- genitale 1% (fig. 8.1). as bh, 59. Capitolul 8 ARSURILE, DEGERATURILE ARSURILE Arsurile termice _ Anatomie patologica si clinica Arsura’ este o boala chirurgiculi general si local, actual sau poten- tial grava, cu evolutie stadiala ‘bine determinata, grevaté de aparitia complicatiilor. Pentru a aprecia gravitatea unei arsuri, trebuie stubilite douii elemente esentiale: suprafata arsi si profunzimea. \“Suprafatavarsa’se exprima in procente din suprafata corporala totala si se determina prin scheme in care proportia procentuala a fiecdrei regiuni este special calculata (ex. schema Postnikov}. Pentru necesitatile practice de urgenta este suficienta wregula cifrei 9 a lui A. B, Wallace, in care tnem- brele superioare reprezinti fiecare 91/y; fiecare mem- bru pelvin, fata anterio: posterioara a trunchiu- lui reprezintd 18%, (9 X 2), iar perineul si organele \ProfunziMeay Pe baza vnor_criterii histologice, si terapeutice, in Clinica de chirurgie plastica tat impartirea arsurilor in 4 funzime al arsurii, care determina o anumita evolutie a plagii si a repararii ei, se apreciazi in functie de 3. yniveluri — prag“, componente structurale aie pielii normale (fig. 8.2): a) ‘Stratul_germinativ bazal al epidermului 1s care conservarea continuitatii membranei bazale {indife- rent de gradul de lezare a celulelor) ofera posibilita- tea de ,,restitutio ad integrum‘. lex capilar Gabestemnc EP!OERM AY, \ plex caplar pray strat germinativ hazal folicul on We | eae giandé_ et suddgpars "1 x F § N NS plex copilar { Ah desma - HIPODEA protund Fig. 8.2. Tesitorille vapilare ate pletil gf ,ynlvetarite peng”. 14 ~ Chirargia : 207capiicrodilatatie si permeabilizcrea plexului subepidermic i Up Fig. 8.3, Lezinne de gra UE dermé 4 ip dul 1. hipocerm: b) Stratulsdermic, deservit de plexul capilar dermic intermediar, care confine foliculi pilosebacei si conductele glandelor sudoripare. c) Stratilprofund; deservit de plexul capilar dermic profund, care contine glomerulii glandelor sudoripare. Atunci cind cantitatea de energie este suficient ecranata pentfu a omorj-numai celulelé parabiotice keratinice si pelu- cide, neafectind ireversibil structurile profunde ale epidermului, dar atingind nivelul. terminatiilor nervoase libere intraepiteliale, histamina sienzimele eliberate pe de o parte si iritarea directa a terminatiilor ner- voase, pe de alta parte; vor genera reflexe de axon si activitate chimica, cu rezultat vasodilatator si permeabilizant la nivelul plexului dermic superficial. Rezulté arsura de gradul I caracterizata prin eritem, edem, céldura locala si senzatie de usturime (fig. 8.3). Deoarece extravazarea nu atinge valori mari si acumularea lichidiand nu creeaza o forta hidra- ulicd capabila s& disece planurile, nu apar niciodata flictena si restitutia integrala, fara sechele (este regula). Iritarea prelungirilor melanocitelor, situate intre celulele stratului germinativ bazal, induce melanogeneza in celula si in prelungiri si hiperpigmentarea de reactie. In aceasta forma degajarea energetica distruge toate straturile epidermice si, pe portiuni variate ca intindere, celulele din stratul germinativ bazal, Jasind intacta membrana bazala a epidermu- lui. Actiunea ei asupra plexului capilar subdermic este direct agresiva; se degaja histamina si enzime, iar reflexele scurte de axoni ca si vasele sint direct lezate; *extravazarea este paroxisticd si forta hidraulica creaté de acumularea lichidiand separa straturile moarte de cele vii, creind flictena de gradul II (fig. 8.4). Aceasta este cu fimdul epitclial continuu §i lichid plasmatic serocitrin (nu existé efractiune vasculara hemoragica). Corect ingrijité leziunea se soldeaza cu _,,restitutio ad inte- epiderm ¢ --flictend ~aria de derm Capilarodilatctie si edem * hipoderm | Fiy. 84. Leziune de geadul 1. 210epiderm aria de derm Z | CHE capiarodila ote hipoderm / : si edem Flictend Escara Eczeme de grad. | Wt — flieteni 5% eseara. grum*, [ra sechele sau constituirea de cicatrice. Flictena intrerupe con- tinuitaiva ductelor excretoare glandulare, astfel incit secretiile acestora impreuna cu flora sporulati si saproficd vor fi deversate intr-un mediu proteic, caid si neuerat. Infectia este iminentd. Pentru acest motiv flic- tena trebuie considers de la inceput infectaté si va trebui excizata. Daca degajarea energetica distruge un strat de este epidermul si ajunge in grosimea dermului (teritoriul. ), planul de clivaj intre viu si mort in plin (esut vascularizat, iar vasele vor fi amputate de lezi- andele si foliculii pilosi) deversindu-si continutul in flictend cu fesut care de va fi situa | continuu. Vindecarea se va face ,,per secundam intentionem*, cu constituirea de cicatrice si Instalarea unor sechele locale’ vaviabile. In acest caz, pericolul de infec- tie oste si mai mare, nemaiexistind bariera epiteliala in calea migrarii limfatice, cdtre profunzime, a germenilor. In cadrvl leziunilor de gradul {II, in afara flictenci hemoragice, se mai descriu doud tipuri de leziuni: — dae leziuneaafecteaz’i un strat gros de tesut (far a depasi der- mul), strat gros pe care forta hidraulici nu-l. mai poate ridica, atunci aparce esearasintraepidermica, subtire, elastica, hidrataté, de -obicei alba; — daci-stratul dermic»este foarte gros (de éx. pe spate) si lezimmea wfecteazi toatd grosimea lui, dependentaé de plexi dermic intermediar, respectind numai o lama dermicd profunda deservité de plexul capilar dermic profund, lama continind giomerulii glandelor sudoripare, escara poate aparea groasa si rigidé si va preta confuzii cu leziunile de gradul TV, In astfel de cazuri diagnosticul este posibil numai retrospectiv, cind, dupa eliminarea esearei, se constat® epitelizarea spontand’ (absenta tot- deauna in leziunile de gradul TV). ; { In situatiile cele mai grave degajarea energe- istruge toati grosimea tegumentului (escara de gr. IV; fig. 3.6) adie lichideaza toate resursele epiteliale din plaga, restituirea integr A 211ep-derm derm escord hipoderm Fig. 8.6. Leztune de gtadul 1¥. este imposibild, rezultind 0 plagd granuloasa, care necesita aportul de tegument prin grafa cutanata. ‘Prognosticul depinde de amploarea si evolutia leziunii locale si .com- Plicatiilor si de calitatea tratamentuluj. S-a elaborat un index prognostic (LP.), valoare matematicaé care apreciaz4 viitorui evolutiei generale a arsului prin ,,unitati de gravitate“. LP.-se calculeazi prin inmultirea procentelor de suprafata. corporald arse cu gradul de profunzime al arsu- rii. De exemplu, un ars cu 25% arsuri de gradul II are un LP. de 50; In general, se apreciaza ca: . _ rsura evolueaza fara fenomene ge- nerale si fara complicatii; - — IP) intre’40=60» fenomenele generale sint obligatorii, compli- catiile incep sa apara; bolnavii supravietuiesc-si se vindecd totdeauna; — WP) intre’60=80: cazurile complicate’ egaleazi pe cele necom- Pplicate; pot apdrea cazuri mortale; regula este ins& supravietuirea si vindecarea; __ —_ LPs intre"80—100?complicatiile devin majoritare, decesele sint in neta minoritate fata de cazurile vindecate; — IPs intrey100=140: complicatifle sint regula si decesele cresc numeric; — UPintre140=160;. cazurile de deces egalizeazi pe cele de vinde- care; _ ge si vindecarea sint foarte rare: oo supravietuirea si vindecarea sint exceptionale. : , Sogul arsilor. La nivelul focarului de arsura se pot individualiza schematic doud zone, care declanseazi si intretin, prin fenomenele care se produc la nivelul lor, starea de soc a arsilor: zona i a zona de reactie edema- Arsura produce in primul rind o alterare profunda a permeabilitatii capilare, care are drept consecinjé aparitia unei zone de:edem. Aceastd zoni cu atit mai’ intinsé cu cit tesutul conjunctiv lax ‘permite aceste fenomene. -Flictenele care apar in arsurile de gradul II sint si ele de fapt expresia edemului. Este vorba de o sechestrare locald a masei vole- mice. In al doilea rind, la nivelul suprafetelor crude, rezultate in wma arsurilor, se produce de asemenea o pierdere de lichide din masa circu- - lant si spatiile interstitiale. Sechestrarea volemicd din zona de edem si pierderile in afard la nivelu! suprafetelor crude spoliazé organismul ra- pid si masiv de masa volemica al carei continut principal este format din albumina, apa si electroliti (plasmexodie). Aceasté pierdere se poate 22cifra la 10U—129% din greutatea individului. Fenomenul este rapid si foar- te intens in prima ora dupa arsura. De aici rezultad necesitatea strinzenta a compensirii volemice cit mai precoce posibil. Masa volemici exsudata la exterior sau sechestrati in zona de edem este pierduti pentru circulatie, astfel incit bolnavul sufera o nhipovole- mie acuta" cu toate consecintele cunoscute. Pierderea volemici are insi in arsuri o coloratura speciald, in sensul cd se-pierd mai ales proteine (plasma) decit eritrocite, de unde aparitia unei hemoconcentratii si cres- terea viscozitatii sangvine. Perturbiirile cantitalive (hipovolemia) si calitative determina elibera- rea masiva de catecolumine cure declanseazii vasoconstrictin cu consecin= redistribuirea masei circulante si irigatie tisulard deficitaraé cu . Tulburarile de irigatie si hipoxia induc tulburari me- Din organele cu functie vitald coafectate in soc se mentioneazi pe primul plan: . — veorduly al cérui minut-volum scade cu 40—50% in prima ori de la producerea arsurii prin sciderea volemiei; in final apar tulburari metabolice, miocardice; — rinichiul a carui functie este afectati de hipovolemie si vasovon- strictie; — plaminuledesoc*— in circulatia pulmonari apar fenomene de stagnare, agregare (pooling, sludge) si coagulare intravascular’ disemi- nata (C.1.D.); . . — ficatul— deseori se inregistreazi 0 insuficienta hepatica; —— anemia»— datorata -hemolizei din focarul de necrozi sai inhibi- tiei organelor hematopoietice. . Intr-o. fazi_tardivi. persistenta dopletiilor. hemoplasmatice in zarcle -erude, denutritia si tulburirile metabolice sint accentuate de infectia inevitahila. Evolutiangenerala a arsilor este marcati de mai multe perioade: Perioada primelor 3 zile, perioada socului sat i 1 perioada imediata pr -agresionala, caracterizata prin: anoxic intensi, meri pierderi $i dislucari hidroelectrolitice, insuficienté respiratorie, sipdrom anemic, iendin?a la sludge si microtromboze, insuficienta hepatic®, renala, cardiaca, eibora- ‘réa de enzime proicuzice, epuizarea sistemului reticulo-histiocitar a sistemelor imunologice competentc. La s'! ul acestel porioade bolnia- vul ar trebui sii fie afebril si sa aibai diurozi restabilita, toleranta diges- tive redobindité, constantele echilibrate gi hemoconcentratia disparuta. 0 sau perioada metaugzesionali-dis- metabolicé. Bolnavul este ies oc, din punet de vedere clinic, desi eatebolismul continu’ pe un organism cu toata rezerva functionalé consumata. In aceasta perioad’ pot interveni complicatiile cunosente (cind arsura depiseste posibilitatile terupeutice prin gravitate, prin erori. de tratament si/sau prin teren patologic): insufitient’ renala acuté, sindrom hepatorenal, accidente tromboemPlice, hemoragii digestive, atacuri scp- ticemice, coagulopatii, sindroame psihice. Este perioada eliminirii escarei. La sfirsitul acestei perioade bolnavul trebui si fie vindecat spontan (in cazul leziuinilor de gradul I si partial de gradul 1M) sau pregatir pentru grefare (in cazul leziunilor de gradul TIL si TV). Cei care dupa trei s&ptimini de evolutie nu sint.vindeeati sau in curs de vindecare rapid’ trebuiec obligatoriu operati la sfirsitul acestei perioade: 213Srlcliart ee sau perioadarcatabolics-anabolied a opie liza 1u acoperirii chirurgicale. Etapa de ,,goc cronic* — apare de regula in arsuri de gravitate mare cu index prognostic peste 120. Este concretizaté prin: constante chimice la limita inferioara a posibilitafilor biologice (anemie, hipoproteinemie), plagi granulare cu evolutie stagnanta, atonie, stare septicd cronicd, ano- rexie, adinamie, tulburari de comportament. Socatii cronici se caracte- rizeaza prin posibilitatea precipitarii rapide in soc la cea mai mica agre- siune. Complicafiile depind de gravitatea arsurilor (vezi indexul prognostic} si pot fi generale sau locale. Complicatiile generale variazi in raport cu perioada evolutiva: In perioada primelor 3 zile: socul, mergind pind la soc ireversibil, oligofanuria, edemul pulmonar acut, coagulopatia de consum, acidoza, sindromul de coagulare intravascularé diseminata, hemoragii digestive. In perioada primelor 3 sdptamini complicatiile cele mai frecvente -Sint: septicemii, bronhopneumonii, infectii urinare. Mai apar complicatii digestive (dilatatii gastrice, hemoragii digestive ‘la toate nivelurile, ulcere de ce tromboembolice, urinare, hepatice, neuropsihice. Im perioada catabolicd-anabolict pot aparea aceleasi complicatii ca : in perioada metaagresionala-dismetabolica. Perioada ,,socului cronic reprezinta ea insasi o complicatie. In aceasta fazi ajung arsurile foarte grave sau cele tratate incorect. Bolnavii sini cagectici, adinamici, areactivi, febrili, anemici, cu capacitatea de apa- rare antimicrobiana profund scazuta. Complicatiile locale sint reprezentate de sechele functionale si cica~ triciale de amploare variabila. ‘Tratamentub arsurilor este complex, general si local, si variazi in Taport cu perioada evolutiva. Precocitatea tratamentului este indispen- sabila, dar un tratament corect si eficace nu poate fi facut decit intr-un spital. Primul ajutor la locul accidentului trebuie redus la minimum — zelul intempestiv este mai mult periculos decit util. De aceea, la locul acci- dentului nu este nimic de facut decit a inveli arsul intr-un cearsaf curat si a-l transporta de maxima urgenta la spital. Nu va fi dezbracat, nu se va face nici o aplicatie localé terapeutica: se pot administra antalgice minore. Probleme delicate de prim ajutor si transport pun arsurile care afecteaza cdile respiratorii.. La spital, primele gesturi terapeutice vor fi: 1, Administrarea‘unei petidine intravenos. 2. Toaleta rapida, completa a tegumentelor sdnatoase si fanerelor cu detergent. 3. Bolnavul-esteapoi introdus in sala de operatie, uade: — se cateterizeaza o vend periferica; — se pre!éva singe pentru ‘analize; 5 — se instituie o perfuzie cu solutie glucozata izotonica; —- se facé anestezie generald cu un barbiturie de scurta durata; — oxigenoterapie pe sonda nazali. 4. Toaletayprimanisaspligii:— element esential al degocarii: spalare cu bromocet, indepirtarea epiteliului devitalizat, badijonare cu alcool de per, 245. i pentru monitorizares diurezei, nece- sara urméaririi reanimarii. 6. In-caz de arsuri ale cailor aeriene superioare, fetei, gitului, este necesara eliberarea cdilor aeriene superioare sau traheostomia. 7. Dacd bolnavul prezinta arsuri circulare de gradul II—IV ale unui segment de membru sau trunchi, se incizeazé placardul in lungul axului segmentului din picle sinatoasa in piele sandtoasa si profund pina in plan singerind, pentru a evita sirdromul de ischemie acuta periferica. , anemiei, acidozei. Trebuie acordata atentie atit cantitatii cit si compozitiei lichidelor care vor fi per- fuzate. fi ide (el 1 un subiect dev e administreazi plasma, coloizi (Dextran) solutii electrolitice jzotone (2/3 clorura de sodiu si 1/3 bicarbonat de sodiu), ser glucozati si singe (cel putin 1000 ml initial in arsurile grave). 500/ din cantitatea calculaté se administreaza obligatoriu in prima treime de interval care rimine pind Ja implinirea a 24 de ore de la acci- dent. Diureza ar trebui mentinuta la 30—50 ml; sub aceasta cifra, daca rinichiul nu raspunde dupa 8 ore de reanimare corecta, se suplimenteaza schema cu 300-600 ml Manitol 100/ 9. Oxigenoterapia in debit de 4 1/minut (agitatia arsului se trateaza cu oxigen, nu cu sedative). 10. Profilaxia antitetanica; 11. Antibioterapia;. 12. La-nevoie, in arsurile grave se instituie un tratament cu Heparinad si antienzime (Trasylol 800 000 u.k./zi). 7 In urmatoarele 2--3 zile se va continua perfuzia cu cantitati de lichi- de ‘si singe reprezentind cel putin 500 din cantitatea calculata pentru primele 24 ore. : “ ntul general in continuare se aplicd in functie de evolutia el enerald, evolutia lotald, diurezdi, explordrile biologice repetate zi Tratamentul local; variazi'in general cu profunzimea arsurii. In arsurile de gradul!I'se aplicd metoda deschisa (pulverizatii cu spray-uri de tipul Bioxiteracor). In arsurile de gradut I-I (flictena), dua excizia flicte- _ -nelor se aplici pansament si apoi se trateazi prin meioda expunerii la aer. Arsurile de gradul II(eseara) si'gradul IV beneficiazé de pansament umed (fra vatd sau aplicare de pomezi) si bai terapeutice. Din a noua (4) aise initiaz eliminarea escarei excizindu-se exact cit este delimitat’ si detasat. bolnavul va fi operat, singura metoda admisa ‘find plastia cu piele liberd despicata prelevati cu electrodermatomul. sub 101/ pot beneficia de’ excizie precoce gi grefare consecutiva cu transplante de piele liberi despicata. In general, se panseazi (indiferent de gradul de profunzime) arsurile miinli si arsurile asociate cu alte leziuni traumatice. Nu se panseaza arsurile fetei, gitului, perineului. ‘ Interventiile reparatorii- (in caz de sechele) nu se practicd mai devre- me.de 6 luni de la accident. 215Arsurile chimice Generalitafi -Atsurile chimice sint mai rare decit cele termice. Alterarile tisu- lare produse de agentii chimici difera ca mecanism de la ° substanta, ‘a alta. Agentil chimici, in general, exerciti: — 0 actiune pur fizicd de deshidratare; — © actiune fizico-chimicd, mai lenta, care altereazi proteinele si procesele enzimatice celulare. Efectul distructiv este in functie de: _ propriettile fiecarei substante (mod de actiune, penetrabilitate); — cantitatea, concentratia si timpul de contact cu tesutul viu. Arsurile prin acizi Acizii anorganici (sulfuric, azotic, clorhidric, fluorhidric) determina deshidratarea brutala a tesuturilor vii cu precipitarea proteinelor (forme de albuminati acizi) si degajare de cdlduri (factor agrayant al leziunilor) Ei produc pe tegument o escara de culoare variabila (galben-negru) situ- ata pe o zona de edem si inconjurata de un halou congestiv. Apoi pro- cesul de necrozd progreseazi prin degradarea proteinelor si inactivarea proceselor enzimatice. izii (acetic, 'tricloracetic, oxalic, carbolic) si derivatij Jor (fenoli, crezoli) au un mecanism de actiune identic cu cei anorganici, dar ‘cu o desfasurare mai lenta. In plus, unii acizi organici produc prin resorb- tie intoxicatii sistemice insotite de leziuni viscerale (de éxemplu: fenolul si acidul oxalic produc leziuni renale grave mergind pina la tubulo-ne- croza, insuficienta renala acuta). Arsurile prin alcali- Cele mai frecvente sint arsurile produse de hidroxidul de sodiu, hi- droxidul de potasiu si oxidul de calciu. Alcalii actioneaza prin: — deshidratarea si degradarea proteinelor cu formare de albuminati alcalini; -Oxidul de calciu are in, plus o importanta actiune termicd: in contact cu apa tisulara se transforma in hidroxid de calciu cu mare degajare de caldura (pind la 100°C). Tonii OH> ai substantelor alcaline au o ‘mare penetrabilitate. Din aceasta’ cauza leziunea progreseazi dupa accident, daca substantu nu a fost complet inlaturata. Arsurile prin alte substante” Arsurile prin fosfor si'magneziu au caractere apropiate azsurilor fer- mice pentru cd aceste elemente, pé lingi actiunea chimicd, degaja in contact cu fesuturile vii o mare cantitate de caldura. Leziunile sint foarte dureroase, deosebit de penetranfe, iar resorbfia de fosfor produce lezi- uni hepatice si renale. 216Arsurile prin substante toxice de lupté apar ca urmare a folosirii armel chimice. Substanfele fac parte din categoria vezicantelor si produc legiuni tegumentare caracterizate prin flictene (asemandtoare cu arsura de gradul II-III), Actiunea lor este lentd. Prin absorbtia lor in circulatia generalé se produc modificdri la nivelul sistemului nerves, sistemului limfatie, ‘tubului digestiv. “fratamentu! arsurilor chimice este atit local cit si general. Tratamen- tul local, indiferent de agentul cauzal, are urmatoarele obiective: — diluaréa agentului chimic si indepartarea sa de pe tegumente; — scaderea vitezei reactiilor chimice si fizice; — diminuarea metabolismului tisular si a procesului inflamator ne- specific; o — restabilirea pH-ului la suprafata pielii. Cel mai eficace mijloe prin care se obtin aceste efecte este irigatia precoce, abundenta si indelungata cu apa sterila, exceptind arsurile cu oxid de calciu in care este obligatorie curatirea uscaté a tegumentelor (in prezenta apei acesta da o reactie puternic exoterma care produce arsuri termice). E D — arsurile produse dé acizi care au depasi mentul si nu sint prea intinse in suprafata; — arsurile cu fosfor si magneziu. Excizia precoce si grefarea sint contraindicate in arsurile cu alcali, pentru ca leziunea este progresivd si se infecteazd repede, grefa avind ganse mici de priza. Tratamentul general este indicat in arsurile care depdsese 200/) din suprafata corporala. cu leziuni dermice partiale, in cele cu 100/) suprafaté corporal arsd cu leziuni profunde si consta in aceeasi schema antisoc casi in arsurile termice. u in profunzime tot tegu- Patogenie: Arsurile electrice produc leziuni atit in suprafata, cit si in profunzimea organismului. Mecanismul prin care sint distruse tesuturile este in principal termic. Gravitatea leziunilor depinde de: tensiunea curentului (voltaj), intensitatea curentului (amperaj), rezistenta la punctul de contact, rezistenta la punctul de iesire (la pamint), durata contactului, traseul curentului in corp. i: * ‘Caractere clinice. Distrugerea tisularA este maxima la punctele de in- trare si de iesire din organism. In aceste zone se degaja o cantitate enor- mA de cdldura (temperaturi de 2500-3 000°C) si apare asa-numita ,,marca- electric“ — un punct sau o zona neagra, retractata, inconjuratd de tegu- mente deprimate (leziune de gradul IV). : Apar de’asemenea leziuni grave la distanté de punctul de intrare si iesire din organism. Osul opune cea mai mare rezistenta la trecerea cu- rentului-electric, Daca-sint interesate vasele principale ale unui membru, pot apdrea gangrene. ‘Evolutia-escarelor este totdeauna extensiva.’Infectia rapida care se declanseazi in zona necrotic’ compromite viabilitatea tesuturilor vecine, care se vor necroza ulterior. 217- Principii terapeutice — Tratamentul este general gi local. Tratamental general cuprinde: na tratamentul general antisoo (asemAnator cu cel al arsurilor ter- eta oe infectiei tetanice (imunizarea activé sau pasivé anti- _ preventrea infectiel cu anaerobi (antibloterapie profilactica pre~ coce cu Penicilind in doze mari). e us Tratamentul local ideal consté in excizie precoce si acoperire cu piele libera despicatd. Calitatea precard a plagilor restante dupa excizie repre- zints g pe harver —— al prizei transplantelor. de i ~ raise ania na ictie series clinic al leziunii si starea gene ei gi debridari largi la nivelul regiunilor carbonizate si — tafil ale segmentelor devitalizate, bontul fiind lsat totdeauna nesuturat. ° Dupa granularea Satisfacitoare a plagilor, acestea vor fi grefate ou te de piele ibe; bata r ii conan rd despicata. Interventllle reparatorii incep f DEGERATURILE P 6Y “Definijie, Degerdturile stint leziunile tisulare consecutive actiunii fri- gului. Sub aspect clinic ele Se aseaman4 cu arsurile, dar in realitate se deosebesc fundamental de acestea, atit sub aspect anatomo-patologic cit si fizio-patologic. Ne vom ocupa de degeraturile localizate, lasind la o parte . accidentele generale mortale prin stop cardiac care se intilnese in regiu- nile on reci, ca urmare a expunerii indelungate la frig a subiectilor epul (Etiologte, DegerSturile se produc obisnuit pe Partile corpului desco- Brean belgie ete deat Se'conpion os sat, tea. ic este complex; dupa condit di iti Se pot individualiza doua situatii: . Mie Ge apertie — frigui puternic insotit de vint produce degeraturi pe partile desco- Ferite — nas, obraji, urechi, fata; — frigul' umed, chiar de intensitate mica, Provoacd degeraturi la pi- cioare, mai ales dacd exist conditii adjuvante: tulburdri circulatorii prin ortostatism imobil prelungit, portul moletierelor, incaltaminte strimta. De asemenea, intervin ca factor} favorizanti: deficientele organice, denu- trifia, oboseala, anoxia prin efort la altitudine, consumul de alcool. Pro- babil de aceea degeraturile se intfinese mai frecvent la soldati pe front, Ja alpinisti, naufragiati, prizonieri de nizboi, oameni in mizerie. Fiziopatologie. Frigul — ca agent traumatic — determina o vasocon- strictie spasmodic care scade puternfe irigatia tisulara si produce o in- suficienta circulatorie acuta locala. ‘ * Ischemia induce leziuni ale peretelui vascular, ale cdror efecte se vid relativ bruse cind regiunea este reincalzit4. In aceste conditii de reincal- zire creste permeabilitatea capilara si se produce | vasctlara care de- termina edemul local si tromboze mai mult sau mai:putin intinse. In acest 218