Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Geografia Turismului

    Uploaded by

    INDIGO CopyCenter
    593 views124 pages

    Original Title

    geografia turismului

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    593 views124 pages

    Geografia Turismului

    Uploaded by

    INDIGO CopyCenter

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 124
    ee rw wee h POMPEI COCEAN GEOGRAFIA TURISMULUI Editia a Ila Cluj-Napoca 2007 Pompei COCEAN GEOGRAFIA TURISMULUI 3 Introducere Debutul snc al geografe!trismului mu sa produs sub ‘cele mai bune auspicl aceasta dati tending! multora de piv fast condescendenisprocesle i fenomenele desfgurtefnt-an omeniu, aparentlaturalnic, al existenjei umane: agrementl i refaceres fcico-psihic8. A fost neces ampliicaeamigciii furisice pnt la propor de mist qi relevarea une eficiene feconomice mut superiarealtor ram, cu 0 mare adie, pentru ca, teepat, acest geonfere afi se acorde atenfa cuvenith. Operaiune ‘elacheaté nici ai, end veleitarisna si amatrismal Ifa te Toe pe un trim neadjudeeat complet de veribili cerceitor i rofesiongt "Exist numeroase motivai esta Ia bezaelaborsi stud de fat, care suede, de altel, allor inceciri meritori. Un prim imbold 1a constitut necesitaen de a continua sera clavifcrier in Jegitura cu esenta fenomenuli triste, a cdr strctrd. bipolar, Sociald i economicd,tinde spre o evident defocmare sub aciunea rezlatelor obfinte'de yindusrin flcd fom”. AflatK sub miryul ficonfel Financiar, cerestareaproceselor turstice rise st slunece modal inal esate corsa trick > fvontiaes su dtevobiis purer in valor, Prin atures dein pained prince weet se SES S7a feds erie pout pose a Sela de apa eprind. lore pola, postin ‘titel. Isumuea aloier pots te cle ale fete deposi ne onda noes expren pena Bertini ach (ay + Pa Aceset valor i se va adiuga cea remtaté din aprocierea basi tehnicosmateriale prin aceessi metod3, 2 acordrii de inci pentru exstenja i functionabiliatea elemenelor acestia. in final ‘vom abjne, penta obiectivul tarsi latin stadia o valoare care, prin raportare la cele ale altorobietive, ne penniteo ierathizare 8 esr loratretve et. Fld ture defines migarea tn tritriu &.vizitatorilor for econo > fcton poli > fc psoas > ict soca 1. Factor demogra. Tors etm ross pnts care cml on individ ae eletviais eta © suds tne ea tom 8 eer i Seno: Nevin umand de destin, recipes Sic Paik cmon repent de afl prin aes spanil ‘turismului. = oe Factrt demograficistionash prin: cress meric « pula! lobl, seas find prvi x resco pital de racic sh cramer ello spees Tonge eslrea poaderitneetlu ie grupelor de vies taints (i 1) Fig Piamidavrstle eri a tn sur la Wyss, var (A) 9 ‘nega 8), (pS. Lise, 1989) 22_Pompei COCEAN Produsl ture, indiferent de structra i comporifia sa, de ‘concentrarea sau dispersia lui teritorialt, este generat sult de factonul uman; in coneeciff, cn ct mumirul persoanclr, al Populail actual este mai mare cu ati probablitatea exstenje una humar mai rdicat de practicani al turismului cree. Aceastt paticularitate este exprimatl de altfel prin concep de desiate furstied (ce semnified numirul de turgt Ia 1 000 de locuitor. CCregteren numeried a populaiei globului mu este numai izvorl Principal de practicany at trismului, ci gi un factor indirect al fsccentutrt nevoi de face turism prin stresul socal pe care] ‘impli, mai les in context or mar aglomeriri urbane. ‘Sporire longevitii condus la ereterea spectauloash a ‘onder gropei vesnice in struetura popula. ste grupa de visti Aa Ia pensie cin, din punct de vedere al implicant sociale sia uantumulut de timp liber, exist cele msi optime condi pentru tiviti de recrere. Ca af na mentiondm nevoia ecutl de recuperare biologic, de mentinere a sina realizate prin turism curati. (© sporie spectaculoast se inreisteant de aemenea in ceea ce privese ropa de virié tndrd. Numirul trigtlor apatinind faoesietcategori crete proportional cu vdicareagradului_ de fcolarizare a copilor lumi, dori s8 cunoase ealitie lumi in ‘ar triese, dar ia ridcii standardelor de ia actual. '2. Factorl economick. Factor economict ii pun © pecete profundt asupa fenomeneloranalizate.Turismul ese 0 actvitate pe fare o practed fn primul rind cei care gical asigurs, cel putin, rijloacele minime de exstenja. Accasa presupane realizares unui Sunt nivel de ti dincolo de stisfaceres cdi individl poate fconomisi bani necesari celorate nevoi fires (dar $i indispensbile !):odihna, refacerea, culturalizarea ee Factors economici pot influena dist indiretpromovarea turismulu,Influenfe directs ee manifest prin ereqterea productviii runeit gi 8 venturilor populatii. Ca umare, erejte rata timpulu socalmente pecesaraltor activi decit cele productive, respctiv resurselefnanciare ale oamenilor. GEOGRAFIA TURISMULUT 23, ‘Tursmul se manifest ca prooewpare fn viaja individu, ropului social (familie) sau colectivtt numa in elipa fn eare resursle Financia ale acestora depagese pragul crite al satisfaceri fevoilor umane mediate (hana, adipostl, imbrickmintea, feolarizare, inteineren slot). De altel, istoria dezvotii furismolai copiaad cu Gdlitste curba ascendenti a venitrilor Aivelali de tral oamenilor fa difrite leur gi epci ‘Astfel, in anicitate, eval mediu i pind la Thceputal perioadei modeme el devine un spang) al elaslorprivileyite, care posedaa resurele Financia i dispuneau de timpul liber necesar ‘Sestinderit, Abia ou ridicaen general niveluul de taf Pirie ‘dezolate apa condi turismului de mast. ‘Se poste stabili chiar o corelatie sirinsi tntre mlrimes ‘venturilor populate gi prta alocat activiailorrcreative, Dac tn ‘azul veriturilor mii miloitavem o corlatie lini, a cele mari ‘aacterulcutbei ge schimbs, devenind exponentials, dato ereteri Truse © pli detinate refacert si dostndorl Se irepistreazt de ssemenea diferente in ceca ce priveye cola pate din veiturile {otaleslocate cheltuillrturistce. Cindveniturle totale depiyese © ‘sunt valour, ceaa bunt, sumele aocate rocrericesc bse. i ir ‘Mirimea veniturlor populjil rimdne 0 enitat abstract acd nu este raporat la mrimes prefurilor. Corelarea tre venitun 4 prefur dicta de altel parcularitile cere triste, respectiv Indrimes i caltalea ej, prin impunerea servicllor tristice (mi jefe su mai costisitoare).Avem spadar o reli de forms Vv. sah in cre: Ct erereatrstics;V- venital; Pre. Varina cere a fonctie de valorile veniuli gi prejulu sunt eosebit de larg. Fist dout sini cind cereea este relativ ‘constants a venir mic gi pretur mii, espetiv la venir mari ‘refur diat, Ea ere sau cade mult azul raportlu de invers ‘roporionalitate inte cet doi termeni (venturi mari gi prejurt mic: 24 Pompei COCEAN au venituri mich i prejui mari). De obicet se creeaxt inst o tmonizare tire veniturile popula i prejul sericilorturistice, ‘rin acomodares celui de-l does a rigor celui dnt ‘Nivel venturlor dictearA nu numai forma de turism (te seurté sau de longi duratf) gi caliatea servicilor tristice (@ ‘onforuli, cig dstanja Ia care se practic acest. Reajia este de ‘dizceth proportinaliiate deqiiefinivea transpertunlor gi ereserea ‘teri de deplasare sunt Factor’ pertubator, ‘Analizele efectate Ia nivelulyillor dezvolate au seos tn evident faptol ch activiiile turstice devin 0 componentt © ‘manifetirlor populiei numa fn momentl Ia care venital medial Toeuitorlor depigeyte 500 5, intensiictndu-se odatt cu creseree sceruia, Design, variabiliaten venturlor pe categori sociale selecteazd si nimiral turigtilor din caegtrile respective. Aste, in Talia, 75% inte ineleetall gi 60% die functionarit public practicd © form de turism, in tinp ee muncitorit necalifca, cu ‘enitari modest, abia 20%, In SUA, unde populaia cu venta miei (ub 3.000 §) practic turism in proporte de 21%, iar cea cu ‘entur mari (peste 5 0008) ajunge In 52% (Aurelia Suse, 1980). ‘Se detajazd atl dou regiuni prope amir tursmuli, si anume Europa de Vest gi America de Nord, efrora Ii se adaugl numite zone din sudul gi esul Asiei (fre arabe exportatoare de petrol, Jsponia) unde ventul pe cap de locitordepiyese 5 000 S. ‘Aceste regiuni devin, prin posbilitile financiare existent, ‘mitre de turin weme ee frie Afi, Amerie de Su, Asie ‘de sudest te, cu venir mic pe eap delocitr, fri reeptoar (eu condiiadezveltii infastractr i amenajri fendluiturstic). (© economic avansatl presupune 0 largh dezvotare infrastrutui a cilor de comunicatic, dtiilor elitr, o sporire 2 confortulut si securtiv sociale. Aceste aspecte se reperuteazt Indes, dar $i favorabi, supra dezvotarii ursmulai ce beneficial, altri deceellte ram esonomice, de realize soceti Industalizaren gi tefalizareaeconomii mondiale, ciberetizarea si robotizarea proceselor de productie au avut ca GEOGRAFIA TURISMULUI__25, lumare reducerea continu a impala de mane, respoctv eresterea ‘bugtuli de imp liber din care ofactune din ee ta ce mai mae va fi oat activitiilorrecreative. Exist 0 influent indirect, benefed pent turism, ce deriva din neajunsuile economiilor dezvolate. ASifl,industaliarea si Uwbanizarea au rupt fot mai mult mul de medi natural origina, polusre ji siresul au ampliicat necesitile de reeeere gi reficere 2 borganismelor mane supuse, intro period evolutiva sound, insufeientd adapt, unor presiun ale mediuli deoseit. 3, Factor poicipot contribu adesca, e drept, pe perioade scurte, I afimmarea sau restingere ativiiilortunsice prin regimul mpus deplairlor intr state alate fn confit sau cu ovina sci police difeite. Este cunoscut in acest sens marele obstacl in bere firclafe a persoanclor constituit de “rzboiul ees" promovat de felt cele doot ieologi diametal opuse (comunist gi democratict) ce au coeristat aprospe © jumftate de veac In Europa. Dups {nldturerea regimurilortotaltre din Europa de cst se prefigureazs ‘il o nous piedics penta cetieni acestor i a clror eiculie spre vest Europel este ingreunatt din motive financiare, dar si de rmisurle restetive Iuate de guverele unor iri penta stviiea ‘migra, Tursmul este un produs al atmosfere de infelegere international, el conribuind, prin propria desfgrae, la adancira si cextndetea conlucririt ine 'popoare, indiferent de particulariiile {social gi poitice existent. Conflictele din anamite zone ale glbului, Prin insecurittea produsi, dar si prin consecinfele dezastroae supra infrasuucturli turistice, deogleantprofund cirulaia trick in perimetele in cauzi, scoflndvie adasea din catalogsl ofertei propriu-zise. Un exemplu recent este dat de confuntrle ante din Iugostavia (1991) care a redus drastic numiul turgor si implicit, valoreaveniturlorafrene, Casi nu vorbim de rzboinl din Liban, care a transformat una din cele mai viele (fri ale Oriental ‘Apropat int-o ruins. “4. Facto pathologie! aun ol din ce face mai important in promovarea actviilor de recreee. Duct elementle de ondin 26 Pompei COCEAN csonomie sunt indispensable in asiguarea conditilor materiale ale fricirei cilitori, cele poitice in asigurarea cadrului lor de Gesfiguree, clementele peibologce determin’ nevoia, necesittee clltorie, Avem in vedere presinea exerliatt asupre pshicului fuman de cltre ansamblal de factor’ ai stessululcotidan, de Tndeplrara treptat a omuli de mart, adieb de mediul in care cesta a apirut fis afirmat ca specie cu caractere supeioare, de imperativele cunoasterit ator locurl si reali. Tot pe filierd pihologcd se manifests adesea nevoia biologica de refocere si Imenfinere a sini sau cea de evadare din obignitl de fleeare i Pe lingh motivaia susmenfionats, « nevoii de ellaterie, factort peologici se manifests activ i in timpul deslgurti scestcia. Ei impunindividul,nt-o pondere importa, dr greu de ‘stimat, pul de turism si pariculartileacestia Prin sensbiiatea Geosebit la caltateainfastuctr, 1a propaganda urs, Ia tot ‘een ce poste abi ofere individalssaifaceen oft mai rapid ‘eplint« nevolor sale de secreeregirefacee firico-pihie, fctori ‘susmenjionatdinjesat “din ume, adies dint interior eciei congo, parametsitwitoarei activi, Deciia elaborat se spins ‘pe luarea in considerare a tuturor aspectelor celocalti factor (ceonomic, polite, social) implicati natal tris, elemental psologicenindu-se atl it condiionare de prim important & ‘enomenli triste fn general ', Factor social. In cadrul acess catego, aloe de frat 2 siteasS timpol liber al populii. Nofiunea de timp liber eu ‘eloare generalzatoare spire abia odati cu tecerea economiei ‘mondial Ia induetriliare i teializare. Manisa, respect forma sa cea mai moderf, robotizarea, dus Ja miritea fick precedent a productviii: munci, fapt ce e permis reduceresteptath zilei de ‘une gi cresterea intervaluui temporal in care indvidal poate ‘destigura alte activi, nie care trim Se nelege del sin ct In tntegul timp liber este aloe activiiilor rereative, ci numal scole interval In care necestijle de ordin profesional, Filial sau Givie mu le reclamd. Durata acest timp ese strns dependents de GEOGRAFIA TURISMULUI 27 angsjamentele sociale ale iedrei pesoane, de modul siu de a ‘organiza gi concepe viol. in funcie de durta si perioada desfigurri sale, timpul liber poate apirea in cadral fecirei zle, la sfrytal siptimini gi in ‘evioada afectatlconcediuli sau vacanfslor. Penta eam celei de {htca vst ,timpul liber are o lth semnficajc, dura sa avind ‘lori mult mat mar, suprapundnda-se si intervalului de “timp ‘eupat” al populate active DDuraa intervlelor de inp liber ifr foarte mult del far la alta tn funefie de gral lor de dezvottare economic, dr gi de lao sup Socal Ta ata, respectv de la 0 eatogoric de viet la até fategore. In yrle dezvolite se remared o daratl mai lungl a timpuli liber de la sft septimdnit dato fooventl ili de mune de $ ile, Durata concedilor variszA yi ea, de Ix 12 ile Tueritoare fn Canada gi Talia, a 24 de ale lucrtoare fn Suedia. $I tn acest caz.intervin situs aparie , anumite eategoit socio profésionale, ce-gi desfiyoai actvitatea tn condi difcle, benefeind de concedii mi lungi (mines, profesori ete). Plata coneedilor a trnsformat turismal tnteun fenomen de mast, ‘ajoritatea populaieiwtlzénd o parte din retibufia astelobfinut penta recreere, ‘Ceretirile medicine! sociale indick o optimizare a gradului e refacerefiico-pibicd in cazal a dout concedii anual, de 2-3 siptimini ficcare. Acestfapt rar epereuta pocitv si in distibuia ‘nai eohlbrath'» cere triste, fh 0 conoentrae sczoniert a ‘scestca, Etim soiologilor converginspre o eesere a pul liber dela sfrgitul stptimdni a circa 3 zie ara conceiuli la 13 spimdni anal (J. Fourastc,H. Haha). In coeaje cu durata tinpull liber se pun tn evident tet forme majore de trim: > turism de Tagine « sind, deePgurat tn concedit gi ‘vecane, pe operioadi mai lung la distanfe ma mari; Surin de rereere fecvent la fly apt esfigoar la distane edase; 28 Pompei COCEAN > tursmul ocazional, desfigurt in zilele siptimdin, in ‘neriorl metopole sain imediata ei veinstate, Structura fenomenulaturistle Fectort demografci, economici, politic, soiali_ sau psibologie!definese un snsamblu caval tn cae epare gi se dezvolté Fenomenal triste. Actl receativ, la indol sin, ne apare ca un ‘proces bine structora, sistem, avind drep coloand vertebrals 0 ‘eoestate umand a cre satsfacere impli deularea unor fenomene eonomice care diversified valenfle gi lirgeste sfra de impact Ia nivel soca ‘Canoasteres riguroasé 2 conditoniilor interne ara oS turismul debutearAinfotdeauna ca un proces scil, insure care g-0 rmenjine in totalitatesdesfigurdi sal. Tena social se amplifcd de Jo etapa alta, integrind in sfer sa categorii de persoane (cele ntenat in servcile turistice) pentru care motivatia iil lipsest, le deservind atl ture fir a participa direct la el. Condionrie {Se ondin economic gi expresia bineasd a consumului turistic fi acords tursmoli o valenpteconomicSnotabilt care, prin amploarea tnd Sse subtituie ~ in mod abueiv - fnsusil sale sociole (greu de etimat canta), ‘Si explicim sensul afirmatii anteroare: este evident cl sspectl economic al tursmului are un impact decisiy tn reeeparea fenomenuiui in sie. Tocmai de aici exist rscul treet in plan secund a conditions sociale, sinonima alto nevot umane eum af ‘educa sau ocrotiren sn. Tot negljate sunt gi condiioirile feografice ale sustiners practice a turismului (prezenja resurelor stractive~ materia prim a trismului fk de care practicrea sa este de neimaginat; prospectarea si amenajarea spajul turistc ete). (Coneluzia: trismul debuted ca fenomen social pe fonda unor conditoniri geografce indispensabile gi st finalizeazh (precum ‘agricul sl induta) eu o component economics importants, (GEOGRAFIA TURISMULUI esis | transport | uric _| le ecetort onporiamant [Woda case] Godo Go G le io | © 6 fb 6 © © Ge) Fig. 2. Fase dezvolri triste modal Mcse (1976) » Pompei COCEAN. Descompaneres Is nivel de temeni de sie stitori @ Ine aot roeni ne relov8 fl et un cul de neces ‘eeoponate sf tomagazias in tin de ele individ yi socita Integescsfeun veut specific clemente ale peels Infastrctrt economie vind ex finalise sit atifcoren neve ‘ncaut ct anumte process econonico sociale NEVOIA UMANA de recrere, eeupeare seunoastere 4 Me ae tt cation vetleg,| untitien ptecaee a 4 om inn rm Se observ ao anaizt mai tent cre mo a fost realizat de cexegefi mel in cau, cf prin turism omul eau ssi conserve sau ‘ulipice anumie valenje fice si spirtuale propel afetate de brualitatea raporturilor interspecifice si degradareateptath & ‘medial elu de vif, Prin intreagn sa desfigurare, turism devine Astfeloactune de remedicre,prtecti i conservare a celui mal activ oo (GEOGRAFIA TURISMULUI clement sl medilui geogmfi -omul, care devine un Homo nvistics fn acelasi timp turismul implieS‘existenja anor peisaje Intun «chile dinamicy in armonie structural, (Fig2) orice dezechlibra al scesiorarisfringindu-se nepativ asupra propilr sale insuyir. Lats scutarea lel de mune gia spamini de ler in rie eu fora de mune ocupaté in indusre sau servic sau esle cu ‘agiculturt putemic mecanizati; In consecinl, a crescut roductvitatea muneit gi ponderea timpului ber destinst > riicareanivelului de tai a ficut posibildalocarea ei piri tot mai insermate din bugetul fail atvitilor de ‘estindere i refacere fe pica; > denvolarea Tint precedent © elilor si miloacelor de ‘ranepor;oeperea vite de deplasare face posbilé vizitarea tbiectivelr situate la dstanfe mari nt-un timp scurt, S"dezvoltarea gi divesficarea oferei turstice In plan ‘ertral a fcitat satisfacereaceinelorrecreative mepind in chiar local de regina; [GEOGRAFIA TURISMULUT__39 > creserea nevoit de reerore si rocuperare ex urmare a ‘amplificrt stesslui specific viefi wepidante urbane ‘ctl ‘Accasth cap poate fi ciracteriza. prin intensifcarea _coebi a tarsus inter in majoritatea flor Tumi, dar ga eet intemationa,simulat de ineletnicile consular si vamale, precum fi de sparta unor orginisme internationale de profi, inte eare ‘menjontm Organizaja Mondial a Turismolu,tnifigtt tn 1970, ‘Academia. Inernafionala. de Turism, Federaia Intemionalé. de Balneologie gi Climatologe etc. Se inmuljesc, de asemenes, frmele co scvit tuistice: Thomas Travel, “Travel Trust, Club ‘Mediteranéen, Cub Buropéen, Intuit, Cedoc, bus, et. ‘Se afirmd, la nivel regional, diverse cooperie tarstice eum sant cele din CEE, America de Nord, America Latin, lames arbi Prinepaeleparticulavi ale tursmlui contemporan sunt 1. ereteea caraterlal su de masd, prin anfrenarea unei onder majore a populaieiunei tir. La nivel mondial el Snteneazisute de milioane de persoane: 2. eresterea razei do deplasare, In nivel continental sau Ince ate ope Amn, Bawa Ai 3, se afirmd printrun volum fn contioud reser estima It rivelal constmului turise. In consecin, el a devent © ramurk de baz a economiet multor ir eceptoare: 4. divesficarea tiprilor sale in concordanf cu oferta gi mai ‘ales cu cerinjele ceert, Turismul balnear-curaiv, cel de fagrement sunt seconde adesea do turismul caltual sau sporti, turiemal de transit este asocat celui de sejour Indelungat et; 5: mobiles doossbittdatorth perfection dversitiarit cllor i miloacelor de anspor; 6, accentuarea caracterului socal prin anrenarea i atl de civ a popula cu venir mai mii 40 Pompei COCEAN 7 -intineries prin larga afirmare a turismalui de vacant; 8 feminizare; 9, naturalizarea turismulai prin creterea_importanje esurstloraparinnd eadrui natural; Robotizarea, ciberatzaes i aulomatizarea proeselor de producte din socetates contemporanissociatScrestei erescinde & Dresiunil masini atupra spirit sunt cele douk fenomene exe Seschid larg porile afm uremia vito. Crstereatimpului lier gia nivelului de culturéreprezintd pentru practeares turismul ceondijile sine qoa non att ale afrmari ct i ale ezvolii sale rt precedent. RESURSELE ATRACTIVE Usiizim nofionen de presush atretivi fn locul celet mai intens. wzitate, de fond tuistic", datorid. semnifcajii sale ceimologice mai profunde: in vreme ce fondu turistic™ poate si flemente ale infastrctori, tment] de ,resurstatractiva”timit, ‘nvariabil, numa la acele elemente ale peisajului, preexistent, ce sont inzestrte eu atributl atractiviti. Desi, prin apor antopic pot splrea noi resurse,fenomenalturistc debuteazh tnttdeauna de Ia cle exitente. fn functic de particularitile lr gentice,resursleatactive ‘gi gropea obiectvele fn dous catego major: 1. obietve atractve apartinnd cadrulai natu 2 obiective de provenien antropt. GEOGRAFIATURISMULUI_41 OBIECTIVELE APARTINAND ‘CADRULUL NATURAL Se carcterizeari print. mare diversiate genetic,

    You might also like