Scoala dezvoltii economice t I 1 ' ' ! ' ' Il 1 ' ' ' 1 1 ' I 1 1 1 ' I 1 ' ' It 1 I ' 1 I 1 1 ' 1 ' 1 s Primele studii teoretice si investigatii empirice de management comparat realizate in_deceniul 1950 - 1960 se inscriu in aceasti scoala care, INy deceniile urmatoare, isi continu sau chiar amplificd existenfa. Dintrey numerosii specialisti cu contributii majore la constituirea sa mentionamy in lucrarea lor, Education, pe Frederick Harbinson si Charles Myers. {i Manpower and Economic Growth, pornind de la premisa c& inputul managerial joacd un rol semnificativ in realizarea dezvoltirit industrialey si economice, se examineaza corelativ aceste doudi aspecte majore, intr-oy Viziune comparatista internajionala, Pentru cele patru ctape identi ae 1 in dezvoltarea.societiii, de la sistemul agrarian feudalist Ia 6° y democratic industrial, sé identified filosofii sau abordari teorctire specifice ale managementului. Se concluzioneaza ch loss! a managementului converg spre 0 abordare democratic sau participattv: Al in consens cu evolujia confinutului i modalitayilor de manifestare proceselor economice. De asemenea, se argumenteazi idea. Sy managementul, in afara evolutiilor specifice in timp $ peste sone prezinta un fond de cunostinje de bazi cu aplicabilitate univers’ = Fenomenele de management sunt studiate si investigate indeosebi la niYP macrosocial, avandu-se in vedere cu prioritate evolutiile economice al le fiecdrei tari considerate. a Din examinarea lucrarilor ce se inscriu in perimetrul acestet $co!! se desprind care sunt principalele sale limite: tratarea unilateral’ Jusivitate prin prisma factorilor ' managementului, aproape in excl ; economici; neglijarea aproape totala a managementului la nivelul firmei, care este esential pentru dezyoltarea economicé a fiecdrei nafiuni; aplicabilitatea relativ redusi a cunostinfelor de management comparat, generat in buna misurd de “ocolirea” aspectelor microsociale. 1 Pe langi aceste limite, explicabile intr-o proportie apreciabila prin! modul si conditiile aparitiei sale, scoala economicd prezinté dows contribufii sau merite deosebite, Prima se refera la aportul determinant la constituirea acestei noi stiinfe si, concomitent, domeniu al practicii! sociale care este managementul comparat, al carui rol se amplifica pe! masura dezvoltirii societitii, a adincirii diviziunii internationale a muncii sia cresterii interdependenfelor dintre state, economii nafionale, zone! geografice etc. Studiile si cercetirile de teren prin care s-a manifestat! aceasti scoali au dat un nou impuls dezvoltérii managementului, in! general, mai ales in ceea ce priveste finalitatea economic a abordarilor! sale, esenjial& pentru dezvoltarea societitii omenest ae eee te ny a Oe)SCOALA SISTEMELOR DESCHISE s Cronologic, aceasta scoala se constituie ulterior precedentelor, in| deceniul 1970 - 1980, avind la baz intr-o masurd importanta | acumulirile de cunostinfe si experienfa acestora. O influent majora supra aparitiei si confinutului scolii sistemelor deschise a avut-o larga proliferare a abordarii sistemice din teoria si practica social, ) caracteristicd intervalului de timp considerat 1 in cadrul acestei scoli se incadreazi 0 mare parte din cei mai cunoscuti exponeni ai managementului comparat, intre care menfiondm pe Anant Negandhi si S. D. Prasad, Bernard Estafen, Rosalie Tung si aljii. Mai mult chiar, si unii exponengi de frunte ai altor curente, cum ar fi, de pilda, Richard Farmer si Barry Richman, prin lucrarile elaborate dupa 1980, tind si se situeze pe pozitiile scolii sistemelor deschise. Premisa teoretico-metodologici a acestei coli consti iny conceptualizarea organizafiei, managementului, precum si ay mediului in care sunt incorporate ca sisteme deschise aflate intr-o | puternicd interactiune. Managementul ca sistem organic integrat in organizafie intra in multiple relajii cu mediul prin vehicularea de informatii, resurse umane, materiale si financiare. Continutul si intensitatea acestor fluxuri cu caracterstici diferite de la o tard la alta, si adesea si in cadrul aceluiasi perimetru national, isi pun o puternic& , amprenta si asupra sistemelor de conducere ale organizatiilor implicate in consecing, toate aceste elemente sunt considerate prin prisma teoriei sistemelor, acordandu-se 0 mare atentie identificarii variabilelor specifice fiectrui sistem implicat,sesizarii si evaluarii multiplelor interdependente ; ale dinamicii lor. 1 Cele mai reugite si complete abordiri de management comparat, specific scoli sistemelor deschises-au coneretizat in modele, inte care | remaredm Nagandhi - Prasad si Tung. Dat& find importanta lor} 18Sahuleletatalatetalatatatatatetetetatelatetd deosebita, rolul major pe care il detin in teoria si practica ! managementului comparat, o sd le prezentim de-sine-statator in! Paragrafele urmatoare. ! Principala limit a scolii sistemelor deschise rezida in definirea ! aproximativa a unei parti a variabilelor considerate, fara precizia sil rigurozitatea necesare, mai ales a celor culturale. De aici o insuficienta ! credibilitate sau valoare predicativa a rezultatelor puse la dispozitie de! specialisti. ' Concomitent, scoala sistemelor deschise marcheaza si contribuii | Majore de mare importanfi pentru evolutia teoriei si practicii! managementului comparativ. Un prim atu il reprezinté luarea in! Considerare a unui evantai mult mai cuprinzator de variabile ale mediului ! organizatiei, inclusiv ale celor cu influen{a direct, a stokeholderilor-\ furnizori, clienti, consumatori, guvern etc. - ceea ce se reflecté in! profunzimea analizelor intreprinse gsi in plusurile calitative ale! concluziilor formulate. Pe aceasta bazi se constatA o sistematizare mai ! riguroasa atét a demersurilor teoretico-metodologice, cat si a prezentarii I rezultatelor obtinute, cu consecinfele de rigoare atat pentru cercetarea I stiintificd si activitatea educational in acest domeniu, cat si pentru! practica managementului din diverse {ari. Asa se explica de altfel ! realizarea unor cercetari empirice finalizate in rezultate inedite, ce sunt I