i ANATOMIA APLICATA A MEMBRULUI! SUPERIOR ANATOMIA TOPOGRAFICA A MEMBRULU! SUPERIOR Membrul-superior prezint& urmatoarele.regiuni topogratice: deltoidian’, brahiala anterioara si poste- ‘icara, regiunea cotului, anterioara si posterioara, — antebrahiala — anteri miini si paima. Din necesitati mous al membrului superior, inglobam ai lara, infractaviculara si scapular (regio axillaris) Avila este regiunea situat® la radacina membrului superior si cuprinde toate partile moi situate inte to- race, brat, scapuld si articulatia umérului, Ea are forma nei piramide patrulatere, cu vitul trunchiat situat su- re ‘Axila prezint& patru pereti, o bazé si un vi (ig /PERETELE ANTERIOR este format din: piele, (subjire), paniculul-aoipos (mai bine reprezentat in partea superioar’, continind rrsupraciaviculare din plexul cervical, mperforante ale nn.intercostali, vase superiiciale), fascia superficialé (care in partea super- joard a regiunii se dedubleazé pentru a inveli mpla- tysma) gi din-mmmarele si micul pectoral, invet in fascille for. Lateral, intre mm.pactoral mare si deltoid se delimiteazé santul-deltopectoral, in care se afl’ \oefalica si rdeltoidiand a a.toracoacromiale. Peretele anterior este. delimitat. superior de claviculd, inferior de marginea. inferioars a mpectoral-mare, lateral.cle m.deltold, ar me= -dial de o linie care coboaré de ta unirea trel- mil laterale cu cea mijlocie a claviculel, /PERETELE POSTERIOR’ este format ‘superior de m.subscepular $i inferior de m.ro- -tund mare, uitimul find dublat de mlatissimus ‘dorsi. M.latissimus dorsi inconjura marginea inferioara a m.rotund mare gi se ageaza an- terior de acesta, PERETELE MEDIAL, este format de pe- retele toracelui (primele coaste, spat costale cu confinutul lor $i primele digital ale minjat anterior). Pe-m.dintat anterior intas- cia sa se gasesc a.toracicé lateral, $infora- _cic-tung. ae este format de feta medlalé a articulliel uméruui si de: hu- -merus, acoperite la acest nivel de mm.cora- ‘cobrahial si biceps brahial. VIRFUL AXILEI este delimitat superior do claviculé si m.subolavicular, inferior de pri- ma coast si de insertia ta acest nivel a _m.dintat anterior, antero-medial de unghiul format intre clavicula si prima coasta, iar postero-lateral de proce- sul coracoid $i ig coracoclavicular, El este impartit de insertia mscalen anterior in doua spatii, unul antero- medial prin care rec vsubolavie $i trunchiul limfatic ‘subclavicular si un altul postero-lateral prin care.trec asubclavie si trunchiurile plexului-brahial. Virlul axilei corespunde locului-in care vasele subclaviculare-se continua cu. cele axilare (fig. 63). -BAZA AXILEI este formata de piele, care este scobit’ datorité aderentei sale {a fascia axilard, prin lig.suspensor al axilel. aceasta depresiune este denu- mila fosa axiard (fossa axillaris), Bogatia sa in folicul pilosi, lande sebacee si sudoripare, explica freoventa furunculelor sia hidrosadenitei (fig. 84). CONTINUTUL AXILE! — axila confine SSS” ‘cu ramurile ei, saxitang? cu tributarele ei, elementele P toate acestea cu- prinse intr-un fesut adipos bogat. Pentru sistematiza- rea continutului axel, putem cistinge un manunchi vasculonervos principal format din &| manunchiurl vasculonervoase ‘secundare derivate in primul. MANUNCHIUL VASCULONERVOS PRINCIPAL este format din aaxilaré situata lateral si din vaxilard situat medial. Medial de v.axilara se afla n.cutanat brahial medial; ince cele doud vase nn uinar $i cutanat ‘antebrahial medial si ganglionii imfatici centrali $i api- Aigd2 SkCIIUME SAGITALA PRIN AKA (dopa: H ROUVERE) 59Mpsctroie mor Aocee omens F.3'~ SECTAME TRAYSKERSALA PRUE WREML Ai. (STIG) cal, Lateral de areera se gisese nme “dian si musoulocuianat, iar posterior “An.radial gi axitar, ‘MANUNCHIURILE VASCULONER- VOASE SECUNDARE sint in numar de ‘rei: ménunchiul vasculonervos-mecia! situat pe peretele medial-alale, este - formal de-sus:in.jos.de: aioracicdysu- ae perioard, atoracoaoromiald, cui, ‘em crathoorachige ‘an.pectorali — care formeaza ansaypec- vi toralior, aforacioa-laterald cu wesatelie ‘si ganglionli pectoral, iar posterior de ‘aceasta rutoracie lung; ménunchiul vas- culonervos posterior, situat pe poretele posterior, este format -din nn. gi a.subs- capul i gg.subsce- ‘pularl; ménunchiul vasculonervos fateral ssituat pe peretele-lateral, format de TESUTUL ADIPOS AL’AXILE! ocupa spatul dint formatiunle descise sl se continu ex al dn rg veein®. AS ay tfel, anterior, se stabileste comunicarea 84. — SECTIUNE TRANSUERSALA. PRIM AXILA | cu ‘spatiul retr-pectoral, posterior cu (tops UROL Aiud patil dintra mm.subscapular si dinfat anterior far lateral cu cole din regiunea Scapulard (pe traiectul vasetor circu floce scapulare) si din ragiunea bretu (pe tralecul vaselr brahiale si brariale protunde)._DESCOPERIRAI. (fig. 85) A. $i vaxilard se proiec- {e228 pe linia care uneste procesul coracoid cu virful axilei. Ea poate fi descoperité subclavicular, retro- si transpectoral, Bolnavul este agozat in decubit dorsal, Cu memibrul superior in abductie la 90°. Pentru calea subciaviculara se face o incizie lunga de 8-10 cm pa- raleld cu fata inferioard a claviculel. Se incizeazd pie- lea, fesutul conjunctiv subcutanat, fascia $i m.pectoral mare, pina tn spatiul retropectoral. Apol, se abate in jos m.pectoral mare, sub el identificindu-se fascia m.subclavicular, care se sectioneaz@ in lungul clavicu- lel, M.subclavicular se abate in sus si prin transpa- renja lamei profunde a fasciei sale se observa An.pectorall. Se disociazé lama profunda a fasciel subsiaviculare, se departeaza lateral nn.pectorali si se izoleazé cu gra acaxiiard, : Pentru calea retropectorala, tegumentele se inci- zeaz4 de la virtul axilei posterior de m.pectoral mare. Se disociaz4 planurile superficiale pind la m.coraco- brahial, se incizeaza fascia acestuia si se indeparteaza mugchiul in sus. Se introduce indexul posterior de mugchi pina la os, deplasind apoi degetul posterior se simte cordonul dur format de n.median, pe care i izolém si indepartsm in sus. Posterior de rumedian se gisesc vasele axiiare. Calea transpectorala este mai putin folosité si necesita sectionarea m.pectoral mare din spatiul al ttellea intorcostal pind la brat gi apo a m.pectoral mic, ceea ce da o vedere larga asupra axil Aceeasi tehnicd se foloseste si pentru descope- rirea nn.median, radial, axilar $i ulnar, pe care Ti iden- tific dupa raporturle lor. REGIUNEA INFRACLAVICULARA (regio infraclavicularis) Se intinde intre clavicula (superior) gi prima co- asi (inferior). Astfel, ea participa la formarea peretelui ‘anterior al axle in partea lui superior STRATIGRAFIE: pielea, fascia m.subolavicular, msubclavicular, v.subclavie, tendonul de insertie mscalen anterior, a.subclavie si ligg.costoclavicular si ‘coracoclaviculare. Dorsal, aceasta regiune vine in ra. port cu trunchiurile gi cu fasciculele plexului brahial si cu cupula pleuralé. REGIUNEA SCAPULARA (regio scapularis) Regiunea scapulara este superficiala, cores- punzind fetei posterioare a scapulei, Ea este limitata superior de marginea superioaré a scapulel, medial de marginea medial a acestela, lateral de linia ‘conventionald intinsa de la ecromion la marginea pos- terioard a tuberozitafi deltoidiene, iar inferior de mar- ginea inferioard a m.rotund mare; profund, corespunde feel posterioare @ scapulel Regiunea este de forma convexé, find traversata oblic de spina scapulei, care se termina lateral cu acromionul. Superior $i inferior de spindi se afla fosele supra: gi respectiv infraspinoasa. ‘STRATIGRAFIE: pielea (subtire, mobili, lipsité de par), fesutul conjunctiv subcutenat (lax, organizat int-o fascie superfciala cu doud foite; este frecvent ssediul unor burse subcutanate in dreptul rellefuritor ‘osoase), planu! musculofascial, La nivelul fosei su- 25-85. 6 AESCOPERIREA A, AKLARE (sairaacxanccean)