Scena tnfafigeazd un palat SCENA 4 , Sganarel, Gusman SGANAREL ({intnd 0 tabachera) Orice ar spune Aristot? gi tofi filozofii la un loc, nimic nue mai bun pe lume ca tabacul — ¢ singura sli- bic une a oamenilor cumsecade si cine nu trage tabac, nue yrednic s& triiasc’. El limpezeste gi inveseleste creierul, indreapt sufletul pe cttile cele bune gi datorita lui, te deprinzi a fi om de omenie. Ai bagat de seama? e cum tragi o dati, devii politicos cu toath lumea, imbii in dreapta gi tn stinga pe prieteni gi pe necuno- Scufi si fact la fel; inainte chiar de a-ti cere ceva, le-ai si ghicit dorinja — iat pentru ce am spus ch tabacul Insuflk simyiminte de. omenie gi de bunk purtare la cei care se infrupta din virtutile lui, Dar si lisim asta si si vorbim mai bine de treburile noastre. Va sh zie, scumpul meu Gusman, stipina ta Dona Elvira, nedumerita de plecarea noastri, ne-a Juat urma. $i ‘up cum spui tu, inimioara ei, pe care stipinul meu a Inflictirat-o atit de virtos, nu i-a dat pace ping Rea tirit-o tncoace. Ki, vrei acum sii-}i marturisese gi ° SSeS j, Bilozot idealist gree din secolul al IV-lea f.e.n. Numeroa- Sele lui tratate de logion, do fizick ote. orau deoschit do pre- Juite tn filozofia scolasticn medieval, Tath de ce i Sganarel etteazhi ca pe o autoritate.ou phrorea mon? Tare mi-o toamh of deagoston of n-ary sh fie rhoplatiin cum so cuvino, of dogoaba a vonit fri oragul nooste gi of ora mai ourminte dack rimtnonyl unde vik gheanfis GUSMAN Hi pe 06 16 Intomoloal, cind vorbogtt aya? Spuno-ml, 46 rog, Sganarel, de unde pornagie toama ta? Sitpinul thu Vien desthinuit cova, glen dosohis inima fayh do tine, Hien mnhrturinlt of neo mal luboyto po atfiptna mon gi din pricina avoasta a fugit? SGANATIGL, Nu min pus nimio dar mira fost dostul sh vid melengurile aston gi ou care gtiu cum morg troburilo, firk stern! dowthinule nimio, ag fi tn stare oh pul rimhgag oh 66 potrede dove poraproaps, Sar putea totugi wh mk fngel, dogi duph ofte am vagut pink acum, am ajuns at judeo luorurile ou dostulh limpoxime, 2 GUSMAN Atunel ploonron voustrt noagtoptath 6 o dovadt ch Don | Juan o tigoulh po Dona Wivira? Stiptnul thu ae fi ta Mare oh pingheoasoh nopriliinita of iubire? 2 BGANATIL Asta nitoomal, findoh 6 Inet tote gi nu pron indetae Hgts GUSMAN Va th riot Un birhat agorat poo tronpth att do taaltty 61h save wh siviryousod o fapth ruyinoawn? SGANAIML Aiol at nimorivols, tml pliougi ou troapta ta! Davi tnohipul of treaptn, ovlottde cooofath i fi, ont stirs oh tinplediow o tlotloylel 076QUSMAN Dae dines advefi aminte of 6 Loar prin sfintele taine Fe caadtoniel. , SGANARKE Pletal wen Guaman, hunul mou pricten, se vede of ~ ared cunogti taot pe Don Juan, GQUSMAN acd © tr stare si no faok nologiuivea asta, atunci ai — deaptate a spui od nust ounose tudeajuns. Dar cum ar fi eu puting® sdegi caloe legtintntul, dupa atita dragoste, Qupd atitea maeturisini patimage, dupa atttoa tnfrigue rate agteptael, profuiri magulitoare, logiminte, dupa aitten sugpine gt laorimi’ virsate? Dupi atitea sorisori faftedeate gi jurtminte, care nu mai contenoau, dupa atitea pornieit avintate, pind la fapta nebuneasol ce a pas viet la toate: otnd a ripit-o pe Dona Elvira diu wAndstive oa so supund patimil lui nepotolite,.. En wel mal tnfeleg, SGANAREL Ba am inceput sd-l cam tateleg, gi dact lai cunoagte pe acest domnigor, tial da soama of pentru el, lucrul re de loo grou, Mai tutti ou nu ficam spus ef near mai tubo pe Dona Elvira, fiindod nu stint tnot tnere- Magar de asta, Stil of mica dat porunci si pornese Maintea lai — de cfnd a sosit aioi, n-a suflat un cuvint, Day aga, ca miasuri do prevedere, pot sh-fi mirturi- Sese — tatro nol — of stdpinul mou, Don Juan, e cel mai mare ticdlos pe care ba wibdat pimintul, ua turbat, un ofine, un diavol, un pagin spurcat, un erotic, ‘are au cred nici ta paradis, nioi tniad, nioi th iasme NOroaso; Care-gi trtiegte viata ca o adovilratt fiard Nurbat&, un pore deal lui Epicurt, un adevirat Sars pee 315 > * Bplour protesa ta Atena, ty jurul anului 800 ton. o explle Materiatiata a universulul gi o morald hedonistd (a play » & color intolectuale ty primal rtd), Goa mat complota ‘KPuwmere @ aoeste’ flogofid a dato pootul latin Luovepiu tn sPoemul Naturil®, Ghiar din antiohitate thea sea dat o laters abusiva moralel eplourione, ateihuinduebae tavayktura ‘a7?danapal! eare-gi astupi urechea la toate mustrarile oregtinegti gi socoteste drept mofturi toate tnviyg. mintele fn care noi, cegtelalti, credem ou tarie. fmi spui ci a luat-o in casitorie pe stipina ta? Dar ca si-gi potolease’ patima, s-ar fi tnsurat gi cu tine gi cu ctinele gi cu pisica Donei Elvira!... Casitoria pentru el e un fleac, ¢ capcana cu care prinde femeile frumoase. Se nsoara Ja nimereal&, cu cine-i cade in plas&: viduya sau fecioarai, boieroaici, tirgoveati, sau tiranca, de e laie, de-i balaie, Dac-ar fi si ti le-ngir pe toate cite le-a Iuat de neveste, n-ag mintui pina diseari. Vad ca te-ai tnvinetit la obraz si ai ramas cu gura cascata — dar pina acuma nu ti-am zugravit decit o latura a ju- pinului nostru, fiinded dac& ar trebui sa fi-] incondeiez in intregime, ar trebui alt& bidinea si mai intunecata. Intr-un cuvint, ma mir ci minia cereasc’ nu la trisnit pina acuma — in ce ma priveste, mai curind as fi sluga diavolului decit a lui gi tare ag vrea sa-I inghita de viu pamintul, ca si nu mai vad groziviile pe care le-am vizut. Fiinded nimic nu e mai cumplit pe lume, ca un mare boier care e om rau. Cu toata scirba mea, sint silit si-i ramin credincios — frica tine loc de sir- guinji, tmi incktuseazi simtirea adevirati gsi ma imbrinceste si primese drept bun gi vrednic de laud& aceea ce inima mea respinge cu sila. Dar iath-l — se invirte prin palat — se indreapta incoace — pleack de aici. Un bob zibava si destup& urechile la ce-ti spun: mi-am descircat sufletul fati de tine — fi-am dat o dovadi de mare tneredere... ce si mai vorbim, m-a cam luat gura pe dinainte — dar aflA c& de-i ajunge cumva la ureche o vorbi din cite ti-am destdinuit aici, eu am sh strig sus gi tare ch esti un mincinos. eh omul este dator si-si satisfacd In primul rind plicerile sim- furilor. Do aici, falsa imagine a unui Epicur desfrinat. Molidre cunogtea bine adevirata invajdtura a lui Epicur. ait rie green tn Lucretiu, pe care il tradusese In tinerefe. eit gi prin lectiile lui Gassendi, filozof franceadin secolula! XVU-lea. " a * Sardanapal, ultimul rege asirian din familia Semiramided Boa avul o existen{é istoricd siguré. Era, in antichitate, tipul monarhului oriental desfriuat gi mai ales alemeiat,SCENA 2 Don Juan, Sganarel ; : DON JUAN a cine sthteai de orbit? Mi s-a plrut mie, sau ra Gusman al Donei Elvira? SGANAREL Vi s-a pirut gi nu vi s-a pirut — mai mult vi s-a parut, deoarece vi s-a plrut ceca ce era de piirut. DON JUAN Va si zic’, el era? SGANAREL DON JUAN Si de cind a sosit in orag? SGANAREL ‘De aseara. DON JUAN ‘Ag putea sa stiu ce pricin’-1 aduce? SGANAREL 0 pricin& despre care cred ci va cam da}i cu banuiala. DON JUAN ~ Plecarea noastra neagteptata, fara indoial&. SGANAREL ~ Bietul om e zdrobit cu totul gi nu gtie ce si creada. : ; DON JUAN Tu ce i-ai spus? SGANAREL ? ; C& habar n-am — cf nu mi-ati suflat nici un cuvintel. 379DON JUAN Dar tu ce crezi? Tu cam ce banuiesti? SGANAREL Ku? Eu cred c4 gi-a virit coada vreo dragoste noua. DON JUAN Asta e parerea ta? SGANAREL Asta. DON JUAN Atunci ai ghicit — gi dac& 4ii si stii cu tot dina- dinsul, afla ci o fapturé noua a gonit din inima mea dragostea pentru Elvira. SGANAREL Pre legea mea, nimeni pe lume nu-I cunoaste pe on Juan mai bine decit mine!... Inima dumitale, stipine, e un trepadug fara pereche, céruia-i place s& hoinireasci din dragoste in dragoste fara ragaz gi nu Poposegte nic&ieri. DON JUAN $i nu gisegti ci am dreptate si ma port in felul Asta? SGANAREL Asta, stapine.,. DON JUAN Cum adici, lamureste-mi. SGANAREL La urma urmelor ai toata dreptatea, dac& aga vrei dumneata — nu e chip s-o intorci altfel. Dar dac& n-ai yrea dumneata, atunci s-ar schimba lucrurile. DON JUAN Asoultt, ti ingédui si nu-mi ascunzi nimic gisi-ti arti deschis parerea, 380: SGANAREL Atunci stapine, d&-mi Voie sa-ti spun verde ci eu nu incuviintez purtarea dumitale si c& socot cA nu e frumos s& iubesti asa, in dreapta si in stinga, cum faci _ dumneata. DON JUAN Cum? Ai pofti si ma ferec de cea dintti faptura in- tilnita, si m& lipsesc pentru ea de tot ce m-ar mai fmbia pe lume, sa ma leg la ochi ca s& nu mai vaz ni- mic in jurul meu? S& ramti mereu credincios unei singure jubiri, si m& ingrop de viu in statornicia mea, gi din frageda tinerete.s& fiu mort pentru atitea alte frumuseti care-mi incint& privirile? Multumese pentru cinstea dea trece om de cuvint, birbat credincios!... Asta nu !... Statornicia e bund doar pentru gugumani. Toate fe- meile frumoase au datoria s& ne scoat& din minti si cea care a avut norocul si ne intfIneasc& intfi, n-are gi dreptul de a le lipsi pe toate celelalte de prinosul inflicirat al inimilor noastre. Pe mine frumusetea ma’ tulbura oriunde o intilnesc si m& supun cu incintare dulcilor lanturi cu care ne subjuga. E adevarat c& m-am legat de o femeie, dar asta nu tnseamni c& dragostea Pe care o simt pentru frumoasa Elvira poate hotirt inima mea s& fie nedreapta cu atitea altele — am ochi in stare si cintSreasci farmecele fiecdreia gi dator sint 88 le cinstesc pe toate potrivit firii mele gi indatoririlor Pe care natura le-a sidit in mine. Oricum ar fi judecat& purtarea mea, nu-mi pot inaibusi inima cind vad ceva care-mi place gi pentru un chip atragitor, asi dirui mcuros zece mii, dac& le-asi avea... Un simtimint care abia se nagte, are un farmec negrait si schimbarea © singura plicere in dragoste. Ce dulceata fara seamin © s& cuceresti cu mii de mesteguguri, inima unei fete tinere gi frumoase! Cu lacrimi, cu suspine, cu avinturi inflictrate, pui stapinire pe o inim’ care se tmpotri- Yeste si lupta cu toate armele nevinovafiei ce nu vrea 84 se dea batuta; pas cu pas fi infringi, una dupa alta, toate impotrivirile, fi nimicesti toate gindurile curate din care isi face o fald gi o mini, incet, incet, domol tot, unde vrei tu! Dar dupa ce ai devenit stiptoulei, nu mai ai nimic de adaugat si nimic de dorit — — _ toata flacira patimei s-a stins si intepenestiin toropeala - unei iubiri al carei farmec a apus, daca bineinteles — - o alta faptura nu se iveste, care s& trezeasch din noy dorintele atipite si si-ti pofteasca inima la surbatoarea fmbietoare a unei noi euceriri... Intr-un cuvint, ni- mic nu e mai minunat pe lume, decit sa infringi cerbicia unei femei frumoase si pot mirturisi c4 in privinta aceasta ma asemin cuceritorului care zboari dintr-o izbinda intr-altaé izbind&, fiinde&i nu poate si-si infrineze nazuintele... Nimic nu poate fringe avintul dorintelor mele si am o inim& in stare si iubeasc& tot pimintul. Intoemai ca Alexandru!, as dori si mai existe gi altelumi, ca si-mi pot intinde gi asupra lor cuceririle mele de dragoste. SGANAREL Sfinta Nasc&toare, cum iti turuie gura, stapine! Eu _ nerasuflate! DON JUAN Ei, acum mai ai ceva de zis? SGANAREL D-apoi... daci e vorba de zis, n-ag prea avea cine gtie ce de zis... fiinde& aga cum invirtesti dumneata lucrurile, parca, parci ai avea dreptate; dar daca € _vorba de dreptate, apoi drept e ca n-ai dreptate. Dar vorbele dumitale mi-au tulburat toate gindurile cele bune. Las& ca gtiu eu ce-am sa fae alta data: o 5 ) astern frumos pe hirtie tot ce mi se pare mie ca e drept $i pe urm4 mi iau la hart4 cu dumneata. DON JUAN Ar fi mai nimerit. z eas eed Este vorba de Alexandru cel Mare, regele Macedoniei $+ euceritorul vastului imperiu persan (secolul al IV-lea 1.e-2/ socot ca le-ai inyatat din carte, ci prea le spui peSGANAREL oricum, finde’ mi-afi dat incuviinjarea, pot s& un de pe acum cf via{a pe care o duce}i a inceput nu-mi mai placi de loc! DON-JUAN m? Dar ce fel de viata duc? ee SGANAREL ‘Destul de buni, n-am ce zice... Insti, de pilda, ce-ar fi daci nu v-a}i insura in fiecare lund, ca pina cur? Bs DON JUAN ‘Dar nimic nu ec mai plicut pe lume! SGANAREL Asta ec adevirat. Imi dau seama ci trebuie si fie foarte plicut si foarte inveselitor lucru gi pe legea mea, ag face gi eu la fel, daci nu m-ag gindi ca fmi bat joc de sfinta taina... a... DON JUAN Asta ne priveste pe Dumnezeu gi pe mine gi ne des- curcim noi amindoi, fara dumneata. SGANAREL Se poate, stipine, dar ecu gtiu ci nu prea e fapt& injeleapta s& ici in deridere cele sfinte gi necredinciogii n-o isprivesc niciodata bine. ‘ DON JUAN - Tine-fi gura, desucheatule — ti-am spus de atitea ori ci nu-mi place si aud mustrari. SGANAREL Fereasci Dumnezeu, stipine!... Dar ce, eu vorbese de dumneata?... Dumneata gtii ce faci,dumneata de crezi ori nu in cele sfinte te priveste!... Dar se nimerese asa, pe lume, mucogi obraznici care sint necredinciogi fara si-si dea seama, care fac pe grozavii, fiindc’ igi 383fochi pute of le gade bine, Ulte, dacay aven tn fata en un doronigor dintefigtin, dng apuno fart tnconjur, — dvinduel drept in ovhis cum de indriznogts noige vitule sh 16 fel la harth ou Dumnezou gi shepi afi joo do cele sfinte? Toomal tu to-ai gisit, ima tiritonre, sookturk co ogt! (domnigorului de adineauri fi i al fh hatjoccregt! oo cinstogte omeniren intrea gh? ti inchipul poute ch dot ogti de neam mare, dach rer eruch bilale z cirlion{ath ou mogtogug, pono 4 palirie, hain muinth tn fir pi cordeluye ca para fo- onlul = vorbose binetnjelos, dedumnonta, .. de colilalt dormnigorul) 141 Inchipui, cum am vice, oh egti mai dibael dectt alfil, oh totul io nS gi oh nimoni mare vole sh-fi vorboasoh po gloaul Asculti de Ia mino slugs dumitale, of Gets podepsogte mai de vreme, sau mal Mezin po pligivitorl, of o yiaph pichtoash so facheie ou mourte phottonsh gi oh"... : DON JUAN Gural BCANAIIA Poftim gural $i ‘acum, 6 rindul dumnouvoustrh, Co- aveyl do spus? DON JUAN Am de pus oh #int tndrigostit de o femoio gi oh, robit de farmecole oi, am ajuns aici in orag. 7 SGANANIA Hi nu 1 vemi Mipine de intfmplarea cu moarten comandorulul! uin, po care lai ucis acum gase luni? DON JUAN ? $4 mh tem? Do vot... Nu bam omorlt bine? : , SGANAII, Ba foarte bine, chiar prom bine, nay yea nicl un rept oh we plingh, ements — F Vithul de comundor 44 diden nolililor dave depinoau un rans puyerion Intrun odin euvalorese,; DON JUAN De altminteri am fost iertat pentru isprava asta. SGANAREL ~ Se poate, dar iertarea stipinirii nu stinge gi dorul de yazbunare, ura neamurilor, a prictenilor... DON JUAN $ nu ne gindim la relele pe care ni le poate aduce ziua de miine, ci numai la placerile pe care ni le poate darui!... Faptura despre care fi-am pomenit, este o fat%& nespus de frumoasi, logoditaé de curind gicare a fost adusi aci de cel care urmeazi s&-i fie birbat — intimplarea a facut si-i vad pe tinerii fndrigostiti cu vreo trei patru zile fnainte de a porni in c&litorie. De cind stnt n-am intil- nit pereche mai fericita gi care s& {nfapiseze cu mai multé desivirgire muljumire, sim}imintele ce nutrese unul pentru celalalt. Privelistea aceasta a jubirii lor deplin impartasite, m-a migcat adinc: am simtit o pigcitura la inim& gsi dragostea mea s-a za- mislit din gelozie... Da, da, aga a fost; la inceput ma supira faptul c& prea se aratau indragostifi unul de altul, necazul imi biciuidorintele si-mi spusei c& nu e placere mai mare decit s& le stric dulcea lor intelegere, 84 sfigii legiturile pe care inima mea tulburata nu le Mai putea fncuviinta. Dar pina acum, toate silintele mele au fost zadarnice. De aceea yoi folosi singurul mijloc ce mi-a mai ramas. Tinarul logodnic gi-a poftit pentru ast&zi iubita la o plimbare pe mare. Fara ca _ 88 stii nimic, am pregitit astfel lucrurile, ca dragostea mea s& ias& biruitoare. Am tocmit o barc&’, oameni le ajutor, astfel incit foarte ugor o voi putea rapi pe frumoasa mea. SGANAREL Alté trisnaie! DON JUAN Ce-ai spus? 25 ~ Molitre — Opere, vol. 11,SGANARBL a ot att flout foarte bine i Of HM #o purton alfa, fo mu @ mai cuminte po Time, doott wieqi fol pe pofta inimil, DON JUAN § Atunot til que Bh mi fatowdetigogti gl aducnl Fe armole fiindod nu gtli niclodatd oun, (O etrete je Dona Blvira) A, AipeAoune fattlnive!.. Vinita: rule, de ce nu minal apus ef © gi oa alo’! SGANARBL Dac nu meat trtvebat, atiiptne,, ; DON JUAN Dar co, © nebund do nu gia aohimbat sootita gi ambld prin orag tmbrdoatt oa la pari? Re SOBNA 8 | Done Bhyitay Don Juin, siananel DONA BLVIRA Binevoiogti oare, Don Tian, at dat un eomn ol aval reounosout? Si pot niddjdul de la miloativinon dunnitald e& ar si tatorol privinile spre mine? DON JUAN Marturisese, doamnd, ot atnt vinatt, Clint au ant ad teptam do loo si to tnttliess atel DONA BLYIRA hi dau prea bine weama ot ne ant agtoptad gl vil of esti uimit, dar nu eum md Hytoptam eu, aga of fe demnata sint si ered ou PrivosingA aoooa oe niol Me Mhdrizneam st-ni thohipui. Dar oun putoan th nee tilnta mea, fn slabiotunea intmti Molo, wt mt {nere® dingex deo tridare, po caro aatiit atttoa dovert intireso!... Am fost prea bund, sau — de oo neag ml turisi-o? — prow proastt, de nea tnyolat po mine a)“tnstmi gi am tagiduit cu incapafinare ceea ce ochii , gi judecata mea au injeles cu prisosin}a. Dragostea ‘ynea a cdutat mereu pricini care sa dezyinovafeasca -yaceala dumitale din ce in ce mai neascuns& fata de mine si am faurit singura sute de indreptitiri plecirii du- “mitale atit de neasteptate, pentru ca si te spal de _ neleg’uirea de care mintea mea te invinovatea. Firegtile mele banuieli zadarnic se trezeau, cA eu imi astupam urechile la glasul care striga c& egti un ticilos gi ascultam in schimb cu ingiduinta atitea ingelatoare btiguieli care-mi gopteau c& esti nevinovat de nimi- cirea inimii mele. Dar in sfirgit, chipul cum ma pri- mesti acum nu mai las& loc pentru nici o indoiala gi uititura rea pe care mi-ai azyvirlit-o imi spune mai mult chiar dectt ag fi vrut s& stiu. Cu toate acestea, ag dori si aflu din gura dumitale pricina pentru care m-ai pirisit. Vorbeste, Don Juan, te rog si vorbesti, fiinde& vreau si vid cum ai si te dezvinovafesti. DON JUAN Doamni, uite-] pe Sganarel, care stie ca gi mine Pentru ce am yenit aici. SGANAREL (in goapté lui Don Juan) Eu stépine? Eu habar n-am! Ce ma bagi pe mine? DONA ELVIRA Sganarel, vorbeste dumneata. La urma urmei, ori de unde ar yeni dezvinovatirile, e tot una Pentru mine. Atunci DON JUAN ri (féctndu-i semn lui Sganarel sd se apropie) aide o data, vorbeste-i stipinei tale. SGANAREL (tncet lui Don Juan) i vorbesc? Dar ce vrei si-DONA ELVIRA Apropie-te, fiindc& asa vrea dumnealui si spune-mj _ care a fost pricina unei plecari atit de pripite. ; DON JUAN Ai s& r&spunzi o data? SGANAREL (incet lui Don Juan) N-am nimic de raspuns. Prea de tot ffi bati joc de mine, stapine. DON JUAN Vrei s& rispunzi, ori... SGANAREL Stapina... DONA ELVIRA Ei, ce este? SGANAREL (intorctndu-se spre staéptnul six) Stapine... DON JUAN (ameninjindu-l) Ai 8... SGANAREL St4pin&, marii cuceritori, Alexandru si alte nizbitii de soiu] Asta, sint pricina plecirii noastre. Asta-i tot ce gtiu a rispunde, stapine. DONA ELVIRA Esti bun si-mi lKimuresti D. sub vorbels iui tuefloiter |" Tn» Ce oe ascunde DON JUAN * La urma urmelor, doamni, da i ork pref 88 afli... é 1 HnO8 Corot oa eth iDONA ELVIRA A, ce slab gtii si te aperi, cu toate ca esti trait la curte gi s-ar cuveni sa fii obignuit cu toate viclesu- gurile! {yi marturisesc c& mi-e mil& vazindu-te in ce fncurcaturi te zbati. De ce nu-ti incununi fruntea cu o trufasi obraznicie? De ce nu-mi juri ci-mi pastrezi mereu aceleagi simtiminte, ci ma iubesti cu aceeagi infla- c&rare ca mai inainte, gi ci numai moartea e fn stare si te desprinda de mine? De ce nu-mi spui c& treburi foarte insemnate te-au silit s& pleci fari ca si m& ingtiintezi micar, ci fir’ voia dumitale urmeazi s& mai fntirzii citiva vreme aici, astfel, incit nu mai ramine decit si m& intore de unde am venit, incredin- fata c&i vei veni de indata ce-ti va fi cu putinta? Ca N-o si poti rabda s& stai departe de mine, gi c& lipsit de fiptura mea, esti ca un trup despartit de sufletul lui? Uite, asa ar trebui si te dezvinovafesti, nu sa stai Jeapin gi tacut in fafa mea. DON JUAN Ingiduiti-mi doamna, si v& mirturisesc c& n-am darul prefac&toriei gi ci inima mea nu cunoaste inseliciunea. Nu pot s& spun c& m& stapinesc fafa e dumneata aceleasi sim}iminte ca odinioara, nici ca ard de nerabdare si te urmez — fiindci, dac& vrei siafli adevarul, am venit aici ca'si fugde dumneata — §asta nu din pricinile pe care ti le inchipui, ci fiindc& Constiinta mea nu-mi mai ingdduie s& traiesc cu dum- Reata ca un pacitos. Au inceput si mA chinuiasct ginduri Regre, doamna, gi mi-am deschis ochii inimii **upra nelegiuirii pe care am faptuit-o. M-am gindit ae elung gi Mi-am zis ci pentru a te face sofia mea, Frere rapit de la m&nistire, ch ai zdrobit un legimint nt, care era de dincolo de lume, cicerule neinduplecat 2 asemenea imprejuréri; ma chinuie remugeari gi mi-e ome de minia dumnezeiasci, cisitoria noastri o 4 pogse un sacrilegiu gi nimic mai mult, tn stare si Breen tuba capetelor noastre blestemul de sus gi 8h t ©! Mi-am mai zis ci e de datoria mea s& tncere © uit gi datoria dumitale, si te tntorci la cdtugele. édin care te-am smuls. Indraznesti oare, doamna, 33 te Smpotrivesti unei atit de cucernice porniri gi pastrindu-te pentru mine, si m& incaier cu Dumnezeu? Doresti oare ca... DONA ELVIRA A, ticilosule, acum de-abia te cunose cu adevirat!... gi spre nenorocirea mea, te cunose cind nu mai pot indrepta nimic gi cind cunoasterea mea nu mai poate sluji, dectt pentru a-mi spori si mai cumplit dezni- dejdea!... Dar afli ci nelegiuirea nu va ramine ne- pedepsit& si c& cerul cu care te joci acum, ma va raz- buna de fnseliciunea ta. DON JUAN Sganarel, 0 auzi?... Vorbeste de cer... SGANAREL Putin ne pas& nou’ de cer!... N-am dreptate, stapine? DON JUAN Doamni... DONA ELVIRA Destul. Nu fin Si aud mai mult si m& invinovates¢ ca am auzit si atit. E lucru nedemn stdruind cu tot dinadinsul si fi se spuie, spre Tusinea ta, cA ai gregits gi in asemenea fmprejurari, o inima trufasa, de la ce dintii cuvinte, datoare esi se hotdreased iutrun fel- O, s& nu-fi inchipui ed am s& izbuenese aiei in mustrati si ocari. Minia mea n-are si se iroseasc’ in vaicdreli zadarnice, ci isi pAstreaz& toata dirzenia pentru raz bunarea ce va veni... Fiindea iti spun inca o data ¢& cerul se va rizbuna pe tine, inselitorule, de tied logit Pe care ai slvirgit-o fata de mine, Daca ti-e teams de ‘minia cereased, apoi teme-te gi de minia unei femet!SGANAREL (aparte) ch lar inibugi micar remugcarea... : DON JUAN (dupa o clipa de reculegere) $i acum ¢ timpul s% ne gindim Ja noua noastra is- % de dragoste. SGANAREL (singur) Vai, ce stipin nelegiuit mi-e dat s& slujesc!Seona trjafipeard un colt de (ard, la tarmul mari SGBNA 1 Charlotte, Pierrot CHARLOTTE Siicum sar xice, Pierrot, te-ai nimerit pe acolo taman la pane, PIERROT EX bine spusegis la tance... Daun fir de pra atirnat, SX nu se fnece amindoi, CHARLOTTE ! SA fi fost vintul de asi dimineafii, de au facut bil- adibte tn mare? PIBRROT | Stai oleack, st-ti span oum sa tntimplat tot, din | fir pinien at, C& vorba Mluia, ou i-am ochit intii, ‘o& dack musi ocheam eu tntti.,, Vite cum s-a intimplat: gram po mal, colo, eu gi cu burtosul de Lucas gine hirjoncam cu bulgiri de pimint — el arunea in mine Dulgiri gi eu aruncam tn el — cum s-ar zice, ne hirjoneam, et gi Bortoaulu de Lucas ti place si so hir- _ Joneaso’ gi mio la fe mi-o dragt hirjoneala, $icum ne trjoneam noi, fiindok ti spusei of no hirjoneam, ce _ Mt viz, hit, departo, cova care se vinzoloa parelt cu yalurile, gi se ohanea gi so opinten pare spre noi. ‘Vedeam cum te viz, dupi ain Vedem noi ch nu maiam, dupa aia vedem ca vedeam... — Mai Lucas, og at fi nigte musterii care inoata spre tirm. — Ce : BS almtjeatls zice. — Tu ia seama la ce-ti spui, c& Brie zanatic, sint oameni. Dar de unde mai aii gi asta, zice. Asculta-ma pe mine, ai orbul gainilor, zice. — Pui ramiasag, zic ca n-am orbul ga- jnilor, ci sint doi musterii gi ca vin inot spre noi, "tic. — Ma prind pe cit vrei, zice, cA spui prostii... — Atunci, punem ramasag pe zece firfiriei, zie, ca eu am dreptate? — Bucuros, zice, gi daca fii, poftim _ gologanii. Eu... m& stii tu pe mine, nu sint nici serintit, _ nici miselarita n-am baut. Am scos din briu gologanii, " cinci buctiti de cite doua firfirici, cum ag fi dat pe _ git o ulcic& de vin. Fiindca oi fi eu cam zurliu, dar cind e vorba de ban, m& codese si ma socotese de zece ori — dar stiam ce fac! Ca eu sint om cu cap... Si hop, n-apucim s& incheiem ramasagul ca si zarim, Pret de-o aruncatura de bat, pe musteriii mei facindu-ne Sem s& Je sirim fntr-ajutor. Dar eu, cu gindul la 3 ee Asculta Lucas, zic, fi vezi cum ne cer cee. Hai iute si-iscoatem la mal. — Sai a Reta ae a eu Nu-i scot, ci am pierdut banii levis ‘a_lor! Si ce s&-ti spui, atita lam_ dascalit amindo; Reo dat dumnezeu de s-a muiat ‘Siam sarit aESE intr-o Juntre, de i-am scos buni zdraveni vatry pane urma i-am dus acasi si i-am agezat linga is oe ee ae uzi leoarca st icam despuiat de straiele oe 3 aie ramas in pielea goald, cum ka facut : urma, ot din ceata lor a mai venitara doi si pe U ochiul gl Mathurine, de-a inceputira s&-i fac& dezmay ii. Si i Bae ‘abatii.Si iac-aga a fost, Charlotte, dup& HI povestii, : Sige ue Asa oti, CHARLOTTE ;? Parei tmi spusesi mai tnainte unu* i maj Beton. pusesi mai fnainte ca e PIERROT Trebuie si fie d-Aia mai marii 2 Cie tivit cu fireturi din crestet pina-n la ¢ * Spinul , ; la ei Prisele lor.Wlpile picioarelor, dar st gti ch nici &i de-1 slujesy ‘nu sint de neam prost, sint si ei boieri, a lbistrea fii do!,,, Dar cit ar fi fost el de neam subfire, dla de mai mary peste ei, acum era la fund, de mu siream noi si-] aducem la mal. CHARLOTTE Taci sore... PIERROT De nu siream noi, se-mplinea cu el. CHARLOTTE O mai fi acasi — gi tot tn pielea goali? PIERROT Nu fi proasta, Lam imbricat noi la loc de cum a venit. Maic&, n-am mai pomenit aga tevaturi! Ce chichije ice mofturi la boierii astia mari, si vezi gi si. nu crezi! Eu am fnlemnit, nu altceva. Si vezi, Charlotte, au un soi de pir, dar nu di-l] de creste pe cap, nu! altu’, care-] scot si-] agaza la loc pe sc&ifirlie ca un ghemotoc de cilti. Si mai au un soi de cimigi cu niste mineci de intrim amindoi — gi tu si eu — fn ele gi niste ni- dragi tncretiti, c& de-i descretesti gi-i intinzi, mergi de la Pasti Ja Sin-Petru gi-n loc de surtuc, o sarici¢ de cajaveica de nu le vine pina la buric. Maic’, maici, halal de asa cataveici! Si-n loc de legituri la git, 0 dr&cie de nafram& rasucita cu patru afurisite de ca- pete de le atirna pina-n vine. $i mai au alte miframe innodate peste brat si la incheietura genunchiu lui cos" cogeamite patrafire, si horbote si horbotele gi cordele sicordelute pe toate cusaturile, pini-n virful fnoil- Yarilor, de te-apuci Iehamitea, nu altceva! Ce si-fi spui, n-ag fi crezut c-am si viz asemenea driicoveni!: CHARLOTTE M& duc atunci sa viz si eu. PIERROT Domol, fati, ci inainte am ceva de vorbit cu tine sini ie analGHARLOTTE e vorbt te gist toomai acugica? PIERROT “Charlotte, asculti-ncoa, pe mine mi roade ceva < einima, TH gtii of-mi-ogti dragh gio sine lutim amin- Ae, dar co si-fi spui, de la o vrome nu mai fmi place ge viz la tine, CHARLOTTE | Cote-a gisit, omule? PIERROT GHARLOTTE Eu fie!? PIERROT 4 Tu nu mi mai indrigosti ca tnainte. CHARLOTTE Vezi-ti de treabii, biticte, altceva n-ai mai gisit sh trinciinesti? : PIERROT Sovot ci atita e destul. CHARLOTTE » tot aia, tn fiecare zi fmi tmpuiezi urechile aia, Tot aia tot cu . PIERROT b ie cuaia, fiindet aia e.., Dack n-ar fi tot aia, nu ‘ $ impuia urechile tot cu aia, CHARLOTTE D A Tey wmnezeu Si te priceapi, cf eu nu mai pricep ce E Yrei de la mine , PIERROT i fiu drag — iaca! | Vreau sieos PIERROT ~ 3 -Nu-ti sint — degeaba m& muncese eu sa-fi fiu pe plac. Ti-am cumpirat cordele de la bilei, fi-am adus ‘cite cuiburi de mierle ai poftit, am tocmit liutari si _ cinte de cite ori a fost vr-un hram sau orice fel de sir- batoare — toate de-a surda! Nu se cade, Charlotte, 88 nu-ti fie dragi flicdii care te au draga. CHARLOTTE Nu fi prost, baiatule, si tu mi-esti drag. PIERROT Asa dragoste, mai bine lips&. CHARLOTTE Dar cum vrei s& fac, ca sh te multumese? PIERROT S& faci cum face omul cind indrageste pe cineva- CHARLOTTE Dar nu te indrigese destul? PIERROT Nu. Cind indragesti cu adevarat, fata hai, nu stil ¢e parascovenii si dracovenii si mai faci,ca s& intri-2 Voia cui indragesti din tot sufletul. Ai vazut-o pe do- Jofana aia de Tomassa, cum nu-] las& un minut if pace pe Robain, cum fi d& intr-una tircoale gi 2U-i _ Angiduie micar si-si tragi sufletul? Cind 11 ciupeste, _ eind iI hirjoneste, cind ti chiteste cite-o scatoaled asa de sag. Jeri, cind si se Aseze pe scaun, a tras scaunul de sub el, de-a cizut bildibic cu Picioarele in sus pe -podea. Asta dragoste, injeleg si eu!... Tu stai merel ‘Posacd, pare-ai fi bustean din pidure gii miine pe ling tine, socot ci nu mi-ai repezi hiont macar gi N-ai scoate o vorba din. guri. ‘Agoulta la mine, nu e bine ce faci. Prea esti din cale fara nesimtitoare cu lumea. CHARLOTTE Dac-asa* e firea mea, n-am cum: si mi schimb de pofta ta. F PIERROT “Firea se schimb& gi ea cit e de fire — si pe urmi, dac& fii la cineva, ti ariti si lui colea, m&car cu un _ semn. . Be CHARLOTTE Ta ascult& incoace gi nu-mimai bate capul. Te iubese cum mi-e felul gi dac& nu-ti place, cauta-fi alta dra- 4 guya. ‘ PIERROT | Cum s-ar zice, si-mi iau talpasifa? Dar dact fi-ag p fi drag, tot aga mi-ai raspunde? CHARLOTTE Fo Daca nu-mi dai pace gi ma turbezi de cap! E: PIERROT Ee Co ma, 08% Fi-am fiicut eu, fetito ? Eu te imbii s& fil Be ‘81 prietenoas& cu mine gi gata. CHARLOTTE 3 las-am si fiu — dar nu da buzna aga, Bete ribdare, Norocul da peste om cind nici indi, q 0 84 fin — — aiun Deaj PIERROT CHARLOTTE (ti d& mina) 307PIERROT Fagaduiste c& ai si ma iubesti maitare d-acu inainte, CHARLOTTE O s& fac si eu ce-oi putea — dar ai rabdare, c& dragostea vine de la sine. Pierrot, asta e boierul Ala mare despre care mi-ai povestit? PIERROT Asta. Uite-1 c& vine-ncoace. CHARLOTTE Maic&, dragilas -e si mare piacat ar fi fost de s-ar fi inecat. PIERROT Ei, eu m& duc si-i trag o inghititura de rachiu, sa-mi vie inima la loc dupa opinteala de adineauri. SCENA 2 Don Juan, Sganarel, Charlotte (in fundul scenei) DON JUAN N-am nimerit-o, Sganarel. Din pricina furtunii aceleia neasteptate, toate socotelile noastre s-au ras- turnat o data cu barca. Dar nu-mi pare rau, fiinded farancuja de care m-am despartit adineauri, m-a mingtiat cu prisosinta si farmecele ei au gters tot ne- cazul din pricina c& n-am izbutit. Am indeplinit de altminteri tot ce se cuvenea pentru ca s& nu pierZ prea multa vreme cu suspinele. SGANAREL Ce si spui, stipine, ma uimesti. Am fost impreuna Ja doi pasi de Pieire, gi-n loc sh multumesti smerit Jui Dumnezeu c& i-a fost mila de noi gi ne-a scipat de ceasul ru, dumneata te dai peste cap si-i rascolegti din nou minia cu nazdrivéniile dumitale obignuite $i cu dragostele.,. 398,(Don Juan tl priveste amenin{ator.) 1., fine-fi gura, pacitosule, tu nu gtii ce vorbesti _ stapinul stie ce face!... Ba DON JUAN (zarind-o pe Charlotte) ar de unde iegi fetigcana asta? Ia uité-te la ea sai vazut ceva mai minunat pe lume? $i nu esti de parere ca face cit cealalta? SGANAREL ‘ace, stipine... (Aparte) Alta la rind! DON JUAN (Charlottei) Cui si muljumesc, frumoaso, pentru intilnirea asta, atit de plicuta? Cum e cu putinfa ca pe dimburile acestea de tara, la umbra copacilor gia stincilor de e-aici, si se nimereasca fapturi ca dumneata? ) * CHARLOTTE _ Senimeresc, de ce si nu se nimereasca? 4 DON JUAN _ Esti din satul de colo? CHARLOTTE De colo, domnule. i DON JUAN Si locuiesti acolo? CHARLOTTE Acolo, domnule. G DON JUAN ‘um te cheam&? CHARLOTTE Charlotte, cu yoia dumitale.i migte ochi care-fi patrund in sufla: ' GHARLOTTE 7a dodtuule, nu mai spune de-al de astea, ci m: fisticese toata. . DON JUAN Sa nu te fisticesti, fiinded sint lucruri adevarate. Tu ce zici, Sganarel? E-cu putinta ceva mai tncintator? Ta intoarce-te nitel, fetito. Ah, ce mijlocel bine prins. Te rog, ridic& acum nifel capul. Ah, ce obrajiori minunafi!... Deschide ochii — casea-1 bine — asa! --- Ah, ce scinteieri orbitoare! Si acuma, ia sa vedem | dintisorii. Margaritare, nu altceva, si buzele iti vine 84 le strivesti cu sarutari. In ce ma priveste, sint mu!- $umit si-n viafa mea n-am vazut o fetiscana mai fer- Mec&toare. CHARLOTTE Zici dumneata asa, dar cu tot cred c&-ti bati joc de mine. 4 DON JUAN Eu imi bat Joc de tine? Sami pedepseasca Dumnezeu daca... mu _spui adevarat!.._ Mi-esti prea draga ca 4 te oe = aS Ancredinjez &-$i vorbesc din adincul CHARLOTTE Daca ¢ asa com Spui, iti ramin indatorata. DON JUAN Mic #3 su-mi rami cu nimic tndatorata, fiindel _ Bam nici o cadere pentru asta. Frumusetii dumitale / 88-5 fii recunoseStoare... = CHARLOTTE Vorbesti prea frumos, domaule, pentru o biatd ia ‘ EL em mestesugul dumitale ca si-Ji rispUe DON JUAN Sganarel, ia priveste-i miinile! SGANAREL Aoleu, stipine, sint negre ca fundul ceaunului. DON JUAN Ce tot vorbesti, nepriceputule? Sint mfinile cele mai : frumoase de pe lume, imi ingadui sa le sirut, minuneo? CHARLOTTE Prea mare cinste pentru mine — gsi daca stiam ce le-agteapta, le frecam acasi cu tarife. DON JUAN Ta Spune acum, frumoasa Charlotte, nu cumya esti miritata? CHARLOTTE Nu sint miritati, dar o si mi miarit cit de curind cu Pierrot, feciorul unci vecine de-a noastre, Simo- Retta. DON JUAN Cum se Poate? O fiinji ca dumneata, sofia unui firan de rind!?... Nu e cu putinj& ca atitea farmece s& te pingirite. gi apoi nu egti facuté s& lincezegti la a4 1 Se cuvine o soarté mai buna gi cerul care te in dreapta Jui azi, m-a minat intr-adins incoace “ca si Impiedic clisitoria ta gi si rasp litese cum Rinne minunatele daruri cu care te-a tmpodobit. inane frumoasi Charlotte, te iubese din adineul alta aameles §! atirni doar de dumneata ca sa-}i croiese $i ‘arti, smulgindu-te din coljul acesta sirdcdeios Dragost, ac sh te bucuri de traiul pe care-l merifi. Plogit on asta {i se va prea poate ch prea ma €O- aia 2} Ceodatt, dar ce yrei frumusejea ta @ Vi- © patiy’s Intr-un sfert de ceas egti in stare s& stienegti | ani pe care alta N-a trezit-o nici to gase luni. 401i CHARLOTTE Ca s& vorbim pe gleau, domnule, nu gtie ce sa creazi omu! cind te-asculté. Pe de-o parte ma bucura foarte cele ce-mi spui gi inima imi d& ghes si te cred; pe de alté parte insi, am auzit gi eu pe la noi c& pe boieri s& nu-i crezi niciodaté pe cuvint, ci dumneavoastri domnigorii de la orag, vi pricepe}i grozav s& suciti capul fetelor. DON JUAN Eu nu sint dintre aceia. SGANAREL (aparte) El nu e, feritu-l-a Sfintul. CHARLOTTE Sid-aia, vezi dumncata, domnule, nu e nici o bucurie st te lagi tras pe sfoari. Eu sint o biata fafa de fara, dar cu cinstea am fost invijata, si decit si-mi pier cinstea, mai bine sa-mi pierd viata. DON JUAN Cum? M& soco}i atit de negru la suflet, incit si-mi bat joc de o fiin}& ca tine? Ma crezi atit de ticdlos, tnoft si te necinstesc? Nu, mirinimia mca m& oprest? de la asemenea faridelege!... Mi-esti drag, Charlotte, aga cum trebuie gi cum e cinstit sa-mi fii drag’, § ca si-ti dovedesc c& spui adevarat, iati ca sint gata si te iau de nevasta. Ce alta dovadi mai puternic de iubire ai mai putea agtepta? Cind vrei, eu gata sint! Si iau drept martor al fagiduintei mele pe t” varagul meu de colo. SGANAREL Drept e, si n-ai nici o team’. Te ia de neva de cite ori fi-o pofti inima. DON JUAN Acum imi dau seama ci nu mi cunosti in Charlotte!... Nu fi nedreapti cu mine si nu ™ sti deajuns a soc! 402 be adBe ‘ea pe alfii: drept ¢ ch in lume miguni mincinogil, care u alta treabé decit 64 suceasch eapul fetelor, dar mine nu m& numiira printre ei gi nu pune Ja tn- pial statornicia credinjei mele, $i apoi ~ la drept - yorbind — frumusetea se pune chezagh pentru mine, Cind te-a facut Dumnezeu cum te-a facut, n-ai dreptul 4 te temi de nimic, N-ai nici pe departe infifigarea unei fiinte sortite s& fie ingelate, iar In ce m& privegte “pe mine, mi-ag stripunge inima cu o mie decufite, gindul doar c& te-ag putea necinsti,,. CHARLOTTE _ Spui drept, ori m& pactlegti?... Degeaba mi frimint, _ fiindet n-am incotro — trebuie sh te cred, DON JUAN Trebuie si m& crezi, fiinde& altminteri prea ai fi neinduritoare cu mine gi ca Incheiere, te tntreb Inch 0 dati dack vrei st-mi fii sofie, Primegti sau nu pri- Megti s& fii nevasta mea? CHARLOTTE D-apoi si viz ce zice gi tuga. ae DON JUAN +) ege mina, Charlotte, dach tu primogti cu = CHARLOTTE oD dar te rog frumos, domnule, sh nu-fi faci a cu mine, c& eu din toata inima fac ce vrei dumneata ; ci $i dumneata la fel, DON JUAN D, ae i, ce inseamni asta?.,,. Tot te mai tndoiegti de 8% mee credinyi? Pe ce vrei si m& jur? Uite, cerul Aole SGANAREL a stipine, nu te jura, c4 eu te crez pe cuvint, oe 403j DON JUAN Si-acuma, da-mi o sarutare,ca arvunai a legimintuluj nostru. 4 CHARLOTTE Despre asta, ai un pic de rabdare, pin& ne-om cu- nuna, ci pe urma, te pup de cite ori fi-o da inima brinci. 4 DON JUAN sie Atunci, fie cum vrei tu, frumoasi Charlotte, dar mina poti sa mi-o dai, fiindc& vreau si-ti dovedese cu mii de sarutari, incintarea ce... SCENA 3 Don Juan, Sganarel, Pierrot, Charlotte PIERROT » (vine la ei, ti desparte, impingindu-l tn laturi pe Don Juan) Hai, mai domol cucoane, tine-ti firea, fara supirare. Nu te-ncinge aga, c-ai si capeti aprindere la bojoci- DON JUAN (il respinge violent pe Pierrot) Ce vrea obraznicul asta? PIERROT Vreau 8% fii la locul dumitale si si nu faci giumbus- lucuri cu fetele noastre. DON JUAN (continutnd sd-l respingd pe Pierrot) Ce mai t&riboi pentru..., s PIERROT Ta seama, boierule, nu ma tmpinge aga... CHARLOTTE (tl ia pe Pierrot de brat) Lasa-] gi tu s&-gi fact cheful... 404t PIERROT i dack n-am pofta? CHARLOTTE ~ Aga, va sf zich... PIERROT Dar, ce, daci e boier, are dreptul si-si fack men- “drele cu fetele noastre? Si inc& tn nasul nostru? S& _ gi le fac& cu cucoanele lui. DON JUAN Asa? PIERROT F Asa! (Don Juan ti da o palma.) Aoleu, nu da, cucoa- nel... (ltd palma.) Maici.., (Alta palma.) Sfints Nas- ch... (Altd palma.) Sfinte.!. Va si zich | dumneata hati crestinii, boierule? Aga rasplatesti pe cine te-a Seapat de la moarte? CHARLOTTE Pierrot, Yine-ti firea. PIERROT Ba nu mi-o tin, gi tu esti o neobrazath ci-] lagi si te Slugiuleascy, H CHARLOTTE *. Potoleste-te, ch nu e ce socofi tu. Boierul yvrea si, ta de nevasta, aga c& degeaba te ofirasti... PIERROT Ce-aj : ai spus? Pai ny esti in vorbi cu mine? C CHARLOTTE era fost, 5 by “a dus pe coped’. $i dact zici oh fii la mine, Muricte cam si fiu cucoana, PIERROT miinile pe piept dectt a altuia, | 405 Ri Mas bine s& te Ad ou xCHARLOTTE Ei, las, degeaba te necajesti. CA de ajung cucoani, am eu grija de tine. Mi-aduci ow’ sicag, mat cistigi si tu colo un gologan. PIERROT Prost te-ai socotit, daci ai socotit asa. Ca eu nu-ti adue nimic, de mi-ai plati inzecit. Va s& zic& tea sucit domnisorul cum a vrut? Aram de mine!... Ca dac&-ag fi binuit una ca asta, nu-] mai scoteam din apa, ba-i dadeam una cu lopata in moalele capului, s4 m& fie minte gi pe lumea ailalta. DON JUAN (se apropie de Pierrot si vrea sd-t loveasca) Ce-ai spus? PIERROT (ascunzindu-se dupdé Charlotte) Degeaba, boierule, ci mie nu mi-e fric& de dumneat3- DON JUAN (trectnd tn partea unde-i Pierrot) Asteapta tu... PIERROT ; (pitulindu-se dupa Charlotte, de partea cealalté) Putin imi pas’ mie de dumneata! DON JUAN (alergind dupa Pierrot) O s& vezi tu indata... PIERROT (ascunztndu-se mereu dupa Charlotte) Las’ c4-mi ajunge cit am vazut... DON JUAN Ticalo...SGANAREL Stipine, da-i pace. Nu-}i pune mintea cwunprostanac. (Cétre Pierrot, ageztndu-se intre el gi Dow Juan) Asculti, b&iatule, sterge-o de aici si nu mai sufla o yorba. PIERROT (trece tn fafa lui. Sganarel si-i spune cu trufie lui Don Juan) Suflu ce am de suflat! DON JUAN (ridicd mina ca sd-i dea o palma lui Pierrot) Asteapta tu, te-nva} eu acuma. (Pierrot pleacd repede capul, astfel tnett palma o primeste Sganarel.) SGANAREL (privind spre: Pierrot) Lua-te-ar dracu de fopirlan! DON JUAN (lui Sganarel) S& te-nveyi minte sa mai faci pe milostivul, PIERROT Last, m& duc eu si-i spui tugii ce se-nvirte pe aici. SCENA 4 Don Juan, Charlotte, Sganarel DON JUAN (catre Charlotte) Tati-ma in sfirgit barbatul cel mai fericit de pe lume Seay schimba norocul meu pe toate comorile pamin= Seen Nici nu binuiesti ce bucurii te-agteapta, cind 1 fi sopia mea gi oft de...SGRNA 6 Don Fan, Mathurtne, Charlotte, Sianarel Pee SGANAT : (edeindo pe Mathurine) Haitl.. ailalti acuml.. NANIURING (edtre Don Juan) Dar ce faci acolo bolerate, ou Charlotte? fitndeugl giel vorbe de dragoste? DON JUAN (th goaptd Mathurinet) Ku? Dimpotrivals, Bami bate capul of yeen et fie sofia mea, jar eu ti rdapand moron of meam logo eu tine, GCHARLOUES Club Don Juan) Co vrea Mathurine ou dumneata? DON JUAN (treet, Chartottet) EB geloasi fiindot no-a yixut fmprount, ‘Mne mortlt So jan do novasti, dar ou team thtonaso ott mi Teor cu tine, MATHURING Ki, Charlotte, am o Vorbulijt ou tthe. DON JUAN (tnoet Mathurinet) Orice i-ai spune, musi obip mo faol vt tnyolend Aga rede ea, gi pave, CHARLOWE Gi dont dach vrei, Mathurine,,, 408° i aie eee aaDON JUAN (incet Charlottei) degeaba cu ea, c& nue chip s-o u-fi strica gura faci s& injeleaga, ! MATHURINE Nu cumya.., DON JUAN re (tneet Mathurinei) Asculta ce-ti spun eu: e fienit& gi pace. ‘ CHARLOTTE ~ Ew ag vrea sa... DON JUAN (tncet Charlotte’) & E. incipayinata ca un catir. MATHURINE Crezi tu cu adevarat... y DON JUAN B (tncet Mathurinei) : Potoleste-te o data, ch o p&testi cu eb iEbs ; CHARLOTTE Nu cumya ai crezut ch... DON JUAN (incet Charlotte) Las-o tn pace, vrei st fack yre-o prostie? MATHURINE Nu se poate, trebuie sh m& riifuiese cu ea... CHARLOTTE Mor si gtiu ce-gi inchipuie dumneaei... 409DON JUAN (incet Mathurinet) Fac prinsoare ca’ are si spuie c& ian fagiduit s-o iau de sotie. CHARLOTTE Eu am de... DON JUAN (incet Charlotte: ) Capul si mi-l tai, dac& n-o rispunde ca i-amy dat cuvintul ca ma fnsor cu ca. MATHURINE : : Asculta, Charlotte, nu e fapta de omenie si alerg! ’ dupa avutul altuia. CHARLOTTE a Si nu e treabi cinstiti si te burzuluiesti fririded boierul st& de vorb& cu mine. MATHURINE Pe mine m-a vazut intti boierul. | CHARLOTTE Te-o fi vazut {ntti pe tine, dar'dupa tine m-@ vaeut pe mine gi mi-a fagiduit ci ma ia de nevasta. DON JUAN (incet Mathurinei) Ce-fi spuneam eu? MATHURINE (Charlottei) Cu voia dumitale, stiptna, mie, iar nu lumini tale, mi-a-figiduit ci m& ia de nevasta. sie! DON JUAN (incet Charlottei) Am avut, sau n-am avut dreptate? 410 - aCHARLOTTE Mai vezi de alta, surato! Pe mino mii ia, MATHURINE Dumneata 8&4 prostegti pe cine ai mai prostit, Pe mine ma ia, degeaba-i dai cu clanja, CHARLOTTE Vite-1, si spuie dach n-am dreptate, oi MATHURINE Si mirturiseasc& aici, care din noi dou’ minte. CHARLOTTE Tai figiduit dumneata, boierule, s-o iei de nevasth? DON JUAN (incet Charlottei) Ki hati joc de mine? MATHURINE E adevirat, hoierule, ci i-ai dat cuvintul dumitale 0 sh-i fii barbat? DON JUAN (tncet Mathurinei) Dar ce, crezi ch am cipiat? Aa CHARLOTTE “1 ch nu thgtiduiegte? DON JUAN $i (tncet Charlottei) acuma dii-i pace, MATHURINE Ai fon martork ch n-a zis pileeaed DON JUAN (tncet Mathurinoi) ‘al Cre % 4 ok erti tn sttnyit mulyumitt.‘viz cum faci pe grozava, m-apucé sila. CHARLOTTE Sa spuie boierul dac-a mai vazut a doua natafleaté ca tine. MATHURINE Ba 8% spuie dac-a mai vazut alta cu buza umflata ca tine CHARLOTTE Boierule, spune o dat& care din noi dou& nu stie vorbeste! ; 4 MATHURINE Asta asa e, curm& o data istoria asta. CHARLOTTE ‘ (Mathurinci) Ai s& vezi dumneata numaidecit. MATHURINE (Charlottei) Ba dumneata ai s& vezi... : CHARLOTTE (lui Don Juan) Griieste. MATHURINE Hy (lui Don Juan) —Da-i drumul, DON JUAN i (tneureat, edtre amindoud) an i sd vi spun? Si una gi alia sustineyi ch VO) | fighdult oh va jau de neveste. Va tudolyi de ce Patt #e adevarul, de mi siliti si va tncredintez pe rind? _ De ce ma silifi s& spui de doua ori acelagi lucru? Cea careia i-am fagaduit cu adevarat, nu e muljumit& ca poate si-gi bata joc din plin de ce spune cealalta gi, din moment ce-o si-mi tin fagiduiala, ce rost mai are si-gi faci inim& rea? De-ag vorbi pina mitine, tot n-afi afla mai mult. Fiinde&’ in zadar vorbesti, dac& nu - infaptuiesti. Faptele, iar nu vorbele sint hotaritoare. n zadar m-ag trudi acum si curm nedumerirea voastra _ —cind m-oi insura, o si vedeti care din voi a pus sta- _ pinire pe inima mea. (Jncet Mathurinei,) Las-o sa _ cread’ ce-o pofti. (Incet Charlottei.) Ce pierzi, daca fnchipuirea © poarta prin nori? (Incet Mathurinei, ) Mi-esti dragi, numaitu mi-esti dragit. (Incet Charlottei. ) Sint al tau, numai al tau. (Incet Mathurinei, ) FS: Toate chipurile sint slute pe ling& al tau. (Jncet Charlottei.) Toate femeile sint nigte ciume, pe ling& tine... (Tare.) Si acum, o mic& porunci, daca nu , Re Suparati: peste un sfert de ceas si v& gasesc tot aici, SCENA 6 Charlotte, Mathurine, Sganarel CHARLOTTE (Mathurinei) e Cel puyin’ acuma stiu ci pe mine ma iubeste. MATHURINE (Charlottei) Pe mine © si ma ia de nevasta. SGANAREL S (prindu-le gi peMathurine gi pe Charlotte) ie races de voi, mi-e mili de nevinovitia yoastré redo fUPe inima ind vad cum alergafi la picire, asmele pe care le-ngink, rhmtnayi potolite ta antl Yostru, la ciminul tne $ s 413f SERNA? Don Juan, Charlotte, Mathurine, Sganarel YON JUAN t (ir fandat seonel, aparte) Groway ag vrea eh gti pentru oe Sganarel nea venit dupd mine, SGANARKEL Staptnuamen @ un tledlos prefiout, mua urmiireste Aoatt sd VA Ingole gi po vol, our a tngelat atitea altele = sta ve thgoark ou toatl omeniroa gi... (Zarindet pe Don Juan.) Nae adevilrat, va spun of nue ade: warat, gi care orede asta, strigapiel tn obraz ch ¢ ut mineines. Staptnnl met nu go trsoard ou toati omen: POA, NV OUT todlos proffeut gi nu urméregte sh vit the gele nici pe vol, dup oum nea tngelat moi po altele, A, uite-t!.. Introbapicl chiar voi, oa si vedepi ob ot mu spul mineiunl, DON JUAN (privindet fintd pe Sganaret yi ddnuind eam Cea sprs) Meda... meda,. SGANARKL Stiptne, cum gtin ok lumea e plini de guri rele) am oresut oh e¢ nimerit sso jaw eu tnainte, De aceet toomai le spunoam, et daok aexnt Impl& oumva ah te birfeasod oineva, elo ed musi dea asoultare, of siispule o& © un minoinos, DON JUAN Sganarell.., SGANAREL, (edtre Charlotte gf Mathurine) a da, stiptnul mou e un om oinstit, mai pun ev cher sligic. DON JUAN Hm... AlaSGANAREL Cine spune altfel, e un m&gar. SCENA 8 Don Juan, La Ramée, Charlotte, Mathurine LA RAMEE (tn soapta, lui Don Juan) Domnule, am venit sa-fi spun c-ar fi bine s-o stergi. DON JUAN Ce spui? % LA RAMEE Te cauté doisprezece cilare}i gi cred ci dintr-un minut intr-altul or sa soscascA aici. Nu stiu cum au aflat c& te gasesti prin meleagurile noastre, dar mi-a spus un faran ca l-au intrebat despre dumneata si te-au zugravit intocmai. E primejdie, asculta-ma pe mine. Asa c-ar fi bine sa fugi cit mai e vreme. SCENA 9 Don Juan, Charlotte, Mathurine, Sganarel DON JUAN : (catre Charlotte gi Mathurine) azuta ma sileste sa plec in £ oe De eet ya amintiti de cuvintul dat fi fii incredintate c& miine seara, cel mai tirziu, vefi avea stiri despre mine- SCENA 10 Don Juan, Sganarel DON JUAN i jsprezece si eu unul singur, trebuie Cum ei aint Ov iclesue, ca sa abat de la mine napasta sa alerg ndegte- O sé-I pui pe Sganarel s& Imbrace Seals mele, iar U--- 415SGANAREL Aoleu, stipine, ffi bafi joc de mine? Vrei si omoare in straiele dumitale gi... DON JUAN Haide, nue timp de palavre... Tyi fac prea mare cinste gi ferice de sluga care se tnvredniceste de slava de a muri in locul st&pinului. ; SGANAREL Foarte muljumese de aga slavi! (Singur.) Doamne a totputernic, daca e scris s& se-ntimple moarte de om, apoi f& si nu mor pentru altul. |Scena tnfdtigeazad o pddure SCENA 1 Don Juan (in straie de {aran), Sganarel (in costum de medic) e. SGANAREL _ Pe cinstea mea ci nu sint biiat prost, fiindc& iat&-ne _ Peamindoi ascunsi cum nu se poate mai bine sub stra- lele astea de imprumut. Ce-ai vrut dumneata la inceput, mu era tocmai potrivit; ins asa cum sintem, ni- _ meni nu ne mai recunoaste. DON JUAN . Hetradevir c& te-ai tnjolit de minune; de unde ai F: 8 vegtmintul asta caraghios? SGANAREL fntr-un | ui doctor bitrin, care l-a lisat amanet ™Medenie aa unde l-am scos eu — m-a costat 0 su- — pune ox # ani. Si n-o si m& crezi stipine cind fi-oi ttlnegte meee lui am ajuns Ja pret, ci cine ma in- ES > J$! Scoate pilaria in fata mea, ba vin si ma e gi : oe > . Geet ie fel de leacuri, parca ag fi cine gtie i Kstap Wal un DON JUAN 4lT30S) SGANAREL Nu mai departe dectt adineauri, cinci-gase gi farance, vizindu-ma trecind, m-au oprit sh intrebe de sumedenie de boli. ’ DON JUAN $i tu le-ai rispuns bineinjeles, ci nu te pricepi lk asemenea meremeturi. 8 SGANAREL Eu? Dar ce, am fnnebunit? Stnt dator si-mi port haina cu cinste. I-am lisat si-mi fngire betegugurile, pe urma le-am dat la fiecare cite o refcta. DON JUAN Si ce leacuri i-ai sfituit s& ia? * SGANAREL Ce m-am priceput gi eu. Le-am ticluit refete nimereal&. Ce-ag mai ride si se tnsinatogeascd §! sh ¥! - 8s& ma rispliteasc’. DON JUAN N-ar fi de mirare, fiindc&’ nu vad fntrucit tu uf mai pugin priceput decit medicii adevarasi. Vindesae bolnayilor li se datoregte tntr-aceeagi mi&suri © I fie, fiindc& mestegugul lor e numai o pupuete of nu fac decft si culeagi roade nemeritate, asa ae a scoate gi tu bani din recunostinta bolnavului p 3 care-gi tnchipuie ci datoreste leacurilor tale He ‘ s-a facut muljumité doar norocului sau for}el0! turii. SGANAREL Cum, st&ipine, nici tn medicin& nu crezi? DON JUAN I Este una dintre cele mai mari fajarnicii de p? jure: SGANAREL Atunci nici in revent, nici fn singele d - nici in ceaiul de siminichie? a enous fralitSGANAREL stipine, esti mai rau ca un pagin. Cu toate tea, de citiiva vreme, urli lumea de vinul cu sa- ur. A facut atitea minuni, incit le-a astupat gura gi r mai indirjiti birfitori, mai ales dup& intimplarea um trei saptamini, pe care am yazut-o cu ochii i care m-a umplut de uimire. i DON JUAN intimplare? SGANAREL m biet bolnav, de gase zile se lupta cu moartea, hedicii nu gtiau ce s&-i mai faci, fiindc& toate leacuri- se dovedisera neputincioase. Cind, nu gstiu cine, i-a fat 8 inghit& sabur. : DON JUAN 1 atunci s-a vindecat? SGANAREL in ¥ DON JUAN Nnat leac, n-am ce spune! SGANAREL 5 dumneata? Dar gindegte-te ci de sase 8& moar& si nu putea; dup’ ce-a luat ?@ crapat la minut. Mai stragnic leac se putea? 84 Vorbegti ile se cézneaq ural, : DON JUAN 8! dreptate, er sky SGANAREL Puts thm in pace medicina, in care dumneata Index my, ncredere gi si vorbim mai bine de altele — ‘a Ty . . : oe Stiu cum, dar haina asta mt face iste} si 419: DON JUAN - Poftim, te-ascult. SGANAREL Vreau si cunosc cugetul dumitale tntreg. Si fie ade- varat c& nu crezi de loc in Dumnezeu? 4 DON JUAN Altceva nu giseai si ma tntrebi? SGANAREL Cum s-ar zice, nu crezi. Dar in iad crezi? DON JUAN Asa gi-aga... SGANAREL Olecuja va s& zici. Dar tn dracu ? DON JUAN fn dracu, da. SGANAREL Tot olecut&. Dar tn viata viitoare, crezi? DON JUAN _ Ha — ha — ha, ma faci s& rid. SGANAREL “Multé cazni mi-ar trebui ca si te aduc pe.co dreapta. Si-acum, mai spune-mi ceva: despre ce zici? lea om strli ey DON JUAN Lua-te-ar ciuma de limbut!... :mai dau voie si riri, fiimdck eu.crer fa Capul mi-I dau, c& strigoi sint- Bine, dar fie- ‘om pe lume trebuie sé creazé in ceva. Dummeata ee crezi? DON JUAN SGANAREL DON JUAN _ Gred c& doi sicu doi fac patra sick patru si cu patre fe opt. Asta-i tot, Sganarel. ¥ SGANAREL Frumoasi credinyi gi vrednick dovada de cucernicie! “um s-ar zice, credinta dumitale e aritmetica? Ce i Spal, ciudate trasneli isi mai vira oamenii fm cap si ea cit inveti mai mult, cu atit esti mai nitirda. In ema priveste pe mine, stapine, eu n-am atita carte = ita si nimeni mn se poate Kuda cS m2 i é at ceva, dar cu judecata mea, en chibruinja mea, Fea ratile mai Kmurit decit toate vrefurile de carpi 75 i dau seama c& Iumea asta, aga cum o vedem nol, aa “tescut intr-o noapte, ca o ciupercd. Te-ag intreaba, a. 2 dumitale, cine a fcut copacii Sstia, stincile eee Point pe care caledm si cerul de deasupre ? Ori poate s-au facut singure? Dumneata, a ie Care te gasesti aici, te-ai facut singur, su caved = tatal cena a lase as mama mat - min 2 YH pe lume? Cum pofi s& priv Rese ee Blestassditeae ction trupul ome- ide. 4 te intrebi, inmarmurit de uimire, cam, ; fost : : : cu putingS s& se nimereascd atit de bine? a A Mente den eumeAt wteleologic™ al existentei divinitatii, exis Adesen folosit {4 sentimental prin minunile naturit, a fost ' ie hice, Propaganda catolicd tn secolulal XVIElea, deaf wectiai fui Moligre i-au imputat gmaraic .pett S9rat un atare argument In gura voui valet.‘ 2 Vinele astea, oasele astea, bojocii >ia, inima, rinza gi toate maruntaiele din noi, care... Dar pre legea raspunde ceva, taie-mi vorba... Nu ma pot lua ; harja, daca nu-mi tai vorba! intr-adins nu spui nimie, -mé lagi s4 trancdnesc in bataie de joc... ate DON JUAN Astept st-mi spui care e credinta ta. $ SGANAREL Credinja mea este c&, orice parere ai avea dumneata, fn om dainuieste ceva dumnezeiesc, pe care toti inva- Jatii la un loc nu sint fn stare si-I lamureasci. Nu e uimitor lucru s& stau aici, cu dumneata de vorba, in vreme ce mintea mea cutreierd pe o mie de carari in acelasi timp gsi hot&raste ce vrea cu trupul meu, cu” faptura mea? Uite-ma, bat din palme, ridic bratul in - sus, plec capul in pamint, dau din Picioare, o pornes¢ — Rp la dreapta, la stinga, inainte, fnapoi, ma rdsucese..- - {Dar cum se rdsuceste, cade cu nasul de pamint.) DON JUAN Credinja ta o s& te faci s&-4i rupi nasul. SGANAREL Fie cum poftesti, la urma urmei la ce sa-mi bat ca: g pul d-a surda cu dumneata?... Crede ce pofesti, # — mult imi pasa dac-o s& ajungi fn iad. DON JUAN Bine ca ai ispravit, fiinded cu flectreala ta, vad cB — né-am ratacit. Ia cheam’ pe trec&torul acela de colo, — 84 ne arate drumul. SGANAREL Ei, omule, ascult&-ncoace!.. ’ - Jupine... Ei, prietenes — © vorbulita, de nu ti-e cu pie x 422SGENA & Don Juan, Sganarel, Un Corgetor SGANAREL n giarati-ne drumul spre org, GEASETORUL sapoi luatio gi dumneavonsteh po drumul feta gi cum iegiti din pidure, o fino) po mina droapth, va sfituiese si umblati de ne poate, {rh wh vax oni; fiindok do la o vrome, sau ouibtinit nigto hop © meleagurile noastre, DON JUAN muljumese omule, din toatt inima, gird riimta datorat, Eh GERSETORUL al si-mi rimfi indatorat, mai bine demi coloa, seva de pomani, DON JUAN a SK zict, pontra of mi-ai artitat drumul, acum ori SM to rispliteso? tn CERSETORUL it a. biet om stirman gi mh adipostoso tn paduroa Se zece ani tnehoia}i, Milostivegtasmt cu co te Mima, gi m-oi y : : aK tot soiu) de bunatay Jui Dumnozou stepi dirutaneh DON JUAN Poagi-] poe Dumnozou atefi ditruiasol un ‘ ce pune in spinare gi nu te amentooa In trom ra, Mai bing ‘ p20e) sha ie alt, SGANAREL As : hs aul habar n-ai oo fol do om ate dumnons ao one, oott tn doi ou doi fao pateu gi patra ou ' 4aDON JUAN ‘tau, crede-m& c& e al tan. Dar mai intti blestemé. ‘ CERSETORUL , boierule, mai bine mor de foame. : DON JUAN ide, fi-l dau, dar in numele dragostei mele de oa- (Uitindu-se prin pddure) Ce-mi vad ochii? Un om atacat de trei ingi deodata!... A, asta-i curat& ti- ilogie gi trebuie s&-i sar in ajutor. (Scoate sabia gi se spre locul luptei), SCENA 3 SGANAREL (singur) SGANAREL ‘Stapini-meu a turbat de t -Mejdie fara hici un rost. D fe folos, fiindca doi ot, daci se viré aga-n pri- ar vad ci ajutorul lui a fost au pus pe goand& trei. SCENA 4 Don Juan, Don Carlos, Sganarel (tn fundul scenei) DON CARLOS 3 (virtndugi sabia tn teaca) ‘aa aod cu ce iutealé au gters-o tilharii, tmi dau ‘a bratului ~ dumitale. Ingaduie tsenic, © virtogeni ajutors; Sa-$i muljumese din adincul sufletului pentru Pe care mi l-ai dat gsi sa DON JUAN fi facut fara indoiala si dumnea- meu. In tmprejurari de soiulace- Ins&gi e tn joc — gi isprava ti- ‘ost atit de ruginoas&, c-ar fi in- 425semnat cf sint partag la ea, dac nu sireain si te aju Dar cum s-a intimplat de-ai c&zut in miinile lor? DON GARLOS Fart si bag de seama, m-am ratacit de fratele me gi de cei ce ne fnsofeau. Si cum ma fnvirteam incoac gi incolo ca st le dau de urmi, am cizut peste tilhari de adineauri, care mi-au ucis calul gi m-ar fi ucis pe mine, fara ajutorul dumitale. DON JUAN 2 Aveyi, fara indoiali, de gind si va ducefi la orag? ; DON CARLOS a Nu chiar fn orag, prin tmprejurimile lui, fiindct gi eu gi fratele meu sintem sili}i s& rascolim drumurile gi satele din pricina unei imprejurari din cele caré constring pe seniori gi familiile lor s& se jertfeasel entru cinstea neamului; fiindc&’ razbunarea, oricit de blajin&, aduce dupa ea neplaceri de tot soiul: da nu-fi pierzi viata, te vezi silit si-}i pierzi patria! aceea socotesc drept o pacoste sa te nagti de neam mare, fiinde& oricit te-ai purta tu in yiaj& cu tnjelepciune legile onoarei te pun la cheremul faptelor nesabui ale altuia gi atunci viata, linigtea gi avintul tau atirn & E de smintela cine gtie cirui nesocotit, care-fi trinteste fs o boroboafti din care nu gtii cum si scapi cu viafi bs tu om cumsecade gi far nici o vin&. DON JUAN Singura noastr& mingtfiere tn astfel de tmprejuririy este c& nici cel care ne-a jignit din zipticeald sau U jus rinj&, n-o duce mai bine. Dar fir& ca s& crezi cumva © Be am de gind s& te iscodesc, egti bun si-mi spui desp ce nelegiuire e vorba? : DON CARLOS Dup& cum stau lucrurile in clipa de faji, nu mai are nici un rost s& pistrez taina gi jignirea o data gtiuth de toati lumea, datoria noastri nu mai © si ascundem ruginea, ci s& urmarim rizbunarea, tinti pe care 8° 426pretutindeni. Prin urmare, seniore, nu amblu cu ocoluri, gi-}i spun verde in fata, ck m si rizbun&m cinstea surioarei noastre, batjo- gi ripita de la m&nistire gi cé faptuitorul aces- igniri este un oarecare Don Juan Tenorio, fiul Don Louis Tenorio. fl ciutim fart tncetare de cf ile, deoarece un slujitor ne-a spus c& are obiceiul clare insotit de patru sau cinci tovarigi, de-a in 1 parmului acestuia. Dar toate cercetirile noastre fost pin’ acum zadarnice, fiinde& n-am izbutit 86 peste el. DON JUAN eata t] cunogti pe Don Juan acesta? DON CARLOS nu, fiindc’ nu J-am vazut niciodat& la fafa, dar zugrivit fratele meu cu aminuntime. Oricum, © faim’ foarte proast& gi e un om a cirui viafi... . DON JUAN eine si nu mai urmezi. Are pufini prieteni gi ag $10 fapti urité dack ag ingadui s& se vorbeasc& le el in faja mea, : DON CARLOS fo stimi pentru dumneata, nu mai adaug midncin; ace dupa ceea ce ai facut pentru mine, sca- en ite € 0 datorie ugor de indeplinit, de a eecta: de rau despre. cineva pe care {] cunogti. ee prieten i-ai fi, nidajduiese c& nici nu-i Roi o& Pentru isprava lui, nici nu egti suparat urmarim s& ne rizbunam. DON JUAN » sint gata chiar si va ajut gi si vi scu- Bam ek zadarnice. Sint paiceen a Don Juan te senion; AAG, dar nu e frumos lucru sh jigneasc& eapsa gi a dumneavoastra firi si-gi primeasc& ‘pele ji ‘ach dumneata consimti, o si-l silesc eu | Henirea Pe care y-a facut-o. 427DON GARLOS ae ce fel crezi dumneata ch se poate sp&la jig © care pomenegti? DON JUAN In felul pe care cinstea dumneavoastr’ fl va mai potrivit, Aga c& nu mai lua osteneala, chur) po Don Juan, Mi inparcines eu si-] adue cind do gi unde doregti. DON CARLOS Pontru un suflet chinuit, nadejdea pe care mi-o da © o adovirath mingtiere, seniore, Dar dup& ceea ce a fhout pentru mine, ag fi nespus de indurerat ca #4 # iau drept martor Ja duel, ag DON JUAN Sint atit de legat de Don Juan, inctt dach se bate el, trebuie sh mk bat gi'eu cu dumneata; tn sfirgit, 8 pund de ¢) ca de mine tnsumi gi de aceea, spune ae doregti wh-l inttlnegti pentru a v4 putea spala cinstea, ‘aa DON CARLOS Co tristh soartt, sh datore: H i Jui Manvanaler: ’ rez Viata prietenu SCENA 5 Don pinnae Troi Tnsofitori, Don Carlos, Don Juan, Sganare) DON ALONSO (care nu ba vawut D ae Don qusihes ant afi aph Ja eni gi aduceti-d dup& noi i noi, vreau § ee pe 1a) eee pe hi dot). Sfinte ‘i le, © cu putin um, f vorb! - yetgmagul nostru de moarto? mie tat aeDON CARLOS ajmag ‘de moarte? DON JUAN trei pagi tnapoi gi apucd cu mindrie ee nul eabie) Ja, eu sint Don Juan gi faptul c& sintefi atit de rérogi nu m& fmpiedic& si-mi rostesc numele, DON ALONSO (scoate sabia) tunci piei, vinzétorule gi... SGANAREL (fuge sd se ascundd) DON CARLOS preste, frate! Ti datorez viaja, deoarece fara aju- rul brafului s&u ag fi fost omortt de tilhari. DON ALONSO Pofti ca aceasta intimplare s& m& impiedice a razbuna? Ajutorul ce ne vine de la un brat vrigmag Ae 8& ne inmoaie inimile gi oricit am vrea Teeunosti 'm fapta bund de acum cu ticdlogia savirgita, Gt ee frate, e de ris. Iar cum cinstea e de mnie ee mai pretioas& decit viaja, nu datorezi aston, 4 care fi-a scipat viata, dar ti-a nimicit “Yai ma tu DON CARLOS os pee: deosebirea pe care orice senior ge din ; ntre una gi intre cealalta §1 recunogtinfa 1 shai aot pe mea amintirea jignirii. Dar inga- Dumaide, eee no aceea ce mi-a daruit, sh ma aaa ecit de viata pe care i-o datorez, aminind le, tn ars ‘astra si ingdduindu-i un ragaz de citeva é 88 se bucure de roadele ispravii sale. DON ALONSO primejduim r&zbunarea noastra, © unde gtim c& ne mai fntilnim ou 429 Bice intna?. tiindea Indo 5; “arun eat atit de nimorit? Coral ni la trimia, sti ne fol do darul lui, Ctnd cinstoa e pilmuiti ou atita nerug nare, nu te mai gindogti la altolo gi dack five grows alituri brajul tu do al mou, di-to fn Mituri gi lastem sh oulog ou singur prepul isptginil, ; DON GARLOS Frate, gindogte-to... DON ALONSO 4 Tot ce-ai mai adiuga, © do prisos, trobuio si moart DON GARLOS Inct © dati ffi spun, frate: Oprogto!.., Nu dau vor niminui si-i primojduiasek viata gi jur po Col-atotpit ternio cli-] voi apira tmpotriva orioui, fictndud w Bout din trupul acosta, pe care l-a sotipat do loviturill ucigagilor. Sabia ta m& va stripungo pe mine tnaint de a ajunge pind la ol. DON ALONSO Va sh zich ici partea vrigmagului nostra tmpotri , mea gi tn loc sh spumegi de minie, vizindu-l tn fa ta, rostegti cuvintopline de ingiduitoare simypiminte DON GARLOS Dragh frate, st nu dopiyim misura, chiar ofnd fap noastrh © indreptifiti, riizbuntnd cinstea noastly printr-o dezlinjuire din cale afark de nepotrivitl. ne stiptnim pornirile inimii, eruzimea s& nu no intin biirbiyia tntr-nga misurh tnott ceea go vom stivittl sh Boe pores unei sminteli oarbe, in loc de sfal! unei chibzuite judecity, Nu vreau si rimin cu mime dator vrajmagului nostra, rivneso inainte de toate © mii plitese fayh de el, Rizbunaroa noastri, ou ott YOu amina-o, cu atit ya fimai grititoare — vom trage pen noi folonse gi mai mari fiinde’ toath lumea va recuny gte ob, dept am ayut prilejul st ne mixbuntim, 2 fKout-o gi am agteptat coasul potrivit, 4‘udaté slabiciune, ce groaznic& orbire, 8a pui fn ana razbunarea cinstei tale din pricina unei tori fara rost gi far tndreptafire. DON CARLOS > ‘Nu, frate, nu te tulbura pentru ceea ce mii privegte numai pe mine... Dac& gregesc cumva, voi gti cum 8h i ‘indrept lucrurile. Ma pricep cum si-mi spal cinstea, f nose poruncile ei gi aceasté aminare deo zi pe care f fi-o cer, nu face decit s&i-mi sporeasc& dorinta arza- are de a m& rzbuna. Don Juan, vezi cit m& stra- duiese si-fi dau fnapoi bunul pe care mi I-ai daruit? Cu aceeasi cildur& cu care ti-am platit fapta cea vred- lied, voi sti si rasplatesc ruginea pe care ne-ai facut-o. ei nu te silesc s& ne spui aici care iti sint gindurile, ci las 8& hot&rasti in linigte asupra drumului ce-] vei _urma. [fi dai seama de grozivia nelegiuirii ce-ai s&- “itgit-o, aga c& te fac singur judecitor a ceea ce mi se | cuvine, Se pot gasi mijloace ca s& ne potolesti — sint _ altele dirze gi singeroase. Dar oricare ti-ar fi alegerea ei gata c4 ne-ai dat cuvintul ci Don Juan, el gi nu Poldniats xB oe in fata noastra. Te rog s& te fii de fa- mai as i adu-ti aminte ci, plecind de aici, nu voi f : culta dectt de porunca cinstei mele. { i DON ALONSO | i } DON JUAN In va ooe NR ES ycricet: Re ea cerut nimic gi voi indeplini ceea ce am DON CARLOS m, frate, o clip& de tngiduin}a © la implinirea datoriei noastre. acum 84 plecg ne abate d, SCENA 6 Don Juan, Sganarel : DON JUAN +14 poftim tneoace. iSGANAREL (ivindu-se din locul unde se ascunsese) La porunca, stapine. B DON JUAN Aga faci, ticklosule? Dai bir cu fugitii ctnd ma veri in primejdie? SGANAREL Tarta-ma, stapine, am fost colea, in poian&. Eu cred c& haina asta e buna impotriva constipatiei — de cind am pus-o pe mine, parcd am luat sare amara. DON JUAN Acum mai egti gi obraznic!... GA&segte alta minciuna, dac& nu vrei s& aflu c& esti fricos. Ia ghiceste, cine era cel c&ruia i-am scipat viata? SGANAREL Habar n-am, stapine, DON JUAN Fratele Elvirei. SGANAREL Fratele... | DON JUAN = E om cumsecade, s-a purtat foarte frumos gi-mi pare réu c& o si am neplaceri cu el. SGANAREL Lasa c& stii dumneata s& impaci capra cu yarza- DON JUAN a Da, dar dragostea mea pentru Dona Elvira e moarté firea mea nu se tmpac’ cu legiminte pe vreme tndelun: gati. In dragoste tmi place schimbarea gi n-am S fiu niciodat& tn stare si-mi ferec inima intre pat” ziduri. Ti-am mai Spus de o sut& de ori, cf nu ma Impotrivi ispitci, ori de unde ar veni, Inima me. 432jt tuturor femeilor frumoase, e datoria lor s-o measck pe rind gsi s-o p&streze cit vor fi in stare. ce cladire m&rea}& se zreste colo, printre copaci? SGANAREL DON JUAN SGANAREL Atunci, dack nu stil, afli de la mine; este mormintul tomandorului pe care |-ai omorit dumneata. 4 DON JUAN _ A.da, am auzit, dar nu stiam ci e prin parfile astea. - Se povestese lucruri minunate despre mormintul acesta _ S despre statuia comandorului. Hai si vedem gi noi. SGANAREL Stiptne, nu te duce intr-acolo. DON JUAN Pentru ce? N SGANAREL oS se face si te duci Ja un om pe care l-ai omorit. DON JUAN » omenia tmi porunceste si m& duc +? ‘Sprava de care o si-mi fie recunoseator, dac& ime crescut... Hai s& intrim infuntru. (Portile se deschid gi_se vede un mormint minunat si statuia comandorului.) SGANAREL ion tie! Ce statui mareje!... Ce marmura a eae! stiIpi falnici!... Ce spui, nineDON JUAN Ca trufia mortului acestuia nu cunoaste marg Fiindc& nu fi se pare ciudat ca un om care toat4 via fa lui s-a mulfumit cu un adapost ca oricare altul, s& dureze o locuinta falnica, tocmai cind nu-i mai sluje; la nimic? SGANAREL Uite gi statuia comandorului. DON JUAN Falnic mai e tn haina de tmp&rat roman. SGANAREL Ia priveste, stapine, ce bine ecioplit, parca traies gi e gata s& vorbeasci. Ne-arunca nigte priviri ca m-ar baga in boala dac-ag fi singur — gi nu pare de Io bucuros c& ne vede. DON JUAN . Foarte prost din partea lui, dac& nu e in stare prejulasc& cinstea pe care i-o fac. Ia tntreaba-l, t face placere s& cineze cu noi? SGANAREL Nu prea cred s& aib& pofté de mincare. DON JUAN | Intreaba-l cind iti spui.., SGANAREL Ar trebui s& fiu nebun ca si intru-n vorb4 eu om de piatré, DON JUAN Fa ce-fi poruncesc. SGANAREL : Alta trasnaie!,.. Seniore comandor... (Avera) nar fi 2 erede c-am fnnebunit, daci stapinu-meu nebun ca mine... Seniore comandor, ¢ 434: : ie ~ 4 bi dact vrei si ne faci cifistea #& g Be Be tava last capul tn fos.) Jine-mb, . DON JUAN ce e? Ce te-a gisit? Ce nu vorbegti o data? Ji s-a clestat gura? SGANAREL (imittnd gestul facut de statuie, pleacd gi el capul) DON JUAN Ce e cu statuia? Ce vrei 54 spui, tictlosule? SGANAREL Vreau s& spui c& statuia... C ES DON JUAN Ce-i cu statuia? Ispravegte, ori thi Mai departe... tlm creierii, SGANAREL semn, : Statuia a fSeut un DON JUAN rac si te ia de aiurit, SGANAREL » erede-mi, Mi jur pe ce vrei, c& nu 1. Dact nu vrei gi crezi, uite, yorbegte-i Poate o&,., ae DON JUAN icos yi ae Retrebnicule, st-fi arit eu cf egti un " ea sh i tte. Ia seama acum. Seniorul comandor = ®Meze cu mine? Btatuta face semn din cap o& primeste,)a SGANAREL De ce nu mai tnghite mai bine p&mintul?!... acum ce mai spui stapine? DON JUAN Hai 88 plectm de aici. SGANAREL S& te fereasci Dumnezeu de grozavii Astia care mu vor 84 creazi fn nimic. Re > & GScena tnfdfigeazd 0” tncdpere din locuinfa lui Don Juan SCENA 1 Don Juan, Sganarel, Ragotin DON JUAN (lui Sganarel) i Cred c& e mai bine s& schimbim vorba, la urma _ Urmei neare nici o insemnatate. Daci nu ne-a ingelat {ntunericul, apoi cine gtie ce inceput de amefeala ne-a _{mpiienjenit privirile, SGANAREL pittte, nu fncerca st tlgiduiesti ceea ce am vazut Smaotsit eae amindoi... Asculti-m&% pe mine, a tngsduit m cap. $i eu socot ch Dumnezeu anume a dre, minunea asta, ca si te aduch pe calea cea apt gi st te smulgi... DON JUAN 5A ts, dack ai de gind s% m& mai plictisegti ou ta timpitt, di “ 3 Rea Poru pit’, daci mai scofi o vorb& micar, mate si se aduck o yint de bou, pui trei sau patra ; Bien zdravén gi si te sminteaso’ fn lovituri, (Sganarel se trage spre dreapta.) aSGANAREL Am inteles, stapine, de ce s& nu inteleg? Do vorbegti destul de lamurit. $i pe urm& ce-mi mie la dumneata e ci nu umbli cu ocoluri lucrurile pe gleau. DON JUAN S& mi se pregiteasc’ cina cit mai repede. un scaun, biietag. SCENA 2 Don Juan, Sganarel, La Violette, Ragotin LA VIOLETTE Stapine, a venit negustorul cela, domnul Dima’ €1 vrea 6% vi vorbeasc’. SGANAREL Asta ne mai trebuia acum, sé-nceap& s& cu creditorii. Ce l-a apucat 8% vie s& ne cearé baniil tu nu te-ai priceput s& spui c& stipinul nu e LA VIOLETTE De un ceas fi spui, dar nu vrea si mi creat elaturi pe un seaun si agteapta. ; SGANAREL 8a astepte pina n-o mai putea, DON JUAN Ba dimpotriva, spune-i sh intre. (14 Violette iese.)stENA & imanche, Sganarel, Ragotin, eae eta Violette f DON JUAN (foarte politicos) ‘domnule Dimanche, intra, intri, te rog... Ce Beipere c& te viid— $i n-ai idee ce supirat stint po gile mele, c& te-au facut si agtepfi atita. E drept ch am dat porunca s& nu primeasc’ pe nimeni, dar asta te privea po dumneata, fiindc&é dumitale oricind - ffi sint deschise ugile mele. z DIMANCHE _ Va stint foarte tndatorat, domnule. DON JUAN : (cétre servitori) Ticklogilor, vi inv&ét eu minte, s&-l mai facefi pe domnul Dimanche s& agtepte, va fac eu si cunoagtefi Oamenii, 3 : DIMANCHE Lisayi, domnule... DON JUAN za}i si spuneti c& nu sint acas% domnului elui mai bun prieten al meu. Cum de cute _ Dimanche, cl DIMANCHE Poart ‘) frie . : mulfumese de prietenie, dar eu yenisem... DON JUAN eed, 3 ® repede un jet pentru domnul Dimanche. DIMANCHE Sint bine gi in Ppicioare, DON JUAN 8e Poste, Yreau si te am tn fata mea. says V& rog,DIMANCHE Nu cred ci ¢ de neapiirati nevoie... DON JUAN Dai la o parte scaunul Sista gi aducefi un jet DIMANCHE Domnule, prea mare cinste pontrd... DON JUAN De loc, de loc, eu gtiu ce-}i datorez... gi nu vreau 8 | nici o deosebire fntre noi doi : z DIMANCHE Domnule... j DON JUAN __ Y Poftim, ia loc. S DIMANCHE Nu _e nevoie, domnule, n-am si yi spun deceit vorbe... Uite ce... DON JUAN Dar ia loc, cind te rog. DIMANCHE V-am spus c& stat bine gi aga; am venit p DIMANCHE Atunci fac cum doregti dumneata, Eu, DON JUAN $i ce mai faci, domnule Dim Muljumese lui DumnezeuBe DON JUAN ‘c& aio s&natate de fier. Ia uite ce obraz ce ochi sc¶tori, ce gura cao fraga... DIMANCHE DON JUAN doamna Dimanche, sotia dumitale, ce mai face? DIMANCHE & mulgumesc, e bine sindtoasi gi ea. DON JUAN secade femeie!... DIMANGHE Va foarte multumeste si ea. Eu am venit... DON JUAN Dar parc’ ai gio fetita, Claudine, si eae sanatoasa? & DIMANCHE _ #4, slava Domnului! DON JUAN ‘“tmecktor copil! 1... Mi-e dragi ca lumina ochilor. DIMANCHE Mare cinste ne faceti la toti, domnule... Dar Yenisem,., - DON JUAN Mititely] ala, strengarul de Colin, tot aga ridicd SUS cu toba lui? i: DIMANGHE I stigi.., Eu.., DON JUAN jeielugul Brusquet, tot aga tare mirtie gi mused Pe cine yine la dumneata?DIMANCHE Parc’ sa nirivit gi mai riu, nu gtiu ce si 38-1 potolim. i DON JUAN 4 S& nu fi se pari ciudat cf intreb de tot Ge-ai sti ce dragi imi sintefi cu topiil 7 DIMANCGHE YVa& sintem cum nu se poate mai indatoral DON JUAN (intinzindu-i mina) a Si-acum, di-mi mina, domnule Dimanche prieteni? at DIMANCHE Stuga dumitale, domnule. DON JUAN a Al dumitale din toat& inima... na DIMANCHE Inco dst, prea mare cinste... Eu... DON JUAN Nu stiu ce n-ag fi In stare si fac pentru d DIMANCHE Domaule, sinteji prea bun cu mine... DON JUAN rt $i asta, fara nici un fel de gind ascuns, te crezi... DIMANCHE Cred, dsr mi intreb “eum de mam atite bunitate. Fiinde’ eu venisem... DON JUAN Asculti, domaule Dimanche, vrei mine, ag@ pe nepregatite? 442DIMANCHE iu, dar trebuie s% m& fntore acasé... Eu... DON JUAN (sculindu-se din jet) repede, un sfegnic si-i luminafi domnului ' che gi patru sau cinci servitori F sa-] intovard- 4 pind acasi, inarmati pini-n dinti. DIMANCHE (se ridicd gi el din jet) ar ue nevoie de atita supirare, m& duc gi singur. Hl c& eu... DON JUAN asd cA gtiu ce fac. Nu _ pofi pleca netntoviragit N-a§ vrea si P&festi ceva pe drum!. Sint omul dumitale H mai ales {ti sint indatorat. b DIMANCHE i DON JUAN toata lumea. N-am ce ascunde la DIMANCHE DON JUAN Sofese pina la poart&? DIMANCHE ? asta nu ingidui eu... Domnule, ma Mai voig 84 te fn domnue siti. 8% DON JUAN ij tne, cel putin. Si te mai rog inci o 3 ag fj jedingat ci sint omul dumitale, gi nu N stare'si fac Pentruate muljumi. (Jese.) Via }i Don Juan in ce-l priyea pe Dimanche nu era 4 strizil , ‘luminate oe grasa, ‘pyrene lui Molidre, erauSCENA 4 Dimanche, Sganarel SGANAREL Trebuie s& gtii c& stipinul se topeste de dup& dumneata. , DIMANCHE : Asta e drept. E aga de cumsecade gi pro) mine, incit mi-e peste putinj& si-i cer bani SGANAREL Te rog s& crezi c& toti citi sintem fn cas ne dim in vint pentru dumneata gi ag vren sit sesti la mare strimtoare, si tabere cu ciomogile p neata, pentru ca si te incredintezi singur {n | sura... i DIMANCHE Nu m& indoiesc, nu m& indoieso,.. Dar { Sganarel, adu-i aminte, te rog, de banii meh SGANAREL Nu-ti face singe riu, o s& te pliteaso’, DIMANCHE Si nu uita, Sganarel, c& si dumneata al 0 mio la mine... SGANAREL A, jupine, de ce mai mi-adusogi aminto DIMANCHE Cum, adic&... SGANAREL Parc& nu gstiam eu ci am o mica datori DIMANGHE Atunci, plategte-mi banii,., te4 SCANAREL jupine, s&-fi luminez drumul... DIMANCHE ar banii, banii mei... x SGANAREL (il apucdé pe Dimanche de brat) arde de gluma, jupine? DIMANCHE SGANAREL (11 ttrdgte spre usd) DIMANCHE SGANAREL DIMANCHE SGANAREL DIMANCHE (i SGANAREL i da pe usa afard) 7am spus! f SCENA 5 Pon Juan, Sganarel, La Violette LA VIOLETTE (catre Don Juan) © sosit tatal dumneayostra,HON JUAN Stragnic tn nimerit, 84 gtifi eo 6h Innebu bincles pe ziuaede ani, SCENA 6 Don Louis, Don Juan, Sym DON LOUIS Imi dau senma eh nu egti Ia Jargul d toni fi lipsit bucuros de presenta ee eit lor, nu ne face plicere nici unuia din not iniiini ¢i dach dumnests egti shtul sh mh tot vor, ¢ shtul de nizbitiile dumitale, Vai, ett de rinterm de cees ce facem,cu eith nepreveder chin in rosturile providentel, cind n-o Iaehm posrte de grijh cum crede de cuviings, eind yrem fin mai pricepuyi dectt en, tulburind-o Antr-una corerile nonstre nelncetate, on dorintele noa buite... Am dorit ou pating 66 am un fin gman cu inflhchrare, 6h mi ve Indeplineaseh visul scoste po core Dumnezen ni bea dhruit, ostenit cu rughciunile mele, In log #4 i minglieres vieyii mele, ¢ un prilej de ‘gh sulorin Cu ce ochi socotegti dumneata oh pot ou fapte) ‘ mirgove, pe core mh silese #6 Je ascund eum pot ™ lume, pornirile nesocotite care nu #6 mak ven pentru core aes 7 dei Dumanea 6h, a ¢i iertore de Ja sthpinul nostra, regele, bunbvoinys lui penta serviciile te en fheut cores prictonilor nogiri? in oo prhphotit teat e Nu 4) 66 arch singel in obeaz, lute tows nhsout? $i mai ai Indraznenle obArgia to? Coni Shout pink aeum eare sh 16 socotegts densupra altora? Croat poryi un nume gi un Placa? wh te Inui atunel olnd trbiegti In fownicle? J fusensmn’ nimie, fark cinsto gi euyling gin din sleva strbmegh vyte tl oh be sembnkin,.. Yi whmim chile strabatute de ei, si nu ne fntinim min- gi sufletele, daca vrem s& fim socotifi drept firestii coboritori! Degeaba spui ci te tragi din stramosii ] chror urmag esti. Ei tagiduiesc c& ai fi din singele or, gi-fi ridic& dreptul de a te mindri cu ispravile lor. lor face si reias& si mai virtos ticilosia dumitale ima lor e o faclie la a cirei lumin& purtarea dumitale imoas iese la iveala cu mai multa tirie. Afl& de Ta ‘mine ci un om de neam mare care traieste ca un ernic eo iasm& a naturii, c& virtutea e singura irturie a boieriei, c’ m& uit mai putin la numele cu semnezi, decit la faptele pe care le sivirgegti, c& refuiesc de o mie de ori mai mult pe fiul unui hamal, it pe vlistarul de neam regesc, daca s-ar purta fn fi ca dumneata. DON JUAN "al sta jos, ai vorbi fri s& te ostenegti. DON LOUIS red ci dace: Re a ratule, D-am s&{ stau jos gi n-am s& mai orbele ae a ce-am spus, fiindca-mi dau seama c& bil find vies au gisit calea Inimii tale. Dar afla, # mae) ca faptele tale au nimicit dragostea Pui fine mere Vol sti, mai curind decit ffi inchipui, SX cunt poem olor tale, rugind cerul si te stri- le rusinea pap monty ca pedeapsa ce vei primi si ca fi-am dat viata. (Tese, ) SCENA 7 Don Juan, Sganarel ae DON JUAN MUreai maj A ‘face. Ries, Tepede, e singurul lucru bun ce are la rindul lui; tmi vi ; vine si turbez ‘care triiese oft copiii lor. ‘ SGANARE| 7 2Y toa: M : oe " purtat frumos,,,= DON JUAN Nu m-am purtat frumos? SGANAREL (tremurind) Stapine... DON JUAN Nu m-am purtat frumos... SGANAREL Nu, stapine, fiindeé nu se cuvenea s& fnduri si-fi spuie ce fi-a spus, ci trebuia s&-] apuci de umeri st sa-] dai pe ugi afara. Ce necuviin}a nemaiauziti!... Un piarinte care vine sa-si mustre copilul, care-] in- deamni sa se indrepte, ba fi mai si aduce aminte din ce neam s-a nascut, il sfatuieste si se poarte ca un om de omenie gi cite gi cite alte nerozii de soiul asta!... Cum de-aiputut si-1suferi, dumneata care stii s4 te por}! in lume? {ti spun drept ch m-am minunat de rabdarea dumitale gi ca si vorbesc cinstit, eu inlocu-fi, ! trimiteam la plimbare. (In goapid, aparte) A, bleste- mata slugirnicie, fn ce hal m-ai adus!... DON JUAN Dar ce, n-au de gind si dea la masa? SCENA 8 Don Juan, Sganarel, Ragotin RAGOTIN Stipine, a venit o doamni cu un val pe obraz, vre@ si vorbeasc& cu dumneata. DON JUAN Cine ar putea si fie? SGANAREL Ne ducem si yedem? 448 RiteSCENA 9 Dona Elvira (voalaté) Don Juan, Sganarel DONA ELVIRA me (voalata) fi uimit, Don Juan, ca ma vezi la ora aceasta obrazul acoperit. O pricina grabnica ma sileste -yin la dumneata si ceea ce am de spus nu sufera tirziere. Mi-am potolit minia, care a izbucnit atit furioasé gi nu mai sint aceeasi de azi dimineata. {fafa dumitale nu maie Dona Elvira care te blestema, ‘coplesea cu ameninfari, cerea sus si tare razbunare. Cerul a izgonit din inima mea toate simfirile nedemne, loati patima arzitoare pentru dumneata, dovezi ale unei iubiri ruginoase, toate avinturile nepotolite de ein stare o dragoste piminteasca. in inima mea mai tremura pentru dumneata decit o flacara dez- ata de orice pornire a simturilor, o sfinta ingaduin{a, dragoste desprinsi de cele lumesti; care nu se mai Indegte Ja ea, ci igi inchina toaté inflacdrarea numai e binele dumitale. DON JUAN (tui Sganarel) Se pare mie, ori ai inceput sa te bocesti? K SGANAREL rti-mi, stipine. DONA ELVIRA asti dragoste desavirgiti si curataé m& aduce m la dumneata, pentru binele dumitale, pentru aduce 0 poruncd a cerului, singura in stare si te In prapastia spre care te indrepti. Da, Don Bee Shi cunose acum toate ratacirile, si cerul care eschis ochii s& yad nemernicia purtirii mele, mi-a cit si vin aici, s&-ti spun ch faptele dumitale ieuite au istovit milostivirea dumnezeiasci gi 8 fioroasi a providentei e gata si se privaleasct “P¥8 capului dumitale, c& atirni numai de dumneataca s-o indepirtezi printr-o grabnich ispligire, { miine va fi poate prea tirziu ca sii mai inlituri o | nich nenorocire. In ce mi’ privegte, nici tur& omeneaseé nu mai ma inlinjuie de dum Cerul fie liudat, m-am vindecat de toate pornh mele nebunesti. M-am intors pentru totdeauna mianastire gi nu cer decit sh pot tri atit oft treb pentru a-mi ispigi gregelile pe care le-am siyir si ma invrednicese printr-o stragnich mucenio iertara Celui-de-sus, dup& orbirea fn care m-aafu dragostea mea patimagi pentru dumneata. Dar sing ratatea nu-mi va tihni, stiind ci o fiptur’ care fost dragi nespus, e pe cale si devie o pild& infri toare a miniei ceregti. Nu-fi inchipui ce bucurie neg 14 ar fi pentru mine, daci ag izbuti si alung de deasu capuluidumitale, lovitura cumplit& care te pind Aibi indurare, Don Juan, daruiegte-mi, drept ¢ urma dovada a bunavointei tale faja de mine, acee dulce mingtiere. Cu lacrimi tn ochi te rog si nu respi iertarea dumitale. $i dact nu ai indurare de tine fnsul fii marinimos cu rugimintile mele gi cruja-mi du chinuitoare de a te gti osindit la caznele vegmie SGANAREL Biata femeie!, DONA ELVIRA 3 Te-am iubit cu o dragoste negriith, nimic pe lume m mi-a fost mai seump ca dumneata, Mi-am uitat indat rile, tot ce-am sivirgit, pentru dumneata Je-am svi Singura rasplath pe care fi-o cer, e si-fi indrep Jul de viati, si ocolegti_pierzania inimii dum Scap4-ti sufletul, fie de dragul dumitale, fie ae gul meu. {nei o data, Don Juan, cu ochii incom Jacrimi te rog. $i dach lacrimile unei fiinje cary jubit nu te mai induiogeazi, spune-mi la ee ™ mai alerg, pentru ca #4 te induplec, F SGANAREL Inism’ de tigru! 450 " =ee : DONA ELYIRA | im mi due, fiindc’ nu mai am nimic s&-fi spui. i : } DON JUAN | Mimti aici, doamn’, s-a facut tirziu, te vom gizdui yom putea mai bine. DONA ELVIRA , Don Juan, nu pot si rimin la dumneata. DON JUAN ‘Picat. Mi-ar fi facut mare plicere, te ftneredinjez. Be DONA ELVIRA ‘Vid ck pierdem vremea cu lucruri de prisos. Lasi-mi i plec, nu te osteni s& ma insofesti, gindegte-te mat ine la sfatul pe care i l-am dat. SCENA 10 Don Juan, Sganarel DON JUAN mec m-am tulburat nifel yizind-o? Ca finuta ei ee mi s-a parut atrightoare gi ci imbracimintea x Grijiti, infapigarea ei indurerati, Jacrimile ei, eaprins in inima mea citeva scintei din jeraticul Care-] credeam stins pe vecie? ff SGANAREL , asy Sar spune, yorbele ei n-au ayut nici o fnrturire Pra dumitale? te DON JUAN “Mai bine si dea la mast. : SGANAREL dectt, ; 451 ve SE ‘ ssBHCUNA 41 Don Juan, Sxanavel, La Violette, Nagotin NON JUAN Vou, Sganarel, near fi poate Mort vi, sf mi cumingorg, AGANATL, Mu io apull DON JUAN Da, da, near fi yh do loo wi mAh quminjesa, Ulte, mal duo vinja asta douizeol sau troiveoi do ani = po uel mi fao om oumnaogade, SGANATUL Aim tyelou, DON JUAN Coral apua? BGANARIL Nimio, Poftim Ia mani, (Syanarel furd o bucatd dinteo farfurie de } pe mand glo bage In gurd.) DON JUAN Dar oo Mnsoamnh ania? Mi se paro mic, orl Vt “ umflat obrazul? Go, ai amuyit? Go sea tnitmplat eal BGANATWEL Nimio, DON JUAN \ ae Jn §ntonreo-to, wh 16 viz mat bine, Ai vitoit 01 Ton unfit obrazul, Nopado, aducoyl o Janyott, ste! ate buba. Nu-l vodofi of nu mai poate do durorey ° intbugo bringn, = SGANATIIL, vrul Opreyto, stiiptine, am veut wh viv daol Pui tanh Den pus pron mult piper, wan pron multi nares AB2 4fp hi Nin awe Ki i is a yi ct OK Actul IV Scena 12* DON JUAN Ane ok fi sev Mout forme, Ta loo aiol gi mae O88 am treab’ ou tine dupd masa, SGANARRL (se apard la masa) yarat o& mirora foame, N-am imbuoat nimic de Pdimineati. Ta gustt si dumneata, stipine, sk-fi Angi dogotole, NU altoova, (Apot odtre Ragotin care me misurnt co Sganarel si pune minoare tn farfurie, fi ia far de dinainte, de indatd oe acesta tntoarce Ce Ri, farfurial Unde mi-e farfuria!... Mat domol, gumotre, daok nu fise ou suparare, Dar stragnic te peep dumnoata st schimbi farfuriile, $i ta, ta, Ta Violotto, prichindolulo, ce bunitate de vin stil si ai de haut? 0 vreme ce La Violette ii toarnd in pahar ut Sganarel, Ragotin ii ia din nou farjuria.) DON JUAN Maroine bate-n poarti la yremea asta? Ee. SGANAREL Cine dracu mai yine si ne tulbure ospapul? DON JUAN Nusmi Place sk m& tulbure la mas’, aga ok sk ne Hi pe nimeni si intre. ‘ SGANAREL ; Pe mine stipine, fi fac eu vint. DON JUAN Cui Sganarel care se intoarce speriat) ©? Cine © afara? m SGANAREL - Ceplectnd caput, dupa cum a facut Statwia) aia care... SER ee_ m& sperii de orice. DON JUAN 4 ricine ar fi, sa intre — vreau s& va arat c& eu ny SGANAREL Aoleu, Sganarel, in ce gaurd de sarpe te ascunzi acum? SCENA 12 Don Juan, Statuia Comandorului, Sganarel, La Violette, Ragotin DON JUAN (catre servitori) Repede unscaun gi mai puneti un tacim. (Don Juan gt Statuia se asazd la masa. Lui Sganarel) $i dumneata poftim la masa. SGANAREL Stipine, m-am siturat. DON JUAN Vino la masa, cind iti spun. Dati-ne de baut. In sinatatea Comandorului... In sanatatea ta, Sganarel. Turnati-i vin. SGANAREL Stipine, nu mai mi-e sete. DON JUAN ~ Bea si cinta in cinstea Comandorului cintecul care-™! place mie. SGANAREL Stapine, mi-a pierit glasul. DON JUAN (Catre servitori) Lasa ca-ti vine Ja loc. Iar yoi, cintati impreuna cu el. 454(SPATUIA eS os potters eX vil a fel anna ou iy fried. Sa DON JOAN Vin buouros, Dar Sganarel? SGANAREL a Fertare, staiptne, dar en posters PON JOAN a (tet Savard) sfegnioal de colo si Taminoaeded deal STATON @ meveie de hamiag, otaad coral HY Hrdeeaptd pag,Scena injatipeaza un colf de tori SCENA tt Don Louis, Don Juar. Seanarel s DON LOUIS Cam, fiule, cerul cel milostiv s-a indurat i de rugaciunile mele? E adevarat oce-mi cumva ma-nseli si pot si pun temei pe Vv mi-o dai, ca te-ai indreptat din ratacirile DON JUAN (prejécut) % Da, tata, m-am_ lepadat de toate greselile met; de-aseara sint altul, cerul mi-a ingaduit s4 ma sé sb intr-asa masura, incit toati lumea va ramine 0 Mi-a atins inima si mi-a despaienjenit och!- ia groaz& privesc acum la ratacirile mele din trecet. cumplita neghiobie a vietii pe care am dus@ ra - acum... [mi rechem in te, una dupa alta, to faradelegile de care m-am facut vinovat si ma ™T providenta m-a rabdat atita vreme, cum de 2-2 Pie e capul meu pink acum sabia temutei sale jude a i dau seama cit a fost de blajina cu mine, lasinde > nepedepsit pentru atitea blestematii si de 20°." rispliti milostivenia ei, dovedind lumii itd! “5 _™i-am schimbat felul de viata. In felul ace? drege tot ce a stricat nebunia mea de pi™4 a fn nidejdea ci cerul ma va ierta in intregime- ie @ asta mi voi stradui din toate puterile fiimtei ™° imita- Ca o com pertg, tatt, ajuti-ma gi dumnenta si ghses o fipturk pmoneasch care at-mi slujonsoh dropt oflhuah gi dupa fatul ciruia si pligeso tnainte po drumul ales, DON LOUIS \, fiule, ott de ropodo fyi revine o dragoste dé prrinite ‘cum toate suphririle privinuite de propriupi wopil, opese In fafa colui mai notnsemmnat cuvint de phrees doriul.., Am uitat toate amariciunile po care mi leogt prioinuit gi vorbele po care lo-ni rostit adineaurl au ‘tors tot din amintiron moa, Nusmi ving ah ered tv ‘atta foricire, Tarth«mi duck fico aput, Nuss pot pri lncrimilo do bucuris oh Gorinja men 66H thin ruitoare 4 fost tmplinith., Duph asta nu mal are wine de corut lui Dumnozou, Siruth-m, copilo, gi atirulo, Togu-to, in hotirtron ta Ihudabili. Acum mh duo, sh Impirtigess gi mamoi talo voston coa bunk, at tnpart tea buctiria nogrhith care mea coplogit. gi sh mulpurnitn Amfndoi providenjoi care fiea inspirnt o purtare de deviirat crogtin. SCENA 2% Don Juan, Sganarel aR SGANATUGL, A, Stipine, co bino-mi pare oh to-al pootitti. Do Ond tinjoso ou dupa astal... $i acum, datorith Coluledo« MS; Jatt tinjala moa tmp linitth, DON JUAN “tu iei dropt lucruri adevirate, bazaconiily po na {ngirat gi orovi oh gure moa 86 Infolosese out a ; SGANAIIL Va sii zich nu fortis Nu tol Touth spovex M dumitalo.., (Apart) Co omles Go oles Gopoe DON JUAN - “mram scthimbat citusi de putin si sim{amintele _ mele au rimas x SGANAREL Nici micar minunea cu statuia aceea miscdtoare si Yorbiteare nu tea putut indupleca? DON JUAN Ga privire bb statuie, ¢ ceva Le mijloc ce nu mi-] Bimurese teemai bine, dar orice ar fi, nu e in stare nici Si-mi rdruncine eugetul, nici sa-mi tulbure mintes. Am Spus ck vreau si mi indrept si s& traiese o viata nepitata fiimded am eu resturile mele: a fost o inse lit © Simi foloseascd, o schimonoseali cu care < 2dorm minia unui pSrinte de care am nevoie, dar mi ales si mi pum by adipest de tot soiul de nepliceri care mar putea veni dim partea altora. Am tinut sé-ti adwe Ia ewmogtintS. Scamarel, toate astea, ca <3 am UB marter pentru cele ce simt im adincul sufletului ms, S& afi im acebsi timp pricinz pentru care am rostit eele ce ai auzit. SGANAREL 4 Atumei, ai rimas acelesi meeredincios ce mzi inzinte, dar vrei si tree? drept om de omenie. DON JUAN De ce nu? Simt afard de mine atitia alti care se folo- sese de aeeeasi viclenie, care-gi Tipese pe obraz access mase’, spre a ingele lemeo_ Fx SGANAREL Ce om!__ Ce am!_._ Ce om! DON JUAx Niment in wremarile mocstre ma se msi resiocwtl pentre atfta lnere. Preficiteria ¢ um vicia be eh $i tot cee be moda trees Virtate. A te jecs oe* emul cumsecade € iueral ex! mugs wgor im ziuz de 22ja de prefacut e cea mai binevenita dintre de’ minciuna e pretuité de toatai lumea, ‘ar atunci cind e dovedita nimeni nu indrazneste sa se ‘ridice impotriva ei. Toate celelalte cusururi omenesti s ocarii, pot fi infruntate de oricine, prefa- catoria e un viciu de frunte, care inchide gura la toata Jumea si se bucura in liniste de o atotputernica ocrotire. Cu schimonoseli si maimufarii se alc&tuieste o sleahta restrinsi de oameni legati intre ei prin aceleasi legi ale minciunii. Cum ai lovit pe unul, tofi iti sar in cap, " gichiar daca printre ei sint unii care lucreaz4 cu buna- credinja, cunoscuti drept suflete cu adevarat cinstite, " deyin juctrii in mina celorlal{i si ocrotese cu puterea Jor inselatoria si papusaria’. Cunoscatifia care au izbu- “tit, la adapostul fajarnicici, si stearga amintirea "tineretii lor zvapaiate, facindu-si aparatoare din _ pavaza religiei si sub haina aceasta preacuvioasa, _ raminind aceiasi ticalosi de mai fnainte. fi stii cine “sint, le cunosti faradelegile, toata lumea fi intimpina insi cu incredere si, cu citeva plec&ciuni smerite din _ cap, cu un suspin de nevinovatie, rascumpura, — dind de doua, trei ori, ochii peste cap — tot ceea ce au e Sivirsit. Sub vesmintul acesta ocrotitor vreau sé ma _ Pui si eu la adapost, si-mi orinduiesc treburile cum se _ Ya putea mai bine. Nici nu m& gindesc sa ma lipsesc : de dulcile mele niravuri, dar o sa am grija sa le ascund, $10 sd-mi fac de cap, cu binisorul. Nu-mi va fi team& cind voi fi descoperit, fiindcd toata ceata de ingelatori 1 Ya sari in ajutor si ma va apara {mpotriva oricui, i Be am nevoie sa ridie macar un deget. E singurul Beane re ‘si fac, nepedepsit, orice-mi va trece prin aha ‘ai mult chiar, o sa ma fac judecatorul faptelor i Ppeeccound drept rau tot ce vor sivirsi_ altil gi f bun numai ce voi savirgi eu. De se va intimpla Voi lu jignit, or cit de ugor, nu voi ierta niciodata, et é Pastra in adincul nebinuit al inimii mele, o ura ee aoa 5 Moy te la acea cabal bigotlor, denlintuitd tmpotriva tuk tuffes, neers euneileii primei reprezentiri a piesei »Tar- orice earine idari tntre ei, bigofii se sprijineau reciproc pate, fiin “459nopotolitt. O sh mh proschimb rae oi pe tomeiul noesta hi de zhi venijmagii, ti voitnvinovayi do vornd tee delinjui fmpotriva Jor haita galiyi ats fiirh 6f gtie micar despre oa 6 Pike vora Wy pilot he Jor, $i yor ooplogl do oofri gi-i vor bts tf amour putora In munoile vognice ale iadului singuee [aid do a to folosi do slabioiunoa onmonilor | tage os un roast tn totlogia vonoulud in care trtitm, oe rAzbuntitonyy Inf SGANANTL, Doamne, oo mien fort dat s-nud? i preffiontoria, oa nh pul virf la Rite a Ta milo tiotlogiol, Staptno, nu mai pot REHAOE Pt semi descaro sufletul, orioe mi sear tnttmplu Th ot mino oo vei credo do ouvinyh: pune ah mh uaa alge mogolo, omoark+mh dact vroi, Dar Jantiemt sheyi apul 66 mh arde po suflot, oa o slugh erodincionsh oot aint, Crodo-mi, attipine, of uloiorul nu merge de multe ori la apt, oh so nparge oi ol gi duph oum foarte bine @ spus un Inviijal ou carte, despre care Jabor nam cine a fost, omul © po lume oa pastiren pe ornon ol oraga 6 lipith de copao vi cing ¢ lipit de eopae, urmonsl {Inyijimintolo colo bune. Invi}imintele colo bine projuiose mai mult doott vorbole frumoane, Vorbole frumoase so aud Ja ourten rogensoh, Ja curten rogonnol sint lingugitori, lingugitorii urmeazt mod vine. din inchipuire, inchipuirea 6 0 feu tulul, suflotul no dis viagt gi vinja so sftrye toa, moartoa ne tndoamnh oh ne gindim. Ja cory Be deasupra pimintului gi pimintul nu 6 mare, OT pintuith do furtuni, furtunile soufundh corte coribiile au novoie do un bun ofymact gi un pun ofenne o plin de chibzuinjh, chibzuinja nue dag moda, giro 0 pufler gto ou moar oot! jnioril0Fy q a0 tinorii trobuie #h asculte do pkivtni, pntrtnilor Ha: hogtyiilo, bogttiile fac pe oamoni bogays bere Mh aint straci, siracii sint merou in novoley tH to of cunoagte lege, cing nu fo temne do lege, Ne vith gi, prin urmare, dracul o st to inghiyae DON JUAN “Minunat fel de a judeca!... SGANAREL c& nici dup& asta nu te pociiesti, vai de sufletul SCENA 3 Don Carlos, Don Juan, Sganarel s§ DON CARLOS _ Bine c& te gasesc, Don Juan, ffi pot vorbiaci mai in “Yoie decit la dumneata. Spunc-mi ce hotirire ai luat? ‘Stil cd asta are insemnitate pentru mone, ef eu m-am ' prins in faja dumitale si duc neinjelegorea dintre noi la un sfirgit. In ce ma priveste, nu-fi as sund of "a5 fi bucuros ca lucrurile si se petreact cit maidomol, "MA voi stridui din toate puterile mele ca si te aduc po _calea cuminteniei, gi sii te fac si consimji tn fafa _ tuturor s-o iei pe sora mea do sofic. DON IAN % (cu un ton ipocrit) % Vai, as dori numaidecit, din toata inima, st aduc la indeplinire dorinta dumitale, dar cerul se tmpotri- _ Yeste fatis — el mi-a strecurat. in suflet dorinta de g pe schimba cu totul felul de trai, fntr-aga misura, _ tncit am hotarit’si rup toate legiturile cu lumea acea- _ ta, si ma despoi cit de curind de toate zidirnioiile ' Pimintesi, si-mi rascumpar, printr-o stragnict ispagire, Bente raticirile in care m-a tirit inflacdrea tinero}ii mele, DON CARLOS - Fehimbarea dumitale, Don Juan, nu _zidarnicoste ‘ “ee Nimic aceea ce doresc eu $i toyarigia unei femei f care ai ficut-o sotia dumitale legiuitt, se fmpack a cu vrednicele hotiriri pe care cerul fi le-a 461DON JUAN Aici te inseli — fiindca insdsi sora dumitale aclu aceeasi hotirire, intorcindu-se inapoi la MANastipe, Dupi cum vezi, milostivenia Cereasci ne-a trimig binecuvintarea ei in acelasi timp amindurora, DON CARLOS Intoarcerea ei la manistire n e datorita fara indoiala dispre si de familia nostra—onoarea cu dumneata. une multumeste, fiindes tului dumitale faya de ea Noastra cere ca sii tr&iasca DON JUAN Dar crede-m& c& nu mai cu putinga! [yi avut dorinti mai arzitoare, dar as sfaituit cu Cel-de-sus, si cum ne sfat doi, aud deodata un glas care-mi porunceste si nu ma mai gindese la sora dumitale, fiindes urmind si traiese cu ea, n-o si-mi izbiivese niciodata sufletul de picate. jur ci n-am DON CARLOS Rieaogh baeh x esti Nu cumya iti inchipui, Don Juan, c-o si ne amefest cu asemenea scorneli? DON JUAN Indeplinese porunea Celui-de-sus!... DON CARLOS xspuns? a2 10. Etc aispuns Si crezi c-am si mai multumese cu asemenea rasp! DON JUAN Faci-se yoia Celui-de-sus! DON CARLOS < asses «acum Ai ripit-o pe sora noastri-de la manistire $i 4 parasesti? DON JUAN Dac& aga e Pporunca Celui-de-sus! 462DON CARLOS DON JUAN Gore socoteala Celui-de-sus. pee i DON CARLOS dai zor mereu cu Cel-de-sus!... Cel-de-sus! DON JUAN ~ Agari place Celui-de-sus. DON CARLOS Ajunge, Don Juan, am priceput. Nu vreau sa te ‘pedepsesc aici, fiinde& locul nu e potrivit. Dar in curind, o si stiu eu unde sa te gasesc. DON JUAN Fa cum doresti. Ai vazut, prea bine ci nu sint fricos fick m& pricep si m& slujese de spada cind e nevoie. Vite, peste citeva clipe o si trec pe ulicioara pustie, care duce Ja manastirea din apropiere. Dar te ingtiintez inainte, ca nu eu sint cel dornic si curga singele. _ Cel-de-sus mii opreste de la asemenea gind nelegiuit, iar ~ dack te azvirli asupra mea, o s& vezi ce ai si patesti. DON GARLOS > a vid ce e de vazut, despre asta nu duc nici o Brij. SCENA 4 Don Juan, Sganarel é SGANAREL Stipine, ce e cu infapigarea asta noua? Sa gtii de la Bane c& asta e mai nelegiuita decit toate. Spui drept Be ane cum erai inainte, mai nadajduiam in sciparea Tae: De acum insa, s-a ispravit cu dumneata, As ci cern] care fi-a ribdat atitea, s-a siturat §1 el _ ~ ™nciunile tale... 463DON JUAN Last, last! Corul nue attt do Mt Orhbit cum ti tons ti = gi do ofte ori onmonii,,, enn Snehipu| SCENA 5 Don Juan, Sganarel, O Static (tn chip de fomolo tnfigurath tn valuri) SGANAREL (adrind astafia) Suipine, corul fyi trimite o tngtiinyare.., DON JUAN Dach cerul tmitrimite o tngtiinyare, 11 pofteso sh se rosteaseh mai limurit, dack vroa sh pricep ce spune. STAFIA Don Juan, a sosit coa de pe urm& clipi tn care mai pov cere tndurarca cerensch. Dach nu te pockiesti Dumaidectt, picrzania ta o hothriti. SGANAREL Ai auzit, stiptne? DON JUAN Z 4 ; ia Cine tndniznegte sh mi ameninje? Parc glasul m cunoscut, SGANAREL “thpine, © stafie, o cuncsc dups mers. DON JUAN } Stafic, gtimi sau diavol, vreau si gtiu cine STAFIA (tpi wchimba tnfatiparea ~ acum cu coasa In mind) SGANAREL ? Stapine, a) vizut cum s-a schimbat la fas4 7 L ¢ TImPUDON JUAN s-ar infatiga, pe mine nimic nu mi sperie, gi ‘ada asta o si-mi spuie acum dac& e trup omenesc, ori uire de ceat&! (Dar tn clipa tn care Don Juan vrea 8, Stafia dispare.) SGANAREL pine, vino-fi in fire dupa atitea semne, pociies- te-te, cit mai e timp. DON JUAN u nici un pret. Nu vreau s& se spuie, orice s-ar impla, ci ag fi in stare si ma pocaiesc. Haide, vino u mine. SCENA 6 Statuia Comandoruluai, Don Juan, Sganarel STATUIA preste-te, Don Juan. Mi-ai dat ieri cuyintul c& | nininci cu mine. DON JUAN STATUIA DON JUAN 1 | : STATUIA 4 2S Juan, cel ce stiruie in picat, piere de moarte ash si indurarea cerului pe care o respingi, Jasa m slobod trisnetului. DON JUAN ul, ce se petrece cu mine? Ma arde un foc zut, mi-e rau, trupul mi s-a prefacut in jeratic Uitor... (Un trdsnet fioros, tnsojit de fulgere ndprasnice,_~ ade peste Don Juan, Pamintulse cascd gi-t tnghite, Din ty ; unde a dispdrut ies fldcari mari.) cul SCENA 7 Bs SGANAREL gett Aoleu, simbria’ mea, cine-mi plateste simbria mea? : . Cu moartea lui, toata iirtion e muljumita: cerul infrun- tat, legile nesocotite, fetele pingirite, neamurile pacilite, parintii jignifi, femeile inselate, hirbatii incornora}i, toata lumea e in sfirgit mulfumiti Numai eu am ramas mofluz, eu care dupiatitia ani cit, lam slujit, nu m-aleg cu alté rasple stapinul pedepsit atit de cumplit pentru “Uhl lui, Simbria mea!... Cine-mi plateste simbria! . .