Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Norme Generale de Redactare A Textelor Doctorale

    Uploaded by

    Măriuca Turtă
    19 views13 pages

    Original Title

    Norme Generale de Redactare a Textelor Doctorale

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    19 views13 pages

    Norme Generale de Redactare A Textelor Doctorale

    Uploaded by

    Măriuca Turtă

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 13
    Prof dr. Eugen Munteanu /\ M\ L sitatea «A Cuza», lagi MN \Ope Universitatea «Alexandru loan Cuza», lagi Facultatea de Litere Scoala Doctorala de Studii Filologice Norme generale de redactare a textelor doctorale Nota preliminara Membrul $colii noastre doctorale este invitat si-si insuseasca urmatoarele norme de redactare gi sf le aplice inclusiv in redactarea referatelor, rapoartelor de cercetare gi a forme’ finale a lucratii sale de doctorat, Orice text scris prezentat in Scoala Doctoralé trebuie si tind’ spre nivelul ideal al publicabilitaqii! Ca filolog, doctorandul Scolii noastre trebuie sa aiba o grija speciald pentru forma de prezentare a textelor sale! Aceasta exigenta implica sobrietate, decent, precizie. in conditiile generali intrebuinfarii_computerului, filologului i se cere si stapaneascd si tehnicile de tehnoredactare ale unui articol, studiu, monografie etc. Reda\ ile si editurile pretind potentialilor colaboratori prezentarea oferteieditoriale in variant electronica, culeas, redactaté gi tehnoredactati, pe cit posibil, in forma finala, Respectarea de cAtre autor a rigorilor editoriale general acceptate sporeste sansele de acceptare (publicare). 1, Prezentarea manuscrisului Materialele redactate de doctoranzi in cadrul $colii Doctorale de Studii Filologice ($DSF), proiecte, referate, redatari parfiale, redactarea final ete. vor fi prezentate intr-o form’, pe cat posibil, gata de tipar. Autorii vor efectua ei ingisi corectura atent& in pagini printate, inainte de a oferi materi ul profesorilor. Dupa primirea observatiilor profesorilor examinatori, autorii vor mai efectua 0 corecturd finald atenta. Doctoranzii sunt obligati sa respecte cu strictefe termenele stabilite de $DSF si de profesorul indrumator pentru predarea materialului definitiv. 1.1. intrebuintarea suportului electronic Materialele vor fi predate sau trimise $DSF si profesorului indrumator per email, pe dischetd, redactate in PS Word/Windows, generatia 1998 si urm., precum si intr-un exemplar complet, printat. in eazul in care au fost intrebuintare seturi de litere (fonturi) speciale (greaca, slavona, arabii, ebraicd etc.) autorii sunt rugafi sa ita (atageze pe discheta) si respectivul font. 1.2. Dimensiunile recomandate Dimensiunile rationale ale unor materiale prezentate in SDSF sunt urmatoarcle: a) un referat doctoral este echivalentul unui articol sau studiu de spe litate: minimum 15 pagini standard (2000 de semne pe pagina); b) 0 tezA de doctorat in filologie, in forma final, nu poate avea mai putin de 200 pagini standard (2000 de semne pe pagina), dar nici depasi 400 (exceptand eventualele anexe) 1.3. Pagina de garda pe pagina de garda toate datele de Orice material prezentat in §DSF trebuie si conti identificare necesare: antetul $DSF, numele complet al doctorandului, anul inmatricularii, titlul lucréti, indicarea tipului de lucrare, numele conducdtorului stiintific, locul si anul prezentiii (vezi anexa). 2. Limbile intrebuintate a SDSF este si prezentate in limba oficiala. in cazuri speciale, potrivit regulamentului, cu acordul $DSF si al fie redactate Limba o! nba romana. Este recomandat ca toate materialele indrumatorului de doctorat, se pot prezenta si materiale redactate in limbi strdine de circulatie, cu conditia respectarii standardelor universitare si a normelor lingvistice gi tehno-redactionale specifice limbii (culturii) respective. Citatele in limbile straine de circulatie (engleza, francez’, germani, italiana, spaniola) , fie ca reprezinté referiri de material sau trimiteri bibliografice, nu se traduc, in principiu, cu conditia ca sensu] lor si fie transparent prin context. La indicajia expres a indrumatorului de doctorat citatele se pot traduce, fie in text, fie in notele de subsol. 3. Forma tehnoredactionali a materialelor Materialele scrise prezentate in $DSF vor fi prezentate in forma tehnoredacfionala traditional in publicatiile filologice romanesti, dupa modelul revistelor academice precum Revista de istorie si teorie literard, Limba romdna, Studii si cercetari lingvistice, AUI, AUB, AUT etc. Prezentam in continuare succint principalele cerinje. 3.1. intrebuintarea sistemului decimal {in cazul divizdrii continutului articolului, aceasta se va face prin numerotarea capitolelor si subcapitolelor potrivit sistemului decimal, fie cd se opteaza pentru inserarea de titluri si subtitluri sau nu, dupa unul din modelele: a) 1. Xxxx sau b) _I. Preambul, Stadiul cercetarii Xxxxx 1.2, Xxxx 1.2. Criterii de clasifieare Xxxxx 1.21. Xxxx 1.2.1. Criteriul formal Xxxxx 1.2.2. Xxxx 1.2.2. Criteriul semantic Xxxx 2. Xxxx 2, Interpretari posibile Xxxxx 2. Xxx. 2.1, Interpretarea structural-functionala Xxxxx 2.2, Xxxxx 2.2, Interpretarea generati te. te, 3.2. Reguli de ierarhizare in cazul in care, in interiorul capitolelor sau subcapitolelor, sunt necesare enumerari sau ierarhizari de exemple, se poate intrebuinfa, in aceasta ordine (eventual in combinatie), urmatoarcle tipuri de notare: (1), (I), (II) ete (A), (B), (C) ete. ~ (1), (2), (3) ete. — (a), (b), (¢) ete. —(Q), (b), (9) et 3.3. Normele ortografice Pentru articolele sctise in limba romana, normele ortografice sunt cele din DOOM (Dietionarul ortografic, ortoepie si morfologic al limbii roméne). Se aplic& regula lui sia lui sunt, potrivit normelor actuale ale Academiei Romane. Marcarea diacriticelor specifice ortografiei romanesti (d, a, §, f) este obligatorie. Materialele care nu respectii aceasta cerinfa vor fi respinse! 3.4, Caractere tipografice Se recomanda folosirea nturilor” clasice (Times New Roman, Currier, Verdana). Se mai recomanda: formatul 12 puncte in text, 10 puncte in note gi in secvenfele ,,ingropate” Spafiul intre randuri: 1,5 pet. Dimensiunea alineatului (first line): 0,5 em ~Oglinda” paginii (page setup) rezulta din aplicarea urmatoarelor standarde: page setup: left’ right = 2 om, top/ bottom = 2 cm. Format/paragraph: alignament = justified, left/right = 0 em, before/ after = 0 em. Alte reguli: (QDMAJUSCULELE ause folosese decit potrivit regulilor ortografice standard ale limbii in care este redactat articolul, (2) talicele se folosese exclusi in locurile legitimate de traditie si anume: (a) pentru indicarea caracterului de exemplu a unui cuvdnt sau sintagma ca in exemplul: -Compusul impregiur-stare ‘circumstanta’ este o create lexica8 a lui Cantemir,calchiata dupa lat cireumstantia a (b) pentru notarea titlurilor cartilor gi articolelor citate, in text, in note sau in bibliografie. (3) Spatierea ( pet.) se intrebuinjeazd, cu mare economie, doar atunci cdnd autorul doreste s& scoatd in relief un concept, un termen tebnie sau, mai rar, o scurt definitie, ca in exemplul: Vechea tcorie a lui Iwanescu despre dialectele literare a fost confirmata de cercetarile uerioare. (4) Aldinele (=bold) se intrebuinfeaz& exclusiv la scrierea titlurilor gi si subtitlurilor. (5) CAPITALELE MIC] (= SMALL Caps) se intrebuinteaza exclusiv la siglarea surselor intrebuintate mai freevent (vezi mai jos, § 3.6. Bibliografie) (6) Sublinierea (underline) nu se intrebuinteazd deloc in textele filologice, 3.5. Alineatele imonios, doar cdnd realmente este (1) Alineatele sau paragrafele se intrebuinjeaza foarte pat necesar, ceea ce inseamna, statistic si in medie, in fragmentele de text compacte, aproximativ la fiecare 1000 de semne (1-2 pe pagina). (2) in cazul unor citate mai ample, socotite de important, este recomandabila scoaterea lor in evident2 prin folosirea tehnicii “ingroparii” (1 em, left), ca in exemplul iturilor coresiene aceasta idee revine constant, ca un adevarat win prefejele sau epilogurile ti topos: «Cu mila fui Dumnezeu, eu, diacon Coresi, deaca vizuiu e8 mai toate limbile au cuvantul lu Dumnezew tn limba Jor, numai noi rumanii n-avim, (...) ineeput-am a serie aceste sfinte Psaltiri» (epilogul la Psaltire romaneasca, 1577, p. 312% in TEXTE, p. $62) 3.6. Bibliogra istemul de referinte (1) Fiecare material scris este insotit o bligatoriu de o Bibliografie, care confine lucrarile citate (sau consultate), inseriate in ordinea alfabeticd a numelui autorului. Pentru diferitele varietati de titluri, colaboratorii sunt rugati si respecte intocmai modelele de mai jos, Cand specificul lucratii o impune, bibliografia poate avea doud capitole, dupa cum urmeaza: A. Izvoare si lucrari de referinti BALRL = Vianu, Tudor (ed.), Bibliografia analiticd a limbii roméne literare (1780—1866), Editura Academiei, Bucuresti, 1972. Cop. Vor. = Codicele Voronefean, Ediie critica, studiu filologic si studiu lingvistic de Mariana Costinescu, Editura Minerva, Bucuresti, 1981 DLRLV = Mariana Costinescu, Magdalena Georgescu, Florentina Zgraon, Dietionarul limbii roméne literare vechi (1640—1780), Editura Academiei, Bucuresti, 1987 Ivanescu, P.C. = Gheorghe Ivanescu Problemele capitate ale vechii roméne literare, Tipogratia Goldner, lasi, 1948. ete. yy) B. Literatura secundara Avram, Mioara, Probleme ale exprimarii corecte, Editura Academiei, Bucuresti, 1987. Cipariu, Timotei, Principie de limba si seripturd, Blaj, 1864 (editie moderna de Carmen-Gabricla Pamfil, in Timotei Cipariu, Opere. I, Editura Academiei, Bucuresti, 1987). Frisch, Helmuth, Relasiile dintre lingvistica roménd si cea europeand. O istorie a lingvisticii romdnesti din secolul al X1X-lea. Traducere de Marcel Roma, Editura Stiinjifica, Bucuresti, 1995. George ale Molitvenicului din secolul al XVII-lea, LR, XXIV (1975), nr. 4, p. 323-331. . Magdalena, Contributii la problema unificarii limbii literare. Despre editiile succesive lorga, Nicolae, Istoria literaturii roméne in secolul al XVIII-lea (1688—1821), vol. L-ll, Editura Academiei, Bucuresti, 1969 Ivanescu, G., Probleme fundamentale ale limbii literare romanesti (1956), in Ivanescu 1989, p. 1-7 (=1956a) Ivanescu, G., Elemente maramuresene (si ardelene) in limba tipdriturilor tui Coresi (1956), in Ivanescu 1989, p, 43-52 (= 956b). Ivanescu, G., Limba mitropolitului Dosofiei (1974), in Ivanescu 1989, p. 53-60. Ivanescu, G., Studii de istoria limbii roméne literare, Editura Junimea, lagi, 1989. Kramer, Johannes, Die Romanitdtssucht der Rumanen und ihre Folgen fir die Sprachgeschichte, in “Quo vadis Romania”, 18/19 (2001-2002), p. 140-157. (2) Titlurile publicafiilor roménesti mai cunoscute (LR, SCL, CRL, LL, CL, AUL, AUB, AUT, AnLL etc.) se prescurteaza potrivit repertoriului propus in Bibliografia roméneasca de lingvistica, publicat in nr. 4 din fiecare an al revistei “Limba romana”, Revistele si publicatiile periodice mai putin cunoscute, precum si cele din strdindtate se citeaza cu titlul intreg, pus intre ghilimele, urmat de datele de identificare, dup’ cum urmeaza: ..Timpul”, nr 11 (2002), p. 5 sau .Revue de linguistique albanaise”, XV (2002), nr. 3, p. 5-15. (3) in corpul articolului sau in notele de subsol, autorul poate opta pentru una din formele de referire sau de citare urmaitoare, care, o data adoptata, va fi intrebuinjati in mod conseevent (A) Se citeazi numele autorului urmat de un cuvént sau o sintagma importanté sau sugestiva din titlul lucrarii (in italice) si nr. paginii. Cazuri posibile: (a) Dupa cum se afirma in Ivanescu, Limba... p. 54, Dosoftei este inifiatorul unei autentice reforme lingvistice. (b) In Ivanescu, Probleme... p. 2, autorul re si nuanfeazd aceastd afirmatie. g (g) Se poate spune ca Dosofiei este initiatorul unei autentice reforme lingvistice (cf. Ivanescu, Limba... p. 54). (d) S-a afirmat ca Dosoftei a initiat 0 veritabila reforma ortografica’ "CE Ivanescu, Limba... p. $4: “Acest cArturar, care tintea si la o revolutie lexicala a limbii, nu vrea si mai respecte normele generale gi regionale ale limbii literare de pana atunei si incearea o reforma in pronuntie si sintaxa. lar o data cu reforma pronuntiei, incearea si o reforms ortograficat (e) Afi autori sunt de parere cA Dosofiei, 0 dat cu reforma pronun ycearea si 0 reforma ortografica(Ivanescu, Limba... p. 54), (B) Se citeazi numele autorului urmat de anul aparitiei lueratii citate si pagina de referina. Cazuri posibile: (a) Dupa cum se afirma in Ivanescu 1974:54, Dosoftei este inifiatorul unei autentice reforme lingvistice (b) in Ivanescu 1956a:2, autorul revine gi nuanjeazi aceasta afirmatie.. (g) Se poate spune ci Dosofiei este 1974:54), (d) S-a afirmat ca Dosoftei a initiat o veritabila reforma ortografica'. itiatorul unei autentice reforme lingvistice (ef. Ivaneseu ‘Ch Ivanescu 1974:54: “Acest c&rturar, care tintea si la o revolute lexicald a limbii, nu vrea s& mai respecte normele generale siregionale ale limbii literare de pana atunci si incearea o reform in pronuntie si sintaxa, Tar o data cu reforma pronuntiei, incearca gi o reforma ortografica’” (©) Alji autori sunt de parere c& Dosofiei, ,o data cu reforma pronuntiei, incearca gio reforma ortografica”(Ivanescu 1974:54). (4) Pentru zuri particulare vor mai fi avute in vedere urmatoarele reguli: (a) Cand opera mentionata are doi autori, se citeazi cu ambele nume: Johns/Lyons 1979:2. (b) Cand opera mentionata are mai mult de doi autori, se citeazA doar numele primilor doi, ii 199112. urmate de mentiunea et alii: Kunze/Betz et (©) Cand sunt intrebuinjate doud Iuerari din acelasi an ale unui autor, se opereazi bibliografie diferentierea astfel: Ivinescu 195¢a, Ivanescu 1956b ete. (a) Cand in bibliografie sunt cuprinsi doi autori cu acelasi nume, se mentioneaza in prescurtare gi cu 199] ete. initiala (initialele) prenumelui: M. Iliescu 1991 vs. G. Il (e) Toate Iucratrile citate in text trebuie si se regaseasca in Bibliografie, cu exceptia celor citate prin apud, dupa modelul: Principiut literalismului in traducerile biblice era larg acceptat in antichitate, lind cunoscuta asertiunea potrivit cireia “scripturis sacris (..) et ordo verborum mysterium est (Heronymus, Epistula LVZI, in Saint Jéréme Lettres, Sérome Labourt (edit. Paris 1955, apud Michelin 1991-23) 3.7. Notele de subsol Recomandim intrebuinfarea notelor de subsol (footnotes), nu a celor finale (endnotes); notele se numeroteaza incepand cu 1 si se insereazd automat prin programul Word. in note se dau de regula implele referinte sa fie informatii mai ample (citate, explicatii co-laterale etc.). Este preferabil ca inserate in textul articolului, intr-unul din modurile indicate supra, ‘Nu se recomanda excesul de note. Lucrurile importante se spun in textul lucrarii, nu in note! 3.8. Autoreferinfele Referirea la un pasaj din propria Iucrare se face prin trimiterea la numérul capitolului si al paragrafului conform notatiei decimale astfel: vezi supra 2.3.4. cum am ardtat la § 2.3.4.... sau Dupai cum se va vedea mai jos, la § 4.5.3. etc 3.9. Procedeele de citare Cu exceptia unor cazuri cu totul excepfionale si excluzind exemplele de limba ilustrative, citatele din alti autori nu pot depasi 10% din ansamblul lucrarii. Se folosesc trei tipuri de ghilimele, in urmatoarea ordine ierarhicd ,.xxx", «xxx» si ‘xxx’, Cazurile, foarte rare, de ,,citat in citat”, sunt rezolvate astfel: XXX XX XX GXXX NNK ONNN NNNX "NNW? NAN", SAU MORN ANN" 1, 3.10. Preseurtari Este de dorit le, in afara de cele curente si universal (re)cunoscute. in cazul se evite prescurt in care se impun, ele se fac dupa regulile din DOOM, adic&, in principiu, se refine prima silaba (mai rar, primul grup consonantic) din cuvant prescurtat, dupa care urmeazi punct: adj., subst., engl., gr. atc. Numele proprii nu se prescurteaza, Prescurtarile se supun regulilor ortografice curente, scriind cu majusculi la inceput de propozitie. Singure, ele constituie 0 propozitie. Forma celor mai frecvente prescurtiti: idem saw id. p. 5 siurm. ibidem saw ibid, supra sau mai sus art. cit. infra sau mai jos op.cit. ef, loc. cit v. sau vezi 8.v. (= sub verbo, la citarea dictionarelor) ee 4) Sunt expresive prin continutul lor nofional, prin sirul de ima: gini pe care-l desteapté fn consttinfa auditorului tot felul de verbe eu ruanje figurate, trivial, obscene: a cobzari, a suge, a pill (— despre cate cred c& nu-t o formalie figurati romaneasc3, ci verbul figinese care Inseamna acelasi lucru, adic a bea, si ciruia musi cunose Infini. vu, dar care la ind. prezent este : pileau — eu beaa — si la impo. Tativ: pileai — bea), a chercheli, a rade, a arde, a trage, a impinge etc.. ¢) Au nuanfe siilistice verbete straine ori cu rezonanfa strains, — {ntrebuinfate atunct cind vorbitoral vorbeste in propria sa limb’, de ex. jandu (infeleg — fig) ; presurat (presura — imper. eu rezonant tigdneasci) ' pe care-1 cunose din expresia : Presurai malaios dudeanco — presuri malaiu (pe lopati, cind dau pinea'n cuptor), nevasta); chi. uitfus (0 alterare din «gib mit den Fuss» —, anume din pronuntarea evrelascd a cuvintelor, impresia comic 9 produce acest — gib —- venit — chi —, far cea obsceni — nu infelesul expresiei, care nu mai este cumoscut de cel care-o intrebuinfeazs, ci subst. — tus — [Fuss] ete 4) Sunt de asemenea expresive verbele luate din diferite limbaje, ¢a cel militar (a ordona, a iua linia de ochire, a se prezenta, a raporla, el medical (a sucomba, a ulcera, @ opera) ete, {al de pildd o reciama de bileiu pentru «Refula, femeia panterds 5% alimentat cu mari sacrifici cu: vapoate, motoare, tractoare si alte biuturi récroitoares (si cu uma paralela creat de student: «Se hed neyte ca mure si cu Critica ratiunii pures). Impresia comict ¢ produsii intiiu de verbut stiintific «a se alle ‘menta» si apol de enumetatia bizarelor alimente, a Pentru formele athaice vom deosebi intil verbe care nu mal sunt curente azi (a oblici, a ijderi, a purcede)? ii in al doilea rind, cela cee mel important, forme verbale — adicé moduri si timpuri — care du se mai intrebuinfeazs, Aceste forme pot avea nuante atit de pattiahalitate, religioztate, cit side Invechire, lat citeva din ele : {. Zie — pentru spun unii, umbl& avonul, — «fama esti constate, 2 Perfectul compus pers. Illa sing. — cu auxiliarul aut: «$i Ste- fan cel Mare cu sezut in scaun la Suceava, 4 Prefectul simplu forte, din textele religioase mss. si tipStite : tied? CH Mebuie sf le rominese schimbat Int’adin, cu anumite Intent humos pie forme dint*acestea mai sunt Inst intrebuintae tx timbe bisorieosci (ta timtojut critor retigicase, ol cru, at cllugdion R ANEXA O lucrare de seminar a studentului EC. (Originalul se pitstreazit la Arhivele Statului din Iasi, Dosar nr, 21/1939) Eugeatu Coseriu andl T 18 VE 3040 Forme verbale cu valoate stilisticd Verbal revine foarte des in vorbirea orieui, cdc, in afar de pro- Poritiile eliptice de predicat si de uncle expresié spontane lacanice (care in fond si ele sunt tot propozifiielipiice ; de pildd: — Da — so poate {raduce in propotitiunea : — Cred cf este asa cum sp! — san tun rutile stau tn felal acesta ~ etc), gindiriie omexe far8 ajutorul Ini. La o parte de Vorbize att ce Secvent sf gisim si nuanfe stilistice foarte m:meroese, céc!, dec fntrebuinjat verb at fi lipsit de ca: Yimbaj ia Vom introduce deci o sistematizare in tralazea subjectutn!, ‘mpdi sind aspectele stilistice ale verbului in patru categorii : | — Forme sti listce din punct de vedere pur texical, din punct de vedere al otiginit lor, al confinutului lor notional si al imaginilor pe care le pot destepta in mintea auditorulul, fle ct ele au fost pentru vorbitor efectal unel intenfi, fle cH au fost spontane; It — Forme athalce si arhaizante; iil — Forme populate; IV — Forme curente, comune, cotidiane {in o- poritie cu formele eulte scrise) 1 2) Sunt expresive, prin confimutul lor sonor, muzical verbele ono- imalopeice, verbele care imild anumite agomote din naturi: a adringdal, a clémpini, a crinf&ni, a fil, a fistui (a face pe cineva si tacd prin interjectia fist), a sisi, a vui, a fisil, a lépii (a bea ap’ — cum Lene clini), a cirli, a croncéni etc. Trecute din limba vorbita fn limba scrisi — verbele de felul acesta sunt utilizate fn armonii imitativ «Vin vuia prin code vintuly (Cosbuc), POwAAL §L_CUTTICA, M0 slar eu rdspunsu si dzisue (Cod, Vor). «Acolo gezum si plinsem. ela voroava ca ne strinsem» (Dos. Ps. in. v.) si la cronicar inulte cazne feces (Gr. Ureche). 4, Modul probabilitétii compus din auxiliarul a fi la perf. compus + part, prez, al verbului de conjugat ‘oat f0st scoftnd ockit oamenilor» (Gr. Ureche) ‘ott fost umblind jana cu sanie de osw (Gr. Ureche) 5. Infinitival tong pentre cel scurt ~: lar a lasare..o. ssl mt Na ne vom ocupa de fonetismul formetor populare, de modul in care se pronunt’ anumite timpurl ori moduri ale verbului — ex. mold. idem — cult. Kdceam — desi si acestea au nuantfe stilistice, dact sunt intrebuintate in alt medi dectt cel tn care sunt obisnuite. Dinire formele populare de verb, dou sunt mai catacteristice : itoral popular si viltoral al dotlea (cu valoare de proamtiv trecut) 1, Viltorul limbit scrise este format din verb, aux. @ vol + Inf scurt at verbului de conjugat si nu se intrebuinjeazt aproape deloc in vorbire (doar in discursuti, care ins me sunt de fapt limba vorbita), Mai exptesiv si mai categoric sund viitorul «cotidians — format cu v. aux, @ avea: con}. prez. al verbului de conjugat — pentruct are si in- felesul de «rebut si..x. Aceastd forma este si forma populard a vi toruluf, dar fn gratal popular exist st un viitor format cu verbul a voi, Ins acesta este sl mai putin categoric dectt viitorul seris: of face (= poate volu face, cred c& voi face (Dack nu se va'ntimpla cutare Jucruf) 2, Villorul If, care in genere arat& o actiune viitoare precedent tunel alte acfiunt viitoare, cu nvanfi de probabilitate, de presupunere fn forma popular oft ff = part, trecut al vb. de conjugal) (ex, «Cine stie ce-oiu fi facut). 3. Exist regional si cred cit tol cu nuanga stilistic’, un mai mult ca perfect compus din perf. comp. al vb. aux. a fi = part, trecut al vb. de conjugat : cam fost ficutan etc, 4, Tot cu caracter popular si regional sunt! prezentele fara su- fixal — cz — intrebuinfate in Ardeal, care au si nuanfe stilistice pentru cai care nu le folosesc obisnuit, cum’ au si unele forme regionale sin- copate(«Fitelor de Tims se used réticina» (Goga); «Cine ma fuera, 2 smu mined.) % 20 Vv Vom constata in acest capitol fenomene din limbajul cotidian (al camenilor de tot folul de «rang» social), fenomene de mai multe ca- tegorit: 1) schimbari de persoan’, 2) schimbari de numat, 3) schimbiti de timp si de mod; — pentru a ne ocupa tn sfirsit de valoarea stilis- tick a modurilor si timpuritor gramaticale. 1, Pentru accelerarea povestiril, pentru a-] face pe interlocutor si participe si ef 1a o acfiune, in mod virtual bine infeles, povestitoral poate trece de la orice persoand (in afard de a 2-a pl) la pers. Il sin- gulara, care-t mal expresiv’ si mai dinamict «Merg eu ce merg si deodal’ — ce sd vezi ? Un urs cit toate ailele Jn calea mea! Acuma sd te fii Mircea, c&-i ru de tine» (povestitora! se gindeste de fapt la sine insusi, dar red& gindirea lui intr-un dialog, parcé dedublindu-se, iar acest dialog este cel care d& dramatism si di- ramnism actiunil st povestirit totodata). Tot asa putem spune: «Mergem noi ce mergem si deodat ce sd vezi ?... etc, ori: sMerg el ce merg si lao riscruce... ce si veri ? etc, 2, Schimbarea de numar este si ea frecventé, mai ales in dow’ construcfii, clrora le vom spune plural de modestie si pluralul sotida- ritagit a) In loc de sing, p. 1, intrebuingiim p. Epi, pentru a nu prea c& vorbim numai de un singur individ, cea ce ar parea egoism ori ego- centrism, ci de o colectivitate : «la, sintem si noi acolo un student», Acest plural e de multe ori ipocrit, Exist’ si in latineste si cu nuanta de modestie si cu coa de ipoctiaie, (cf. «docti sumus» — sunt (un biel] savanty — Horajius, Sat, der nu exist argumente cf nu s-ar fi putut naste independent si pe terenl limbii romane. 3, Pentru a da mai mult siguranf si mai mult apropiere in timp viitorulat — el se inlocuieste deseorl cu prezentul : «Ai fEcut compo- rifia? — O fac indata» (= am s'o fac Indata). Este un fel de vitor imediat al nostra corespondent lat. prez, perifrastic activ («Facturns sums) si fr. aller + inf. verbului de conj. (ede vals fairen — ale suis sur le point de faire»). b) In loc de prezent se pune de multe ori, atunci cind vorbim cu un superior mai ales, un imperfect al jenei si modestiei: «doream si va intreb ceva» (— dorese sé va'ntreb ceva). Pentru accelererea povestiril sl pentru amplificarea dramatis- mmului ef, se trece de Ia indicativ ta conjunctiv (..isi cind colo, ce sd Vid ?> — pt. si cind colo, ce vid 7), iar uneori acfiunes este doscrlit printr-un imperativ descriptiv, foarte expresiv si dramatic (sDac‘amn vi vat seaua — la straiele sf azvirle-le $i Inoatd, hiilete, 1a mal to), POEZIE $1 CRITICA 2a 4,2) Exist in limbajul curent un mod prezumtiv — format din viitorul vb. a fi + part. prez. al verbului de conjugat ; Cine stie ce-o fi fdcindy («Ce va fi facinds), — mod care se poate intrebuinfa si in prop. enunfiative, cit si in cele interogative, exclamative si care are huanta stilisticé dubitativa, b) Multe forme modale si temporale au valoare stilisticd pentrucd nu-s prea frecvente si sun’ curios — de pild& cond. prezent la forma inversata: plingere-as, jelui-m’as etc., ori viltorul imediat format din prez. vb, a avea + supimul v, de con}., orl + inf. vb. de conj. (am de ficut, am a face. ©) Unele forme au valoare stilisticd in ele insele, pentrucé sunt intrebuintaze numai in anumite ocaaii (de pildt imperativul — intrebu- infat in imprecatii : vbatd-te-ar sfintul», conjunctivul, tot in imprecatii si cu valoare de imperativ: «Sd te baté Dumnezew» ; conjunctivul do- rinfei : «sd am eu niste cai, ehehe I») Tot asa exist diferente de nuanfe intre p. simplu si perf. com- pus in regiunile unde existd amindoud (cf. ital. passato possimo, passato remoto) ml a Vorbele intra si in foarte multe compuneri de cuvinte cu nuan{i stilisticd si enume forma imperativd a verbelor: pierde-var8, frige-vac’, strimbi-lemne, papé-lapte, zgirie-brinzi, sfarma-piatrd etc. CRONICA, Anak XKWI, mr. df AR , 992 Un model paidetic european unic, asemanator celui clasic, na mai exista EUGEN MUNTEANU ule profesor, un di tinea paidetica ceastapropiune! ferva mea, cea ce defineste esenta per Conalitatiy dumneavoastra ‘este 0 itepre. Sihita nevoie de act invafa pe alt coe cede Pe de alta parte, an felul dure Reavoasta dea pane gi de a resiva Dprahlemele Vibajatad cw vad o faseinata fitomeere ha izvoarele fiinjei cultarale urnpene.—- gindirea geeceasca, Ce dato ~ Fim nol grecilor? Exist un model pat Tete european? Seafl ct tntr-un 2 SOME deatvenire istoriea eu ‘cel clasic Kate posibita a renastere a esentet diate dice a ealturi, antice in condiiite Va propun, dom ‘og despre dizer alt eatiere ‘este. Fronts, la_sfirsitol Evului Slain ee chiétien de ‘Troyes, care pre Mave tun model uma cavsleresc, um me ‘ ioifin nou individal ca vatoare dent centea 32 mui in Suprema, Apo, Tela, in seeotul pritailor fot Bante st al_Tei Petearea, Freely antic, Apai cin now, Frontal de vine tin spajit d borin ted France si in mind, mul franeeyaeeut Fational te juulecare seer tata emul este vorba great 2 ctotal wemator, pin Be 8 ae Un euine. spate rezonan. {0 GiMeinterpretare a ideilor st vale Hie clasiee. C oP Bitdung, formare.. Cu poritivismal se Sknimba si perspeetiva, pare problem ui a sti cas8 guvemedt lucrurile, Este ‘alebed format ful August Comte : savoke four prevotr, afin de pouvoir, died ap preven el ie Wh prviee fa ume esterioara, Atm ni jnale vorba de stabilirea raportulu din Teel din' sh tucrusi_ef-de fegile Iucructlor HE GU cultarit se rede enorm, Ni se ear feoraaateniie formarit of UI “eal devine o problema eventual & Gautopologies saat pedagogiel, acd aceste thinte exist Sua maseut deci aoeusth problema a suuntel ponte slunfay se dezvolta © no S Brmala, prin’ ani "304, sun, Te intomatice revin 1a prejudecata, ct (St caea ce se. ponte: masura ete absolit ‘ara “invelogerea, ideitInsesi de a Hingen macuia Ins este Ole to comparatie Intre dows micqimisintre care nmi fost Tut i BEion Suna se civersifica, se nage, © pilda soctologia... delle fundamenta dietitoaotiet nase mt redue. ba. De. va amutul a problema lucrueilor A "Tintei in atara ommully, Ei nica errant «a amintese co spunea Kant in— trun mic tratat de loglea. BL spunes problemele filovotier sint. patru. anume Pevipot si, ce erebuie sa fac, la ce ma cee ajtepia si ee este omuily si, ice Kant, poate ca primele tf) probleme pot fipedine laa patea, Ce pot sti este problema Rafiunii pure, ce trebuie sa PeeNiste problema Hatiuni practice, |i Eeima pot astepia este tratala in Critica uteri de judeeata, A patra problems Eenesentealdy mii mai este tratata sia pare mat trait, spre_sfirsitul secotutu Rind insepe, reachuneatmpotriva pori- Hivitnulel, et teoritconstlintsi, a esen= 6 leloe in gindire I Husseri, cu problema (ronstinjel intuitive Ja Befyson, eu pro Biewa formetor cunoasterit Intuitive s) Rafionade Ia Benedetta Croce. Apare din how problema celui care se intreaba Fepunerea problemei vine tot prin Hus Sent intretarea devine scum : cine este Sel care se dntreaba si ince condilil SS intreaba Chestiunee esenfer se pure flee! iin pinot de vesere al existenter telui care intreaba; apare dec existentia fismul, care pune problema din punctl tip sedere. al intrebatoru “in urma acestui exears istorie a supra inutatiilor formeine de gindire 3 Feveni [a0 perspectiva mai angusta, mat fuotogiea", 1 ay rice. fundamentele Cultarit europene au rdmas mereu eek Clasice, geeenslatine. In mod concret tie incepurut secoluul nostra, texcle se redactay inc in latineste Jmcanele pact st astaei a Eu sint adeptul unei paldeia bazate pe croativitate = Mai mmuit inca, geeaca pi tating vor cominua sa ramingaimot arhetipale Suise se iodele jentra crearea.altor Himnbt we faitura, ta, fel cum paidela elasica imine un model saostateic, Untrauna i Maciel duumnesvoustis, ial stoma Normal \ asile Lupa", ¥=ath Tort la necesitatea do a apela ta suges tite dialectici sia retorichciasice, falitate de componente viabite ale Be eid moderne. tion, dlatectic: retoriea, fama Tiseipiiie ale imbajslul le mt erau i. Sa diseiptine in sine, ci gin vederca cevat, in caged a ceca ce denumim pat reuditie. classica Din meforictre ot 5 an tela sau tal, as ie parti preari gk ascalt Spunem. geatihetic™.. Dumncavoastva fle. diferitete.irepte ale. competentet 4ege limba} yi de focul unde saat pues inserasugestille paideli_clasice tn Watarea Higbajalui si a Himbitor, Tntre. rea ar fi deck “uematoarea + cum ali Toe! diseiplinelor teoretice ale fen formatoritor® in tuiversitaqi?) Cum ar putes ft recupe~ Tals eyenla dialogica a invatarii tn perspectiva. filosolict limbajutai® Dest Get ehtayi cuvintete lui Leibniz: ‘scientia Gio magis theories, magis practica, dar, acelasi timp subliniati taptul ca cet ‘are ‘rebuie sa gtie Infinit mai fmvalt deci Cel instrait. wr gut sine aleptal unei paidaia baza~ te pe creativitate, Spuneam mai inainte Gh (poaithismal este foarte ongolios, firmind ed no}, mioderrai. stim mult mal flu pactie’ 12 tum al pys, problemele coi vecht.. Se Notbeste stfel de visele tui Plaion. Poste tot, in reartia anlipozitivista avers fb intoarcere. In cultura. st gindires gre Cale exemplu, Heidesger este un in ferpret al filosofiel grecesti iar Husserl meine din Brentano, care a scris st 0 Ears despre Aristotel scare serie. in prolate agestel earl o poezie In ‘care se S fiul cel mai fubie al Jub Aristo Tileea fuidamentala a fenomendtogict fie = fara ca Husseel sto fh stiut in Brentano, de a Aristotel ' Filo. Soul tee este primal care Ziee ci niet Mnvosioee na este, uma cum apare el Wo dei acest nici", cl contine stv desis eseniat Iti, nafiind det numai ceva particular Avein deci acest idea! si infelegind pe- aagogia cao aclivitate care Ish are nor Ina ef intrinseed, vor spune ca aya (re A gindi independent nie sa fie pedtagogia st mu altiel. Asa dist predare a limbajului in seoli_ tre bute Sa devina educatio, adica $i educa lle gramaticala, adica cunoasterea post pilitatilor unui sistem, ¢l educate a vor~ bin in generat si a coerentel in gindice fdiea‘dialectiea, sh educatiea_formel tig gindire si de expresie determinate de Situapit de comunicare partieniare, autica tor eeea ce ne invata fetorica. Alo hie sa cremaseam insi dows It ca nue vorba de discipline formate, dich de q inwalst notiunile 31 tehnic cide invatarea mo~ ‘inlectiosy in sine, Sutui cum se oparenza EUGEN COSERIU despre idealul paidetic st tehnich premise, teas, anuitere ote Vorbind despre rationamente Timpul ‘sa invajam com "sa Ie folosimn pentr a pune 0 problema. 31 a aula cep eecolvam. Pe ‘de alta parte, si cu Setotica la Tels pu @ varba de a! vata Dsuma de procedee ci de a vedea i funetionedza ele iy ceea ce numa com poctamentul social, Bvorba de. exereitit Penta stimula toate upurilo. de_ com petenta in, vedere oreauvitatil. Se telege cain orice diseiplind mo: rebuie sa dal exemple. Educatia WStee este tn fond 0 parte a educatich Ghtetice 3 de acees, eu se poate. fa buna prin teorie st prin, experimen. Wd exemploy are ‘traleste trun pray ea Roma, vazind. freevent cupola de Ke San Pietro, igi formeazt intaithy «us tit pentra framos, eteind-e) 6. pas Hitae interna de adistinge arta de non rtd fn sensid cesta spunea cum sti Sf "Auaustin cay in privinta.imbajult Tem un Magisier inferior care ne Yemeni diniduntra invatarea. Cetdtale Turesteu, cel exterior, doar stimuleaza bosibilitagite «} wirtuaiitatile elevalui, cx Fevare in sine totul deli tneeput, Ar fi vorba, mai inti, pen thu celalalt! ‘Trebuie "sa acorelelevului iceleasi posibilltath pe care le ai ti ca Insist. Este intrinsecd azeasta norms. Soot acorat gf Jot eeoayt facoliate do = intelege ca si a ta In aeelasi Limp, sa SHimuterd eee ce poate intelede el insu Sh accepfi et poate vedea Tucrurile din alta perspecliva, Trebuie avut in vedere si faptul ca, de" cite or! predai ceva in Veli sit eeva odat cu discipolul si tstlel veri ‘ee nu se. Infelege immedi ‘ste neelar, seindit pind I ultimele tonseeinfe. Este un prineipiu al pedace join in antichitate, acesta ! a invata im lint ctl cei pe care cum fis isis quos ‘docemus Sau, mai pe scutt, docendo diseimos, ‘Resst proces. al i sctive tre bie ‘inteles ea un dlatogos, un obiectivare in celaalt, fnsolita Wenire [a sine, intron proc Pediasogia, ea si Timbajul 0 etivitate creatoare. Sibste didaeticn o arid a diaioguluy”? = Ar trebul safe! Numal ca asta faq mai_avem postbilitatea de a ave Singur diyeipot' eu eaves stam ant de Lie si sel ineajam, cum a facut Platon Ga" Aristotel, Da stewed, ast, acest pore multipin de dialog presupune totust Prezenja eitiva care sa dizijeze. Dato Fa magisteutat este de a cunoasie. pos tultatile diseapolitor, care pat fl cu total diferite de ta unul ja altul, De exemple, find remare pe cinava care are. Latent I isponibilitaty intelectwale i chem La thine ‘sil intreb ce-l inlereseaza mal mult. Apol H spun ce trebuie sa faca Thai. inti, ce Limi sa invele, ce cack Fundamentale si eitewsod. Dac, dee Nempld, unit JM spune cit inereseaud teoria Uinjel Hspan citeste asta gf ast, Spot Vino win nos si_stam. de vorba Astfel Iie ias fui bucuria dea descoper problemele insele, pe care

    You might also like