| p49. ESOFAGUL @ 67 * ‘ESOFAGUL (Bsophagus) Esofagul este un conduct musculo-membra- nos prin care trec alimentele din faringe in stomac, CONFIGURATIA EXTERIOARA “sLimité, sbimitaysuperioaraeste réprezentata fasciculului cricoi- prin margineavinferioaré a dian al constrictorului inferior al ‘faringelui. Planul separativ dintre faringe si esofag ras- punde, dupa cum am vazut, marginii-inferioare a gi se Pi variazé dupa pozitia capului, urcd in extensie si coboara in flexie. La batrini limita coboara din. cauza relaxarii generale a musculaturii si a organelor. Limita.inferioaré este formata de cardia, o- rificiu prin care esofagul se deschide in sto- mac. Acestypunet se proiecteazé inapoi pe ver- ‘fehansaaieasasseels, iar inainte la inserfia ce- Reamintim cA de la dinfii incisivi pind la ori- ficiul superior al esofagului este o distanta de ‘1Secmolaybarbab si de 13-cmelacfemeie. Daci finem seama 25) emp rezulté ca o sonda parcurge o distanta de aproximativ 40 cm ca si ajungi in sto- mac. ‘Traiect: Situafie. Directie. Esofagul strabate egiunea gitului, a toracelui, diafragma si a- ., se termina in stomac. To- jungind in abdomen, pografic, i se disting patru porfiuni: cervicald, a 1u mediastinal, diafragmatica si ab- Unit autori, inclusiv Nomenclatura Anatomicd de 1a Paris, distingesofagului doar trei porfiuni: cervi- ‘cala, “toracied si abdominal — aceasta din urma fmelade si portiunea diafragmaticd, Datorita impor~ tanfel_ sale ‘medico-chirurgicale noi menjinem indi- vidualitatea acestei ultime porfiuni. Esofagul descrie un numar de inflexiuni. U- nele din curburile esofagului sint in plan sa- gital, celelalte in plan frontal. esofagal nu ramine aplicat pe coloana vertebral, ci se depiirteazd-de ea, descriind 0 curba cu concavitatea anterioard. E] prezinté si dowd curburi in plan frontal: curburd superioard, cu concavitatea la dreapta si una inferioard cu concavitatea la stinga. Inifial, la continuarea sa. cu faringele, eso-" fagul i. Coboard a- proape a coloanei : "foarte putin deviat spre stinga, pi- ni i Aici eso- fagul se inflecteazA spre dreapta pentru a face loc arcului aortic. Redevine median si la nive- lul vertebrei toracale a 7-a deviazd din bu spre stinga urmind un traiect paravertebral pi- na la intrarea i c. Devierile patologice ale coloanei vertebrale sint urmate si de eso- fog, facindu-i uneori imposibil cateterismul. “Dimensiuni. Esofagul are in medie 25 em. In mod schematic aceasta lungime este astfel repartizatd: 5 em pentru porfiunea cervicalé, SEH SGN as68 © APARATUL DIGESTIV pentru. gi 4 cm pen- tru (1,5 em pentru portiunea i 2,5 cm pen- fru porfiunea abdominal). Am vzut 4 dru- mul parcurs de o sonda de la arcadele den- “tare pind in stomac este aproximativ de 40 cm. ‘Formisi-calibru, Forma si calibrul eso fagului variazA dup’ cum acesta este In stare dé vacuitate, sau in stare de distensiune, In. starede-vacuitate. Examinind esofagul (pe cadavru) in stare de vacuitate, vedem ci are aspectul unei panglici musculare. Pe sec- fiune transversal lumenul esofagului se pre- Som zintd ca o fisura cu perefit’ mai mult sau mai Lumenul este virtual la ex- tremitati gi are o formé stelata din cauzd pli- celor mucoasei, fn timp ce in rest forma sa este eliptici. Dupa ce esofagul a fost insuflat sau injectat cu apa si mai ales dupa ce i s-a luat un mulaj cu gips, el araté © neregularitate de calibru, prezentind por- fiuni dilatate si portiuni ingustate. Se descriu urmétoarele zone ingustate: una in porfiunea, inifiald, alta Ia mijloc sia treia in porfiunea terminald; sint strimtorile fiziologice cricoi- diana, bronho-aorticd i diafragmatica. “Strimtoarea cricoidtana se gi- seste sub cartilaj si réspunde gurii esofagului (vizibilé numai la omul viv). Ea apare din cauza contractiei fibrelor inferioare ale constrictorului inferior al faringelui, dispuse intr-un fascicul transversal (Pars fundiformis). Pe sectiune transversal mucoasa prezinti 0 forma stelata datorata plicelor ridicate de un plex venos bine dezvoltat. ‘Strimtoarea bronho-aortica este cauzati de prezenta aortei gi a bronhiei stingi. i se gaseste la nivelul orificiului esofagian al dia- fragmei i este produsd de constrictia inelului muscular diafragmatic. | Intre porfiunile ingustate se gasese porfiuni ditatate, Se descriu trei segmente dilatate: seg- mentul cricoaortic; segmentul bronhodiafrag- matic; segmentul subdiafragmatic. Deasupra diafragmei, segmentul bronhodiafragmatic are © usoara dilatare ampulard pasageré — ampu-— 1a epifrenica. La nivelul porfiunilor-dilatate calibrul eso- Jagului este aproximativ de 2,5-em; iar la ni- velul lor--ingustate, aproximativ de Se admite ci o sondé cu diame- trul de 1,4+em, poate trece prin toate zonele ingustate ale esofagului. ‘Rexistenja-sivdilatabilitatea? Esofagul este foarte rezistent, el se rupe la presiunea unei coloane de un metru de mereur. Este moale si se largeste cu usurina, dar este pufin exten sibil in sens longitudinal. De aici dificultatea de a apropia segmentele rimase dupa extirpa- rea unei portiuni mai Iungi a organului. ‘“Mijloaco-derfixare. Esofagul este mentinut in pozifia sa prin: continuitatea cu faringele; continuitatea cu stomacul; vase si nervi; fasc!- culele-musculare care plecate din esofag, se fi- xeazd pe organele vecine. ‘ralectul Jul, esofagul trimite expansiunt care se fixtazi pe organele vecine. De faeeea a fost comparat cu 0 planti agifdtoare, U- nele din ‘au o dezvoltare mai mare $i au fost descrise : traheoesofagian, bron- ‘sophageus) ig (M. pleuroesopha- geus), sn, tiroesofa~Bian, vertebroesofagian, frenoesofa, aL uget). Nanigl lor erat ‘orzanee pe care So ay tUe- aga cd 0 sondé sai 18 cm dlametru, La nivelul portiunilor ingustate se oprese corpil Strdini, locul de elecie tind strimtoarea ‘broshees vile —sirimton Pe traiectul esofagulul se pot intiini stricturi sau Ingustiri patologice. Unele sint de natura spasties, se datorese unel cont i sint controlate prin intermediul vagulul, Se localizeazh mal ales la extremititile organulul. In afard de ste- nozele spastice, esofagul mal prezinta stenoze clea teiclale. Unele ‘survin in urma vindecdrit leziunilor ramase dupa Ingerare de lichide corosive (in special sod& caustica). Ele se pot localiza la nivelul oriedreia Gin. cele ‘rel strimtort -anatomice ale organulul, dar _dlatra mal ‘eu seama la nivelal etlel diate a sint de naturd tumoral, mal treevent canceroass, datestaetl poate prezenta. si siune, far att Hy me, tar_alf unge factor! ae ne (a vVerticulli superiori sau dis iverticulii- iui Zenker), se gasese 1a nivelul ingustarii ericoldiene, Acolo, la, uni- rea faringelui cu fsofagul, existA un punct’ slab pe peretele posterior unde poate apirea‘o depresiune, care accentuindu-se devine un diverticul. a tractiune: (diverticulii sau divertionlii Tui se gases la nivel ‘home- diastinale si se di produse de ade- renfele organului cu formatiunile vecine (nodurile limfatice), ‘Esofagul este invelit de un strat celulos pe- riesofagian. In acest fesut periesofagian se dez- volt flegmoanele esofagiene. Prin intermediul acestui strat celular, esofagul vine in raport cu organele invecinate. Portiunea cervical: (Pars cervicalis) se in- tinde de laa 6-a vertebra cervical pind la un plan orizontal care trece prin marginea supe- rioaré a_sternului si vertebra a 2-a toracica. ‘Topografic, se gaseste situatA in regiunea sub- hioidian. i i sint urmatoa- rele: ; Posterior,-cu coloa- navvertebralé tapetatd de mugchii preverte- - Reofagul. — 2. X, fringe recurent stag! — 5, Trabeen. — 4. Istnul landel Ure. ~ 3. Zo- lateral Qcept al glandel tilde, = G. N. tai recurent drept. — 7M. Tung al stata — (a vertebral — 9, V. vet ini brali; lateral’ cu lobii ESOFAGUL 69 corpului tiroid, nervii re- curenti, si ceva mai la distanté cu ménunchiul vasculo-nervos-al-gitului si cu. simpaticul cer- vical. Dam citeva detalii privind aceste* raporturt. Gsofagul vine in raport eo traheea, In partea superioara, traheea acoper& complet eso- a ere fee. Anferioara din caae ened or ul in ‘sofagul va depisl spre atin: traheea. Acest raport justified abordarea chirur- ae esofagulul prin partea stingA (esofagotomia externa). vertebralf prin spatial retroesofagiay retin ato retroesofaglan, deliltat de cd tre doud desparfitori sagitale intinse de la ‘marginile esofagului la fascia prevertebrala. Acest spatiu con- ‘finua spatial retrofaringian unde pot migra: flegmoa- Be, partite laterale, esofagul are ra- Porturi imediate si raporturi mediate, Raporturi imediate. La-dreapta, esofa- gul vine in raport exclusiv.cu-traheea, din cauza deplasérii Iui la stinga. Raporturile cu corpul tiroid sint majpindepértate. La'stinga, el este in-raport cu corpul tiroid, slngeut ‘drept merge de-a iungul marginii a i, iar laringeul recurent. sting in tanh dlr tae acolo. Tot pe tore cote ulUi, intre acesta si trahee, se gasese nodurile limfa- tice paratraheale sau recurentiale, situate de-a lungul nervilor laringei recurenti. ~Raporturile mediate sint ou: arterele ca- rotide comune, cu simpaticul cervical si cu planurile Tegiunii» earotidiene (piele, _sternocleidomastoidian, mugehii subhioidieni). Aceste raporturi sint mai apro- Piate in partea stingd decit in cea dreapté, din cauza deplasarii organului in spre stinga. “Porfiunea'toracies’ (Pars thoracica) incepe Ja nivelul orificiului superior al toracelui, co- board. prin mediastin si fine pind la hiatul e- sofagian al diafragmei. Este imparfité in doud segmente. Limita separativa se giseste in drep- tul vertebrei a 4-a toracice, La acest nivel tra- heea se bifurcd, motiv pentru care portiunea suprajacenta a esofagului se numeste supra- -bronhicd iar cea subjacenté segment subbron- ‘hic. Tot la nivelul acestei vertebre esofagul tre- 4 MA DS; C129470 © APARATUL DIGESTIV TOOT EG. a wept.ce printr-un defileu format de doud arcuri vas- culare: arcul aortic si arcul venei azigos. De pce ‘segmentul superior se numeste supra- aortic, iar cel inferior segment interazigoaortic. Segmentul-suprabronhic sau segmentul-su- praaortic, este in raport: ea (de unde si numele Anterior cu trahe ei de segment retrotraheal) si cu originea bron- hiei stingi. “Posterior, cu coloana vertebralé. cu pleurele | + mediastinale. Raportul cu pleurele are 0 mare | valoare practicd, chirurgicalé, atit in segmen- tul suprabronhic cit si in cel subbronhic. Intre pleure si esofag se gasese organe im- portante, Astfel la nivelul cele de a 4-a ver- i vasculare, tebre toracice, trec cele doud arcuri v al aortei gi igos, Raporturile cu bron- hia stingé ne permit sé injelegem posibilitatea 1 perforarii simultane a esofagului si a bronhiei de catre un corp strain inghitit accidental | fexemplu un ac). De asemenea se infelege usor de ce un anevrism al aortei care comprima eso- fagil, ar putea fi rupt printr-un cateterism in- tempestiv. ‘Mai sus, esofagul vine in raport cu trun- chiurile mari care pleacé din aorta, cu nervii soracut e 71 vagi gi laringei recurenti. Ambii vagi tree tna- pola bronhiilor spre a se ayeza, mal jos, pe Jaturile esofagului. La stinga esofagulu se giseste artera carotid co- rund’ singh ft porte, ascendenth a scr at mund sng Gntre cele doud vase trece nervul vag “sting. La nivelul arculus ‘cesta dé nervul la- “Fingen fecurent, care {aconjoaré arcul aortic si urck [pol in unghiul diedru dintre esofag si trahee. ‘La dreapla esofagul vine in raport cu trunchiul b Parterele subelavie si carotida comund (din. dreap(a), care pornesc din trunchiul amintit, au findepértate cu esofagul, Nervul ‘vag Sportura fe eee Sosolen arte es sive cl tera subclavie $i i. ‘La origine, laringeul recurent drept ¢ ae ofagul, Astel se explich oer sotagutut tamara tntereseaza Tal trating dupl, ceca pe cel. rep. Fingeu recurent apol_spre, are de ce in can inti recurentul \Segmentul-subbronhic, sau interazigoartic, se fntinde de la a 4-a pind la‘a 11-a vertebra toracica, ‘si are urmitoarele raporturi; ‘icardul (de unde gi de- numirea de esofag retrocardiac); apoi cu nodu- rile limfatice traheobronhice inferioare. Rea- mintim cd traheea se bifured la nivelul verte- brei a-4-a toracice, iar sub bifurcatie se gasesc nodurile traheobronhice inferioare, iar mai jos de acestea se gaseste perjcardul. . Tubelel 2 anh: § VALS,72 @ APARATUL DiGESTIV Nodurtle limfaice hipertrofiate in adenopatile traneobronhice. pot comprima esofagul 9 preiuce ds: fagil:Acelasi elect 11 ponte realiza un afevrism nortic sau, 0 perieardia. eu" lichid-O. fumord a. esotagulu oate comprima sa tlcera pericardul, Posterior, esofagul vine in raport cu coloana vertebral, de care este separat. prin vasele mari ale mediastinului (aorta toracic cu arterele intercostale, vena azigos si hemi- azigos, ductul toracic). Raportul cu aorta tora- cicd are o mare important chirurgicald, Pe parfilelaterale. esofagul toracic este in raport cu pleurele mediastinale. Ling& el coboara cei doi nervi vagi, care in portiu- nea inferioar dupa ce au format plexul esofa- gian dau trunchiurile vagale anterior si poste- rior. Recesurile-pleurale pre. sire troesofagiene. Pleurele mediastinale in drumul lor dinapoi-inainte, determina in por- fiunea subbronhici a esofagului, dou’ recesuri Tetroesofagiene si mai rar dowd recesuri preeso- fagiene. Dintre cele retroesofagiene, un reces este i i » iar celilalt interazi- _goesofagian:. Acest ultim reces este mat adine, dar chirurgit Intervin de preferin{a asupra esofagulul prin, parlea sting, cu toate e& acolo este aorta Hi evil abordaree esofagulul prin partea dreaptd, pentru a nu aesehiae Interasigoesofaglan. Cele dowd recesutl reise. gsotagiene sint legate aceseorl Intre ele printt-o lama fibrogsd numitd ligamentul interpleural (Morozov). Uneori pleura se insinuiaza si inaintes esofagu: ul, formind recesurile preesofagiene sau perieardo- frenico-esofagiene, drept § sting. »Portiunea:diafragmatics. Esofagul strabate diafragma prin hiatul esofagian. > perefii acestul hiat gi esofag exist fe care constituie mijloacele de fixare $1 de wre in acelagi timp, a esofagului prin diafragma. Aceste lame (membrana frenoeso- fagiana a lui Bertelli-Laimer, fibrele lui Juva-~ ra, muschiul lui Rouget) se opun unor organe abdominale care ar putea hernia pe aici, Portiunea (Pars abdominalis) — situaté sub hiatul esofagian al diatragmel, este Usor dilatata. Din punct de vedere anatomic sf functional poate fi considerata ca o portiune a stomacului, motiv pentru care unii autori 0 numese vestibul di ian sau antru car- cu ficatul (seobitura esofagiané de pe lobul sting); 1a dreapta, cu lobul caudat al ficatului; ‘posterior cu Giafragma si aorta; 1a stinga, cu fundul Stomacului. El este insofit de trunchturile va- gale anterior gi lor. Esofagul abdominal are raporturi importan- te toneul. Acesta acoperd fata an- terioaré a organuluf, trece prin'fafa lui stinga i se continu apoi pe fafa anterioaré a fundu- lui _stomacului. Spre dreapta, peritoneul for- meazi omentul mic. Fafa posterioard a esofa. gului e lipsita de peritoneu. : Din cauza particularitatilor functionale, cli- nicienif reunese porfiunile diafragmatica gi ab- dominalé sub denumirea de ,esofag terminal, Acesta trece printr-un canal format posterior de coloana lombara (acoperité de fibrele con junetive ce unese cef doi stilpt ai diafragmei), anterior de scobitura esofagiand a ficatultd, pe laturi de stilpii diafragmei, Orificiul superior al acestul canal se situeazd intre cele doud fasci- cule ale stilpului drept (8004), Orificiul inferior este neprecis delimitat, Diafragma, dupa unil autori (Allison) are un. rol {in dinamica joncfiunit eso-gastrice realizind un fel de sfincte, fa timp ce aft autor acest fa CONFIGURATIA INTERIOARA Esofagul prezinta la interior o serie de plice longitudinale, aga cd o sectiune transversal i rat Jumenul stelat, Plicele se sterg prin tre- cerea bolului alimentar si se refac imediat ce bolul a trecut, Plicele sint formate din mucoa- & si submucoast. Esofagul 1a omul viu. Gura esofagulul, La omul viu esofagul se investigheazi cu ajutorul esofagosco, iel, a cateterismulul si prin examenul radiolode Bsofagoscopia consta tn inspectia directa a lame- nulul esofagulul cu ajutorul. unui aparat, optic, umit esofagoscop. Avesta fatimpind dows “sone de rezistenfé, una superioard far alta inferioaré, ls nivelul ‘cérora esotagul este inchis. Zor ‘se giseste Ia originea lui si corespunde grit esotes gultl. Reamintim c& aceasta este 9 despicdturd trans.‘ig. 73. Imaginea radiologich laterald dryaptt a esofagus. Serematcdconcavitatea antelbari a organs, carein partes ‘inferioard se indeplrteazt de coloana eal Sane ea. 2. Disa ie. — sans betetgmti 2 Dinas nbdampmatck Stonnal ‘versalé, semilunard, determinatd de 9 proeminenti fa miueoasel, ridieatd prin tonusul fascloulelor Inferi- sre ale musehiulul constrieior inferior al faringelui Side plexurile venoase subjacente. Acest ,sfincter Im se. desehide tn deglutivie, vod. Gura fsofagultl existh numal la omul viu, ca dispare 1a fcadavru, Zona. inferioard ‘este la nivelul traversit prin diatragmé, care reallzeaza si ea un sfineter fi- Hologic. Avesta se deschide tn timpul expiratiet sau fl ume! deglutiti' secundare, atunet cind esofagul eon: ‘fine tin bol alimentar. Cele dowd sfinctere tunctionsle corespund unor gone de activate fisloicharteslard, de mare | Importanga in'mecanfsmul degtuitie {otre cole dou ingustér! fiziologice, organul se ‘eu Ugurinfa fn fafa esotagoseoputul, In. por fa cervical si in segmental suprabronhie,peret ganulul sint alsturati, datorita prezenfel traheei. ‘bifureajla traheel, esofagul confine aer, iar. pere= Tul rémin ujor depértati prin setiuned presiunit eee nt animal doula nimi fortel, precum si de migeérile resplratorit (se fn inspiratie gl se Ingusteazd in expiratie). 431 particularitaile el, Ea are 0 culoare al sau ror-palidé gi le suprafaja el se distinge 1 vaseular. Deasemenea se pot veden direct (aleeratil, cancer, ete) si se pot ESOFAGUL » 73 La ura evotagulul gf Ja strimtoarea dlatragma- tied se oprese deoblcel corpil stdin gi tot la aceste hivele, se formeanA mal {reevent stenozsle conserstive Inghifirl accidentale @ unor substante caustce _STRUCTURA ESOFAGULUL sofagul cate format, din patra stratur: @ tunied-musculard, 0 tunicd si una ‘mucoasd. La suprafaja lui exterioaré exista 0 celuloasd sau adve i, care conti entifia esofagului, nud adventitia faringelul, Grosimea peretelui “Tunica muscular’ (Tunica muscularis) este doud straturi d i le fibre, unul longi gi celdlalt circular (pro- fund), Stratul longitudinal e mai bine dezvol- tat decit cel circular. Contracjia exageraté a musculaturii poate produce stricturi,spastice. Fibrele longitudinale au mal ‘multe puncte de corigine: a) pe tendomul erlcoesofagian (Tendo cricoeso- pPhageus) sau ligamentul suspensor al esofagulul; aces- {este o lama trlunghitlard care se insera pe creasta mediand a cartiajulul erlcold; b) pe plrtile laterale ale eartilajulul cricoid; e) pe aponevroza faringelut, Celemai importante sint fibrele care pornese de pe fendonul erlecesofaglan. Ble se grupeaz’ In dowd fascieule longitudinale, care se résfird ca niste evan- tale. Acestor fibre Ii se adauga si cele venite de pe cartilajul evlcold. gi sponevrozs\ faringelul, Fibrete Streulere grmenzh Ine care incrucfend fbrele ton astudinale In treimea superioaré a esofagului, ambele straturi sint formate din fibre musculare stria- te, Pe masurd ce coboard, fibrele striate sint in- locuite treptat de cétre fibre netede, astiel c& fn treimea inferioaré tunica muscularé a orga- Fig. 74. Sectlane orizontal in portnea inferioarh « eso- Yagulal pentru aerate structura14 © arararur picesTiv nului este constituité aproape exclusiy din acestea, Pitura submucoasi (Tela submucosa) este groasi gi foarte laxd. Ea este slab unit ou tu- nica muscularé, dar este intim unitd cu cea mucoasa (de unde plicele deserise mai sus). Ea permite 0 mare mobilitate a mucoasel in ra- Port eu musculara, [Loe re emo aa ‘Tunica mucoasé (Tunica mucosa) are 0 cu- Joare elbicioasé, este rezistenti si formeazd cute longitudinale. Structural, este formata dintr-un epiteliu pavimentos stratificat si din Iemina proprie. Acestei tunici fi sint anexate numeroase glande, Glandele esofagiene (Glan- dulae esophageae) sint de tip acinos gi se gi- sese situate in submucoasé. Au un canal excre- tor lung, care se deschide 1a suprafata mucos- sel, In Yecindtatea cardie| intilnim glande ase miinitoare’celor din porjiunea cardicé a sto- maculul (glande cardice). Ele secret un mu ‘cus care ugureaza alunecarea bolulut slimentar. Separafia dintre mucoasa esofagiand si cea gastricd este foarte net. Intre epiteliul esofa~ gian si cel gastric nu existd elemente de tran- zitie, separatia fiind brusc’. Chiar cu ochiul ber, putem vedea o zon festonatd care separd epiteliul esofagian de cel gastric. Spre exterior, in vecindtatea submucoasel, se gi- oily Sa ree sts Mi cre ee, ed ee Siero ahaa on te Se Reece ee SSS eat a Serene eae! Seta ht Shc Seen iers aia ae ore ail ea Samrat Se a ‘“Adventitia (Tunica adventitia) inveleste eso- fagul la exterior si serveste in oarecare masuré la fixarea fibrelor musculare subjacente. Este format din fesut conjunctiv lax, prin interme- diul edrula esofagul se leagd de onganele din Presupunem ef un ae inghititjur. Laxitatea acestei paturi permite esofagu- lui sd-s{ modifice dimensiunile gi {i asiguré un grad de mobilitate in decursul activitafii sale (deglutitie), Tunica seroasi se giiseste numai in abdo- men si inveleste esofagul doar partial, Studiul ei se va face la peritoneu. Totusi atragem de pe acum atentia cd fafa anterioara a esofagului este acoperitA in intregime de peritoneu, in timp ce fafa lui posterioard este extraperito- neala. ‘Vase si nervi Arterele, Cu toate ci esofagul este irigat de numeroase artere, acestea sint de un calibru redus, ceea ce fi determina 0 vascularizatie si- raed. Arterele provin din surse variate, in ra- port cu diferitele segmente ale organului. Ele se desprind din artera tiroidiand inferioara pen- tru portiunea cervicald; din arterele eso-tra- heale, bronhice, intercostale sau chiar direct din aorté pentru portiunea toracied; din planer diafragmatice inferioare si artera gastried stin ff pentru porfunes frenosboomiens Datorité anastomozelor precare intre ramu- rile arteriale, esofagul are parti sirac vascula- tizate. Porfiunea de esofag situaté sub bifur- cafia traheei este foarte slab irigata, fapt care poate fi un factor favorizant in aparitia ulee- Tului peptic i care explicd unele esecuri. in realizarea anastomozelor chirurgicale gastro- esofagiene (dupa rezectii de esofag), ‘WenelesFormeazi un plex submucos din ca- re pleact ramuri care dupa ce strabat mus- STOMACUL ¢ 15 cculara, constituie un plex periesofagian; de aicl venele se varsé, la gitin venele tiroidiene inferioare; in torace in venele diafragmatice, bronhice, ‘azigos si hemlazigos; in abdomen in vena gastricd stingé. Plexul_venos submucos, mai dezvoltat la nivelul esofagulut distal, poate fi sediul vari- celor esofagiene. Totodatd acest plex. venos Tealizeaz o importanta anastomoz porto-cava (vena gastricé stingé dreneaza singele spre.ve- ha port, iar venele pértii toracice a esofagu- Tul fl dreneazé spre vena cava superioaré prin venele azigos, hemiazigos si tiroidiene inferi- are). Vasele limfatice iau nastere la nivelul mu- coasel; formeaz& apoi un plex in submucoasd si pdrdsind esofagul se termind la nivele dife- rite fn limfonodurile regionale. Din portiunea cervical si toracalé suprabronhicd, limfa se seurge spre nodurile cervicale profunde, tra- heale, traheobronhice si mediastinale posteri- care, Din portiunile toracalé subbronhicd, dia fragmaticd si abdominald, limfa e condusé spre nodurile abdominale; gastrice, pilorice si pan- creatico-lienale. Nervii provin din vag si simpatic, formind un plex in stratul muscular si altul in cel sub- mucos (echivalentele plexurilor Auerbach si ‘Meissner de la intestin). CH de aces, Amn wiaut of exofagul cervical este ‘mai ugor agcesibit dinspre stinga. Esofagul toracie se poate ‘aborda pe cale extrapleurala (cale 11 general Plrisita), dar mal ales pe cale transpleurald poste. Hloard (Brin toracotomie ‘dreapté sau stings). STOMACUL (Wentriculus sau Gaster) Stomacul este portiunea cea mai dilatatd a tubului digestiv. El are o mare importanta fi- ziologica, iar prin numeroasele afectiuni pe care le poate prezenta, dobindeste si 0 deosebit de mare important elinicd. Descrierea traditional a stomacului din manualele de anatomie se bazeazi ‘pe prezen- _ tarea conformatiei sale exterioare pe care o ‘Bisim la cadavru. In acest az, tonusul muscu. lar sieges, unele porfiuni pot rémine contrac- te, dar fn general organul este destins, um- ‘de gazele de putrefactie, Bi ia 0 forma sau neregulat piriform, cu extremitatea orté. La cadavrul fixat cu formol, for- ‘si mai mult modificata, Forma, dimensiunile, situatia stomacului prezinté extrem de numeroase variatii indivi- duale, Aceste variatii sint datorate constitutiei, virstel, perioadelor functionale — gradului de umplere, starii de contractie sau relaxare — poaifiel corpului — fn ortostatism sau clinosta- tism — stirii organelor fnvecinate, prese! ab- dominale si altor factor Forma real a stomacului omului se bazea- 2A pe unele observatit intraoperatorii, dar mai ‘cu seama pe rezultatele examenulul radiolo- gic. La indivizii normostenicl, in statiune ver- tical, stomacul gol, vizualizat dup& administra- rea unei paste baritate, are forma unui J ma- juscul sau a unei undife, cu o portiune mai , lungé, vertical si o portiune mai scurta, ori- zontal, Chiar cind se umple, oricit ar fi de