Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 7+8 A.C. A Peretelui Abdominal Si A Zonelor Herniare PDF

    Uploaded by

    bbddd
    15 views21 pages

    Original Title

    7+8 a.c. a peretelui abdominal si a zonelor herniare.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    15 views21 pages

    7+8 A.C. A Peretelui Abdominal Si A Zonelor Herniare PDF

    Uploaded by

    bbddd

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 21
    1 Ar%8 ARHITECTURA FUNCTIONALA A PERETELUI ABDOMINAL Peretele abdominal este constituit.din musculatura abdominal, acoperité de fascia superficial’ a abdomennlui, de un strat mai mult sau mai putin intins de fesnt: celuloadipos gi de piele. Muschii abdomenului sint reuniti intr-un sistem ce realizeazi, o veritabili arhitectur’i functional si care asiguré cel mai inalt grad de eficacitate (8, 10). : “ ii care cireumseriu peretele abdominal olailamplatit in cinei -grapuri; anterior, . format. din’ mugchiul drept abdominal si piramidal ; din care fac parte cei trei muschi lati ai abdomenului, respectiv blicul intern si transversul ; a) compus din mus- chiul pitratul lombar, mare gi p , cirora li se mai pot adauga musgehiul latissim san dors 1 83 mand a muschiului } Superior, reprezentat de diairagms ; inferior, diafragmul (1, 3, 4, 9), Musculatura abdominal igi are originea in mai multe miomere si, in consecintai, este inervaté de mai multi nervi sezmentari, fapt ce conferk posibilitatea contractiei sectoriale a acestor mus O alt&é caracteristics © coustituie faptul ¢ bd prezintil, fiecare, cite a VrOZ: a b n si transversul au si o apo- timp ce oblicul extern se continu posterior cu adera la aponevroza posterioari a transversului i mare, intra in constitutia fasciet Prin aponevrozi trebuie si se inteleagi un tendon aplatizat, dens, format din yesut colagen fe ic, ale cirui fibre sint usor eviden- tiabile. Aponevrozele si mugchii iji in fascii, care reprezinti, con- densiri ale fesutului conjunctiv intr-o piturd omogend, a cirei grosime variazi de la un strat diafan la o lama destul de gtoash. Fascia salis, infeleasti ca o fascie de ciptugire a muschiului si aponevrozei trans- versului, este bine definita anatomic si in ultimii ani i s-a conferit un rol important in cura herniei. Din faseiile mugchilor largi ai peretelui abdominal se diferentiaz, ca entititi, niste grupiri conventionale, chirurgicale, numite faseii inter. i care § schii i. Aceste fascii, una superficial’ (intre i i oblicul intern) si alta profunda (inire obliew! intern si ‘transvers), pe ling’ faptul ci separ’ straturile musculare, usurind actul chirurgical, participis gi la formarea fasciei cremasteriene. Lia nivehil aces- 10 ARHITECTURA FUNCTIONALA @ PERETELUL ABDOMINAL tor fascii se pot produce herniile interparictale. Trebnie mentionat ei fas- cia interparietali profund’ este frecvent deficitars in rogiunea inghinal si datorit% acestui fapt, deseori, oblicul intern este atagat transversului _ Ligamentele prezinti 0 vasti varietate morfofunctionala de la struc turi dense, rezistente, cum este ligamentul inghinal, la structuri delicate de tip areolar, ligamentul interfoveolar. _, oadrilarhitestitil-funeponalo-a-porctelul-abdominalsxe-disting sint gauacios, ) Pl rezentat de coloana vertebrali. (Giana corespunde-linieinalbe. abdominale mediane care result contopirea pe linie mediani a aponevrozelor anterioare ale muschilor oblie extern, oblic intern si transvers (fig. 1). ‘Linia albiy abdominali medianii se intinde intre procesul xifoidian al steraului si simfiza pubian’. La insertia superioar’, intre procesul xifoidian gi linia albii, se afl o bursa, seroasit prexifoidians ; iar Ja insertia inferioara, se bifurci in doud ligamente, unul suprapubian anterior si altul suprapubian posterior, din col anterior desprinzindu-se un contingent de fibre pentru a forma ligamentul suspensor al penisului la birbat, respectiv al clitorisulai Ja, femei ‘Linia albi, abdominal median’ pro- zintd un segmet iperior mai larg, care y se intinde la aproximativ 3—4 cm g.sub inelul ombilical, si un segment inferior “pet foarte i de aspect liniar. Are o Iu em, o grosime de apro- xsimatiy 0,4 em gio litime maximi de 2 em. Corespunziitor portiunii mijlocii a liniei albe abdominale mediane se aflii ise inelul ombilical, prin care la fit trece cor- 2. donul ombilical. Ombilicul se prezinti ea o depresiune cicatriceals rezuliat& prin see- tionarea cordonului ombilical si inchiderea orificiuiui ce poartd: numele de ine! ombi- lical. Are forma unei depresiuni cireulare Fig. 1.—Linia lb’ abdominalé in interiorul cireia proemin o unin ae mamelonar’ cicatriceali, inconjuraté de 4, emo sii i a angola mig. pve ical. 4- Segmentul inferior, ingust, UD cadru cutanat. Corespunziitor ombi- al liniel albe. 5. Simfiza pubiani. 6 Iieului, peritoneul parietal prezint’ o depre- ae Baan Pee ete siane ce poarti denumirea de gropiji entul superior, Litit, al x 7 Seonental superior ae wade iat OMbilicakd posterioari. La acest nivelse pot Douglas. 9. Ligamentul suprapubian. produce herniile ombilicale. ultimul, de naturi osoasi, ARHITECTURA FUNCTIONALA A PERETELUT ABDOMINAL u in afar de inelul ombilical, linia alba abdominal: median’: mai prezintit o serie de miei orificii traversate de vase si nervi, orifieii prin care se pot produce hernii ale liniei albe. Acestea sint mai freevente in segmen- tul superior mai larg si poarti mumele de hernii epigastrice. “Stilpul anterolatera¥este reprezentat de linia albiv-abdominalit late- -rali, care corespunde marginii laterale a teeii mugchiului drept abdominal ccoultit prin suprapunerea zonei unde portiunea muscular a oyabilicu- ae i. Trebuie mentionat ei Deaiacet ee. rifel inolt zona, oblionli extern e nfli col sal lateral, zona obit i intern este uyor concava spre lateral, iar zona transversului este con- cavi spre medial, constituind linia, semilunarit a lui Spiegel, unde se pot produce hernii ale liniei athe abdominale laterale sau ——- _Slilpul posterolateral este format din aponevrozele posterioare a st n si transversului. Ii wrekeoreaeatibeserchiaiat oblic ie intern intr in constitutie fasciei toracolombare prin aderenta sa la. aponevroza muxehiului latissim. Aponevrozaposterioart 2 musehiului transvers so trifureit : foita anterioarit trece anterior de piitratul lonsbar, mijlocic merge posterior de acesta si foita posterioartt intr in con stitutia fascici toracolombare. Corespunziitor stilpului posterolateral, se delimiteaz’ tetragonul lombar si trigonal lombar, prin care se pot produce herniile lombare (8, 12, 15, 16 B are urmik- toarele limite mugehiul dintat p rio} In aria tetragonului lombar se afli, aponevroza posterioar a muschiului transvers, iar eitre unghiul superior, ligamentul, Pe aponevroza posterioarii a transver” sului se observa un $ (euzinetul adipos al lui Charpy’), care are rolul de a favoriza glisarea aponevrozei muschiului latissim (fig. 2), este mubngint riot cnr i. Avia ret de chao (fig. 3). Gonigaioantineng 80 cal srbitelt functionate a peretelui Ps ecg cc sint Conitura muscilard anterioardrare 0 divectio vertical si este repre- ventatit de nmschiul drept abdominal si muschivl piramidal. Acesta din urmi este un muschi mie i ineonstant, triunghiular, cu baza la pube si virful in sus spre linia alba, situat anterior de portiunea inferioari a drep- tului abdominal. Majehinldrepisabdominal are rol in i in functie de punetul fix, precum gi Hai oat sit pubiene gi tubereulnl pubian. Pe traicetul acestui mugehi se steer, in general, trei intersecfii tendinoase, la care re mai adaugii, uneori, una tau i oauralceate sub nivelul ombilicului. O remared de ordin practic 0 con- 2 ARHITEOTURA FUNCTIONALA & PERETELUL ABDOMINAL stituie faptul cX dreptul abdominal-nu aderi la lama posterioari a tecii sale, dar aderi, prin intermedinl Intersetillo tendinoase, ta cen anteri- cantonarea intre interseclii a waui proces patologie terior si posibilitatea. difuzirii lui, daci procesul ae can \ \ Fig. 2. — Totragonul tombar al tut sau spatiul Tui Grynfelt A, Maschiul dintat posterior si inte 1. Tatissin — som dorsal a oricc-tombars. J. Muschi! oblieWiteen. 4. Mus

    You might also like