Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Irimia D - Curs de Lingvistica Generala Ed 3 2011

    Uploaded by

    irina_vaida
    2K views233 pages

    Original Title

    Irimia D - Curs de lingvistica generala ed 3 2011

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    2K views233 pages

    Irimia D - Curs de Lingvistica Generala Ed 3 2011

    Uploaded by

    irina_vaida

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 233
    Fondtorl Colestiei LOGOS: Damir Iii Coes LOGOS este coordonat cde Ana-Maria Minut foun MICS Colegiul init: rf: Lorenzo Renz ~ Universit deg Sto di Padova Pro ead Anatol Clobanu ~ Universite de Stat dn Moldova, China Prof, Valeria Gutu-Romalo Universita din Bucueg Redactor: Marana Codrut “Tehooredactor: Flrentina Crucerescn, Luminits REdweana Cope: Manuela Oboroceana ISSN 2066-0480 ISBN 978-975-610.699-2 (© fine Uninet Alemania loan Cua" 2011 ‘MO tPA, tet (232) SOAT (ipa wach aie eal lituatre Dumitru Irimia CURS DE LINGVISTICA GENERALA Edifiaa Ha aif ingeijits, cuvintinainte, note si mie dicfionar de autorictafi de loan Milicd Postfap de lie Moisue CUPRINS vie aie 2 Noid ase edi i LOBIECTUL LINGVISTICH $1 METODE DE CERCETARE, 2» 1. Obiecut de cercetare 2 grin sve) comune ngs, limbajal OBIECTUL LINGVISTICH §1 METODE DE CERCETARE devine obiectl esejial al investigator ilozofice: ,Filozota ete at ‘tate prin ere se consatt sau so expie felesul enunerilo.Filozofia cexplictenunfuril, iar since le veri” (L. Witgenstein).* ‘Rapertal dint linha si gindire a determinat feeventeinterferenfe fntrelogica gi gramatiog, mergindu-se de Ia descrier steuctui lini cu instrumemte ale logit (concepte si termeni propusi de Aristoel descreristructri gramaticale a limbitrezst pind asta, desi sint de seni logics), pind la subordonarea gramatiet de eat Togic8 (prin Gramatica de is Port-Royal si dupa aceea). Cu toate incererileflcute in ulial secol,lingvstica nu poate interpreta nici eategorile gramaicale, nici raporturie sintactiee, fa a recuge Ia relajile lor cu categorie st cu raporturle logice. Insis, gramatica generativ-transformayionsit se construsste pe baze logic. In acolasi inp, logica moderns (B. Russell LL. Witigenstein,R. Camap s 2) acord un iteres dost imbi in lgatur 4 constitutes unei tori logice & sensurlor, eu problema consi tune! sintaxe logice si eu intrebiriprivind originea si natura contradic tilorlogice. Absolutzat in sensu! subordondeilingvisticit de cite psihologie, prin psologismullingvistic al lui Seital sau W. Wane, raportal dntre psiologe si ingvsticd ramine un eadru necesar, ait pent expliarea tor aspecte ale funcioniitlimbi, eit gi pen destrienea psticulat uman, IP, Pavloy expla procesul de comunicarelingvistic prin tora reflexelor conditionte,definind cuvintal ea el de al doilea sistem de semnalizare. Comportamentismol behaviorist se ageaz8 la baz tooriei ‘comunicér ingvistice, dezvolia de lngvistica american (L. Bloomfield) Interferenta celor dou tine este determina in exenf de complex ‘ate telapilor dite limb si viaja spiritual, a subictull vorbitor gia comuniti de vorbitor, Relaile mbit cu comunitatea socio-tngvistict sta Ia baza raper- ‘urlor ingvisticti ey arheologia si storia, raportri de reciprociate, prin care istoria nei comunitaji (ib, popula, popor) explied © serie de particulartt ale limbii pe care acea comunitate © vorbest, iar limba * dpud Al Gaur ea, 197136 » CUES DE LINGVISTICA GENERAL explic, indadescoi unica sort de informati, momente din destsua- ‘ea istvicicomuniti. Limba romins, de exemple, vorbeste, prin crac toul unit, deuntaia enc popoul 9 de camunitatca cu aclasi Spafv geogre Prin sacar el ems, eavorbeste despre oignea sa 1 poporlui cas despre continua pe acl terior, Prin mica Fea voeaularl tele tae din storia popor. O serie de Fenome- te fetice se constiuie i eters de baz petra marta itr an Parlor nice rominest cate vorbesedalet ale limb oman 2 Find limbajol 0 imensiane dfintorie « omul, lingvistiea se inne eu anropologa tn investigates ogi mul Descopeit interpret anopologic (piv mai ales oma de Neandertal i omal dde Cro-Magnon) ai das la frmularea de ipoteze merou ma realise ‘espe epoca apf’ Himba vocal in proces mane Alte sinje mane se consiie im mune ale lings penta xplicareaunor aspect partculare mai ales ale faefoniKinbaju Inedicing, u psihopatologa lal expicd ates prin logopedic {neared nltratea Uetcelor de vorbie: anromia gi fsolgia explie proczul de ariulre ide percepereaimbajulu voc Dine single poiive, aia explic strctra sonora a semnif- anu, mind, pin aceasta, ai exterior investor propri Tings, Matematica mai mul dei exp inka o desire mxtind-0 In Tuncisde eerie practic, traeerea automat in prim nd. in ‘coagisens ine in rapot cu invites, in limi ani, eberetico, ano fundnd wats mecanismal nem de desfgurare «proces de com care lingviste Find 0 sina soni umang,tngvain pi pou psa acest, cavacer numa arin autoomia soc de dep in sfera eunoay ten, in accats comple cfc de relat cao str cu clea inf, {nnn irri funcional: rexiprotats ca fag, loz, logic ‘Moria de domivaie,transformindusle in aii, vecesare dar at cx matematia eibentca” * Lepturile tne lingistea i matematct sau eoeretizat in apis lingvisct matenatice,arie-do cecuare stedseplinad cae se cet eu “0 OBIECTUL LINGVISTICH $1 METODE DE CERCETARE Sudierea matmatct a canctersiclor uno Spt delim. Lingvitien mate ‘nae inelade de regi, undtoarele rue 1 lingvistica statistic? sau exiting, interests. de relifres pnicular- lor foneice,gramaticale lexio-semantce ale ane ib, pin vale Fflcarea unorbaze de de, 2) linviticaalgebricd, care Fosamesed preocupti lege de formalizaes ‘nor propriettTingvstie fie ct deren algsbric, slgortice sau ‘opologce fe ca eprezeniri ale logic mtematie tear palsy 3) madhcerea auiomati, tren de ceretate intresat de deeolaren tot ‘ehnologt de peocesate aon linbajuhi ntaral verbal xen pce de lng seit sh epezentate de gowcronalte fide lngvsica corpumrior. Gloworonologin, dicipliat deevollit de Tings american Meutis Swadesh, ise! a st Eavard Sapir, areca punch be plecarelera ch rata de rvofe a vocabularies constat. Mal pees Swadesh a conelucionat cf leicl uct inb ae schimba eu 14% into mie 3 ani. Compara vocabulrlu de baz a dout sau mai male limbi a oer pow ates ip de crete, date prvind radu denne fate lint {hte despe pioaa in care bile sau despa dia tuna come, ering eH dione. Liniscw conpsnrlr a deveit deja 0 dsciling wut i ‘ae cerelre eprcs uno ts aspecteMlomatice se elie pin Intermed unormiloce yeni sara de desrte compuleial a faplclar de limba, organizate in diverse eategri de crpun. Una din aplicaje cele ‘nal interesante ale Ig alebrin este az inva sau opus & texsordnteo fii da, cv autor mioaccordervollt pin tors graf flo. In fermen simpli un graf este o Mulan de eleineney numule not, logue ine ele pin vector de tect, cae rath nara rele ine od. Aliza textal eu jurul graf recta prprietiie centrale fermale sas femantice) ale textelor anslizte. Thaticered automata este reptezena de umeroseapicafi, cu grade ms mil st ms mai de presi, ntanepuncren nor eantoane hngrisiceaparinnd une lnb-sure Intro Tibi (0 Susinna M. Soto, Corpus linguists", Yuri Tambovtsey, . Mathematical linguists” i Philpp Suny, Eneveopedia of linger, Fry Dearborn, Taylor & Frei, New York, Oxon, 2005, vl. 1p. 245-247 vol Il p. 661-652, ET. Bone, J. Sica, Compa S. Hunsio, .Covps gsi Keith Brown et a (eitod), Encylopedia of Language and Lingus, 2nd edi, lever, 2000, ol. 3.20721; p. 264248), 4 cuns DE ICA GENERALA 2. Meta de cercetare Istria constituirt lingvisiit se caracterizeaz8 nu mumai prin efinireaieptatd a sferei de preoeupar dar prin fxarea uno principi ‘ictadologice esefile care s8 permit o interpreta cit mai complex i ‘mai aprfindal 0 deseriere eit mai exact gi mai complet a limtjulu luman,s mecanismula intem de funefionare a TimbiorItorice. Apel la diverse metode a sat Ino strnsé legsturt, pe de o parte, eu sfera mai larga de cerectare, in care ra cuprins limba, pe de alla, eu ansamblul ezvotii singlort diverse epoci Rell ine lings pe de 0 par, i eibermetich sou, msi recent, informatie death pat, au forint api Tngvie!computonae, disciplina do fomiord treat, printe allele, de decvltres noe apical ‘ompaterizate de proces nial wan acl Sittin comin eocuplor de formalize linge care a dominat ingisca american {in perioads 1980-199, lingvistica compuatioals este ex aspect dsinetiv eprezenars computeriats # unor Tape de inj atal, pein dezvolren for resuse cae peri procsten automat «faptelor de Hibs, pia ionic, desert analiza oe Un al aspect een este derolare de Timbaje de programe complen, sess, asemenesLinbilr naturale, dint ‘voesbuli $0 rnd pe ban cont finelionesed. Din aes ltin punt de ‘odere se pote aprecia preoeypdrile de lngvistied computajiona sta In ‘last logit or cele de inligen(# ariials (¥. Carlos Inchaurelde, “Computational Linguists, Philipp Sttkny, Exeyelopedia of ngs, Faray Desborm, Taylor & Francis, New York, Oxon, 2008, vol, p. 226-229, YY Wilks, «Computational Linguistics History”, n Keith Bown ea (editor, Enxyelopea of Language and Lingus, 2nd etiton, Eee, 2006, vol. 2 761-169) ne) 2 __oizcrUt LNavisticu § MeTOpE DE CFRCETARE Metodetradiyionale Bat ied antihitit cline, Pe baza interpretirit Aierite a relajilordinte obiects% numele su, reprezentanficelor dou rent flezoice in antezd, phtse gi these emit ipteze dies dese ‘cgina limbjulu,deavolnd cele dous concep ope: tora natural i teora convene. Sprijnindu-se pe serie de exemple si pe analog ine faptelingvstic, log grei se grupeaza In anomulist i analogs ia probleme de fancjionae yi trctr limi. Meta va tree in Evul Meaty {in dsputa dintre nominal si reals, in intepretatea raportuli dite ice $i cuvint, Prin rajionamente ipoteice, isi formuleaza JJ. Rowsseay teoria contractuli social. Jpotezacamine 0 metods a lingvisticit sn secoll afimari sale a stinfa atonoms, in abordarca unor probleme de filozofie sd istrie a Timbilor, pentru care nu exist probe materiale: originea vorbis: cauze, condi, primele forme, local simp; idsea unt imbi prot-indo-euro- pene, in soncepia lingvigtilr din se. al XIX-Lea, a unor dilectepre- ‘ndo-europene in condpie mai noi. Proce cel mai fecvent al metodei a rlmas analogia Metoda dialectic fn Formularea stinjFied a unor coneluei, ipotecet is aliturat ialectica materialist. Prin aceasta 9 serie do idei mai ales privind ‘originea Timbajulu au fost reformulate pe baza une concept stinjifice riguroase,caracterizats prin fora argumentcor $i claritate metodologict; ‘dees apariii limbajulul In procesul muneii din nevoia de comunieare Intre memibrii unei comunity primitive se afirmt hotarit ca singura aceeplabill. $i ot as ipoteza caracteralu sonor al primelor forme de manifesta a limibajulu uman, 4“ DE LINOVISTICA GENERAL Meta inti In suns legit cw meted potecet, nd geste cinpal woe coneluzi, prin wesorea din domenial real in cl al posi, din Stora prdclaru in fra general Prin metods induct, plecind dea serie de fap linguistic, soala neogrumaticl ajunge a idea eine uor leg fir excep in evolia fone a imbilor. Cu cone inj unr posible eros earactorll temporal untae coli, pe faz acunmlari unui bogs inventar de tapes uno constr evitind conta interne, intent, inv sept yj de meta ndtv bun rezultate i desererea limbo, unde ea este nu numa neces, tr chiar ndispensabil Meta deductiei Evitarea erorfor prin genealizari prea tranyante st sprijnite pe studierea unui numir prea reds de fapte se objne prin impletirea meto- dei inductive eu cea & deduce. Prin aceasta din unm, se pleacd de la + legi $i principi, considerate cucein indiscutbile, spre a se pitrunde ‘senla unorfenomene particulate, Prin excelen deduetva este matema- ‘ica. Lingvistieg, inj accentuat inductiva, mai ales in secollafirmiri stinjelor naturale, s-aslyjit de deduct mv diversele epoe ale afirmisi ci, eu unele rezulate poritive, dar si cu concluzit mai putin singifice. Plecind de la-o concspere grit raportlui dintee Himba si indie, confundate, grumatica raion deduce, din teza universalitait gindiri tumane, ideed universal limbii, Lingvstea comparaté si apo cea ‘storied din sec, a XIX-lea, m baza unor corespondente fonetice inre diferitelimbi indo-europene si formulind toriaevolufe si funciona legice a limbilor, jung le concluzia unui izvor comun 9 tee Ta reeon- stitutes limbii primitive. Metoda 0 folosese apo, eu rezutate portve, omanisti. In lingvistica modem, gramatica generativd,plecind de Ia structra de supra a limbi,inceares sa patrunda, si deduc structara de anime ISTICH St METODE DE CERCETARE Metodea logic Prcluind idei din filozofia si gramatica antcdelind — Aristoel sityoaz8 interprotreastruturi propozifie in perspectiva conceptelor de sublect si predicat din loge ~lingistien Evului Medi pane le baza cere limbii metodalogicd. Prin Gramatca de la Port Royal (1660) ‘nai ales, ogica, din metoda de interpretare, devine viziune. Limba este ‘ubordonaiagindiri. Cercetre lingistic, a sintaxei eu deoseire, dat $i lexical, se converse inlgicism. Orientareasuabate seolele pins in ‘remes noes, In alternative ou orientei formalise, antlagcist, din ulimele decenii si, de multe or, in opezitc eu ele, teoria partilor de ‘orbire sa strutuiisintactie is eau fn permanent puncte de rele- rin sau de prj tot in metoda logit. Metoda experimentala Pirunde i ceretarea lingvistieso dat ea apariiaexperimennul in pshologie, ized, sinfele natri chiar in literatrs fnsecotul al XIXcle. (Cex mai veche experen|a cunoscuth pare s8 fie cea reatat de ‘storicul Herodot. Spre a sti daca erau mai vechi pe lume Fgien saa ‘ipteni,farzonul expan Psammetih izolekes le un pastor doi cop imediat dupa nastee; i trebuiaw tiny in fara contatalu eu limbajul uman, Se spane eX primal cuvint pronunat de uni dintre ei af fost ‘kos, semnilcind in figians pine”. De aici sa tas concluzia ed gianae limba mai veche. Herodotinsuyi pune sub semnu indoili sinceitatea experienel si plauzbilitaea rezultatului. Este grou de admis eB pastor si familia, cameni simpli, -ar fi putat hrin singel pe cop rs le Vorbeased, Metoda experimentala da in sccolul XIX un temei_ mat riguros siinttie obsersait,practicats de-a lungul secolclor anteioar, dar pe bz mai degraba superiialeg subietve. Experimental provoach obsev rea so programea7a drjndho in sensi intereslorlingvistal 6 (CURS DE LINGVISTICA GENERALK Prin observarea manifestiilr gi dezvotart limb Ts cop sav la triburirimase in afaa civilizatici tchnico-materiale, ca sia limbajului gestual al surdosmujior, -2 incereat formularea de eoneluzitprivind ‘riginealimbajalui $i natura primelor sale forme, concluzit neserit ative, nueit cele mat multe nu fin seama de conde fundamental eosebite in care se desfigoarhexperimentole. Nil cercetarea unr eau de patologielingvistics (se dsting, in aceast deni, ceretrile hi Jakobsoo asupra afazei la copi) au au dus la vreun rezutat concludes privind ‘aportldintre limba} si strutur scoarfe crebrale Rezalatele cele mai concrete, poziive, au fst obginute in cece- ‘area experimentalt a nivelulifonetic™ al limbii,intemeiats in seclul trocut de abatele Piere Rousset (1846-1921). La no, cercetiile de {oneticd experimentalé au fost inifate de lingvistl losit Popovici, Ia CC in penoada dire cele dous rzhosic, Cental de fonts !clecto- Jogie din Bucuresti a obyintrezutate importante fn deseriere sistemutui {one i fonologe alibi romineliterare: a infirmatteza lui E. Petovii ‘despre existe coretaiet de tinny consoane die-consoane mate, & demonstrat caractral comps al uorconsoane,precum afiatle et. ‘Ajuar, pra metoda experimentald se ralizeaza 0 descriere et mai exaed a Sunetelor limi (a tisaturlor lor distinctive, a diferitlor Dropricti: durat,cimbru,maljime, deschidere ee.) din punet de vedere fixie §articulatoriu. In laboratoare special amenaate lingvistul are la dispoztie numeroase aparate, acum foarte complexe; st trecut de kimograful gi oselografl inital la parate Rontgen,spectografe, flmo- all, sonografe, magnetofoane, masini vorbitoae (sinttizator ai vorbii, Pala aries este inlocuit acum ew fotopalstogratia gi cw rOnlgeno- «inematografia rin eate se deserie cu exactitate porta organeorartica lator in procesul vorbini. Prin filme sonore’ Ronigen se urmireste cconcomitent$¢acustca, nu numa fzioogia sunetelor. Spectosramele, realizate eu ajtoral spectogafui fer date despre propre fizce ale " Pens o sinter corel sci intrculu fone experineat tule struments e vedea HG. Tillman, Experimental and Irn Poets: Hisar" Keith Brown eal (eon, Envelope of Language a Linguists, nd eon, Eee, 2006, vo. 4, 374-389 ne) “6 OBIECTUL LINGVISTICI $LMETODE DE CERCETARE sunctelr. Prin sinttzatorivrbii, aparate complexe prin care se ecreeazh experimental sunecle umane, Central de fonctica si dialectologie din Bucuresti a studi strueturm acustic a sistemuluivocalie omnes" [in ulm! imp, un colectv condus de Tatiana Slamna-Caraca extinde metoda experimental in psiboingvistic3, amin relaile dine cunt si alte majloace de comunicare Ia capi, sutonomizarea limbajlui aniculat, raportl dintre Tatura sonora si cea semantics in funetionarea limbii. La Intttal de psihologic experimental. si socalé de pe Ting Universitatea din Torino, se umireste de mai mali ani, experimental, relajia dintre dezvoltared biologica 2 eopillul si adolescent, medial social i sia dimensiunii metaforce a imal * Metoda comporaii-itoricd Exist 0 sirinsd lepiturd inte constitutes lingvisticé ew singh aulonomé si ajezarea_metodei comparaivistorie la baza eereetiri Timbilor: Lingvistiea sini ia naytere dats eu trecerea de Ia ini comparative intimplatoae (urmate de deduci trecdtoare sau de ipoteze Privind eareterolneintimpltor al unorasemnd inte diferite lm), la " Pen nfm detains, ex nraducere on Iva (eibora de uu coketiy sub conducerea aca, AV Gru), 1972 87-6, "Fin med tadional,plalngsieicn ete dscipina cate stuart mca ismole monale implicate iy exersre Taculilinbuhullatcul: vor, seule ere, sree, dar in feta de euprindee «discipline! sit inclse fenomene precim aha linbju, ure de ibs, expesia lings ‘stir afetve ga. Constraen asa processor metal pe cae le respune cviaten de commicae este elemental disinet care separtpsholngvizicn 4eciscplinee trite: stole ingvsin, Primele cere de psioling ‘vies dea din socoll al Xl, desi precept sen piv la Pit proces de comunicare verbal exit din eel mai vec mp Robert J. Hanser, ,Psycholingusis in Enoclopeda of tng, Ft Deator, Taylor & Fae New Vork, Oxon, 2008, ol lp. BEANS) (no). cotcetarealimbii pentru sine, la descriereainri gl eutarea susei primare a uni grop de im innate CConstitutea metodei comparaivistorice, in ec, al XIX-lea yi, 0 ati cu aceasta, a lingvstici comparate gi istrice, implicit a lingvistei sinh de sine stilton, prepatith mai ales de jumatatea a doun a sec. Al XVII-lea, este rezultanta convergenfes mai multor factor: = llrgireasferei de cunoastere a diferitelor limb, * inmulies incorerilor de clasiieare a limbilor, dup erteri Inc nestingitice, precum cel geografe (Adelung) dar si dupa citer stingice:tipolgic(Humbol), gencalovic (Schleicher, ‘cuinlares unui name tot mai mare de abservapitprivind ase rani fe limi mai apeopiate sau mai indepiriate In timp si ul relat al gramatii ogiciste, = extinderes comparatismului in diverse domenti stiniice ale poe, ddezoltarea sinjlor natu, fu un organism vi, = aparija romantismlui, care atrage atentia asupra limbifor gi clutlorindeptate tn timp si spas, preeum si asupra Limb si cultari najionale, ‘deseoperireasansrite, ea urmare a cucerii Indie de eatreen- teri, insofiti de relevarea situ ef Mexiooare, prin Gramaica Tui Panini, foantesistematic. CCunoastreasinscritei mai ales, tni-o serie de element din stue- tura ei fexionat i prin unelereveafitizvorte din Gramatica lui Panini, fare glsese un teen teoetc extrem de favorabil, re un rol hodetor In ‘eevolarea metodei comparative. Problema florofis & origin limba- juli, ca si concepfiateologicd a ebmice ca limbt-mamd tree de-scum in lamba, lasing loe or teze diferite, de orentare naturalist, despre evo- Tua imbilor: dup un stadiw prim, atingind perfectiuna, limbile irs intro perioads de ocupare, de degrdare prin vansfonnarea lor de cite ‘amen, dintrun prods al spritul uman in ete ef se reflects, int-un instrument, un instrument de comunicare (Bopp, Seeicher, care prilejulesteasemuirea imbi “ OBIECTUL LINGVISTIcH st METODE DE CERCETARE Deseoperrea de eatre europeni a sanseritl survine int-un mo- seat in are predomina preocupaten pentru cunoasterealimbilor vec Fa oferea dinteo daté genealogisiler, in aparenj, imagines cea msi shai $i mui aproape de perfefine penta Tamils bilo indo-euro- pone. Cunoastreaflexiuni sanscrte eleva in mod struct de Panini $e comentaton sti, cu deseoperirea conceptului de radacind,aprofun- deaza idoen de fnvudie lingvisied ~incercat in mai multe Findus, la Imari intervale de timp si pin atunei -, favorizind totodata ipoteza et prin sanscrita s-ar putea ajunge la primol stad al Limbajul, earacte Fiat de ridacini monesilables, iolate. In parael eu considerarea ef, mai mult subintleasi gi doae vag’ exprimat, ca baz a limbilor indo-euro- ene, sanserta se impune eercetri cao treapa indispensabila in patun- Area spre ind-europeaa primitva Fr, Bopp (1791-1867) si Rasmus Rask (1787-1832) descopert gi dezvolté metoda comparativa eam In acelayi imp independent gi pe ale i diferite; Bopp, in cautarea ,imbi preindo-europene, ga cum Cristfor Columb a descoperit Ameria, ciutind drum spre Indl", Rask, peo cuat de veces limbs nardcg, Drumul descris de Bopp este conditionat ‘de sanseri si de nivelul gramatcal al Timbior. Sanserita este terme de comparajie. Cu morfologia sanseritei se compar’ in 1816 merfologia limbilor reac, lating, persan si germand. In ifertee edi ale Gramatici, poi, valoificind procesul de cunoastere a altor limbi vechi, Bopp va mai lua in cercetarelituanian, slava,gotica,albancza, celica, armeans; ‘in mea eronat el va cuprnde in acvasi familie si limbile malio-potine- iene si caucaziene de Sul Rasmus Rask nu-siintemeiaza deserierea comparaivl a limbilor pe sanscrita ci isi ia ea punet de plecare i ca termen de refering, in ‘esfiguraea comparaior, islandeza si limbile scandinave, penta care alla asemindri si corespondenje in grea’, lating, litwniand, sla’, frneand, in limbile germanie. La incepat elimina din dscute limbale tcltice gi albanera, mai tieiv fast le Va hia in consideraje. ATirma Jmportana deosebit a intemeierii comparailo pe criterii gramatical, Apu G, Mennin, 1967: 69. ” cues GENERALA Inaviste ‘dar acord, in aceagi imp, un Toe de seam corespondentelor fonetice, considering totodata ese poate face ape! sla voeabulr Diferite sats viziunile de ansanblu ale celor do lingvit asupra rmetodei.Pentra Bopp, gramatien compart inregisteaz& mai les cores- pondenfele gramatical inte diferitele limi inruite. Rask, dimpotsiva, ‘rede cf aceasta ebuie $8 deserie totais cum s-a0 Format imbile si ‘cum se schimbt; el anticiptastel perspoctivaistoried a metedei in care eva Inseie Jacob Grim, ‘© dat constnitd metoda gi formulate principle esenyae, eu au torul ei, lingvistt ii indreaptcercetirle spre deseopeireaunor limbi Primate sau spre deserierea nor stad intermediare necunoscute pe baz de documente Pe directa lui Bopp, se adineste studi! limbilorindo-europene, reluindu-sedrumul spre o jpotetie8indo-europeana primitva. E, Burnout inwoduce defini in disci, prin Commentaire sur le Yasna, avestca, iar Benfoy inlocuiestesanscrit clasica cu sanserita vedic, Dictonarsle ‘timologice ale hi A. Pot (1833) 5 Fik (1868) materilizeazi concept de indo-europeans primitv, A. Schleicher (1821-1867) merge eet mat depart, prin Compendium der Vergleichenden Grammatk der indo-germanischen ‘Sprachen (1861-1862); el ,reconstitie”indo-europeana primitiva si ereeaz ‘mn aceast limb fabula Oia i call In perspectva istrid, desis mai ii de Ras, se tsere J. Bredsdosf gi mai ales Jacob Grimm, care da in Deutsche Grammatik (1819-1834) istoria Timbit germane asa cum este aceasta reflectas de ocumentele a 14 secole. J Grimm aplica cel dint, n mod sistemati, ‘coda comprativ-istoricé la studil storie al unei singure limi sau srup de limbi,stabiind o strinsa corelai inte Itua comparativa gi cea storied Generale urmatoare de comparatii, pe de o parte, vor extinde meted, comparativa si mai ales eompstativ-istrie, Is eselaltenivele ale Timbi, pe de alta, © Vor aplia Ia grupuri mereu mai limita gi mai unite de limb, mere mai indepariate deo limbs primitvas indo-euro- eand ipretca OBIECTUL LINGVISHICH SL METODE DE CERCETARE Fonetica, la faceput mai mult jgnorts, cstgh tren in stabilrea corespondentelor, 0 data cu descoperite principvluiregulartjitsehitn- baclor fonetce, rlevat in acelagi timp de ‘Sievers, Grundsige der Phonetik (1876) i de A. Leskion (Die Deklination ton Slavische- “itonschen) i indrgptat spre deseriorea sstemulai fonetic al imbilor indo-curopene de eatze Saussure, Memire sur le syteme primiif des voyees dans tes langues indo-européennes (1878). Neogramatical K. Brugmann (1849-1919) fi neepe activitatea prntesn stad asa snot aspect ale consonantismului indo-european, Nasal sans im der indo- _germanischen Grundspracke (1836). Contibatt insempste in acest ddomeniu are F. de Saussure, prin Mémoine sur le sisme primitif des soyelles dans les langues indoenropéenmes (1878), kurare in care desrie ‘ocalismul indo-european din perspectiva elitr in eate vocalee intra In altemanje in imerionut unui sistem. Se prefigueaza de pe acum nos iziune asupra limbi pe care o va dezvolta a ineepatul secoalui urmttor In cursurile de lingvsticd general de Ia Universitatea din Geneva, Preocuparile de foneticd vor insfi spot In permanenga pe cele de rorfologie din paginile publicatii, condusi de cl si de Osthof, Morfoogischen Untersuchungen auf dem Gebiete der indogermanischen Sprachen si din ucrarilefondatorilr noi seois Brvgmann, Osthot HL Paul (care publica, la Halle, in 1880, Prinipien der Sprachgeschichte) cgi ale eelor care ia imbijisatorientarea (Gl, Meyer, in primal rnd, ‘ardinte romani, A. Pilippide), Bazelesintaxci comparative vor fi puse dB. Delbick, Sitatische Forsohungen (1879-1900) iat M, Bréal a incerea, spre sfirsitul seooly- Iu, aplicarea i semantca, Essa de sémantigue Latur storied a metndei devine casi inispensabia fn aplcarea Ja diferite gropuri de Him, Duptentativa li Raynouard de @ realiza, in volumul I din Coie des poésies originates des iroubadours (1816), © sgramaticd a une! Timb comune situa inte latin si imbile romance, © fentaiva realizaticoncomitent eu lucrarile fui Bopp si Rask si indenen- dent de el, cel dint are apie principle metodei la descrere limb lor romanice este Pr. Diez (1794-1876), prin Grammati der romanischen st cues De LING HCA GENERALK Sprachen, volumele 11 lingvistici romaniee Prin stile publicate in revista Studion zur griechischer und latiinischen Granmatik, ca $i prin dicfionarul sia. Grundzige der _rlecischen Bxymologte (1858-1862), G, Cars gplicd co dint meteda Ia limbile clasice. Prin Gramatia celta (1853), J. K. Zeuss (1806-1856) ‘extinde studul comparatv-storic la limite celtics. Bazele lingvistcit ‘compart slave le pun A. H. Vostokov (1781-1864, care publicd in 1820, Russuzdeniie oslasfanshom jazyhe suzosti wedeniem k grammatike’ago jazyk, in care pe baza Fonomenelorfonetice $i morfologice realizeaza 0 ‘prima periodizare a limbilor slava si rust, gi F- Miklosich (1813-1891, ‘are pubic ire 1852-1857 0 Gramati comparatta linilor slave Gn 5 volume), (0 Incereare de aplicare a metodei la alte fami de timbi face, dupa maghiarul Gyarmathi, R- Rask, care se opreste asupraraportrilor nie magia i fnict Desi activeaz dupa geoaln neogramatie (sau poste toemai de ceca), A. Meillet (1864-1936), lingvstlfrancez eu cea ma insemnal contrbutie la aplicarea si dezvolarea metodei in sferaTimbilor jndo- feuropene (Invoduction d Tétude comparative des langues indo européennes, 1903, cu numeroase edi, la intevale relaiv scurte de timp, Les dialects bxdoenropéens, 1908, Tralté de grammaire comparée des langues classignes, 1924, in colaborare cu J, Venyes ete), Famine fel mai aproape de eonceptia Tui Fr. Bopp; ef se ocupa mai ales de Inregistrarea corespondenelor dntre limbi ‘Venind dus intemieren geograici lingvstce, A. Meilet imbina principle aestea eu prneipiile metodeicomparatv-storee, tn Inerea ‘ea dea da odescriere dialectal a stadiulilingvisicpreindo- european. Prin gele dou lar ale ssl, metods comparati-istorcs presi ne constatatea si imerpretares corespondenfelor diate dou saw ma multe limbi fnudite, petra definiea eft mai exacts yi deserirea sist ‘uli Fecirea dint ele gi pentru Iuninarea istorii lor, mai ses pentru Stadiineatestate prin documente si rimase necunoscute pentns stabilres rofl imi primitive, 1 (1836-1843); el devine astfel intemeletoral 2 OBIECTUL LINGVISTICH $1 METODE DE CERCETARE in gener, tpl mudi este considera un dat do fa cae se pores fnrudia poate iin, obiet l invention ms baa Tor, umirindyse prevzarea sensi raportalus defi ines dows limb, pe vertical sou pe onzontals (Dante deriva liana din provens ‘Tot cin provenals deriva Raynouard inbilenelaine cunoseate dee: fence, alias, pails, poten, cal 1H. Raden conse inun moment dt omdna un dale al limbialene et), delimit cit mai exact ib eviginare (ak pin a P- Mor ins roman ra onside descendents latin! casic,e 0 dei, cso in fina Dopulr)- lewd poate f confit, dar si infra. Descoprizea iat poate seopul principal a invests unor lint despre stra si stuctura cirora se tv mi pune ura etc, basa) gam Principle metodeicomparativsstrice reals at din expnesile score al intemcietrlor cit ales in pation dese imbilor nts th considerate. Pe masuraexinert meted pe fond devo {sieve generale a Hinbi, amambal de pinpt proces 36 amp es, adios ise precizcra toto, conibli elie tn aca sli vd cols neoramatied (prin K-Brugman,K. Ost, H. Pal Fr Miklosich, BP. Hasdcu, A Lesken, Gaston Pars, W. Meyer-Lable, [A Philip ce) ice socilogid (prin A. Millet mai cu seam). Vor ‘wa apo ceretnle i Emile Benveniste (1902-076), cate sting ia ales meosfologia Timor indo-europene vec (Origins de fa formation des noms en ind-européen, Pari, 1938), disinge 0 tlava crenaogic ing fps dnb da epoca ind-curoponei comune ety Kurykowice prin ines indo-cavopdemnes, volun , Crave, 1935. Baza obicetva, ingvisti 9 torte,» aplcaiit metde const in dou prinipifuwamentle de ancionar a i 1 sbsena unc! conditions absolut interior sporti dnke «ke dua lata ale limb expres sens 2. regulariaten corespndenflor Fonsi determinate de carat ruin diverse modi moda, a schimbalr car a le aio Himba sau tam grup de ib Primal prinepi imine impli, urmind a deven explicit ese tial in destiutares investiga lingistce in afra metode comparan- 3 cur INGVISTICA GENER: istrice. Cel deal dita, in schimmb, devine ead insusi al devolii meto- ‘dei, Motvarea regula corespondenelor insewnnd, pe de o pare, origi he comund, ia pede aa, existnia unor lei care dinjeaz evolu mbit ‘Cele dou coordonate se impletese in conceperea mocanismalui de funcio- nate a limbi sin practicn interpreta lo. Existena lesilor onetice, mai ales, (A, Millet va vorbis despre legi morfologice) absolutizata de naturalism lingistic si de scoala neogramatica, devine element do baza in eomparati si pentru coneluzi Drivind nnuiea 9 istora limbilr. Principe inrebuintiri metodei Sint impuse de patiulaitailedefnitorit ale structs si funeio- nari limbii, considera sinerone gi diatonic. irudii lor, ig |. Asemdinarea dintelimbi, prob eoncreti semantic, necondi- smotivarea nu in raportal dintre pam expresei gc fiona (semmnullingvistie find arbiter) st netansparent, en descinderea limbiordint-o sur comunt ‘Aplicarea acest principia implica climinrea din diseuyie a ter rmenilor care se caracterizeazA print rlativa motivate a raportlui lor ier, prin ttanspatent” plan expresek 18) cuvintele onomatopeice st imerecionale. Cele dni, find rez tatu repreduceii mai mult sau mai pujin fidele a eomplexulul sonor emis de pasiri sau de animale, temeai precum rominescul ‘curigu i Trancezl eacorico nu se expliea prin deseindereaeelor lows limb din latina. Asemsnazea lor et maghiarl kukorikit nu Ademonstcazs inrudiea celor tri imi, cf doar interpretarea de ttre oamen in aproximativ acelsi fel a suneeloremise precum {i caracenlobiestv al acestor format lingvistie, in raport eu reahitatea, tavinte din ijl copilor. Asemsnarea termenilor desemsind oiled mad, ard, Buri, unica, anche. ese in legit’ pe de parte, eu posibilitiile artiulatori usin dezvotate a copitl 5 OBIECTUL LINGVISTICH SL METODE DE CERCETARE ine, pe de alt cu atitudinea adult; in consecin, ace etmeni vor rezulia din repetaren (eventual provocsta de adult) « unor silabe usor de pronunjat, aproape aeleas in limb diferte: mama (oman i chinez, tava (oman i sans) Aceata mu inseamn’, Inst, e8 asemenca ferment n-ar pute f far (rominescul mam provine din Tatnescul mama), ei doar & nu snt in mod nocesar iru 2. Nu toate nvelle limi proving acocai insemnat i inter protarea asemanarlor. Cole maf reves sine aseminaie de. hivelele gramatal si fontc ale Libi, cele ma stable si mai pun eset, Constues isi a metode, de lel, este gat de xaea enjc, ria Bopp, Rask conto, supra stem meflogie ‘ iveluli nei al ible ind-ewopene Corspondenele dela nivellsuftlor trate sau dela ea desinnflo, din exe nominal sau din cea verbal sin argunete inscwbil in favoarea iru. In formele stematice de persone 1 singular in conjugate verbelor, desinen mi eaacterieae sensei mi (eu sin), Brant (eu due), vecbea sla js-mi (eu si) $i {reese ef i corespunde ~m, in armeana eam, in albaned:jo-m 04cm, lain: sem ‘ima slevante sn formeleneegulte, care psuea a tiie Inrudite aceasi neegulartate. Verbul a f, de-exempl, preci la ree indicat cele dou teme, fein nein ir romani: ete Pin om) ex son (i), €~ sono (it), €~ sao (pre) es son (3) fe lave libilr vehi dt ~ sd (6) x= (a, (got), jest so (st. ‘Acca rgulariate a weregulariailue” earcterzeaa formele pronumelat persona, th ealiares opoifit NAG wham ~ man (st) 20 me at) ae ~ me (vs). k= mk (0). Cind comparjile se fc La nivel voesbularus, tanuiea se ‘argumonteat ma als rin temeni care definesenogiun fundamen: biratar (er), fater (a), Prat (ss), doar late), dah (se), sve (lat), re 81, pe gr.) (e) $. ss curs: INGVISTICA GENERALA 3. Fiind limba wn proces in neintreuptd evolufe, asemanarite ttebuie considerate, in legitura eu deasebirfe, din perspetiva coespon- denjclor foetice,urmatesaciunilegilor fonetce Corespoadenfelefonetice earacterizcaz8 deopotsva limbi apar- ind nei fails mai unitare, find de mai mic extindere sf limbile elasice, descinzind dint limb. primitiva ipotetid, precum indo-curo- eana primitivl penta limbile indo-europene. Grupat pr din roming: nogpre, lap corespunde in majoritatea cazurilor geminatei i italian’: note, latte, grupulu iti faneezd: mt Tai, affcaei ch in spaniol: noche, eche Sonorei aspirate i, din sanserit: Bhiram! Hh corespunde wn neaspirat in Zend: barami, mean: berem, gotit: bara, slava vec: ‘hero, $n vecheailanezd: beri, sll foro si Tn greaca jes (cf. bhruar (ser), rathir (vi), bropar (go. ebay (nm, dae fater (lat), gpario (at) ‘Sian inital din sanserita: sdnah, gotie: sini, liwanian senas,v ilandez: en, latins sex i corespunde laringals hin zend hand, armeand hin, breton hen, in greact:2V Vocale a din sanserita: pr, ltuaniana pra, otis: fra Ti eores- unde o, in reaes mpd latins pro, vecheirlandeza: 70, veche sav: pro {ef rao (ends), rad (v. germ. de Sus), ratas (lit), ral (Ser), dar rota at), rh (vi) Principiul corespondentelor devine esenyial in gruparea genealo- {gic a limbilor, in interpectarea exact a etimologie} termenifor, in ‘nisind si formuleze un ansamblu de regu pentru explicarea si erearea de cnunturilingvisice. Prancipile pe eare se bazeaza reprint cole ‘du grade de adcevare: | adeevate slabs: cercetarea Sti in considera tie toate enunjrilecorccte ale limbii gi numa pe acestea: 2. adecvare Jorte: graatica si poatt reprezenta cunoastere intuiivl a subietul ‘vorbitor cu privre la enunturle imbi CConcepiele fundamental cu cae opereaza sin: siractura de sypra- etd, sirucura de adincime, cele dowd nivele sub cae Se predints orice faz, regull de wansformare. Structura de supra este organizare frazei sya eum apare 2 in planul expresioi. Ea poste fi relevats, figura, prin arborele constitu flor. Stuctura de adincime este 0 fazd abstract, anterioaraaplicii reg Iilor de transformare, care au dus la organzatea ein planal expres Siructura de adincime se sitweaz in planul semantic al ini, a chia in col ontologi (cum ered E, Coser, G, Ivineseu $4). de altel, uncle raportuti din interior faze, considera Ia nivelul structurit de supra, igi dervaluie identitatea numai din perspective reajei de ‘implicate dine planul semanvie al limb i planl ontologi, extraling- Viste: e eau diatezei, de exempla, sa al raportulu posit Funegilesitaetie eare structureazi conjinutul semantic al enun- lurlor se dezvota in structura de adincime s se releva, prin arganizarca ‘expres in cea de supra Regulile de transformare erieatcaza si descoperto serie de opers- til prin care (1) se organizaza structura de adincime in struct de {CumS DE LINOVISTICA GENERAL suprata si (2) se genereaa oinfnitate de em de adincime Prima categorie de regu, mai degraba de organizare (sau de es criere) decit de tansformare, dezvaluie, i analiza structural, prin Indicaori sintoumatici, organizar in uni elementare a struct de auincime. Acestea, descopenie, descr raportl dine structura de sw praia si structure de adincime, plecind de Ia cea dint. Indicator sntagmatic ia forma arborelu din analiza in constituent media Aste, Indicator sintogmani: yuri eu baza in structura P ee ace sn sv a ain > y v x ow capil rupert indica o serie de regula structs de adineime: PSN + SY (o aa formats dint sintagmn verbal) SN +D+N (intagma nominala este constinita dintrsun mame precedat de un determinant lsu) SV VN Gintagima verbal este formal. dinte-un verb urmat de un name) nal sf una s.0 serie de substiuir (prin reguli de reserer) ale simbolurloreatego- Fiale (SN, SY et), cu alte simboluri categrile (SN D--N) si eu euvinte ® OBIECTUL LINGVISTICH $1 METODE DE CERCETARE (sesrierelenials, in procesul de constiits, prin stractura de supralai, ‘unr propozii ale: Un eopilrupe or". Gea de-a doua categorie de reguli,int-adevar de transformare, implicé modifies, uneor substantiate, tn tcoerea de Ja structura de aMincime (invsrianis) Ia cea de supratay (Variants) si la generarea de Count inte, prin modifi iyplanal expresiei expansin, substi- tui, suprimai, pemmuti, ade, dar rd modifier in plan semantic. ees conservit neschimbate a planului semantic eu toate modificarile din planal expresie a fost eu dreptate contstal, De fapt, nemodifiat poate rimine cel mult continutul informational. Semnitieatia enunfulu “lon o iubeste pe Toana,” nu este chia identi eu cea a enunful foun “ste ibitd de Ton”. $i nii sensul enunjului ,Pirre mange la pomme. hn renin acelin Ces Perre qui mange la pomme”. Sie ait ma putin ind ei propor azioneazs in ana singuri: EI vine } El exte ist Up esteginditor~» Bl vine wrist gino Peni procesul de generare de noi cnunturi, prin expansiune, au importa deosehitareyulle recursive, prin care se uece de la enuniur sintactice simple la altel dn ce ince mai complexe. (0 regula precum SN ~» SN + SN a nagtere unorenunur in care SN se poate dezvolta I infin Mihaca si Mia ax pleeat la mare, Mihaela, Mibai si Doina au plecat la mare. Mikaela, Mil, Doina$! Mircea au pleat la mare $..m. Prin alte reguli recursive se pot dezvolta Tanjuri de subordonate relative, inttoduse prin pronumele care (qui que ete.) ‘dm cit o cart, + Am elit o carte pe care am gasl-o la lbravia 1M. Eminescu", + Amv elit 0 carte pe care am gasit-o ta libraria SM. Eminescu’ in care intra in fecare i.» Am citi o carte pe care fam gasit-o la via. ME Eminescu”, in care intra in lecare 2 in care ‘am tin, Vert Al, Grae, L, Wald, 1977: 257 5.0 8 curs. fn gencrareaaeestoremunfur imitee sintintroduse de coofinutal lexical al componentelor, de dimensiunea siistica a limb, de patiula- iti psifiiologice ale subiectlui vorbtor gi de ali factor Tavestigaea imbii prin strctura de suprafad g tractura de adin- ime implied area in considera & tei component, unul creator (cel Simbel) si doi interpretatvi (cel semantics cel fonologc), din perspec: tiva competentei subieetului vorbitor, a capacity lu de’ sineroniza planol expres’ cu cel semantic. Prin eomponentalsinfacic (central), pe baza cunoastri egullor recursive (prin cre se poate genera un nun ifinit de ennui, a iden {iar semantice (categoria gi lexicale) a until imbi (in funjic de ‘are acesten se pot insera in inicatorulsintagmati iil) ea si regu Tile de transerire(reseriote) (prin ear se desfigoarfaneile i relaile ‘ramaticale), vrbitorulconstruese (Sa identified) structura de ance, Prin componentul semantic, pe bara amalgemarisitespretative & in concepin Ii Gh. Ivanescu, sia pe pozia grant logs, ‘numa substantvll expr nou (in gramatille de oentre logics, se iba crater nofioal gi verbulai af), in timp ce verbal adjectival, rumertul expen doar note din coajautal nus Of stud Grama 3 logics Sractra gin a factor primar ol sci morflogce ambi, Ri 1 1963p SPIO 100 | | LINBA cio — SOCiETATE tul devine atl expresie— mediat8-, mu numa a reat obicet- ve, dar $i istorc el gia attain subiectuus vorbitr fi de e, Niji unei comunitailingvitie asupea luni Lanivelgramatical [ivolulgramatial al limbii reprezinet cel de-al doilea grad de abstactizare in exprimarea ligvistc, in Tegitra cu al doilea grad de feflectae, prin gindire, a lumii reall: ioterpretarea raporturiior dintre inte limba $i gindire, tot convergente fi divergente ia cla timp, se concretietz aici in (1) raporturile dnte categorie logice siete gramaticale gin (2) raporturle dtr judecatd i proposte. 1, Categorie logice deriva din refletaes, lawn grad superior de absiatizare, a raportunlordintre eommponentee reali recum $a peo Prietjiloreelevate in (i prin) aeesteraportr. Sint una doilea operator, prin cate Funct de cunoastere a gindrspatrande in sents dinamici $ ‘organic reaizi obicetive, 2 neg sale eomplexitii Prin funchia

    You might also like