Dacd aver saizeci Si patra de cuvinte pe care trebuie si le deosebim, atunci Yall nevoie de complese de eel pafin sase clemente iungime Dpeotrttsistemul binar si de siruri lungi de cel pufin dow Clemente peatru sistemiL-local. fn general, numarul minim de wuitagt de nivel superior” are’ pot fi caracterizate pinto muljime de clemente ale nivelulai inferior”, slafionate sintagmatic in sirutieste determinat de fornmala N= PX Pe%Pa. sm fit care Neste numvarul de Wnitapi ‘de vel superior" 3 im care m ‘este numiral” posifilor 7 = monet neta tne onde contrast paradigmatic peutru clementele nivelulud inferior”; i in care, denotX numirul de elemente ini: fiale aflate in oporitic paradigmstics, py denota numcul clementelor aflate in opozifie.paradigmatict In. cea dena ous pozitic, si aya mai departe pin la pozitia m). Se va observa cd aceastiformull nu presepume. nici faptul ce acelasi clement poate apfrea in toate pozifile sf mie aptal ci numiru elementelor aflate in ‘opovifie para ddigmaticd este acclasi in toate posifiile. Exemplifcarca dde mai sus dati pentre um sistem binar i unul octal, in cadrul eSrora toate clementele apar in toste yorifile sh sunt admise toate combinapile Sintagmatice, ‘reprerintd, lun eaz special, care poate f deseris de formila de nial mare gencratitate 2x2x2 8.2 x2 x2x2x <8 x B= 512 ete, 16 ete. 8=8,8x8=64,8 Motivul pentru care am ales si compariim un sistem biuse {eu dou clemente) ev um sistem octal {eu opt elemet!s) este eh mumiral opt constituie © ridicare Ja puters (nusaie intreg) a mumfrrdui 2: este 2 ridieat Ia puterea 3, spre eoschire de 2 ridicat 1a puterea 3,5 saa 4,27 ete. Si acest exemplu scoate in evideufa zetia dintre opoaitie, in plan paradigmatic, Si ,Jungime”, in plan. sintagmatic Celeatte aspecte neliind interesinte, Iungimea mini a euvintelor binare va fii de trel ori mai mare dec 4 cuvintelor sistemulsi cetal. Vom" utiliza acest raport numerie sf im secfiimea etre urmea28, $i in capitolele ar rntoare, in special fu cel de semantic’, vom apela Ia pr ipiul mai general, conform chruia distinepile pot fi thew fie in plan sintagonatic, fie in plan paradigmatic, ‘Trebuie observat cH nofiumca de ,tungime” (a unui st) pe care om discutat-o este definti in termenii numsirului de pozifii de contrast paradigmatic, in cadet sel unitati sintagmatice complexe; Jungimea nu trebuie $8 fi, riod obigatorin, infeleasti ea seevenf% in timp. Aceast preeizare (care decurge din ecle spuse in aceastl sei, ¥. 236) va fi foarte importanté pentre diseufile priviad structure fonologied, sintacticé si semantied care urmeazi. 98 r ) 2.4, STRUCTURA STATISTICA 24.1. Grad de funetionalitate. Nu toate oporifile pvadigmatice simt It fel de itiportante pentra,funcfion hares limbil, Ble pot varia considerabil in raport ca grad Jor de funcfionalitate. Penteu a ilustia ce se infelege pri acest termen, sk examinim mele oporiji din exdrul ss. tomnlud fonologie. al Himbii_engleze : te cuvinte, fm engleva vorbiti, care n realizarea lor it substangiy” pri mua Toi b, in acclasi contest (C. ara “Exist foarte m sunt caacterizate, focurenfa Tui p, iar si pes let, pin: bin, fack back, cab tap ete.) heestui contrast, pte stabili © oporitie i be eaze, deocamdati cel pufin, le consider Gintze aceste ‘douk clemente prozinta un indit grad de funefionalitate. Alte ontraste ‘ait un grad de fose}ionali- tate mai mie. De exempls, sunt relativ pajine fare se disting, in reali pssifiauneia sant ace fapare in porife finalé in wreath sf wreathe (simbolul acestor dood stmnete, conform alfabtului fonetic internaSional, feste 10) v. B28); si existh simak pine prin ocurenta.sunetolui inipal din ship decat prin ocurenfa celel de-a doua ci some din measure sail Feisnre faceste. doa sete sunt Sibolizate ‘prin [f} si [51 conform alfabetalot foustic internafional). Gradul de fiefionalitate al oporific dintse TO) $1 10) si dintye [J] si 13] este amult mai seazant deeat cel al oponitied dintre. /p] 2 Importanja gradului' de funcfionalitate (al oporiti- ios) este evidenta.. Pot si apard neinfelegert attnel cand vorbiteri ‘unei limbi na pastreaza in mod consecvent fcele ‘oporifit care servese’ Ia deoscbireaunor enunturi Ghiferite ea sens. Am_ putea spune ed, lisind la 0 parte alte aspecte deocamdata (conditie Ia care. vom revent imediat), eu eft gradul de funefionalitate al unei opoziit ste mi mare, cu att este mai important ea vorbitorit Sissi insuyeasc acest contrast ca parte din, habitudinile- ‘tilintre Ne ”