LYB Invest International SRL. GP, 1041, OP. 10, Bucuresti, Romania ‘Tidul editie originale Johanna Paungger - Thomas Poppe AUS EIGENER KRAFT © 1993 Wilhelm Goldmann Verlag GmbH, Miinchen Copyright © 1997 LVB Invest International SRL. pentru versiunea in limba romana Eatin T Coperta: Vad Macti Fotografia copertei: Gulliver Trade SRL. lunie 1997 ISBN 973- 981350% JOHANNA PAUNGGER - THOMAS POPPE Puterea Lunii Calea spre o viafa stinatoasi si catre desavarsirea spirituala, prin armonie cu natura i cu ritmurile Luni Colectivul de traducatori: Oana Chirita, ‘Bogdan Marchidan Mustragile: Hildegard Klepper-Paar LB. Bucuresti 1997De cum aim primit acest manuseris, wu bam mai Kasat din mana, Exceptionalul cuinul de informatis, extrem de bine sistematizate si din diverse domenii mi-a sauisficut pe deplin setea de cunoastere. Multe ‘dinice date le stiam 4i wzasem de ele in articole si in emisiunile de tele~ Gialune sau de rari, tn dizenile eu aceia care tmnt solicitau vreo consul- tayie. Insa trebule si spun ch cu eulesesem informatiile de ici, de colo, din gramovnicele de altadata, din manuale occidentale de astrologic, si, fu in ultimul rand, din folcloral rominesc bine conservat in sarele oasire; Ia fel, In scrierile de specialitate, depozitate la Biblioteca ‘Aeademiel, Cu asta vreau s4 spun c@.eu, una, nu am fnedlnit pang astaxd tun volum asemeni celui de fata, care s8 adune, !2 modul organiznt, sumedenie de informatii, provenite atit din priceperca cititorilor in stele mai mult smu mai putin scolit, c&t si din domeniul etnoiatrei, 1a fel, al medicinii care se sprjind consistent pe astrologic. $i cut asta am ‘consemnat si primul si cel mai important merit al volumulul pe care #1 prefiqer, i anume organizarea informatel ‘Chiar en riscul dea reveni pe urmele celot mai inainte spuse, am s8 notez ef al doilea merit ~ into emumerare aleatorie, eSci nu este defel Norba de o diminuare de importants ~ este dliversitatea informatie), kceea ce conduce la satisfacerea unui public eterogen, Vrean sf spun ex fasta cd att cineva foarte informat in asirologie, ¢&t si un ciitor obisnuit igtseste cite wn raspuns ila cnvfozitatea fui, dar 9, Ia mevoie, dicta de tur moment sau alt Gea de a treia calitate a scestel lucra este, fra doar si poate, acces bilitntes Fimbajului gi fata pent ee, sunt convins’, audienta ei la publi- cul cittor va fi maxima, Agadar, nu € nevoie de studii superioare ca si pricepi ca Luma trece pe parcursul n 80 de ste prin fecare zodie, inst ici un cercetitor, nici un specialist, nu va Misa eartea din mana dupa primele doua-rei pagini, Informagia este atat de suculents, de bogats, 5PUTEREA LUNI de inedita uneor, inci, Art st Hu retories, cred ca wali ar putea si se ‘nurebe cum de sa fieut ca nau avat, pind la aceasid ora, st asemenca volum in biblioteca lor. Despre Lund sau fnstifat multe. Sa spus cum e& ar fio bucata din Pamantul nostra, Sa spus-cum cé ar fi o Lund falsi, un satelit ads din alte spatil, pentru a servi drept baza extraterestrilor. Cea exclamat, de fapt, americanit, atunci cénd au pus piciorul pe Lund nu mai este un se- ‘ret pentru nimeni si uite-aga te ia lori de curioritate impletta cu team cind te gindesti cam ce ar putea sa se afle pe fata nevazuth a aacestul astru! Dar, indiferent de ea gi istoria recemta ~ recenth la scara cosmica, vreau si spun = a omenitii oatesta. Aceasta carte e chiar proba relatiei dintre om si Luna si nn mai implic aici nici lirica si nici beletrs- Se stie, de altel, ca exista 0 astrologie lunara. De sorginte asiatica Exist 51 studi de extractie occidentalé sean aparat tomuri sia no} ‘Atat de complete sunt uncle lucrari, mai ales pentru specialist, in vine s8 spui c4 nu mai ai nevoie de alte planete, céci Luna este TOTUL! a, dar asia este valabil doar pentru mn astrotog! Ramane publicul larg, care nu se descurea in calewle specifice, care nu are morbul astronomiei si care doreste doar atat: 8 stie, pur gi simphu, céind si ‘sAdeasch morcovil si cand sisi ia singe. Pentru acest public, repet, Aceastd carte € 0 mand cereasca, cu 0 conditie inst: af fe Finut la curemt cu fazele Luni, cu trecerea ei zilnica prin zodii si termeni (sectorizare a ‘unui semn zodiacal) de zodii, Caci ce nu poate face Luna? Ba, th primul rand, poate face copii ~ si medlicul ceh Jonas a aratat cum, a arte {at dec, ce nseamnt owulayiaastrologiet — Luna i arael cand faci fete ‘1 JH arard cand concepi baieti, si asta In functie de tranzitul ei prin semne zodiacale feminine s masculine. Luna ii arata cind sf te ope- ‘evi $i cind nu ~ gi in nici wn caz end e luna plind intervenyia chirw sicaid nu este recomandatt ~ Luna ffi spune cind agresivitatea oame- nilor este mai puternic: a oamenilor ~ si vezi, asasinarea, de pil, Ii Toan Luchian Mihalea, la faza de lund pling ~ saw a naturii ~ si veri recentele cutremure, dar s2 ne amintim si de teribilul seism din 197, ‘care tot la luna plina sa produ. Si, mai departe, Luna iti nrata cum este, de fap, o femeie, caci indiferent de sexe! solar al nasterti sale, ea se va comporta intorclea na, cel pujin atuinei céntd va fi vorba de telajile ct cu sextl ops, ase- PREKATA i meni femeilor nascute in zodia uncle este plasata la nasterea ei, Luma, Luna iy anata ce fel de femele i se potriveste nui barbat, cael semnul aodiacal in earé se afla en plasata la nasterea acestuia indica tipul de feminitate tare fi completeaza personalitatea. Si daca ar fi ea lames st axculte ce spun astrologis, omenirea gi viata ar fi mai echilibrave'si mult mai consonance cu vibracia Universilui. fata peutr eare motiv vokumnt de fiua are si o a paua calivate, aceea ce a incita fa Lectura in domeni si ar a eincea calitate, aceea de inedita carte de istorie a omeniri, 6 istorie scrisa cu ochii in stele, mai precis cu ochit Ia Lu. Care va fi fost istoria omeniii, awed cind Venus si nu Lana era satel natural al Pammfntulul ni stim foarte bine si va dati seama, stimayi cititori, ce inceresant va fi cind accasth earte Se va gisi, cack ea trebuie si existe uundeva, into bibliotecs de cristal. Dar piina st ne imtoascem la Venus, cind pe Pamsnt tian giant tue ea dol murori desccps! au ayut af nai deptewpin cle cle 9 fork come {ior lor neest instrument de Iucru ~ si asta este chiar esentiala calitate a dtcestui vohun - cid Incrul este chiar viaga de toate zilele. Deschizi facest manual al vietit perfecte si afi cind s@ ridici un acoperis, cand sa maandnei, ind sti faci o operatic sau cand sti produc! wi wemay act Luna este chiar mairicea omenirii, chiar daca planetete din invizi- bil sunt cu zeci mai multe decat le binecunoastem. ‘Aurora Invan{A fisinatos si deveni sindsot ~ prin propria putere. Despre aceasea va fi vorba in aceasta carte si in acest sens dori si va ajuram. Vrem si ya aducem la cunostints informatii care va pot insoti toata viata, care va Inlesnese drumul spre experienta personal a factoritor ce va fnedrese si va slabese trupul, spirital gi sufletol, fra ocolisurile unor sfavuri din partea tnorasazisi experi" sau .autoritai” ‘A se mentine sinatos sia se insinatosi; Intregul drum prin viatl, cu toate urcusurile fi cobordgurile sale, nu este In Tealtate nicl grew, ne complicat; nu trebuie s4 cuprinda nici dificult, nicl efort. Stintele moderne, mai ales medicina clasict gl psthologia,strins intrepatrunse ‘ca politica, biserica, economia, industria si publicitatea, au confucrat mult timp cu succes pentru a demonstra contrariul si pentru a ne ‘onvinge eh numai specialist, posedind cunostinte si limbaje secrete, tne poate vindeca sau cAlduct pe drumul unei vieti stnatoase si pline de fens, Acest lueru se urmaregte tn parte conjient, in parte inconstient, din mai multe motive: specialistit sunt de nefnlocuit, produsele lor ‘anaefusi $1 ideologii), de prisos in cea mai mare parte, continua s8 se ‘nda, far noi, consumatorii si destinatarii “faptetor tor bune" puter fi ‘xApdniti mai usor, cici eimanem dependenti si ipsti de discernamint. INe bucurdm 4 atdyia oameni au ales astazio alta cale. Dorinta noae wa este s4 contuibuim, cu toate forjele noastr, la acest proces lent de schimbare a mentaitiil. In acest seop, ne vom intoarce ssupra unor Ihierus care au funetionat dintotdeauna, asupra unor substanye de bard sia unor principi legate de o viayé sanatoasa, dinamica si demna dea fi {raid Vom reinvia naturalul, simplitatea si modestia, far& a nesocoti autenticele binefuceri aduse de vremurile moderne. Oricum, vitorul fm ne da de ales si atunci de ce simu facerm noi Ingine primi pai, eu ybucurie, de bund voie. Nunie din cea ce va ayteapta in paginile care unmeazi nu € o noultate. Este vorba despre cunostinge stravechi, veriPUTEREA LUNI cate dea lungul mileniilor si recanoscute ca valabile, eficiente $i vine decatoate:legile si ritmurile naturil, pe eare in pune decentilipste de (griiamn Invajat sf Te witam sau s8 le ignorim, Influenja ritrmuritor lunare si arta de a actiona la timpul potrivit,ritmorile corpului si cele biologice, o alimentatie sinatoasi, fara extremisme, stinta plantelor, 0 Jocuinja sanatoas, forta uml ideilor, infhuenta taturor acestor aspece asupra organism, spiritulai si sufletubui si inca multe atee’ Unele informadii nu se regisesc in nici wn manual, multe nicl naw fost publicate vreodatd, Poate de aceea, una sau alta ar putea parea, Ia prima lectura, incredibite san chiar de domeniul feyiunii ~ poate deoa- rece atti pentru prima data despre asemenea iucruri ori probabil cd respectiva informatie este impotriva convingerilor sau prejudecttilor dumneavoastra. ‘Si totus, fiecare informatie, fiecare regula, fiecare sfat se bazeaza pe eaperienia penouala, au nuunal a nos, el xf a mullor eamnent, spe~ cialigt in vindecare din trecut si prezent, incetul ex incetul, veli benef cia personal de aceasta experienta, caci respectarea gi vevficarea zilnica a regulilor cuprinse in aceasta carte va vor ascuti atentia cu privire la natura si fa ceea ce ne Tnconjoara; veti descoperi legiturt ascunse intse trp, suflet si lumea inconjuratoare. Aceste introspectiini va vor ajuta 8 depasiti legile rigide gi va vor apropia de o siare ce va va face si dleveniti imuni fata de influentele negative din jur. In orice caz, ne vom feri de banala incercare lea va mentine tn vreun fel de dependent psihied sau fizica Intuilia, introspectia si cunoasterea constitule cheia muitor aspecte din natura, pe care stinta nu te poate descifra, cu mijloacele ei imitate, din turnul de fildes in care sa inchis. Agadar, nu va ajteptati la un dictionar fundainentat stintific, a o eulegere de retete breveiate care sa va seuteascd de munca. Nu vrem s@ lans4m 0 moda noua, nu intentionam sa facem reclama nei noi diete sau unui nou mod de viata si nici sa va oferim inca.1n leac atotvindecator. Nu trebuie inocu- lata nimanui ideea cae obligat sa traiasea dupa anumite principil. Fiecare individ este unic, Ceea ce este folositor cuiva poate f imutil sau chiar nociv alteuiva, Cateodata, un anumit mijloc ort 0 anumita masa "Daca ati cit cartea vowsira .Despre vimpul posrvie (Eaitura Hugendubel. unchen, 1901), unele dintre acete iformatiw sunt fmiiare. Leam preluat si Aceastt carte, care se vreao continua a prime, Naw putu fevtte cite ‘peti e masura In eare conexianile ebule st Re clr. 10 CUVANT [NAINTE € de folos,altcori succes seontat nu ve produce. Nici o statistic a vin ect, nei o retet infaiibla nu vA ajutd, cfd ,ceea ce a ajuat dintot- Geauna” nu ave efect tocmai Ia dumneavoastra. Trebuic #8 vA yAsii pro- priuldrum, zlnicretnnoit. - ‘Ne atingem in intregime seopul daca reusim micar s4 va trexim aunintitea: daca ya amintqi e& posedati tot ceca ce vA trebuie ~ toate inijloacele, toate forjele si capacitaile ~ de-a duce 0 viagh care sisi me~ rite jntradevar numele, O viata plina de bucurie si putere. Plina de sulflet, pentru tine insu si pentru cei din jurul tau. Viatal Nu acea aker- nana intr agteptari gi dezamigiri, anestezie si durere, frca yi upurare, placere si frusirare, stress si calm, alternama pe care am fost obignuit 0 confunddim cu existenta pina de sens _ Nicio secunda, omul nu este un corp strain pe Pamant si in Univers Natura ms poartt @ luptk impotriva omenini, ci da tot ceca ‘cred este necesar, dact flecare tn parce invafa si traiasca in pace cu sine ‘cu natura, Aceastd pace nu poate fi niciodats legiferata. Este propria hhoastra realizare, propria nossa decizic, Alegerea va apartine imtot- ddeauna, ehiar daca alji va vor convinge de contrariu. Noi suntem cu {otii ~ oameni, animale, plante, stele, planete ~ in aceeagi bared, iar tunica scop al vietii noasire const in ane trezi unii peal stn a exist ‘onil pentru alti, indiferent eft mp Ti va mai trebui omeniri ca sai ‘dea seama de aceasta. Onl este cel mai bun medicament pentru sine Din fericire, multi oameni, pe intreg globu}, sunt astizi pe drumul cel bun, lasind in urma gndizea suela la care au fost supusi, care li a inocalat: raportarea la planul material, la confirmare si carer, la frien sisiguranja, la dobandirea puter la rot ceea ce alti oameni salt insti- {usil considerd normal si corect, fa ideologia plicisitoare 4 chteodata Lucigatoare: ,cred nummai ceea ce vid", la convingerea ameitaare si pa- ralvanta e4 ssingur nu poy face nimie*, Muli incep ari st trhiasea cu tun orizont mai largit, ct ingelepeiune, masura gi fel ei simt chta Ibucure, e&ta vsurare, efta pace interioara aduce cu sine o viay& wraith ‘in responsabilitate absolut faya de sine gi in independents interioart. (Cara ibavire adnca, autenticd simyi cand iti ocrotesti sementi si me- dul inconjurator ~ nu ca sl de viajd datorat une ideologit impuse stu ‘une! morale artficiale, ct unei introspectiuni im natura umana, Ce bucurie s4 traiesti dupa proprite simi, ce simpia si limpede devine atuneiviaja, chiar in mijlocul furuunilor destinului, Multi o gia deja: uPUTEREA LUNI sexist nceasth aclevarata natura a omului, la care poti apela in fiecare slipa a vieui, fara a te fi chimuit in prealabil cu interminable studi teo- Jogice, psihologice sau de suinte naturale, Tot ceea ce este actevarat si fesential e de fa natura simplu, accesibil fecaruia. Dumnezeu si nuine- rosii sti prieteni din lumea vizibila si invizibilé nu ne joaca feste. ‘Vremurile noastre nu au nevole de schimbavi dictate de aus, nici le noi legi, nici de predici morale, dar mai ales nu au nevoie de o tupta impotriva .rauluf', Cea ce le webule wemurilor noastre se poate for- imula foarte simpli: desteptarea fiectruia in parte, Nu vrem si v4 ofe- rim osabie, cio chete. Nici bluzele de plastic, nick azbestul, nici alimen- tele iradiate nu au vreo sansa, daca nu le va cumpara nimeni. Medici, profesorii, jurigti, politicienii, comerciantii care au sunt prieteni ai fomului ni ar axea vreo 0 sansi dacd nimeni mu ar asculta de ei Functionarii Comnnitagi Europene care vor sa stabileasca prin lege gradu! de eurbura a bananelor Fara sf plantat vreodata un pom, anga- {tii statului care ne risipesc banii prin transformarea codurilor poytale ‘lin patr, in cine cifre, poiiticient ~ fe ei crestin-democrati, ecologist, liberal, socialclemocrati sau nationalisti~ care vor st manipuleze senti- mentele, gindivea si activitatea oamenilor, dupa yointa si gradul fanatisomalut lor si dupa friea tor de viata, naw fie © sansa, daca nimeni iia ae st ae prosiiede eh ba aceasta carte ne vor Epot at intone: le ce se refera poate mai putin la fapte palpabile si mat nul la obisnue inia dea gid gi simfl cum vor alii, care ne-a fost inoculata si care las deeschisi calea unor influente negative, find un agent pacogen mult ‘nai pulernic decit orice virus, bacterie, otrava. Dorinja noastra #i scopul nostru sumt de a va trezi in primul rind ‘curaju) si voinja de neclintie de a avea Tneredere in proprile dumnen ‘voastr sentiment gi intuitii. Acesta e scopul nostru, drepcul si datoria, tuturor oamenilor odata ce se nasc. Nu putem decit si deschidem ui Dorinia de aventura si curajul de a depasi pragul va apaztin. $i nu uitayi niciodaca: vi sunt in joc trupul, sufletl sé viata, Nimeni nu poate si nu dre voie si va trtiasca propria existenta, Ceca ce simtii si vedi consti- tule ghidul dupa care trebuie s& trai, chiar daca nimeni altcineva mix va impariageste sentimentele, Simtirea despre care yorbim aici poate ff remarcati uncori cx 0 voce interioara” soptita. In vorbirea de toate zilele, ea este cunoscuta sub cele mai diferite nume: intuitie, initna, sentiment, presentiinent, 12 CUVANT INAINTE oe EE constinga, insti stu, alesea, al stslea sion, Forma de percopere de ‘eave se foloseste aceasta voce intesioara sti, in orice clipa, ce © ci wle- ‘arat bine pentru dumneavoastia, sulleteste si trupestes ea cunouste cu ‘exactitate cauzele si problemele bolilor. Vocea va spune ceea cv ¢ de fa cat peur a v4 vindeca, Va spune daca, pentrn propria vindessre, ete hecestr ajutorul unui prieten al oamenilor sau daca va pute vincleca Snguri, Fa spane cdnd trebuiie 3 inotifinpotriva curentihni sant odatt cu acesta. En spune ce va ajuta sam ce va dauneaz,adesea in contradic- tie eu gindurile, ama si speranta dunneavoastrs, Cu tots nes Iasat convinsi,constient saw inconstien, s4 luam hotriea = nu doar in time pire modeme ~ ce a ignora aceasta voce soptta, pur, care te poves teste despre toate aceste hverui. fn copilarie, ne era cel mai ban pricten Inger pizitor, wadndu-ne arareori 9 penn scur weme. Pe atv Se gon pees ah wes al din poverte, ot imparacal « gl De ce am lsat ca accasta voce 38 se stinga? Deoarece este nepprtini- toare, Deoarece ca spune adevirul, fara a tine seama de tang, sume si consecinte. Deoarece irvoraste din adevarul pur, pe care vesteste Findea no poate f influengata, manipula, Bindea nu gandeste nici zitiv, nici negativ, Fiindea ne infayigeaza o oglinda limpede si incorupiibila. Fiindea vede Incrurile asa cum sunt, ‘Acolo unde simtusile dan gres, vocea ne arath drunul cel bun. Ean fost con cave a sti in om ideea ee a cercera pericolul pe care! repre: rim, de exempht, azbestul penta sanauue, Ea este aceca care achuce nm in stayin dea sri fa govaiala tn apa, jgnordad teama, penn a salva cop eare se ineacd. Oare ce politica, ce ecouomie national, ce firma de publiciate, ce idcologie ar putea rezise azi in lumina orbitoare, tt cdmpul de actiame al adevinului? Newn obignuit atit de mult s2 confunelam pareven en sina, eran eu minciuna, ew realizarile intelectulu, ex wrlevel con- Tinuw al ganduvilor mai puternice decit adevarul, inc&t am sufocat aproape complet aceasta voce soptta. Preocupati st transforma ade varul in minciuna, nue ne dan seama can, fr crap, erupal wosten de ne lot mai vulnerabil, crednd cel mai propice teren penteis devegtt Dol, Ast uum pierdut iucrederca in acenstd yoee, prea des fi croare de vor! straine, de propria noastra voce, le vor ale sexpertilor” ‘Am rhinas in bezna ignoranjei, cit tn val fa fata ochilor, care nec vine im umbra vietii, 18Henao Noi va vom ajuca si deveniti mai cumpatagi si mal tieusi, pentru a va opr in linisce #4 ascutayi din nou aceasta voce sist va dati seama de Shelepcanes ci. In acest scop, este neve chteodaxd de ajutor, deoure- cevocea se deosebeste de celelalte tir din noi. Nu este un sentiment, {in sensul emotiei sau al instinct. Nu este o idee, in sensul de calcul planificare sat speranta. Cine 0 cunoaste, tie eX ea vine si pleact, fale Feriior, ca un scurt acord muzical Indepartat sau ca un puternie 496 Electric, Alteori, ea ne conduce prin bezna ca o torid ce arde ves Mai presus de toate, aceasta simjire nu poate fi invita ca o meserie Uneori, ¢ pur i simplu necesara o perioada de incerciri, cu gregeli de cele mai diverse forme, pentru a deosebi voces interioara de falsur, de dorinje siamagiri si pentra a o urma, Dorim inst s4 va Impartasim cu plicere o certitudine: daca sunteti ‘conving ca nu poseday! acest sini, carc mu gregerte niciodata, este daar pentru cf va lipseste curajul si dezvoleay gi st credet nel. Este excho- By o problems a curajului si a tnerederii fn sine. Accesul spre curaj Spre increderea in sine ji spre instinct trece prin acceptarea Tecondijionaté a responsabilitail pentru propria viati, pentru fiecare pas, gind, cuvint si fapta, acum 4 in vitor. Aste, succes nu se va ls Fsteprat, Domolirea furvunii din inima dumneavoasir gi linistea cea ‘urmeaz4 va vor ascusi auzul pentra vocea inimii. ‘Chiar daca simtirea vi indruma spre un e9ec, spre un insucces aparent, intro situajie neplicuté sau dureroasa, ea. ramane singural mera corect $1 posibil. Caci numai din greseli ~ comise sutd Ja suta eu Sntreaga inima; fark a cfuta mal tarziu vinovatul ~ putem intradevar st ‘nvayam si st evolam. ‘Asculténd de accasth voce, se poate transforma o viata din temelii Usa se deschide-spre o libertate pe care azi o gasim arareori si de care ne wemem ~0 libertate autentics, ce nu are nimic dea face cx liber- fates de a alege. Dimpotriva, este o libertate care ne scuteste de alegre! Ea ne va lisa s8 judecim atat de repede 9 atat de sigur, incit ‘mu va mai & timp pentru o alegere, deoarece actiunea corecta este evi- enti, in orice clips. Hotirarile pe care le vom la atunci se bazeazk pe creerttudine att de nezdruncinara, tncit uu va.lésa loc unei alterna- tive. Un astfel de om ¢ liber, chiar dact este jintuit inten scaun eu Fotile sau se afl in spatele zidurilor unei inchisori. Numai aceste per- Soane vor putea ajuta omenirea sh Infrunte toate provocirile pe care le “ ‘CUVANT ENAINTE © ace vitoral Stina yindecdi va fi tn vitor o imbogatire reiproct, 0 Moutopice a celor mai srivechi metode ce wamadtite cu ceea ce, are copes medicina moderna, © arti In care se vor contopt magic inasticament atingere fubitonre si bistariu, vindecare prin puterea gin. iui, ragaclune 4 meditate inteun intreg, dupa secole de renegare 9 ait taureg in care onmul este din now privit ca 0 endtate, Aceastt eesingura ale posibila. . segneta, tnerospectia si experdenta dircett leu aratat stramosilor nogtr drumal spre namiirile natu ale hum, spre o sini ce merce moe acceptatt cu recunostini. In aceast care, va Impariagim © parie din aceasta sina Johanna Paungger si Thomas PoppePUTEREA LUNIL (CEASUL STELAR Ceasul stelar De milioane de ani, Luna, bucatt de sinc sferie,Inconjoar sits sguraticd si nepasdtoare PamAntul, ascunzandwsi uneori existenta, f° Tana noua, edd me arata partea el neagra ca noaptea, iar alteori Facind 4 paleasca lumina stelelor, Ia lund plina, cind straluceste pe cerul noptl, Impramutind jumina Soarelvi. even deiner sborull aang fiecare punet al Pamaretu «t. prin aceasta, fiecare om, animal, planta, fiecare atom de on a cig ccc vere 4 prota c- rita fazelor Lunil sia trecerii ei prin semnele zodiacului ~ ne va fnsott {fn mule capitote ale cartii, dorim s8 vA povestim Is inceput despre nasterea si importanta ceasului lunar. Lainceputa fost perceptia __ Mien de rnd oamenit sau suaduit st talged tn armonie cx riumurile si legile naturli, pentru agi asigura supraviepnirea gi a cerecta intentiile lui Dursnezeu, pe care le descifrau din semnele naturii, di ser Soarel al Lun din fulger 9 arta, din alernanta osm puvilor. i ascultaa natura sl armonia dintre elementee cl lescoperin- Ein taincle. Experienta directa dobndita eu ajutoral simturilor ascu- te, credinga de nestrémutat Tnte-o forta superioard, incercarile sgrevelile par astazi lucruri de bun sims, legate direct cu actiunea forte- Jor naturale ~ toate acestea au constitit modalitai prin care cei din ve- chime an desopert gt determinate de aparitia ciclica a anuinitor ‘Oamenii ghefurilor vesnice, eschimosii, traiesc fn condinit nacurale deo duritace greu de imaginat, Limba lor contine aproximativ pacu- zeci de cuvinte pentru rApada si gheala, deoarece perceptia +a tnvatat 16 sa deoucbeascd patruzédi de sari diferite ale apel nghetate, Doar dows “Thue nceste patruzect ce felur de zapada si gheai se potrvess penn cay meta igtuvrilor, Desigur, indienil nord-americant poteau cit ¢ eosebi tn padue i preeri mult mai multe nuange de bran fi de werd ceore oeuttoni orayelor de axtzi Pete alt parte, oragenit au mult mai Potine dificult a se descurca fntrun ora strain echt eschimorii ran fn toate domenile vest, experienta gi necesitatea ne ascut perceptia. Gaul a observat relatia schimbatoare dintre aceasté stare si momen- aul observarit ~ oree zie, ilele huni, anotimpurile, positia Soaretul aa eralntelelor, Ela descoperit et mule evenimente naturale, fu) Mion, graviitatea, vremea, comportamencalanimaelor sf multe Siiee, sunt fn strins’ legstura cu: mermul Luni Stamos now S860 ae eal unor acta. mai mult sau mai putin cotkdiene depinde de aaa rib ale nail: intervene chirurgieale, waren de singe. aplicara i eficienta miloacelor de vindecare, teres lemneio. atic, aermertil spalatul st altele. Operate i medicamentaya aplicate 19 sai rie se arta chucodata eficiente, iain alte ile, ele erat tot jauule sau ebiar daunatoare ~ independent de coza si callttea (ral mentului sau de priceperea celul care vindeca, rata eu dobandired unel vic aerate, oamenil de pe tnreage pls- nosh siau dat seama ch pe suprafaja PAmfntolul actioneazt energ afer de In 2 la 2i, a chror cunoagtere era hotériuoare penta inet aera pgriitea @ recolazea cu succes a roaelor paméntulil. Pe aarenenea, antumiceleyburi medicinale, cules fn anumite perioade. s0/% weivemat ehciente dectt daca sant colese fn alte momente, Roadele ‘Mnanate in anuimitezile se dezwol mai repede x devin ma rersiente re seurt,efecele une activa mu se bazeazt. doar pe capactslle necesare st pe metodete de Iueru, el i pe momentul acini care ee deo important majord. ca covects in momentil inoportun ‘poate perielita suecesul scontat. Ae eerjoase construc ale veehllor egipten}, greci, romani, inden attonteny sia marturie pentra importanta pe care sramosli nol roam observ ceruiu i calculéni exacte a waleetorel porpuor aeivgi Stadia leghtarit dintre anctimp, vreme # poditia compurlor erent, precum si corelarea influentelor positive sau negative, ci uPUTEREA LUNIL reusita planarilor propuse, teebuiau si se tmbine intrun instrument util axdt momenuului, e&¢ si generatiilor viitoare, Exa necesara folosirea unor denumiri clare pentru influenjele si legile observate. Inainte de toate, trebuia elaborat un sistem preci, var labil oriunde 3 oricand, care si poata sa prevedea influentele vitoare Intrucat sa constatat 4 anumite forte se aflau in armonic cu anotim- purile si eu pozifin corpurilor ceresti, era evident& necesitatea {ntocmirii unui calendar care st inregistreze an de an aceste impulsui, Soarele, Luna si stelcle, cadrul exterior dat de natura, sau transfor- ‘mat astfel in limbile si cadranal unui ceas cerese, Motivul este evident: dacd un anumit impuls ~ potrivit pentru recoltarea tunei anumite ier- bburi medicinale, tratarea unui anumit organ sau depositarea roadelor pamantului ~ dureazd intze dowd si trei alle pe lund, iar Luna parcunge in aceastd perioada de timp aceleagi constelati, Intotdeauna, atunci se poate trage concluzia c& aceste stele dispersate trebuian in mod congtient cuprinse intro constelati, a Girei denumire si descrie pro- prietatile influentei respective. Pe tanga multe alte forte si legititi ale naturi, stAmosii nostri au delimitat douasprezece impulsuri de fora de tipuri si culoré dierite, ‘care se repetd in ritmul traiectoriei Soarelui si a Lunié. Constelayitor parcurse de Soare ~ de-a lungul unui an - side Luna ~ in decursul unei Juni ii sau dat douasprezece nume: Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Lets, Fecioara, Balanta, Scorpion, Sigetitor, Capricorn, Varsitor s Pest, Pe baza perceptiilor sale si a observarii comparate a ,batailor de puls" ale naturis, oul ska ereat un ceas stelar cu ajucorul edruia putea calcula ce va aduce viitoral in privinta influentelor poaitive si negative asupra actiunilor sale, Aceste calendare au eliberat in mare parte aml de spaima faya de fortele naturii, care actioneaza, aparent, fara sens si arbitrar, Mule activtati necesare stpravietuirit puteaw fide acuun intre- prinse in mod planificat, cu: mai multe sanse de sueces ~ insamanjatul si plantatu, ingrijical st ingrasacul, recoltaut si depozitatl, dar mai ales, ‘multe dintre masurile terapeutice ale vindecdtorilor unui popor putea, uurma anumite sepere temporale. Numeroase calendlare ale trecutulu! au Inceput #8 s¢ orlenteze dupa mersul Luni. deoarece fortele anunqate de firele Tani gi de pozitia ei in zodiac sunt rault mai importante deeat cele determinate de Soare. Ca si acum mii de ani, multe sarbatori sunt si azi planificate in funciie de pouitia Luni, Pastele, de pilda, se strbatoreste, inca de la sfaryitul seeo- GEASUL STELAR Jului al doilea dup Christos, In prima duminich dupa prima iun& pling, dupa echinoxul de primavara, $i astizi, multe calendare populare contin zodile parcurse de Lum, O fort uitata in zilele noastre fin doar céteva secole, stinja despre influentele datorace pozitiel Lnii a ajuns sf fie aproape uitatd, in asa masura, inet mul oameni ‘eactioneszA axi cu wimire si retinere cand aud despre ea. Motivele sunt diverse, dar unul dintre cele mai puternice este desigur aparitia, acum teva sute de ani, a unei metode noi, radicale, de abordare a navurii, care ar fi putut aproape 88 impinga metodele anterioare de cunoagtere fn zona superstiiei. ‘PAnd atunci, doringa innascuta de cercetare a stramosilor nostti sa lisat ghidati milenii de-a rindul de un concept adinc faradacinat: ci stiau c& nimic in natura nu este rezultatul ciocniri si inaintarii dea val- Init a unor forte ce actioneazs fart noima. Nimic nu este intimplare, Popoaré intregi tree prin inflorire, decidere si se scufunda in negura itoriei; dar totul se petrece cu un scop plin de sens si dé importanta pentru om in sine si pentru omenire, sub influenta unci forse mult prea mareje ca 58 posta fi mésurata de o capacitate de representare a uunei perioade scurte de timp sia planului material. Chiar daca voinia vind a actionat din cand in cand pe plan individuat fra mila, cumphit, stramogii nostri nu sau indoit niclodat’ de existenja ei. Constatarea .Domnul a dat, Domnul a luat* simbotizeaza afirmarea neconditionata a acestei vointe si atestt ci toti oamenil sunt guvernayi de 0 unicé vointa, Nenumarate generatit au trait si au actionat dupa aceasta convingere, pana cind oamenilor li s2 impus o nowa privire asupra realitayil. Spirital cercetator al omului, stinja ~ in special cea occidentala ~ #a decis voit, in studiul naturi, pentru o abordare si o ‘metodi foarte precise, declarand totodatd invalide cetelalte modalitati de cunvajtcre. Aceasta sliingd a descoperit cum pot fi privite separat tuna de cealalta o mukitudine de forte implicate fn fenomenele natu rale; ea a reugit 83 supuna aceste forte, st repete anumite incimplasi si ‘=i prevada exact anumite rezulate,PUTEREA Li am CEASUL STELAR Aparent, peste noapte, In Univers nu a mai rimas loc pentru 0 voinga superioara, Fenomenele se petree, dupa cum stiinja a vrut st convinga lumea, in cadral unui gol fara sens $i fir8 scop. Universul nu arfi nimic altceva decit o masindrie gigantica ce functioneaza automat. Pentru Dumnezeu si pentru voinga libera pe care El a daruit-a omului ‘nu mai era loc, deoarece trecutul, prezentul si viitorul sunt doar ri duri inteun scenariy scris demult®. Nici evenimente intimplitoare nu mai existau, Unde guverncaza legile mecanice nu au ce cauta voinja si intengia. Fara influenta ocrotitoare ji calauzitoare a unei forve aflate in afara automatisimulii viefii, Universul ar urma, inur-o buna zi, si ‘opreasea mersul ca un ceas sau si explodeze, Tot ca 0 masinarie ~ asa suna noul ,erez* ~ individul ar fi un produs obligatoriu al mostenitii sale genetice si al amprentei trecutului stu, El are dreptul de a nu purta Belo raspundere pentru sine, deoarece marine mu poseda libertatea vointet Oamenil de stiinta se considerau creatorii unui altfel de vitor pen- teu omenie, ai unei noi ordini mondiale, fra supersie 5 fird credin- 18, dominate de echilibru, ratiune, emancipare. lar ceea ce nu putea fi dovedic cu uneltele rec, lipsite de sentimente ale singel, nu exista, Mai presus de toate, cao dovada a valabilitay acestei conceptii, siinia Aceasta saracita a putut gi poate consemna succese imense, chiar si in medicing. Cu totii am jucat acest joc, mutrind convingerea ca un titht de profesor in chimie confer fiecarui cuvdat al purtitorului si, oricdt ar fide lipsit de sens, greutate sl valabilitat, oriedt ar fi somitatea de straina de lumea reala, Astfel sa Incetafenit eu timpul ceca ce azi ‘numim orbire organizata: .ceea ce nu are voie si fie, nu poate &", ‘nilateralitatea abordrii kumi, stiinsa a aruncat i copilul odata ‘cu laturile. Ea se comporta ca un om caresi spune: ,leri am batut cu succes primul cui, deci trebuie s8 pot repara cu ciocanul si acest ceas..", Tehnica $1 medicina moderna ne-au promis rezolvarea mai rapida a tuturor problemelor vietii de zi cu zi si ne-at Misa pan astizi 8 dormim cu convingerea inselatoare & se vor sine de cuvant; daca nu “aai, macar maine. Aproape deodata, observarea si luarea in considerare ariumurilor naturii§1 a multor alte legitaji au parut de prisos. Se credea else poate renunga in primul rind la ribdare, una dintre cele mai importante tnsusiri ale confruntarii intre om si naturk. Stiinta despre vata in fntregul ei a supravietuit totusi, numai in oaze de fericire, care ‘nu sau supus ritmului general de industralizare si progres", si nici ivinizarit viziunii gtingifiee a lumii; a supravietuit acolo unde legatura cu natura, perceptia directs, intutia gi eredinga au imunizat Impotriva inAiueniei egoiste, a unilateralitai, a calcululut rece sia fasilor profes ‘Unii medici sau Hisat sedusi de convingerea cé prin succesele rapi- de, prin cadlourile publicitare ale chimici si farmaceuticit, pot negli, ‘ari a Gi asi la raspundere, migcarea ondulatorie-a view ca intreg. Cine repart masini trebuie si se preocupe la urma urmel doar de parfi com- ponents gplese de schimb. Inldturarca rapids a darertlor is simp. tomelor, “repararea” unel parti a omulni craw deja considerate succese terapeutice, dupa care se putea sta cu miinile tn sin, Gine considera o vezicabiliard ca sursa independenta de dereglare si Incearca +0 repare se poate multumi, alituri de pacient, cu convingerca ingelétoare ef a sindecat ceva ce nu are nimic de-a face cu omul céruia fi apartine acea verica biliara, A invaya pacientii sa se ajute singuri, profilaxia si cerce- tarea eauzelor, rabdarea si disponibiliiatea de a colabora, de Ia om ca Intteg, la om ca intreg, in relatia metlicpacient ~ toate acestea au tre- ‘cut mut timp pe plan secund, Exist o speranta intemeiaca ci ne aflam 4n fata unei schimbari, Ne bucurdm astizi cA multi medici au recunos- ‘qut semnele timpului, parte prin propria putere, parte ajutati de pacienti intelepti, care au recunoscut ci nut se mai pot muljumi cu ‘izitainte-un atelier de ,reparat” organe Multi medici acsioneaza astazi ca s1 medicik-preosi, vindecatorii, sainanii, vracii strAmosilor nostri, conform convingerii c&. oamenii mu ‘sunt niste masinari, Ca sunt mai mult decdt un sistem de oase, nervi, mugchi si organe’care functioneaza de bine, de riu, prin intrepatrun- dere, pase Inofalta la intdmplare. Ca trupul, spirtul si sufletal compan © unitate inseparabilf cu sine si cu tot ce ne Inconjoara ~ cu ceilali ‘oameni, cu natura gi chiar cu stelele, Bi recunosc Incetul cu incetul cd bolile s¢ nase atunci cand omnul, indiferent din ce motiv, nu mai poate ‘menfiné echilibrul viu, curgétor, intre numeroasele elemente ale viet tensiune gi relaxare, egoism natural si altruism, urcugurile si coboriqurile necesare ale destinului, Unit dintre ei stn chiar ca cel mai ‘bun medicament pentru om este dragostea. Conceptia acestor medici Conduice astazi inapol, spre metode werapeutive integtale, In care rugie ciunea si meditatia, magia si atingerea vindecétoare au un rang egal, alsturi de aplicarea plantelor medicinale, a tehnicii moderne de anali- ze, alaturi de intervengile chirurgicale gi de fizioterapie, a1PUTEREA LUNI Domenii vaste ale stintei vindecatoare a strimogilor nostri nu s-au regisit inc locul in medicina oficiala: actiunea ritmurilor Lumnit poate fi oricind observata, dar nu poate fi fundamentatA prin metodele stiintfice actuale. intrebarea de ce o interventie pe cord are mai putine sanse de succes cind Luna este in semnul Leului nui poate gist rispuns deocamdata; un motiy suficient, in mintea unor medici, de a ‘gnora complet astfel de informapi. [Nu doar stiinta, ci noi toti intoarcem spatele, cu inima usoara, la ‘one intinse ale cuncasterii traditionale ~ in primul rind pentru ci acordim cea mai mare important’ confortului pe termen scurt, in ddauna rayiunil, a masuri i @ scopului propus, in dauna actiuni bazate ppe rabdare si anticipare. In harababura si agitatia vremurilor noastre, ‘indurile noastre baleiaza incontimau intre bucuriile sau durerile tre Cutului si sperantele sau temerile unui viitor imaginar. Momentul prezent, singurul punct in care viaya se desfasoara efectiv, in care s¢ poate dezvolta pacea interioara, se pierde in spatele unei perdele de fum, compusi din obighuitele sabloane ale minti. {n al doilea rind, ignoram ceea ce a fost valabil si corect timp de mi de ani, dintein motiv cum nu se poate mai simplu: pentru ci ne este necunoscut, Poate ci faceti parte - interesati fiind de propria sinatate si de cea a semenilor vostri sam in calitate de vindecatori profesionist ~ isle acei pionieri ce doresc si recucereasca aceasta cunoastere, incet, ‘ira grab, putin cise puyin, Cict nu este tn nici un caz prea tiraiu pen- tru a reinvia aceasta arta straveche, chiar dact oamenti vor incerca intotdeauna si va convinga ci individul nu are nici o influenta asupra propriei sanacayi si bundstari sau asupra restaurarii mediului inconjura- tor, Fiecare gind conteazi, fiecare actiuine, oricit de marunta, Sunteti ‘mult mai puternicl decit va inchipuit. Ocomoara de descoperit ‘Toate regulile 41 sugestiile prezentate in aceasta carte igi au ‘idicinile numai in experienta noastrd — inclusiv regulile privind ciclul lunar, Observatia precisé asupra Omului si a naturii a facut din strimosii nostri iste maestri ai artei sincronismului, Near fi fost nicio- (CEASUL STELAR data posibili receptarea acestei cunoasteri si transmiterea ei mai eparte ch succes, dact fiecare generatie succesiva ar f urmat pur si simplu regulile, fra s& te prinda ingelesul, fard st le ale confirmarea in viata de ai cu zi, Aceste reguli gi legi sunt adevarate ajutoare ale memo- rie, caci legile adevarate i2vordsc intotdeauna din adevar, in contextul realtattzlnice a navurli sia Omulul, ele indicdnd, pe de alta parte ~in aaul principillor morale sau religioase ~ calea spre potenyialul de dea soltare a omer Bxista £irA indoials multe alte itmuri si multi ali factor! de influ- enya In natura, dar in cadeul acestei cirti ne yom restringe la propriile cunostinge sila experienta personala legate mai ales de foryele ee Lana in eresiere Luna puna Luna in deserestere Poritia Lunii in semnele zodiacale Dupa cum se stie, cercetarea cauzelor s¢ afla inca Ta stadiul de spe- cexfafi, pireri si convingert, dar sa subilit de mutta yreme wn limbaj ‘conventional privind influentele lunare. Se spune, de pila e& ,semaul Festilor influenteaza pictoarele” sau e& ,Luna plina influenjeaza senti- rmentcle*. Pe aproape tot parcursul cart am folosit asemenea expresis, penta: simplificare, chiar daca ele nu reflect cu perfects acurateye as- pectele reale ~fn special faptul ci Luna actioneaza ca limba unui ceas, Dea lungul orbitei sale de aproximativ 28 de zile in jurul Panvin- tului, Luna se intoarce intotdeauna spre el cu aceeasi fa’. CAnd Luna ajunge exact intre Pamant si Soare, fata ti este cw totul fnvaluiea in Intineric, Ea nu este vaihila atuinci, cAci in tnpul zlel ea este aproape ahwari de Soave, Pe Pamant, suntem tn hind noua, In calendare, ex este fnsemnata de obicei sub forma unui dise negra, Predomina 6 scurta perioada de influente speciale asupra oamenilor, a animalelor si a plancelor: de pilda, cine posteste o zi in acest ristimp, va evita bolile, ‘cc capacitatca de dezintoxicare a organismului este maxima. Impulsurile ailelor de lana nous nu sunt resimtite art de puternie st ‘prompt ca cele de luna pling, céci reorientarea forrelor dinspre Luna In descrestere spre ced in exestete nu are loc att de violent ca in tim- ppul luni pline. 28PUTEREA LUNI Dupa doar céteva ore de la Luna noua, poate fi vinuth partea pe care Luna o arata Soarelui; apare, ca 0 secera find, Lunia in erestere, C0 influentele sile specitice, Calatoria de aproape dowa sapeimini pid tn ‘Luna plina trece prin primul gi al doilea patrar, Tot ceea ce primeste ‘organismal in aceasta perioad, pentru deavottare si tntarire, isi dublea ‘a efecuul timp de doua saptamani, Pe de alta parte, pe masura ce Lama ‘reste, conditille pentra operati si vindecarea ranilor sume din ce in ce sai nefavorabile. ‘La un moment dat, Luna tsi tncheie jumatate din calavoria fn jurul Pamnintului. Partea intoarsa catre Soare se arata ca un discrovand, lumi fos, pe eer: Luna plina, In calendare, Luna plina ese marca cv um tise lb, Aste, aceste cdteva ore exerci o forta palpabila asupra oame- nilor, animalelor i plantelor. Somnambulli merg fa tmpul nopai, rank fe singereazd mai abundeat ca de obicei,ierburile medicinale culese in aeeaets perioada no pater! porite, iar measele au mai mult de tuera, ‘Luna avanseaza Incet; ncepe faza luni in descrestere (al wellea si al patnilea ptrar), de circa palsprezece ale. Le datoram din now mul Initi sirabunilor, pentru descoperirea unor influente specific, in acest ntcrval de timp: operatille au mai mare succes, chiar si cei care tmandined mai mult ca de obicel nu se vor Ingrasa atit de repede; orice serveste la eliminarea toxinelor din organism are 0 aejiune mat eficace decit in timpul fazel de crestere luni in dpa calStoviei de un an a Pawnuulu in jurot Soarelut,acesta din urma-— vaeut din punetul nestew de vedere ~ zAboveste cite o lund fin Heeare dintre seminele zodiaculul. Luna strabate aceleasi semne pe durata de 28 de rile a orbite sale n jurul Paumdntului; dar ea poposesce doar doaa sau ti rile in fieeare ser, Poztia Luni in zodine exercita pentru noi, oamienii, influente speciale asupra regiunilor si organelor orpului; acestea vor fi diseutate fn deta Sh capitolele urmatoare, in aceasta carte, dorim dle asemenea sf v4 familiarizam eu o serie de siumusi speciale: regali pentru anumite zie ale anului cave sunt ex total independence de pozitia luni, Acestea fac parte dintee cle mai inex. plicabile aspecte din cer side pe pamént. Cum van putea explica de {ese pastreaza unghie de la uitini sf de la picioare sinatoase si puter- hice, daca sunt thiate vinerea, dupa apusul soavelui? Speram ca se vor ‘gas clttori destal de interesati i de cutiosi sa ineerce macar aplicaren Acestor legi tuimitoare, Sunt la fel de valabile €a tonte celelate Teg. 2 CEASUL STELAR, Momentul contactului Exist o tntrebare eared preocupa pe mnulyl gameni. C daca momentul efectuarii nel acjiuni, de pilda a unei operati. este torect ales, se produc deseori efecte pozitive decisive, chiar iin cazutt de disfuncjionalitate eroniea, in timp ce, la scurt imp dupa aceea, © influenta negativa devine preponderenta, ceea ce, pe timp tndelungar, are ca fect enuatea respeciivei operati. Nu este posibil ca erergia poz tive 21.0 elimine pe cea negativa? De exemplu, daca o operatic In fata se face eu putin tinp inainte de Luna noua, are un succes cu mult mal nare-decit dach se face cu eBteva zile mai trziu, pe ednd Lana este fe crestere Poste cf rispunsul la aceste intrebari pare pun misterios, dar este tnglobat in principie! fundamental al ,artei slegerii momenculu moment! atingerit este factorul decsi. Atingerea implica ,apuearea; contactel, concentrarea, conten pare, prinderea". Oricdnd vol intra in contact, prin partite mele exter Foare sau interioare, cu tn obiect sau o finga intrun anusmit nomen, Ghar dach acest lucru se intampla prin intermediul mainilor mele, tuneltelor utele sau giindurilor mele, in acel moment eu transmit forrd $i energid subtle. Aces lucru se intémpla in ficeare secu a vi hele, Scopul aefiunii mele, yelul final pe caret wrmarese cu mntinile sa on giadurile—indiferent daca este porii sau negati ~va devent intot eauna vizibil in humea materials, poate asci, poate mine san poate Me zece ani, Fortele earacterizate de un anumit moment de dap — fete Luni si poritin Lunii in zodiac ~ funetionewza wneori ca o lop’, orelanduintintentile si permiginduemi st obgin wm efect mai puternic eet cel pe care bg fi obtinut daca ar fost separate. ‘Awnel cand un chirurg atinge™ pacieneal cx bisturiul {a timpul si Sperayi, a efecele #1 success acesteln concur ipeulenuna #t : r turi de glnducile dociorului, de dite rgonca lu pent sana si pentru pacient multe alte forte, mai sunt sienergiile indicate. de. pozitia Luni in geet moment. Anunel cind un gradinar wade wn pom frnctifer, forvele shonefice sau negative ale poaltie! lwnii sunt prencente ia acthunea Iu. Contact are toe atunci edd ws maseur bun framnanta cu foarte mare | grija muschit ientului sau, cid o pisica tonrce gi se freaex de pleloa 5i \ i } f \ PUTEREA LUNIL rele tale, absorbind radiatia negativa, cfnd gatesti si te ragoste la persoanele eare vor consuma mfncarurile, edn 0 sea cea toare ffi aminteste de doringa inimié tale. Factorul decisv in orice contact const fn aceea ca, mia devreme sats mai tarziu, intengia interioara a contact iese ta suprafaya ~ nu gel exterior, presuspus sau inventat, Daca eu fi ofer cuiva un cao, dar it interior port in minte imaginea unei tranzacti in care marfa de selianls éste recunostinta celui care primeste cadoul, in final influent interest 1a so pesca ope oi es Ai cand cineva aslnge din dragosie, genereara intoldeauna drigoste. Cid cinevt ifoge din teres, hu are loc nimic alteewa dct o tranzactie (sa poate chiar nic at) ‘Nenusnarate experienje inexplicable si contradiciori din via de 2i ‘cu 2i~in medicina, in gracina sau in natura, chiar si In gospodaie ~ 93 tyne v explicate plausible fn aceat fypy ln cure 26 nang five Ciclice indicate de pozitia Lunii. Un exemplu este faptul cd operagile lx tunul dintre golduri reusese deseori mai bine decit la celalalt. Principia contactului se poate aplica tn azul tuturor regulilor pe care vi le vorn prezenta. Singura unealt Probabil A stitl deja 4 Singurul ,tnijloc tehnic™ necesar pent cunoasterea ritmutilor naturale si lunare este un calendar lunar ~ wn calendar care aratd fazele Luni $i pozitia ei in zodiac. Veti gasi un astfet dle calendar inchis ta sfrstal ea. Din mile de scrsoni primite din Intreaga lume (cartile noastre au fost traduse pina acum in noua limi) eam cat seaina ce Hi intereseazA pe eiitort In legatura cu aceste calendare ji ce cunostinte au acunnulat ei, folosindwe de-a hingul anilor, Acum putem si va impartasim din experienta lor. '® Calendarul nostru hunar este calcwlat in funesie de pozitia Lanii in zodiac. Toate recomandarile folositoare pe care te facem In caryile noastre ~ fi dumeniile medicinei 51 al lerbustlor medicinale, al ¢ stryefiilor ecologice, al gradinaritului, agriculturit si tnereginerii piidurilor ~ se bazeaza pe acest calendar, Nu cunoastem vreun loc din Tume unde sf nn fie valabil, Cum aceasta carte va fi cititt peste tot in 26 Iie, perioadele de lund plina sf Tuna nowa nm au fost incluse aii, pen- tr ch cle $e schimba de la un fus orar la altul, Momentele exacte, care sunt importante ih cazul wnor actviayi sunt notate in multe dintre €a- Jendarele conventiosiale,astel inet le veti putea fla cu siguranta. ‘e Am primit multe inteebiri in Segatura cu mici diferente care apar tn unele calendare lunare regionale fata de calendarul nos, Nu te Duie sf va faceti probleme: cea mai mare parte dintre aceste diferente se datoreard faptului ck multe dintre calendarele lunare au fost Gntocmite de astrologi sau astronomi, fara a tine cont de ritmurile funare, care le sunt, in cea mai mare parte, necunoscute. Daci ave{i ‘reo indoialé in privints valabilitaii calendarulai, faceti experimente euambele calendare pina cind vet fisiguri, tn fine, diferengele extrem de mici intre ealendare nu conteazi foarte mult, dintr-un motiv foarte simplu: tranzitia Intre forte se face, Ge ape, teptat, nu de fa un mint alt, a8 cum vos uncle ealendare {@ vA fact 44 credi.Influenjele indicate de poritia Iunil fa zodiac se Suprapun 31 se contopesc, rua ales atunci cind calendarul arata acelagi fem zodiacal tei zile In rand, Aton, forta zodiei apropiate poate fi nea simita in prima 7, sax deja simfith Ta a treia zi, Dumnezeu nu Iucreazd int-un mod atit de strict inet s& ne forjeze si facem 0 operee fie, Incununatd de succes, pnd la ora 10,36 dimineaia, dupa care noceas! operatie s fie condamnata si eyuere. Ei a ordonat nacura in aga fel, incie penwr fiecare moment pierdut sau sespat din pricina vremii te, existe suficiente alternative care s& duct Ja rezultate aproape fh fel de bune, Atunci ¢énd este vorba despre o operatic a cirel datt pone fi sabilitd de cftre pacient, atunci el ar trebui pur si simplu st “Eaute © perioada cu luna in sedidere si alata cu mult in afara semnului yodiacal care guverneaza partea corpulul asupra cArein urmesza st se “pfecuveze operatia, Aturc, diferentele intre calendare nu mai pot avea ‘ici o influent’. ‘Oricum, oamenii care au folosit calendarul lunar timp indelungat pentru a prinde momentul cel mai potsvie pentru acfunil tor nicl mu fai trebuie, de multe ori, st consulte calendarul, pentru ed in nacuré Exit uusneroase semne eare indie trecerea de la o zodie la alta si et vata s4 le deosebeasct: lumina puternic& din timpul semaelor de aer (Gemeni, Balanta, Varsator), circulaia activa in perioada trecerit prin godia Leului, felurile diferite in care geamurile se alvuresc in timpal