842 @ ORGANELE GENTTALE FEMININE aga c& ablatia lor chirurgicald: se face cu Usu- Tinf&- (histerectomii Largite). _Parametrele se continud cu fesutul celular din jurul vaginei, numit paracolpium, Tesutul celular al pa- rametrelor si al paracolpiumulul este in conti nultate cu fesutul similar al spatiilor nvecinate (aterorectale, prevezical, retrorectal)? {7:22 tril ca ticath, Procesele inflamatorit care “pte peroneal petvian (plvpeliontile, a ft z Nigelwlitete) stat rm i ses af ee 2 ATigamentulut larg, se Pot, propaga Insite ping bazel ligamertapot pind la rect (celulite difuzey pe la vealed si ezote knflamatoril pot difuza: fn sus, pe asemenca, Proeesey in fosa ilacd sl Pind tn reginee pub pertonet: Pungul Ugamentulul suspensor at oye, Tomb ish pe raiectul vaselor aluteale la fest MAMELELE y (Mammae) Mamelele sau sinii sint organe glandulare de origine cutanata (ectodermal), agezate si- metric in regiunea toracicd anterioara. Desi sint prezente la ambele sexe, ele au o dezvoltare’gi ‘atribufii functionale complet diferite. La birbat ele sint organe rudimentare, cu o structurd simplé, lipsite de activitate secretorie. La fe- meie in schimb mamelele sint organe deosebit de importante. In sarcina si aléptare iau o dezvol- tare mare datorita secretiei laptelui, care con- ‘stituie alimentul esential al nou-nascutului si al sugarului. Find dependente hormonal,""ele sint mici si fara diferente sexuale in copilarie; se-dezvolté progresiv la fete incepind cu pu- ertatea, pentru ca sa atinga completa lor dez- voltare la femeia in decursul activitatii sexuale, La menopauza incepe o atrofie a lor. i ~Prezenta mamelelor constituie un important caracter in zoologie; ele -caracterizeazi clasa mamiferelor. ” ‘ hose oe iat Din punet'de vedere embriologic, ‘miamelele fac Parte din derivatele tegumentelor; ‘de’ aceea unit aus fori le cuprind tn studiul piel Di functional si clinic, ele sint atft de sich 5° Ganele genitale, fneit prezentarea lor aldturea de aces. tea din urmd ne pare mult mat justiticata, Mamela e form: diferite parti moi Te o inconjoara. Forma. Mamela are tn general hemisfere sau a unui con ‘tush cal Gu baza pe peretele toracc, ar in central fetal convexe prezinti 0 proeminenta rotunjita deat, hata sugerii, numité mamelon, In general aceas- {4 forma hemisfericd © mai accentuata in joo si medial; in sus, spre clavicula si spre avis smamela e relativ plana, continuindu-se fara delimitare neta cu aceste regiuni,.. até din glanda mamara 4 (fesut canjunetiv, grisime) ca- forma unst ire repauzeaz§ ant resins image arn a form 2 alta; apot in functie de viest ra Sates ein rapt cu sérle feloloic aie fe teil (menstruatie, sarcing, alaptare). De asemenea for- mma el e infulenfata de diferite procese patologice. Unele mamele sint mai proeminente (conice sau piriforme) sau mai turtite (discoidale). Dupa nasteri futile st oat cu fnaintarea in vist dato re jnetive Suspensoare: mamela poate atirna, lulnd un a. “pect pediculat. ee porma mameis nu epindé numat de forma # dei-mamare ‘el si de dezvoltarea, de cantitatea simil perimamare, aceasta din urma putind fi infu vfatd.de starea de nutritie a femeil. ‘Mamelele sint unul-dintre elementele fundamen- tale ale plastili feminine. Dimensiuni, Mamelele misoari 1a femeia” adultd, in perioada de activitate sexualé, apro- td em in sens. transversal, 10 em in si 5-emvin sens antero-posterior. Aceste..dimensiuni sint supuse unor mati v Tiaffuni individuale; ele crese mult in sarcind si al&ptare. De asemenea prezinta diferente in funcfie de virst&, rasi,..constitutie, stare de nutritie, ji gMamelele sint mici 1a, nagtere (1. em diametru) si iad la pubertate ele sint putin dezvoltate la ambele “yaad: Bubertate el2 se dezvoltd. ruse, odaté cu ce Hplalte organe genitale si ajung destul’ de repede 13 Gimenstunile lor oblgnuite, Dupa menopauzd, am vir ‘aut ed se atrofiazd (atrotie senila). variaz& in raport ct Virsta sl starea fiziologiea st a femeil, La nag! cintareste aproximatiy ya femela saul care nu alapteaza are jar la femela care oate ajunge la 600 gr, cout mamele nu een vd 2 Oxistd diferente evidenter do, Tat See Un tates coh vident i greutate Inte oele dots geyigent® de volum si se tps:mail google, comimallu/0#inbox!163abtd 1deRo6bS7projector=1&messagePartld=0.1CER Pig. 824. Stool (amet). 8 SS, Manel ~ 2, Mameoost ~ 3, Aveta mandi ~ & Sate et Consistenita ‘mameléié termarecistenis si elesticd la femeile tinere, nulipare. Consistent \ | ! ei diminua prin alaptare. Dupa sareini si ell tit maltipte consistenja sisior deste nee, elsticd i cul timpul flascd. __° NumitiIn' mod obignuit omul (pre deos bire de ‘alte mamifere) are “doud mamele, Ini mod exceptional poate exista o reducere Siu 0 cretere.a acestui numay . Asezarea .mamelelor acca “MU roel crested mamate PUNE ares, are “Linla_tnteeropts sc igre iat: a E MAMELELE ¢ 343 Amastia este lipsa uneia sau a ambelor mamele (amastie uni- sau bilaterala). 118 este absenta mamelonului; in acest caz canals Balactofore se deschid intr-o de- Presiune mica situata in centrul areolei. Hipermastia sau polimastia consté in Cresterea numfruluf mamelelor (mamele acce- Soril) (Mammae accessoriae). Hipertelia este mA- rirea numérulu! mameloanelor. Mamelele :supranumerare apar de-alungul_unet nll care pleacd din axilé si ajunge pind in reghinea inghinala (schema Williams); se pot gsi Ins4 si in alte {pElunt. In mod normal, la embrionul uman de 7 sip- ‘mini apare simetric o ingrosare a epidermalut fe- fei ventrate a corpulul. Se numeste creasta. mamard $i se intinde de la rédicina membrului superior pind Ja cea a membrului inferior. In mod normal ‘din ‘feeastd creastd persist prolifereazi doar un mic segment, corespunzitor toracelal — viltoarea mamelé uunled, Persisten{a mal multor mugurl duce la polimas- tie} disparitie: rudimentului la amastie. = Glandele mamare accesoril partlcip’ la modifi- cfrile'de virsta si de sarcina, i ad " este o regiune toracicd i: | 7 le mamela. Este situata si- iM! metric, de.o:parte si de cealalt a regiunii ster- nale si-are urmétoarele 1imite: in cus, coasta’ Cet Ti-ay in jc medial, jos, coasta VI sau a VIIa; wulul; lateral, linia axilaré ante- Hoard. In profunaite se intinge pind la fascia. Pectoralului mare. Un torace bine dezvoltat Poartd sinii mai sus decit unul astenic, In partea superioard regiuinea se continua fard 0 demarcatie precisé, cu regiunea subcla- viculara. In jos, mamela e delimitata de un sant. semicircular, datorité faptu- Jui cd mamela cade sub greutatea ei. Acest sanf este frecvent sediul unei leziuni a pielii Cintertrigo). Intre ce ete 0: depresiu | sanful interma- mar (Sinus mammarum), ~ -, PLANURILE CONSTITUTIVE ALE MAMELEL In aledtuirea-mamelei intra trei elemente esenfiale; 1a suprafat’ se giseste tnvelisul cuta- nat; dedesubtul ul se aflA,corpul. mamelei in- conjurat intr-o masii de.fesut conjunctivo-adi- pos, Acesta din urma este. tesutul subcutanat al regiunil..care aici a luat o dezvoltare mai mare decit in jur; corpul mamelei,{l divide intr-un~ } premamar si altul retromamar, care la pe- ee continua unul cu altul, Ps “ SUCCESTUNEA ‘STRATIGRAFICA a pla= nurilor regiunii mamare este urmitoarea: 1. inveligul cutanat; 2. stratul celulo-adipos pre- mamar; 3. corpul mamelef; 4, stratul,celulo-adi- pos retromamar. Le vom trata in aceasta ordine. 4 ;2igigeettontemnemstseste subtire, fin, -neted si'mobil. I se disting doud zone: a)' zona perife- tps:/Imail google.com/mailluldM#inbox/ 163abfd 1 de316BS?projector=1&messagePartid=0.2 tf Sham 1"fr 344 © ORGANELE GENITALE FEMININE eee, caracterele obisnuite ale pore gf foreeneral st confine glande sudori- 3 b) zona centrala Papilara, constituita a areola si papila ma- Areola ‘Are © regiune circulara, de saloarewwostnls shvoioe 5f J nulipare, usor bruna la femeile care au . Culoarea variaza si i - Tea restulul ‘tegumentelor ae iste situatd in i a mamelei si are un ¢ dlemomu-de 269 am siru-de 26-9 cm, La multipare areola e mai_pigmentata si are un iametru mai mare, pind la 5 cm. La suprafata areolej se gisesc un numar de ite pe care obste- int sebacee subjacente tricienii le numese determinati de glandele foarte dezvoltate). Sub influenta_graviditatiituberculii Mor- gagni isi marese volumul si iau numele clinic de li Nu tofi acestia din urma provin din tuberculii Morgagni; multi sint glande mamare rudimentare, apocrine, nu- mtte plandecanes alare (Glandulae areolares), cl | se asociaza glande sudoripare si sebacee. Secretia_tuturor acestor lande umecteaza- at unge pielea, protejind-o de macerare in timpul suptului, {In decursul sarcinii areola se pigmenteazA intens, luind o culoare galben-bruna san chiar brund inchisd. fn acelasi timp in jurul ei apare 0 zond — are- ola secundaré — cu o nuanta ceva mai deschisa si cu zone neuniform pigmentate. Dup nastere pigmen- fatia regreseaz, {4rd Insd s& mal revind la culoarea inifiala. (Papilla mammae) nu- mitA curent este o proeminenté cilindried sau conicd, cu virful rotunjit si baza mai larg’, situatd in centrul areolei. Forma si dimensiunile papilei sint diferite in functie de virstd, sex.si chiar de la o femeie la alta: mai putin ‘reliefata, mai mica la virgine, ea ajunge la Ja femeile-care au alaptat. Uneori mamelonul este turtit, infundat sau om- bilicat, constituind o-piedicd pentru supt. Papila. are © ‘rata cu numeroase mici oreste si depre: tnt | ei se d i. Pe virful jeschid lacti- Jere. prin mici orificii. Culoarea e pigmentaté, ca si @ areolel. si in general se potriveste ou Culgarea pielii. In timipul sarcinii, mamelonul i Greola se inchid la culoare. Pielea lui nu con- fine foliculi pilost, nici glande sudoripare, Po~ seda insd ts toase. 1a este freevent sediul_leciunilor eezematoase. tn Hable SSotgeil se pot produce fisurl foarte, dure Jn tlmpulPodatd porfi de intrare a Infeetifor stoulut Tegumentul ariei a! un los, ilare are anexat reolo-pap' ‘La nivelul areolei mus- chiul are aspectul unei refele cu fibrele orien- tate-circular si radiar. La periferia areolei fi- brele se prind prin manunchiuri de fibre elas- tice in dermul pielii, iar in partea centrala a areolei, la baza papilei, se continua cu muschiul acesteia. Mugchiul papilei are unele fibre dis- puse periferic cu orientare spiralata si alte fibre centrale, verticale, orientate de la baza spre vir- ful mamelonului.’ Sub pielea virfului mamelo- nului, fibrele musculare formeaz o placé ciu- ruité de orifiaii, prin care tree porfiunile ter- minale ale ductelor lactifere. Actiunea acestui mugchi e urmatoarea: comprima papila la baz, 0 face mai rigida si 0 proiecteazA inainte (feno- menul se numegte ), usurind prin aceas- ta sugerea. El comprimé ritmic si ductele lacti- fere, expulzind laptele; dac& se contracta spas- tic, fibrele formeaza un fel de sfincter si oprese scurgerea laptelui. Dedesubtul tegumentului, pe ling& mugchiul amintit, substanfa papilei este formata din fe- sut conjunetiv dens, fascicule elastice, nume- roase vase, mai ales vene cu perefi subfiri, pre- cum si numerosi corpusculi tactili. In aceasta substanfi sint cuprinse ductele lactifere. In erectia mamefonului, pe Iinga actiunea muschiului sdu, participa’ si venele, care um- plindu-se cu singe contribuie la turgescenta pa- pilei mamare. 2, Stratul celulo-adipos premamar sau an- terior, mai gros la periferia mamelei, se sub- fiazi progresiv spre centrul ei, reducindu-se la o lama foarte subfire dedesubtul areolei si dis- pare complet la nivelul papilei unde pielea ade- ra la corpul mamelei. In acest strat se gases vasele sanguine si limfatice, precum si nervii corpului mamelei. Grisimea premamard nu formeazi un strat continuu, ea este compartimentata prin niste tracturi ‘conjunctive lamelare intr-o serie de oii, ca niste pernife. Prezenta acestor despar- itori conjunctive explicd pentru ce un abces poate fi limitat la o singuré lojé grisoasd. Uneori grasimea unei loji anterioare poate strabate glanda si s4 se continue cu grasimea stratului retromamar. In acest caz un abces ple=» cat din pernita anterioara se va extinde $i pos- terior de glandd gi'va avea doud pungi aseme- nea unei desagi (abces in buton de mansetd). 3. Corpul mamelei (Corpus mammae) dup ce a fost curdtat de fesutul conjunctivo-grisos care fl inveleste, se prezinti cd 0 formatiune albé-galbuie, aproximativ discoidalé, mai groa- sa in partea central, subfiaté la periferie 3 cu un contur neregulat. Are o fajé anterioara, © fafi posterioara si 0 circumferintl. Pata e convexd si foarte neregulata, accidentaté, te ner , te intre eléMAMELELE @ 345 Fig, 928, Mamela 4, Ramorh mamacd iaterld do No, intercon. — 7. Ramu masare dn As inerstle,— 3, Ramus ‘amare malate die Montreal’ Soper de fandn Ml Ramich fot prepara pln silaica ill, u fetal subcatana, a tcl supeichie Tamase) = & Mameoaut. = B. Arai aes, 70. Dretangen axial ore mee THN, torade tng ain plexal Sabi. = 1 Ramu ame tae da Ac ocelot prelisngirile piramidale), care delimiteaz’ In care se gasesc perinifele grasimii pre- mamare, Pe aceste creste, dintre care cele mai dezvoltate urmeazi directia ductelor. lactifere, se fixeaz4 tracturi lamelare conjunctive, numite (Ligamer ta ie ‘mammae) sau _ligamentele lui retinaculele mamelei. Aceste ligamente lesprind de pe fata profunda a dermului pie- Iii mamelei, adera la crestele fibroglandulare, strabat corpul-mamelei si se fixeaz la fascia pectoral. Ansamblul acestor lame conjunctive impreund cu fosetele dintre orestele de pe fata anterioaré a corpului mamelei, constituie un sistem de cavitati areolare, ca fin fagure, in care sint cuprinse pernijele grasimii premamare. corpului_mamelei plana sau ugor_concava, si repauseazA prin in- termediul grasimii retromamare pe fascia care acopera muschii pectoral mare gi dinfat ante- rior, Cireumferinta: corpului mamelei_e foarte neregulati, datoriti faptului cd de pe _marginile ei pot pleca o serie de prelungiri in “diferite direcfii. Cea mai frecventé,"mai mare, aproape constant e cea arilard. ‘S-au mai desoris prelungiri mai mici, incon stante, faré importapta (claviculara, hipocon- dried, epigastrica, sternala), Corpul-mamelei-in intregul siu e constituit din dowd porfiuni distincte: 0 portiune periferi- ci mai moale, vascularizata, friabila de culoaré usor rosiaticd, e format preponderent din pa- renchim glandular; 0 porfiune-centraldi, albi- cioasé, mai densa, mai rezistenta, contine pu- fini acini glandular, fiind formata ma din ductele excretoare ale glandei inconju- rate de stroma.346 6 ORGANELE GENITALE FEMININE Dezvoltarea mamelei nu e i D a proportional cu Mase CORPulul mamelei, cf depinde in mare Foe mg, Ge abundenta festului eonjunctivor frat Wbcutanat, Volumul corpului mamelel e Pre ppulin variabil si marimea sinilor nu ne nteazi totdeauna si asupra dimensiunilor gi Productivitatit sale, La fete si la nulipare glanda fyPutin dezvoltata si toaté bombarea_mame- ei ¢ Gatorita in mare parte grésimii subcuta- BA Consistenfa form’, pietroasi, a sinilor e GGG de starea fesutului conjunctiv, a ligamen- lor suspensoare si de gradul de umplere cu Srasime a lojilor din spafiul premamar, Sarci- nile si aléptarea duc la relaxarea ligamentelor suspensoare si la reducerea cantitativa a grési- simi mentionate, ceeace determina inmuierea mamelelor gi le da aspectul pediculat. 4. Stratul celulo-grisos retromamiar este totdeauna subtire si confine o cantitate varie- gS, Schon sgh pin al tama eae 9 see en poet me et Se i a et as aera ae eee seesceas Sithtemeretatal ancien Pred a dere see in corp mele. 7. Corp “ bila de grisime. El se interpune intre fata pos- terioard a corpului mamelei si fascia muschilor pectoral mare si dinjat anterior. Grafie stratu~ lui retromamar, corpul mamelei alunecd pe planul subjacent. Disparitia mobilitatii arata c& un cancer al sinulti a invadat peretele to- . racic si constifuie un semn nefavorabil. Unit autor} conslderé e& corpul mamelel este ex- pring nto , asemanitoare oi renale, are provine din dedublarea fascel superficalls adic& {pisnolut profund, lamelos si mat. dens al fesutulul Celular subcutanat)” Fascia superfcilis din regiunea fnterioari gi superioard a foracelut se fixeazA in 30s pe clavieuld, apa seoborind, ader& de fascia pect Pui mare. Ajunod Ia corpil mamelel, fascia. superfil tig se dedubleand, ind o foi pre- sf alta retrome Hiesd. Relea prerecresrth Oe un ae pean oe ind prin micl Tamele se se inserd pe fata profun i dermulut Folfe resromemard e mal densi, mat bine fhalvidualtzatd;ea ‘rece Tnapola stratulut celular re- fromamar sl pétrande sub forma de tracturrmatiple fn eorpul mamelel, Intre nceasta Toit st fascia pecto- ‘alalul mare se elzeste un spafin, In care fesutll ce Inlar este lax, delimitind spat! ateolare (2 tamer Charan, are perme mpliace en {al normal pe planrile profunde. ft din fascia supertel See eee reread ce cavers ania Pec Geimande parte din ligamentele suspensoare ‘Am vazut ci prin corpul mamelet se infe- lege formatiunea discoidalé care rimine din mamela dup indepirtarea fesutului conjuncti- ‘vo-adipos si a ligamentelor suspensoare. ‘Vom descrie, in cele ce urmeaza, structura corpului mamelei la femeia adult. negravida sau corpul mamelei ,,in repaus, Acesta se com- pune dit parenchim si stroma. Parenchimul e reprezentat printr-un sistem foarte ramificat de duote. Stroma, formaté din tesut conjunetivo- adipos, cuprinde in interiorul ei structurile pa- renchimatoase. Parenchimulglandular sau (Glandula mammaria) se in mar variabi uli glandulae au o forma piramidala, cu si baza la_periferia glandei, Lobii sint separati inte ei prin tesut conjunctiv dens, in care se gaseste depozitata © mare cantitate de {esut adipos, La rindul lor, lobii sint subdivizati prin fine septe conjunctive in Lobwli (Lobuli glandulae mammariae). Fiecare lob e constitiuit dintr-o singuré glan- mammariae). dat asi (tubulo-alveolard)) foarte bo gat arborizatd, Intreg sistemul canalicular al unut ibutar unui canal colector pal, (Ductus_lactiferus) sau canalul_galactofor. Acesta se formeazd laFig. 928, Structura glandel mamare. Schema reprezint& ‘un lob glandular format din trei lobull baza lobului, este ugor flexuos si are un cali- bru neregulat ( > Inainte de a ajunge la baza papilei mamare, duc- talepeenintro dj i (4mm Jun- _— numité siquuselactis _ Ler (Sinus lactiferus), in care se va acumula aptele in intervalul dintre supturi. Dupa sinus, ductul parcurge papila si se deschide pe virful ei printr-un por lactifer (galactofor). Virful pa- pilei apare astfel ciuruit de orificiile ductelor (Area cribosa). Ductele urmeazi o directie ra- diara, converg spre papilé si nu se anastom zeazi intre ele. se continua in substanta lobulul divizindu-se intr-o forma ar- borescent4, in ramuri din ce in ce mai fine. Tau nagtere in acest fel intii duetele interlo- deservesc mai multi lobuli si apoi ultimele ramificatii, du Lares Acestea din urma se termina in fund de _ see sau sub forma unor muguri celulari plini zisi,muguri de asteptare®. La glanda mamara-in repaus, aceste dilatatii saculare si mugurii de asteptare au valoarea unor acini ru- dimentari, potentiali, care in graviditate si in laotafie vor deveni acini sau alveole secretorii Structura ductelor exeretoare e urmitoarea: 1a exterior se gaseste o membrana bazalé (la duetele in- tralobulare), 0 tunied conjunctivo-elasticd (la _ductele Interiobulare si lactifere); pe acestea stau doud paturi de celule: cele exterae sint elemente mioepiteliale, cele interne sint de forma ellindrica. MAMELELE © 347 Stroma corpului mamelei e de natura con~ junctivo-adipoasa si la femeia negestanta ea e totdeauna mult mai abundenta decit sistemul canalicular (parenchimul), pe care il inconjoara din toate partile (lobi, lobuli). Stroma e straba- tuté de numeroase vase sanguine §i iimfatice, nervi, precum si de o bogata setea capilard. Dis tingem dowd tipuri de stroma. In jurul ducte- Jor mari si mijlocii se gaseste o stroma densa formata din fascicule de fibre conjunctive, e stroma interlobara si interlobulard. Ea e ne- functionald si nu va fi influentata de starile fi- ziologice (ciclice, puerperalitate) ale femeii. In jurul canaliculelor mici, stroma e reprezentata prin fesut conjunctiv lax, mucoid si celular. Ea va suferi importante remanieri in sa.cind si in lactatie. Este stroma functionalé, intralobulara (pericanaliculara, potential periacinoasd), Nott privind nomenclatura. In privinta nomencla- turll, domnese unele confuzil, in terminologia clinica, mamela, sinul (Mamma), sint sinonlme cu glanda ma- mara. In terminologia anatomied franeezi si cea roma neasel tradifionals, termenul Corpus mammae din BNA. $i JNA, este tradus prin glanda mamara pro- priu-zisi. P.N.A. aduce o precizare, in senstl cd prin Corpus mammae se injeleye atit parenchimul glandu- lar (Glandula mamaria) termen nou introdus, cit $1 stroma conjuctivo-adipoass. Mamelele, organe hormonodependente, sint caracterizate printr-un accentuat dinamism morfologic si functional. Ca si in cazul caracte- relor de morfologie externa, si structura mame- lei este-legaté-de-etapele de virsta si de sti rile funcfionale ale femeii. Modificarile ciclice 1a femeia adult’, neges- tant; sint corelate cu cele ovaro-uterine. Ast- fel in perioada menstrual, canaliculele intra~ lobulare se retracta. In faza.proliferativa a en- dometrului, sub influenta estrogenilor, incepe 0 expansiune a canaliculelor, paralel cu usoara di- minuare-a stromef functionale, In faza secreto- rie a endometrului, sub influenfa progesteronu- lui, procesele ardtate se~accentuiazé. Aceasta succesiune de fenomene morfologice si functio- nale sugereazi starea de asteptare, de pre- gitire a mamelei, in vederea gestatiei si a lac- tafiel Mamela in graviditate si alaptare — sufera importante modificdri morfologice in vederea proditcerii si excretiel laptelui. Aceste modi- ficdri_intereseazd toate componentele sinului Am vazut in ce constau transformérile adapta- tive ale tegumentului (areola si papila) in ve- derea suptului, Grdsimea pre- si retromamara dispare aproape complet in timpul sarcinii; vor reapare dupa ablactare (Incetarea alaptari), Cele ‘mai importante si mai evidente modifi cari se petrec la nivelul corpului mamelei.348 © ORGANELE GENITALE FEMININE Acesta creste in volum in primul rind prin pro- liferarea parenchimuluiglandular, iar in sta- diile tardive ale sarcinii si in-alaptare si prin acumulare de colostru, apoi de lapte. Jn decursut sarcinii, corpul mametet parcurge doud stadii sau perioade pet mamelelparour Stadiul protiferativ, preseoretor, cores- punde primei jumatéti-a sarcinil sl se caracterizea7d printr-o puternica ramificare a. canaliculelor intralo- bbulare ale glandeimamare. Simultan din fundurile de sac si mugurit de astepiare al acestor.canalicule se dezvolté acinil sau alveolele — unitaile seretorlt ale glandel, Acestea au forma poliedricd, Peretele lor e format dintr-o membrana bavala pe care se gises¢ oud paturi celulare : la interior un epiteliu simplu ci- lindrie, secretor ; 1a exterior 0. pituré discontinud sle celule ‘mloepiteliale. Proliferarea si expansiunea ele- mentelor parenchimatoase se face in detrimental stro- mel functionale, care se reduce treptat. Din compo- nenta conjunctiva stromald persisté travee subjiri, sep- te, care delimiteaza lobulli, Doar in aceasta etapa glan= a mamard are structura el compels tubulo-cinen- sf, In sensul ca unitatile seeretorii-sint constitute iar lobulli au o existenta jaratia intre ei flind evidenta. apenas La sfirsitul acestet perioade glenda este complet stracturalizat din punct de vedere morfologie ct pabila de a funefiona. Stadiul- secrétor corespunde jumétatii_ a ‘nti proliferarea canaliculelor scade Inceteara. Apo celulele secretorit al~ Yeolare prezinta semne de activitate si elaboreazd ca~ Tostrul, un fichid seros (lapte incomplet) care contine apa, séruci minerale, lactoza, caseind si pufine grasimy In decursul 1a i, acinilsecretort_ au tun aspect caracteristic legat de siarea lor functional Eliminarea produsilor de secretie se face dupa moda- litatea apocrina pentru plesturile de grésime sl dupa cea merocrina pentru granulele proteice. Evacuarea Japtelul se face prin activitatea celulelor mioepitetisle din peretii alveolelor si a ductelor exeretosre sf mal ales prin suptul sugarulul, Dupa incetarea alaptérii structura mamelei revine la aspectele sale din perioada de re- paus*, Sinii unei femei care a alaptat, nu mai redobindese insé, caracterele morfologice ale femeii nulipare. ‘Reglarea hormonal a mamelei. Modificirile care se petrec in.timpul sarcinii si care pregi- tese glanda mamara pentru lactatie. sint re- glate printr-un mecanism-neuro-endocrin. La inceput intervin hormonii-ovarieni (estrogenii determina proliferarea_canaliculara, progeste- ronul constituirea.acinilor_secretori), apoi cei placentari. In ce priveste hipofiza, actiunea ei indirect prin releul ovarian — este bine cu- + noscutd. Actiunea sa directa asupra glandei nu este ins clarificatd. Se admite c& lactatia ‘este declangaté si mentinuta prin actiunea unui hor- mon. adenohipofizar, prolactina, hormonul lac- togen, identic cu hormonul luteotrop. Pe de alta parte, un hormon neurohipofizar, oxitocina determina contractia celulelor mioepiteliale din peretii alveolelor si a ductelor excretoare, $i prin aceasta determina eliminarea laptelui. Modificirile mamelei in functie de etapele de virsti ale femeii. La noul ndseut de ambele sexe, glanda sa mamara care in timpul vietii intrauterine-a suferit influenfa hormonilor materni, poate pre- zenta.o.scurté activitate secretorie de citeva aile (,lapte de vrajitoare"), In copilarie, mamela are o structurd rudimentara, find formata dintr-un tesut con junctiv dens si acelular. Sistemul canalicular este abia schitat. - la~pubertate, mamela se dezvolté bruse, odatd cu organele genitale, Dezvoltarea corpului mamelei se realizeaz prin proliferarea tuturor componentelor sale, atit parenchima- toase cit si stromale, dar mai ales prin acumu- larea de fesut adipos in reteaua de fascicule colagene interlobare. Am vazut cd starea a cestor rejele si abundenta fesutului adipos pe care-I confine ea, di forma si consistenta fer- maa sinilor la virgine si nulipare. In acest in- terval’ sistemul canalicular se extinde treptat spre periferie si ia aspectul glandei in repaus. Concomitent pielea isi desavirseste aspectul — areola si papila — iar fesutul grésos subcuta- nat se acumuleaza progresiv. ‘Mamela-in-climacteriu, Odatd cu in- mamela se atrofiazé trep- tat, Involutia senila intereseaza atit componenta glandular care se reduce, cit si pe cea stro- mali, care_prolifereazi si’ devine densa, scle- vobielind, Ca urmare, sinii devin mai mici, mai- duri, iar pielea se zbirceste. La femeile obeze mamela conjine 0 mare’ cantitate de fesut + grisos. ‘Mamela-la-birbat este un organ rudimen- tar, de dimenstuni foarte reduse (are 2—3-emm in diametru si-0,5 em grosime). Are o consistent’ fibroasd sie formata fn mou predominent, din fesut conjunetiv dens. Corpul ma- melel are aceleasi elemente structurale ca sila fe- meie, insé reduse ca numér si dimensiuni. Se glsese si ducte laetifere care se deschid pe papila, dar ele Sint scurte, inguste, putin ramificate si lipsite de ter minafil alveolare. La pubertate, dar mai ales in unele conditii pa- tologice (de exemplu tumori testiculare) sub influente hormonale, se poate constitui o hipertrofie a ma- melei, numita ginecomastie VASCULARIZATIA SI INERVATIA MAMELEL -Arterele provin, cu. numeroase variaii indi- viduale, din: toracica interna (ramuri perforan- te, ramuri mamare), din toracica lateral, tora- -cica suprema si intercostalele posterioare II- Ill-IV-a, Ramurile plecate din aceste artere asigura un bogat aport sanguin. Ele formeazao-rejea situata in stratul celulo-griisos prema- ‘mar (refeaua superficialé, importanta de cu- noscut in operafiile estetice), din care se ris- pindese ramuri la lobi, lobuli si acini. In jurul acinilor se formeazi o refea periacinoasa. (lvenete iau nastere din refeaua capilard pe- riacinoasa. De aici se aduna intr-o refea larga, situaté tot in stratul premamar (refeaua su- perficiala), care devine foarte vizibilé in timpul Jactatiel — Venele plecate din aceasté rejea urmare: ji se ie i ele comunicd larg cu venele superficiale ale gitu- Jui si ale peretelui anterior al abdomenului. Eaeancaemee 2 impart dupa origi- nea Jor, in 9 le $i profunde. Cele super- ficiale colecteaza limfa de la nivelul pielii, in- card! te cea principald, trece prin limfonoduri situate la marginea infe- rioard.a_pectoralului mare (la incrucisarea cu coasta- III, limfonodul *Sorgius) si ajunge la ‘nodurile azilare (grupul pectoral $i apical)./2. Calea~parasternalé, urmeazi colectoarele lim- fatice dispuse pe marginile sternului, care de obicei insojese vasele toracice interne gi se -varsi in limfonodurile supraclaviculare sau Fig, 329, Limfaticele mamelei, prtonde, — 2. Nodhsltnfatie spractyi- lt: fare spice, 4. Noda Stair sxe ace dare, tr — Nee nace Eee aieesalte 7 Noda lmftce pecitle. — 8. Nod eclries 9, Nodal ioe prsteane, MAMELELE @ 349 direct in trunchiul jugular. Pe traiectul colec- toarelor parasternale se gasese pujine limfo- noduri. Vasele limfati "anas- tomozeazi cu cdi limfatice profunde: intercos- tale si mai ales mediastinale (accasta explicé interne: bronhopulmo- nare, pleurale, mediastinale, in coloana ver- ‘tebrald — ale cancerului. mamar), Se stabilese stomoze si cu vasele limfatice parasternale i rtea opusd (metastaze paradoxale).chi Ca- lea-transpectorala — cuprinde vase care per- foreazd fie-numai-pectoralul mare, fie ambii pectorali si se varsd in nodurile axilare sau supraclaviculare. ; | In cancerul mamar, pe lingé ablafia sinului se face ablatia mugchilor pectorali precum si 2 nodurilor limfatce aailare gi supraclavieu- lare, impreuna cu jesutul celulo-grasos in cat sint’ cuprinse (mastectomia largitd Halsted). Jn rezumat — putem spune cA limfaticele mamelei ajung la urmatoarele grupe regionale de limfonoduri: axilare (principale), subclavi- cculare si toracice interne. Cunoasterea limfa- ticelor sinului este de mare importanta pentru infelegerea si explorarea metastazelor in can- cer, ~Nervii provin din ramurile supraclaviculare ale plexului cervical; din ramuri toracice ale lexului brahial; din’ nervii intercostali. II-IV, fh afard de acest! nervt somatic; mai vin la mamelé si fibre simpatice pe traiectul arterelor. Filetele nervoase din dceste multiple surse.se termina: a) in piele, unde se gasese numerosi corpusculi senzitivi; b) in fibrele musculare netede ale areolei si mamelonului; ¢) la vase sila glande. Secretia glandei este ins& reglata in primul rind pe cale hormonala, Anatomie aplicat&, Inflamatia mamelei (mastita) este destul de freoventa, mai ales in petioada alap- tari, Ea poate da nastere unui abces, care poate ra- mine localizat la un lob, datoritd faptului cd lobii sint izolafi intre ei prin tracturi conjunctive dense. In felul acesta, ceilalfi lobi isi pot continua activi- tatea permifind de obicei alimentarea copilului, Straturile celulo-adipoase.pre- si retromamer pot 1 sedjul unor-flegreoane. ‘Tumorile mamelet sint destul de freevente, Uncle sint benigne (ipoame, chiste, fibroame, adenoame, 4); ele sint-cireumscrise, incapsulate, independente de restul glandei, mobile. Altele sint maligne — can- cerul.sinulud, In acest eaz tumora contracta de tim- puriu aderente, infiltreazé fesuturile invecinate, este deci imobild; nodurile limfatice axilare sint invadate de metastaze, In mastoza chisticd (boala lul Reclus) considerata o stare precanceroasé, mamela e presdrata cu formatiunt chistice si nodull stlerosi Dintre localizérile tumorale maligne la femeie, canceral mamar ocupa din punct de vedere al free: venfei fn fara noastra, locul al doilea (imediat dup cel al colulul uterin). $i tn acest caz, prin stabilirea Precoce a unul diagnostic corect si instituirea unui tratament corespunzator se pot obfine rezultate bune.350 @ ORGANELE GENITALE FEMININE Explorare, Mamela fiind un organ superficial, se prejeazd ch ugurin\é examenului clinic. Prin inspectie Tr psetva forma exterioard a sinului gi eventualele {modified ea se executd aplicind toata parma ,deschisd pe mamela si comprimind-o pe pla- Tae, gCostal subjacent, Tse investigheazd asifel Trobilitatea si prezenta unor formatiuni tumorale, Se vor palpa totdeauna si limfonodurile axilare, impxPlorar Ogicd. — Radiografia Sonpla a sinului poate pune in evidenta o tumor si Sour! Periferic al ei. Mamografia sau ‘mastogratia se face prin injectarea tnei substante radioopace prin ductele lactifere. Se objine imaginea sistemului de canale al glandei, evidentiind eventualele sale mo- dificari. Calea de acces este usoara, directa, pe cale ante- tiearé in abcesele mamare tmastitele puerperale) in- ciztile vor fi orientate totdeauna radiar spre a nu secfiona ductele lactifere! In flegmoanele retromamare incizia se face in sanful submamar. Pentru recoltarea materialului biop- tic, inciziile tegumentului se fac circular, paralel cu circumferinja areolei,