Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 101 views

    Teoria Critică

    Uploaded by

    Gabriel Emanuel Sirb

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content

    You might also like

    Teoria Critică

    Uploaded by

    Gabriel Emanuel Sirb
    101 views18 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    101 views18 pages

    Teoria Critică

    Uploaded by

    Gabriel Emanuel Sirb

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 18
    Teoria critica” Ruxandra TYAN Introducere Felix Weil, fiu de milionar, fondeaz’ un [nstitut de Marxism, in spe- ranja ca intt-o zi si-l predea unui stat sovictic german victorios”: acesta este tithil primuiui capitol al uneia din cele mai complete istorii a geolii de la Frankfurt, semnata de Rolf Wiggershaus'. Este vorba aici de Lnstitutal pentra Cercetiri Sociule de la Frankfurc, creat tn 1929, gi care va deveni creuzetui a ceea ce cu- noagtem azi sub numele de ..Scoala de Ja Frankfurt” sau ,,teoria critica”. Se pare, do asemenea, cd odatd ou crearea Institutului, se pun bazele unei coli de gin- dire; acest lucru nu va deveni insé manifest decal eizeci de ani mai tarziu, atunci cand apare denumirea de ,.Scoala de la Frankfurt”, aplicala acestui curent din afara sa, aga cum sc intampla col mai adesea’. Termomul de ,teorie critica” este insi mai vechi, gi este folosit chiar de cel care este considerat parintele Scolii de la Frankfort, Max Horkheimer, intr-un articol seris in 19374. Asadar, acestea sunt originile curentului intelectual care va fi examinat in avest capitol si care, dupa cum se va vedea in cele ce urmeaza, poate fi con- siderat a fi o teorie politic, desi nu se regAseste neapirat in strategii politice ex- plicite gi cn atét mai putin in politic’ publice aplicste. Acest curent intelectual debuteaz cu un Institut de cercetari in jurul caruia se aduna cétiva intelectuali evrei din Frankfurt in anii 30; ei vor emigra in Statele Unite ale Americti dupa ascensiunea nazismului, unde tsi vor continua reflectia ce s¢ va cristaliza ta de- ceniile urmitoare sub denumirea de ,,teorie critica”. * Aveastii lucrate a fost realizeti in cadrul proiectului Societsiea Bazaté pe Cumoagicre — cercettrl, decbater!, perspective, cofivanyas de Uniunea European si Guvernul Romaniei din Fordul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoitarea Resurselor Umane 2007-26 13, POSDRU/8%1.5/S/56815. ‘Rolf Wiggershaus, The Frankfurt School. its History, Thearies, and Politice? Significance (Cambridge, Massachussetts: The MIT Press, 1994). ? Cele doua notiuni nu se suprapun, dar voi detalia acest lueru ulterior. ° Wiggershaus, The Kranifurt School, 2. * Max Horkheimer, ..Traditional and Critical Theory” (1937), In Critical Theory. Selected Essays, ed. M. O’ Connell (New York: Continuum Press, 1999}, 188-243 247 RUXANDRA IVAN Exist dous sensuri ale acestei notiuni: intr-un sens restrans, expresia se referé la lucririle si curentul de gandire izvorate din Scoala de la Frankfurt, Mai precis, autori! care sunt identificati cu aceasta seoald sunt Max Horkheimer, considerat, de altfel, si parintele fondator al Scolii, Theodor Adorno, Walter Benjamin, Herbert Marcuse, Erich Fromm, Leo Lowenthal gi Jurgen Habermas. in sens farg, prin ,teorie critica” se intelege orice demers filosofic avand drept scop emanciparea umané ~ iar in avest sens teoria critic poate fi asociata si cu teorii sau cusente precum feminismul ori tiermondismul/postcoionialismul. Ambele sonsuri se refer insi la demersuri teoretice profund normative, acesta fiind unul din punctele in care teoria critica, cel pujin in cea ce priveste stiintele sociale, se distanfeazi de pretenfiile de ,obiectivitate stiinfifick”, asumandu-si explicit 0 sarcind emancipatorie $i o poritie etica si moralé. Din acest punct de vedere, teoreticieni critici pleacd de 1a cea de-a unsprezecea teza a iui Marx asupra lui Feuerbach, cand acesta spune ¢& pana acum, filosofii s-au limitat la a intepreta Tumea ip diferite moduri, fu timp ve important ora si inoeree sé o schimbe” Exist doua obiective pe care teoreticienii critic’ incoare’ sé Ie indeplineascd coneo- mitent: ,in primul rand, ei vor s&é monfind caracterul normativ al unor concepte filosofice precum adevirul si dreptatea; iar in acelasi timp, vor sl examineze contextele in care acestea s-au dezvoltat gi cele in care pot fi cel mai bine pro- movete in practica™, Pornind de la filosofie, teoria critic’ s-a extins incet-incet, acoperind domenii ca ctica, filosofia politica, filosofia istoriei, sociologie, stiinte politice si chiar teoria relafiilor inte-nafionale. Diversitatea nu este doar una disciplinara, ci se refera chiar la pozitiile exprimate de membrii nucleului Sco! de Ja Frankfurt: .Nu a existat nivio paredigma unitara, nici vrco schimbare de paradigm care si includa toate elementele eare sunt acum asociate cu termenul Scoala de la Frankfurt”. Voi inccrea, totugi, in cele ce urmeaza sit identific po- ziflile care ii leaga pe teoreticienii asociati tndeobste cu aceastii etichela. Acest capitol va incepe prin a elucida bazele ontologice si epistemologice ale teoriei critice gi ve incerea sé identifice dact exist o metodi proprie acestui demers. fn cea ce-a doua sectiune imi propun sA circumseriu conceptual nofiunea de ,teorie critica” gi sA arat care sunt ideile care stau la baza ei, Voi exarnina maj apoi clteva dintre ideile cele mai importante lansate de teoreticienii critici de-a lungul tim= | pului, de {a critica ideologiei pind Ia teoria actiunii comunicalive. A patra sec- tiune va fi dedicat analizei impactului pe care |-a avut teoria critica in dome~ niut relatiilor internationale. Voi incheia printr-o foarte scurté evaluare a > Kash Marx, Theses on Feuerbach (1845), http:/orww.manxists org/archivelmarx/ works/1845) theses’ theses pdf. Accesat La 8 martie 2012. 4 © James Bokraan, ,.Critieal Theory”, in Stanford Encyclopedia of Philasephy, ed. Faward No Yalta, Stanford: Stanford University, 2012, URL = bttpyiplate.stanford.edw/achives! 5pr201Yentries/eritical-theory. Accesat la 30 martie 2012. ” Wiggershaus, The Frankfurt School, 3. 248 a Teoria critica conseein{elor teoriei critice in politica aplicat’, precum si a ecoului pe care aceasta I-a avut in spatiul romanese, 1, Ontologie, epistemologie, metoda Dacd ar fi si rezum intr-o propozitie demersul intelectual al teoriei oti- tice, aj spune c& aceasta reflecteazi asupra perenit&tii problemei dominatiei, in- cercdnd in acelasi timp s4 identifice modalitajile cele mai potrivite pentru eman- ciparea omului fata de aceasta dominafie permanenta. Dincola de acest rezumat simplificator insa, nuanjele si subtilitatile reflectiei scolii de la Frankfurt obliga la © detaliere mai find a logicii si, bineinfeles, a dialecticii (este yorba, nu-i asa, de o scoala dezvoltuti din marxism) ce i-a determinat pe autorii critici si afirme perenitatea dominatiei, dar si posibilitatea emancipar Originile teoriei critice pot fi identificate in secolul Luminilor, in scrie- rile Ini Kant, dur si in opera lui Hegel si, mai ales, Marx; existé de asemenea influente ale lui Nietzsche si Max Weber. Cu certitudine, autorii asociati Scolii de la Frankfort sunt marxisti, inst apropiati mai degraba de scrierile de tinerete ale Ini Mars. Ei sunt interesati cu precdidere de problema alienarii si de modul in care capitalismul afecteazd, perverteste, corupe esenta fiintei nmane. De aseme- hea, ¢i caulé o bazA empiric pentru teoriile lui Marx, motiy pentru care insist pe 0 metodolugiv de eercetare empiried interdisciplinar’. Teoreticienii Seolii de la Frankfurt, puternic influen|ati de serierile lui Marx, au pomit de la 0 ontologie materialisté, considerand economia o infta- structurii a activitajilor umane. Cu toate acestea, structuralismul lui Marx sa alenuat pe parcursul cercctarilor inteprinse la Frankfurt, iar mai tarziu, ef sau ariitat dispusi s& investigheze posibilitatea g&sirii unui echilioru intre structurd si agenfa — cu alle cuvinte, intre determinirile obiective ale mediului social si po- sibilitatea agentilor de a modifica structurile sociale prin comportamentul lor, De asemenea, teoreticienii gcolii critice, mai ales cei din a doua generatie, s-au ocupat aproape exclusiv cu cea ce in gandirea marxista s-ar defini ca ,suprastructura”, si anume cu chestiuni legate de societate, arta, etic’, si mai putin cu cele economice, Din punct de vedere epistemologic, normativismul scolii de la Frankfurt conduce eatre concluzia ed aceasta se opune pozitivismului in stiintele sociale. Amintind, de asemenea, ideea lui Kant conform careia o reflectic asupra limi- telor cunasterii este absolut necesara pentru orice forma de teoretizare, precum gi imperativul contextualizarii istorice a oricdrei forme de cunoestere — preluat de Ja Marx, este lesne de injeles de ce teoria critica sc situea7A pe versantul hermeneutic al dezbaterii explicatie-intelegere®, Mai mult dectit audt, normativis- * Vezi, pontru o clarificare a celor dowa povitii in stinfele sociale, Georg Henrik von Wright, Explicaqie si ielegere (Bucuresti: Humanitas, 1995) 249 RUXANDRA IVAN mui asumat duce Ja o propensiune special pentru empirism. Pentru teoreticienii critici, orice teorie sociala trebuie sf aiba 0 utilitate practicA evidenta, precum si © structuré argumentativa care s& producé probe in sprijinul eficacititii ei”. in cele din urmé& insé, statutul epistemologic al unei teorii critice ramane destul de ambiguu, devarece 2a nu ofera in primul rand o producjie de date stiintifice, ci constituie un indrumar al actiunii practice: ..Dacd o teorie criticé este ua tip de cunoastere, pare evident c4 aceasta nu este un tip de cunoastere sriimifica”” Mai mult decat axat, relatia dintre subiectul si cbiectu! cunoasterii nu este nicio- data una obiectiva sau inocenti, si constientizarea acestei reletii trebuie inclusd in teoretizare. [n aceasta interactiune dintre subiectul gi obiectul cunoasterii, fie- care parte contribuie la constructia celeilalte: atat cercetatoru! infucajeaz reali- tatea social pe care 0 observa, modificdnd-o in chiar procesul acestei obser- vatii, ct si realitatca sociald observati modifica sistemul de comportament si credinte al cercetitorului (observaria antropologica este aici cel mai edificator exemplu). Agadar, intre subiectul cunoasterii si ohiectul investigat exist o rela- tie reciproc constitutiva’ |. In acelasi timp — si acest lucru se refera, in cele din urma, si la cimen- siunea epistemologica a teoretizArii critice — membrii ycolii de la Frankfurt igi fac 0 profesiune de credinta din critica ideologiei, postuldnd cd orice credinte gi ati- tudini ideologice nu pot fi decat false, iar sarcina cunoasterii este de a demonstra acest lueru. in cele din urma, 0 atitudine teoretica critica este cca mai avansatd | pozitie a constiinfei care ne este disponibili tn situatia noastra istorica”™*, Cu toute cit pun un accent deosebit pe aceasta contextualizare istorict a cunossterii, membrii scolii de la Frankfurt resping relativismul, pastrandu-si increderea in ‘universalitatea unor valori precum adevarul sau dreptatea. | Daca mai coboram un nivel in evaluarea furrdamentelor teoriilor eritice, ajungand cu investigaria la nivelui metodologic, constatim c&, preooupati find | ide chestiumife mai stringente ale epistemologiei si eticti cercetiri, teoreticienii_| ctitici nu au dezvoltat metods proprii pentru o cercetare empiric’ din perspectiva unei stiinte sociale critice’’. fn ciuda pretentiilor lor de a se fine cat mai aproape * Dace este ca un corp de propezitii $4 se constituie intr-o Wissenschafi, acesta nu ar trebul. Si fic doar o cutie neagré care apare pe scan dz nicaieri gi se transforma in mod — Inexplicabil nt--un ekid de fneredere pentru actiune de succes; Wissenschaft mu este 0 rovelatie...". Raymond Geuss, The idea of a Criteal Theory. Habermas and the Frankfurt School (Cambriége: Cambridge University Press, 1981), 89. © Geuss, The idea yf u Critical Theory, 91. ' Mai mult despre relatiile reciproc constitutive, in care flecere termen este ceea ce este tm vittutea raportarii sale la celdtalt tecmen, in G.W.F. Hogel, Introduction to the Philosophy: af History (ndianapolis: Hackett, 1998), 30, " Gouss, The Idea of a Gritieal Theory, 94 ™ Donald F. Comstock, .A Method for Critical Research”, in Readings in the Philosophy Soctul Science, ed, Michael Martin gi Lee C. Melntyre (Cambridge: The MIT Press, 1994) 625-639, 625. 7 2s Teoria critica de nivelul empiric, teoreticienii critici par s& se cantoneze in dezbateri acade- mice prea pufin transparente pentru cei cdrora pretind si li se adreseze si pentru cei pe care, in cele din urma, vor sé-i emancipeze. lati critica pe care o face Comstock teoriei critice, din punct de vedere al metodelor pe care le adopta: nintrebiirile pe care le formuleazi sunt intrebari teoretice si raspunsurile pe care le oferi sunt menite s& ducd la evolutia cunoasterii teoretice, gi nu a practicii politice, Aceasta se intampla pentru cA atat stiinya socialA din curentul princi (mainstream), c&t $i analiza radical, sunt practicate aproape integral in medii academice gi pentro c4 prima a adoptat in mod constient epistemologia stiintei pozitive, iar cca de-a doua in mod inconstient"™*, Credibilitatea acestei cor rafii trebuie ins& judecati gi din perspectiva radicalismului lui Comstock insusi, care isi deschide textul cu un citat din Mao Tze-Dong si care deplange, in cele. din urma, faptul cé teoreticienii critici nu reugesc si mobilizeze mascle pentru revolufia mondial. EI propune o metoda putin obignuiti pentru ceea ce consi- deri in general a fi stiinta: 0 metoda critica coerenti, care s& trateze societa- tea ca pe o constructie umani, far pe oameni, ca subiecti activi ai acelei construc| ar fi bazata pe un dialog cu subiectii sai, mai degraba decét pe observatia sau pe manipularea experimentalé a oamenilor. Q stiinfi sociala critica trebuie sk con tribuie direct la revitalizarea discursului moral si a actiunii revolutic Comstock pare s& ignore ins’ metodologia explicit a teoriei critice de la Adorno incoace, yi anume, critica imanenté. Aceast4 metoda nu are insA pre- cizia ceruta in general de teoriile traditionalc de la o metoda stiintifica, deoarece procedeazi in functie de identificarea resurselor de contestare criticé in chiar interiorul societatilor si structurilor social-istarice pe care le analizcaza'®, Cu alte cuvinte, aceast metod’ foloseste criteriile si logica interna ale unej societati date pentru a identifica punctele slabe, momentele de ruptura intre ideal si real, specifice acelei societ&ti. Mai mult decat atét, aplicarea dialectica a criticii imanente presupune doud momente: un prim moment al criticii cu mij- loacele interne obiectului criticat (de exemplu, o anumit& ordnduire sociala va fi eriticati din perspectiva propriilor sale aspiratii si postulate), si un al doilea mo- ment in care socictatza respectiva este plasata intr-o perspectiva istoried: ,,Cri- tica imanentii atac’ realitatea social din propritl siu punct de vedere, dar in acelasi timp criticd punctul de vedere din porspectiva contextului sau istoric’”"”. Mai mult, scopul acestei metode este, in din urma, unul nozmatiy, la fel ea intregul edificiu intelectual al teoriilor critice: critica imanenta ,este o Comstock, ,A Method”, 626 * Comstock, A Method”, 626. “Un studiu detaliat despre critica imanenti ca metoda a teori: Antonio, ,lmmanent Critique as the Core of Critical Theory: Its © in Hegel, Marx and Cuntemporery Thought”, British Jou 330-545, 7 Antonio, ,,.fmmanent Critique”, crilice este Robert J. ins and Developments nal of Soviotogy 32, 3 (1981) RUXANDRA IVAN modalitate de a detecta contradictiile sociale care ofera posibilitaqile cele mai evidente de schimbare social emancipatorie’”*. In ceea ce priveste aplicarea sa concrett, critica imanenta este de lapi ,o forma de practic’ hermeneutic”? (s& ne amintim c& unul din fundamentele teoriei critice este critica pozitivismului ca metoda stiintifica), Dar ce este, de fapt, critica? Fard a fi afiliat Scolii de la Frankfurt, si chiar fia a fi influentat de aceasta in parcursul sia intelectual, Miche! Foucault s-a pronuntat intr-o conferinya din 1978 asupra sensuiui notiunii de critica gi asupra comtextului istoric care a dat nag- tere avestui tip de afitudine™”. Ori, in mod paradoxal, explicafia lui Foucault sin- tetizeazd intro manietd mai clari decdt o fac teoreticienii eritici tnsigi demersul intelectual care st la baza gcolii pe care o studiem. Reian aici explicatia sa, deoa- rece in ciuda inexistentei unei filiarii directe”, preccuparea mai multor ganditori de fonnatie diferita pentru acest subiect demonstreaz4 un anumit sincretism care poate fi interpretat ca un semn al unei anurnite atmosfere intelevtuale a stingii din a doua jumatate a secolului XX. Foucault identifica in Ozcident, ineepand cu secolul al XVI-lea, un tip de atitudine intelecruals pe care el o mumeste ,atitudinea critica”, si care apare e@ 0 contrereactie la multiplicarea, in aceasti perioada, a artelor de a guverna yi la nas- terea paradigmei guvernamentalitatii”, Mai precis, gavernarea pitrunde din ce in ce mai mult in toate sferele vietii sociale, iar, guvernamentalizarea” ar fi extinderea -unej practici sociale care consti in a supume indivizii, printr-o serie de meca- nisme de putere care se revendica de la un adevir™*. Ca reaotie la multiplicarea '® Antonio, ,.Immanent Critique”, 336. © Dan Sabia, ,.Defending Immanent Critique”, Polite! Theawy 38, 5 (2010): 684. ® Michel Foucault, ,Qu’est-ce que la critique? (Critique et Aufkiarung). Compte rendu de la séance du 27 mai 1978", Balletin de la Socket? Francive de Philosophie 8A, 2 (1990). 35-64, *\ Roucault insusi descopera convergenta preocuptirilor sale cu cele ale gcolii de la Frankfurt: Am realizat of camenii de la Fran‘furt au incereet, antivipénd vremurile, si se promunfe asupra unr lucruri pe care Ie-ain susfinut gi eu timp de ani de zile”. Michel Foucault, Remarks on Marx: Conversations with Duceio Trombadori (New Yerk: Semictexi(e), 1991), 116. Peste cateva pagini, cl igi cxprina regrewul de 2 nu fi cunoscut mai devreme scricriie teoreticie- nilor da ta Franicfut: .Dacd rt-ag fi intélnit ou gooala de la Frankfurt ofnd eram tinge, a9 fi fost sedus de ea in asemenea mdsurd, incél au m-as mai fi ocupat cu allceva tn viala decat cu comentarii asupra lor...”, (118). ® Pentru o expunere pe larg a transformnétii politice care a dus fa aparitia, in secolele al KV-lea gi al XVL-lea, a .,paradigmei guvernamentalitajii”, vezi Michel Foucault, Securiiate, tevitoriu, populatic (Cluj: Idea Design and Print, 2009), * Foucault, .Qu’est-ce que la critique”, 252, Teoria critica acester mecanisne de putere, critica este ,miscarea prin care subiectul igi arog’ drepiul de a interoga adevarul despre efectele sale de putere gi puterea despre dis- cursurile sale de adevar; ei bine, critica ar fi arta non-servitutii voluntare, arta indo- cilititii studiate. Critica ar avea drept funcjie, in mod esen|ial, dezrobirea/emanci- pare” in interiorul acestui joc pe care am putea si-I numim, intr-un euvant, politica adeviirului”’. Critica este arta de a nu fi guvernat in felul acesta”””. Dar probabil cé vom putea intelege ce! mei bine modul in cienii critici isi privese propriul demers urmarind textul lui Horkheimer ia care explicd diferenta dintre teoretizarea traditionala si cea criticd, seris in anul 937", Acesta este considerat primul manifest al teoriei critice ~ cu toate cA in- tenjia autorului nu a fost deloc aceea de a compune un manifest sau de a lansao scoala. El incepe prin a se intreba ce se intelege prin ,.teorie” in epoca sa. Por- nind, simplu, de la o dofinitie a teoriei ca fiind ;suma total a propoziliilor despre un subiect, acestea fiind astfel legate unele de celclalte, incat cateva dintre ele sunt baza, iar celelalte deriva cin acestea’”*, Horkheimer dezvolti o critica dura la adresa teoretizirii aga cum este ea facut’ in epoce sa, Teoretizarea in general, spune Horkheimer, are ca scop crearea unci stiinje universale sistematice, care nu este limitet’ la un subiect anume, ci inglobeaza toate obiectele posibile”. Acesta este motivul pentru care stiin(ele sociale gi umane (Gcisteswissenschafien) urmeaza modelul stiinfelor denumite ,exacte” sau ,,ale naturii”. Matematica este ideal-tipul, modetul stiin{ific principal la care se raportea7a toate celelalte stiinte. La avest Iucru se adauga o preocupare pronuntata pentru corespondenfa cu realitatea, pentru veri- ficare empirici — Ja fel ca in stiintele naturii. De asemenea, cauralitatea este o di- mensiune important a teoretizSrii tradifionale. Aceste trei tendinje (si anume matc- matizarea, cerinta de aplicabilitate practicd gi explicatia cauzald) sunt strict legate de un anumit context social gi istoric. Asadar, inlocuirea unei teorii cu o alta, cor derati mai bund, are loc nu datorité superioritafii inerente a celei din urma, ci dato- Titt unui context istoric — sau, mai degrab’, unei modific’ri a contextului istoric care face ca teoria ulterioard s4 corespunda mai bine conditiilor sociale decat teoria ante- rioar, Astfel, situatia social prezenti duce la modificdri in structurile stiintifice. Autorul da gi un exemplu edificaror: inlocuirea, in secolul al XVII-lea, « astrono- miei ptolemeice cu cea copernicana nu se datoreaza neaparat faptului ed cea din urmd ¢ mai logicd gi mai simpl4, ci chiar faptului c& simplitatea si logica devin * Foucault utilizeazi in original ,désasujetissement”. Am optat pentra dubla traducere pertru a clarifica sensul ncfinii, ou arét mai mult cu eat termenul insusi de ,emancipare” ¢sle folosit frecvent in scrierile teoreticienilor de ia Frankfurt, Foucault, ,,Qu’est-ce que la critique”, 39. ® Foucault, ,Qu’est-ce que la critique”, 38, ,L'art de ne pas étre tellement gouverné” *” Horkheimer, ,,Traditional and Critical Theory”. * Yorkheimer, .,Traditional and Critical Theory”, 188 ® Horkheimer, ,,Traditional and Critical Theory”, 195, RUXANDRA IVAN calititi dezirabile la 0 teorie, datoriti contextulul istoric, ceca ce nu fasese cazul pana atunci, Aparifia noilor teorii depinde, in cele din uma, de directia si sco- purile cercetarii, asa cum este ea acceptal’ inu-o societate Ja un moment dat. Pe de alta parte, acest tip de stiinta contribuie fa re(-)producerea tipului de societate in care ea a fost produsa, in ciuda pretentiilor de obiectivitate gi neutralitate: ,Cercetitorul gi stiinfa sa sunt incorporati in aparatul societitii; realizdrile lui sunt un factor care contribuic la conscervarea gi inncirea contiona a stiirii de Jucruri existente, indiferent de numele pompoase pe care el Je dai la ceca ce face””, Nicio teoretizare nu este gi nu poate fi independenta de contextul social in care ea a fost produsa. Horkheimer ia in deradere faptul ca ,,trasAturi particulare din activitatea teoretick a specialistului sunt sidicate Ja rangul de categorii universale, de instanje ale spiritului universal, al ,,Logos"-ului etern’"'. Mai degraba, spune al, ar trebui ca cercetatornl sf fie mai sensibil la forteie istorice in interirul cérora se al plasat si la modul in care atit obiectele pe care elle investigheazs, cat i propria sa perceptie asupra acestor obiecte, este determinatd istoric™*. Dupa aceasta critic a pozitivismului si a moduli de abordare din stiinfele sociale contampozane cu sine, Horkheimer introduce pentru prima oara ideea de teorie critica” — insé flr vreo intontic de a face scoala, gi fara s& fie cn adeviirat constient de impactul pe care sintagma il va avea in istoria gandirii filosofice. El spune cA ,,existA o activitate umana care are drept obiect insagi so- 7 cietatea”. iar aceasta este .,activitatea critica”, injeleas4 ,zai pujin in sensul pe care il are in critica idealisté a ratiunii pure, si mai mult in senswl pe care il are in critica dialectica din economia politici”*". Acest tip de critica trebuie si puna sub semnu! intrebarii categorii ca ,,bine”, ,folositor”, ,producliv" sau ,valoros”, aga cum sunt ele injelese in ordinca social& actuala, decarece confinutul acestor categorii esic determinat istoric si social si consribuie Ja reproducerea ordinii dominante. Mai mult decat atat, atitudinea critica trebuic sa sc refore la intregul set de reguli care guverneazé aceasti societate. Iar in coca ce priveste teore- tizarea, gAndirea critica trebuic si chestioneze sistemele de dihotomii acceptate de metodologia pozitivisté, cum sunt separatia intre fapte si valori, intre cunoas-! tere gi actiune, intre subject gi obiectul cunoasterii ete. * Horkheinuer, ,.Traditiunal and Critical Theory”, 196 1! Horkheimer, ,,Traditional and Critical Theory”, 198. °° Horkheimer, ,/lraditional and Critical Theory”, 200: ,Faptele po care ni Ie prezinté priile noastre simfuri eumt performace social in dow’ moduri: prin intermediul caracter istoric al objectului porceput gi prin intermediul caracteralui istoric al organului pereey ‘Niciunul din acestea nu este pur si simplu narural, ci ambele sunt modelate de activit umana”, Horkheimer, ,,Traditional and Critical Theory”, 206. 254 Teoria critica Realitatea sociala nu trebuie privité ca fiind exterioari faja de subiectul cunoscitor. Horkheimer, ca si alti filosofi din geoala asociati gandirii critice, este preccupat de problema subiectului. El constatd existenta a dowd pozitii ex- treme in reflectia filosoficd ,traditionala”. Acestea sunt, pe de o parte, cea care pleacd de la un ,eu conoseitor” ce se considera pe sine perfect autonom. Horkheimer ironizeazé aici individualismul metodologic al lui Descartes, pe care il asociazA cu ,,gandirea burgheza”, La extremitatea opus, subiectul este considerat a fi .,o expresie neproblematica a unei societati constituite™, un fel de incarnare a sufletului poporulni — jar aici recunoastem o ironie la adresa ro- mantismului german gi a ideii de Folksgeist. Gandirea critica se opune ambelor abordari, atat celei individualiste, cat gi celei holiste. Subiectul este un individ definil, dar care se afla in relatie cu alti indivizi si grupuri gi se constituie prin rejeaua de relajii cu societatea gi cu natura. Intr-o terminologie consacrat4 abia mutt timp dupa publicarca textului lui Horkdicimer, sar putea spune c& subiectul este construit social prin intersubiectivitate™*: filosoful de la Frankfurt exprima, aici ideile constructiviste avant ia lettre. Revenind la subiectul cunoscitor, acesta nv este o entitate abstracti, ca in ,,filosofia burgheza”, gi nici depozitarul unei cunoasteri abstracte si universale. Horkheimer schifeazi in acest text 0 tema care va constitui una din preocupatile sale — i ale scolii de la Frankfurt — importante de mai tarziu, si anume critica iluminismului* Fiind astfel prins intr-o tesatura de relajii sociale — si constituit prin ele » Subiectul nu poate fi nici neutru, nici obiectiv. El trebuie sd-yi asume acest lucru gi si fie angajat, Adevarate functie critica a teoreticianului este de a pro- voca schimoari in societate — mai precis, de a contribui la emanciparea celor op: mafi. Horkheimer pare constient de cantitatea imensi de critici la care se expune sustinand acest tip de teoretizare critic’ angajati — gi el se refera la cateva din posibilele contestari ale pozitici sale, cum ar fi aceea ca teoretizarea critica nu poate fi supusé testului verificarii empirice, sau cA este arbitrard gi nedemonstra~ .degi teoria critica nu are in niciun moment un demers arbitrar sau supus ca pare, pentru modurile prevalente de gandire, c4 este subiectiva si spe- culativa, unidimensionala si inutilé. Din moment ce ea se indreapt impotriva obiceiurilor prevalente ale gandirii, care contribuie la persistenta trecutului si duc mai departe treburile unei ordini depasite a Iucrurilor (...), aceasta apare ca * Horkheimer, ,,Truditional and Critical "heory”, 210, * Peter L. Berger, Thomas Luckmen, The Social Construction of Reallty (New York Anchor Books, 1966); trad. rom. Conséituirea sociala a realitéii (Bucuresti; Univers, 4_ 1299) 51 Construirea sociala a realitayii (Bucuresti: Grupul Editorial Art, 2008), ° Tema va fi aprofundata in 1944, in Max Horkheimer, Theodor Adomo, Dialectic of the Enlightenment (Stanford: Stanford University Press, 21 02), trad, tom, Dialectica Luminifor (Iasi: Potirom, 2012), 25: RUXANDRA IVAN fiind partinitoare si nedreapta’”*”. Ignorand aceste obicctii, ganditorul critic trebuic 8 fie, intr-un anumit sens, vizionar. E] trebuie si-si pistreze capacitatea de a imagina o hime mai bund chiar si atunci cand conditiile sociale par s4 nu justifice Inerederea sa in viitor (ori, situatia din Germania anului 1937 cu sigu- rant& nu justifica vreo ineredere in viitor!)., Agadar, din punctul de vedere al teoriei eritice, ,g2ndirea constructiva joaca un rol mai important decat verifica- rea empirica’”**, Am insistat indelung asupra textului lui Horkheimer din anul 1937 da- toritd caracterului sau programatic pentru secala de la Frankfurt si pentru teoria critica in sensul siu mei larg. Textul respectiv este scris intr-o tonalitate oare- cum abstracta; el se refer nu la punerea in pra a unei ideologii $i nici macar a uni tcorii politice, ci la modul in care teoreticianul ar webui sa desfajoare re- flectia Alosoficd. In ciuda acestui caracter aparent abstract, textul lui Horkheime> este ins profund politic. E! propune nu numai un cu totul alt tip de teoretizare, care esie striins legati de condifiile sociale si politice ale unei sovietiti, ci, de fapt, propune un nou tip de societate, o societate constienta de determinarile sale istorice si aflata in Iupta pentru emanciparea celor oprimafi. Asadar, desi carac- terul politic al teoriei critice nu este evideat la o prima privire — mai ales in ceea ce priveste reprecentantii ei din prima generarie, modul acesta de teoretizare are menirea dé a schimba radical directia in care evoluzazi societatea. RAspunsul, in putine cuvinte, la intrebarea care m-a preocupat in aceasta sectiune este cd 0 teotie criticd este aces teorie care are drept scop modificarea ordinii dominante dintr-o societate intr-o directie care si promoveze fiinta umané in deplinatatea capacitatilor sale creatoare, si dia care oprimarea si dominatia sa fie eliminate. Pentru Horkheimer, 0 teorie critica trebuie s4 fie in acelagi timp explicativa, practic i nonmativi: ea trebuie sk explice ce anume este gregit in ordines sociald existenta, si identifice actorii capabili de a transforma aceastd ordine socialii, $i s& ofere scopuri practice gi tangibiJe pentru transformarea sociala”. 2. Dominatic si emancipare. Teme ale Seolii de la Frankfurt Dupa ce am incercat sii elarific po sourt sensul po care fondatorul seolii de la Frankfurt |-a dat notiunii de .teorie critic&” si si precizez fundamentele ontologice, epistemologice yi metedologice care sustin acest curent, este timput sA revin, impreunf cu cititorul, la institul fondat de Felix Weil — fia de mi- * Lorkheimer, ,,Traditional and Critical Theory”, 218, * Horkheimer, ,.Lraditional anc Critical Theory”, 221, J.C. Berendzen, ,Max Horkhaimer”, tn The Stanford Encyclopedia of Philosophy, ed. Edward N. Zalta, Stanford: Stantord University, 2009. URL = (Ghee tors efi staratonale este is fox: tds ta Gbt somasca’*! de aeoa uy corecuor ones ebuie 3 reflect ‘trict sole port exolice, Haine de a puede It. rae, pros ete de suc, Mai tlt dct a, nil veljia cu oboe AOS amidiregionl, ci este binivock: csettor] ete produ ‘Mociie# voutetal sore in cre so alana (evaded ‘Spc esd ext constr modclat de leilele tortie prim {Wo us consecinjle actor pif amtatsomtice asa tore fevitor intra’? In priv id eral dea accep <8 rd he nauaik davk on reli va sstne cA noice condi, bal dnp! reglater de hack ol pole ierustionale, enc inci mal degre st deconstaiasct esol trea idl de tere ind ae inreveasupre madulul ear acest meeanist sole conte la reproduce acorilor hegeronis it wutsrtioe sau a puttlor emergenie. De sich dacuge, ists, the Reser of Inna) elains Theory (i eee tebe urs” pera a valves suse) bane send coma cur e's roranese a ‘else pce teen alt rnp Teoria erica contest radical a stats gull 9 0 tetativé de a schita eadrul unet scene ‘frost mal eeiable i mai pin ree fae de cei saci 95 dexavan- tient cu yeni fnjst mane o dorvoliare fd constringeri, pe masure cee racer sale posi Cu ae coving, sacina atumat a teorie!eritce in Sis incmarinaie ese de a idontiiea si elimina constrangerile globale FERNS pote tcan pent ert, opalate gl auto-determinare™” "Ae Lithlater est ntl dare cei ai int lucntiteoreticient evtit in Relat Inernajonae, Demers i pleca de la demonstrafia Capra tata aaeeesare ecclusvith de exgaizae soclls, peo n propune, in sererle Thai eeene, wn model de trnafornare a scicii intemalionale in ideea de a ‘amit mal alt inchrione social yun veatiment mal pun exclusiv si mai Pep eit al comuniign In Slot aad Cizen, Linklater pune sw seanaul were art aes cd siatl a form de comunitae pli, arf un da natural, depot dementia lin proesul ce conature a satulul modern, im ueken viien de Gomer «fst medaltacea pin care stra sha ereat o,ien- Tide cule at baat pe uihotonna inveeatem, respectiv, niettaiti™. De Weeca sul auneren goneeazhexoladre aie nevoie de violent penta agi WeSne saecunea eomunifi poise. Linklater observa cd fntotéeaune ind (onde ie fat de concen pa prineze i fata indatrinor etic fats de (RSL unentap, contests acon seperti ems ele cezltagul moduli i care Sell ywernt's amt —ideologs In eee cia ued ~ granicle simbolie dintre oi Cesena 4, In toc de conclazisimpnecul practi al teorie critice si ecoul rominese ait 9 profneim reece, mpacial Darorit sampled arg pucttal ftv al tere ergs asupra aca poitice concrete est im {ToS nmat de pean. Se pot Lelie dout moments impertante SS gots ae la Frank repr ae toes (fn af neaparatidentficate im mig police Este vor de migearen soixanteuitarda™ france Gide macaa Occgy din 2011-2012, Ca sguraja dele Seoit Critice sw Noa asumae in Mai 68, de clre ste si univers frances, dot de pr > aya com pein de exempl, Amkew Link, The Tnrmation of Pte? Gamma eae Pay Pres. 198) bevel Tn eure ne ho od Chom bh Thar of Porno Sei 190) os (lan a star oat vr c proven social cual ip 2012 De al ce in Marcus gi Beyamia 2 anlar det migere raze ‘Romi, ice Seal dela Feit a0 patio nok din prions ull sms prin wade public mac sean Eis Pole Kiva avert roma pla in ai °70 "BD aapen aces sae. Aso. steacatuarsal ese 1 ul in mative pat sare, 8 ani SD, nace. auotler anism fost cpl draenei simesert inter e8 ion exes ce prlsea scoir lies ere veer conn fo ‘cen omnis. Sonal dea Frakes recap aril dou gap tec dela Ch car coardonezd waducerie dela Esta isa Desi “d Print ride paonna Cec Ato oe rereatn, dia seve ‘cop de a Soon de a Frat suger scons rete inte slp ore eesti ampiea pace oa cen teoetcienibe cfc ‘Una din problemele exe ma scrfcalve ale teal etic ete, ik, ozone sf fie empiri gl aga, rnre escent de azulerica Fi iui in eae se capes aug dines al Fit ao ‘ologe, aafo deci tea rie et, oo ec oli aS “onli sy inligh-do patina traci fest del Kant ete rin Hegel Mar. Dinars, fay eerie fine central ene oia riic, ecei desrpans conse penta 9 "ens Int ampletea pe care Fo anu ersten erik De pode part, er rica ae pret pin eeu in ool mig et pale are ir patent reve In abet; pe at pat a el Dufhezal gente a a Moles, nul de stv) mia i na {ute ar pate uege la onshore eric ada 3, 2 Haun, Seamer open, 986 De eng Petar avin Sr Fcc (acu Ed Poh 97) “tie Msc eri m7) pone Nips cet Sieve toc immo tye eon "item, Lerma Sort Mons Cd dat Ne YO Ca Leer EBs ges eH, Cn sae Vien Tamanna, ows ing Soa Sonn are an Pol 7 Ande Marrs Mau Sy Ce (Chiapoce:S18 e

    You might also like