Paginare: Dragos Croitoru Coperta silustratt Plosz-Gybngybsl Enik ISBN 978-973-125-241—4 Ramona Palos Coordonator Idiké Erdei Roxana Sarbu Abilitati psihologice Ghid pentru profesor si student “ne LN Editura Universitat de Vest Timisoara, 2009suLidng‘ ABLITAT PSIHOLOGICE: GHID PENTRU PROFESOR 5 STUDENT 25. Inteligenga emotional. ss 2.6. Managementul emo 7 2.7. Emotile si cultura = 78 2.8, Activitati practice pentru facilitarea cunoasterii propriilor emoti a 3 celoral 9 Figa de observatie .. 80 Autoevaluare a Capitolul 3. Comunicarea interpersonal — Ildiké Erde... 85 3.1, Preeizari con ' 86 le comunicart 88 icarea verbala si nonverbal a9 VerdAle snore von 92 lodalitai de eficientizare a procesului de comunicare 96 34, Modalita G 3.4.2. Feedback constructiv Ma ctivitati practice pentru dezvoltarea abiltatilor de comunicare 35. Aetivitti practice pe a Fisa de observatie Autoevaluare Capitotul 4. Lucrul in grup — Ildiko Brdet 4.1, Precizate 4.2. Formarea si dezvoltarea grupu 4.3. Rolurispecifice 4.4, Cooperate sco 4.4.1, Cooperare la nivel de grup. in grup, 46. Activitati practice pentru fac Figd de observayie. Autoevaluare itarea dinarmicii de grup Referinje bibliografice Prefata In esenja, orice carte este un risad menit unui culegator. Lucrarea de fata, intitulata Abilitagi psihologice ~ ghid pentru profesor si student, semnaté de ldik6 Erdei si Roxana Sarbu, este destinata explicit studentului de la Psihologie, care are inscris in palmaresul nostru curricular un seminar cu acelasi titlu. La o analiza mai atenta realizam ins ca acest ghid se dovedeste util oricarui pstholog practician, mui educator, indiferent de jpostaza in care Abilitagile psihologice stab sie natural cu Modulul initial de practicd, plasat in primele zile ale anului universitar, care se instituie ca un aperitiv -amorsant” si savyros pentru studentii anului I si anticipeaza cursurile propriu-zise. De altfel, aceste itati rimeaza armonios si cu un alt curs — un curs premiera, prin care Sectia de Psihologie a Universitagit de Vest din Timisoara isi cristalizeaza identitatea — si anume cel de Tehnict si abilitari academice. Cumuland toate aceste ive intr-un singur aplicativé pe care psihologic din "a noastra. Dar de ce un asemenea stil? Voi formula doua raspunsuri: unul direct, lapidar, suculent. proba raxisul social, s8-si exerseze vazul si ges deveni un vart de lance al progres In al doilea rand, doresc si amintese © intamplare asd, dar plina de tl In miezul unei veri, un profesor universitar (poate fi side psihologie) a plecat intr-o scurta croaziera pe mare. -a, pentru anurmayunyy BoUuy “sp “ATM Jord -arBojoussd nay 1o,ONRAND somin; yesazpe_“onmmunsa ap [eNOS 1808 38908 nnuad awoine fan 20j99 ‘aneunm wud “wyean}fnUr Bs ‘pBvanuy pois 0 pzeomnp atotuaan mnigo v santivg spuaine ui arso Bofoytsd op eaunysajoud EO ‘Hopundep 1S teyyge Jojunq e yfeudeo viucodiy pugzyear ‘ounsiosap 1S aremiqesuodser yuydap no affojoyssd uy woyeumey ap eIlypu0s yumse 18) po yrvasionen nates PUPXOY 1S Japra OXIDE Svea RUOLIEN, “yseaiq ap a8ajo9 afour ajaraun vo 1apisto "2919 TmsaIe BpPLL “fe (opOINe) myuome v dey op varers nated iqysuas nnoworeq un aminsuos aue9 0 zo aunds ag ‘anoadsord fosou un 1S axagns uy pupuind ‘vaneoyde axeojen briqeisoitioauy 0 are whey ap vane voaae ap ‘rousjdiostp Tmaqeyfe ap auth rarBojoyisq eay1sods uopuysdop 16 fyuqe sun vonénsuy “now emye voxnsneur 18 Rp ‘pau op pmdni “o eauiodoap yayruuias isioatun qloIA yrIngap ‘mnB\saqi “yom 99 emseUt oqiqissoan “eamioay ap wnyaans ays rent sajord 99110 v9 "ea 1S are Hojoutsd ap raumysayorg ‘aunisensiad 18 azeomna ap sods un aBnepe es ‘ja ‘areroayas uate ‘Tudieun ap a19s 0 ‘fode rey “orueU ‘ope feu UNE uM 48 |-pupapuOD “rewN 1a juBIeT Pmaquawine ama ‘atleaiasqo ap ay 1S azenyead op 19x no “ouldes mupoay arauy exer ‘aanvowyde whorexD ‘auisuoye ‘o[duraxa no prewuawifid aise yonazoo) ezrreuy e1s20]00 ‘apaduay ‘nyduns fequiy un-nuy ‘aluase eAsrE9 znsip e nnuad ‘aunuos ayEmoo, ‘quio(de no "ena ap areoine jan 10]99 wayentoedea Rowap 29 B290 ‘IEA ajaanoaigo nnuad aeonuo ans aanoadser afeurayqoid dB uy muon, 1S ppeuosradrayut vareorunwoo sopiowa jmuowafeueut ‘woe earageouns 1 varaiseounsomne teoanp nuned ut mazodxa gzeazrue310 WS ajarome ‘eo ‘imymMuMKoD je feuoIsuaLUIpETOL Imeuuoy wendsur ap gasoap vo zajoaidy youn ejeuotsajoud voneufiesd ap niijorexo un va peipotoid puyy “injnBojoyssd ejuawnnsur elu gaseoxiasap ys seyLOUd aundoxd e sou vaivsiaxa rode 1S vozepiu sugdiosip dus > earasqo juoaay, Uuosfiod 18 ma jnsind hho vaiejunyuos uf goIpe “youseid uy iw9p varentan vqoid va 1S-nu va ‘au0a) 0 a1s9 EN 18 que89[9 ap wo" Bo RINZeL wonnUy ‘oxleoy ULES ur puamdsuen oso arejdurgiut yisvaoe ‘an8isoq iepunfnas as pnsyey aoo.noap ‘nanupimna pas sundsps v-} ‘ploia vBvanuy ndisu wat — ‘pypung anonuaajapus rauawasy 0 nusuad uapyns zp pinporte nav v nu yo sual mn2souns91 v jniosafosg nyni0%4 funys audsap ans 20 regain v-1 18 nps ynayfosnuu auds Juo|® nzedas ‘v-s snuuvue nsvaiaouy “jounay panjduna puruanf 0 unfuypap v-s az 18a} vsvas up ‘usosafoid 1uvS0uv wasasqo D “pluo.w9 wysD—90 uud pio up unuafs yas vfop inpiatd 10-4, — pupuuu ngvqinuadut Spur sundspr v- onan — ‘armowossse audsap aus a9 upispa ad roqautuy v-] jravnssaqqun ‘yz Dyan v Up ‘puosafoad sumpfua roauasqo v ‘alupi0Us} yarseow venvo ap vivia wip arvspuml 0 vfap sous 1o-1 po 188 Bg ‘piuasour pinjnusipau m2 ‘uvuumw nou wp sundsys vo ‘sug — apsojosoajaw aidsap auss a9 wnup ap nes pnuauasied ad roqauut v-1 jnyyosyp aunospuun viz uany 15990 gud nu poop ‘pivia ap safe un adisiu 3 wp ‘ujuas jrupupioue sundsps D ‘tun — ‘ayfo.Souva00 audsop a41s 20 soqausu v-} nsosafoud ‘one joutad pmapsanfs x] “suum upuipg un ap stosus NOUS 16 ¥OSBIOM MAINA GIHD >.90T0HISA ysCuvant introductiv Lucrarea Abilitai psihologice — ghid pentru profesor si student este un raspuns la nevoile studentilor — se cunoaste intre ei, de a relationa si de a ucra ,in sarcinile de grup, de a se promova pe sine sau de ‘gestiona mai bine emotiile. Incercand si vind in intmpinarea acestor nevol si doringe, seminal cadru organizat si structurat, activitatilor de dezvoltare personal, oportun necesare ,propriei descoper ii celuilalt, fructificdnd, in acelasi timp, dinamica de grup. constituie Intr-o continuare fireasca a Moduli inifial de practica de specialitate — derulat intensiv in primele zile ale noului an universitar cu studentii anu are ca scop facilitarea adaptarii studentilor la mediu ‘ademic, conturarea unei reprezentari realiste despre viitoarea profesie, dezvoltarea auto- si intercunoasteril, dinamizarea formarii grupelor de seminar si oferirea unui model de activitate de grup. Tot din catego programelor, seminariilor si laboratoare propun familiarizarea cu abilitajile necesare profesiei de psiholog, constientizarea proprillor abilitayi, dar si dezvoltarea altora noi — oferite de Catedra de Psihologie din Timisoara studentilor sai — este gi Laboratorul de comunicare, cate contribuie la exersarea abilitatilor de baz’ necesare muncii de psiholog. Ghidul le propune studentilor notjuni teoretice de baza si exercitii structurate pe patru mari direct:‘6661 IssHOD IN tomy [a1 un v-ap varequatyos® PBeajaluy Bs ante es ammo unsundsys aineo vs n80U 1 BS LUTLOp au “pIYB ysaD0 “PT wo vaaiyo ap lop 109 sndoid jrinuiuoo fos uey-tw oun ‘tanaOUN LNYAND ap po pata sup ‘plvousuuip ap y2a11 w-wu pupa tres9 2U9 np ‘suowou nusuad utind 129 ‘ajnuwop ‘eq veud fy -mpraag mya somienns areidepe 1 me ares a9 ap elp amnosouns ap emery ump arenjard asndoid 18 vaeiadoos put py sede 99 9f joury 1 aseoqunuoa ap un osaseSai as apun — pppuosiads varayeBeue 9p i ayeren uns awa ty — 4 ‘asaooid so1s998 varey3e} raved femsnse x umard ‘areyuazeidome ‘orafeounsionm = 8 azaifeouna0yne ap ayefaj_smadse ampioge yuns axe maa vavaxseound 1S aus ap vasexspoun °L JostOU MUNAU AHO BD}OOIOHISA YANN689699auonyoaaoiny: aylvai9sqo ap pst 1 (gaytiuins) goneuiysts axaseouns ap __ suposiad laidoud v arvaourosd ap | ayemdsou09 wy2.0044" (qhe192-n2) syegnpoa vazoaéooung ‘2°T pormyyjony nunuad (euyuena) aujs ap vasaxseoung “T"T ssuydeg LIWiIN1ad WauaLSVONND 1S aNIS 30 WadaLSVONND ° £ 1 —Ew ABUTATPSIHOLOGICE: GHID PENTRU PROFESOR STUDENT Obiectiv general Dezvoltarea unei mai bune cunoasteri a propriei persoane $i a celorlali Obiective specifice: 1. Definirea si discutarea sensului conceptului de cunoastere de sine 51 intercunoastere; 2. Identificarea surselor si mecanismelor cunoasterii de 3. Fami izarea cu diferite modalitayl de fa cunoasterii de sine ia cunoasterii celorlalti 4, Examinarea diferitelor modalitati de auto- prezentare. tare a 1.1, Cunoasterea de sine (ev-mine) 1.1.1. Precizéri conceptuale Cunoasterea de sine sat: autocunoasterea este legata de preocuparea fiecaruia dintre noi de asi evalua propriul eu, propriile _ganduri capacitati, de sine este un si organi produs fl reprezinta constiinga de sine — raportul dine cele doud fiind unul de interdeterminare continua si reciproca: pr intermediul autocunoasterii se formeaza constiinga de sine, care, datorita nivelutui la care a ajuns, ‘cunoasterea de sine (Antonesei, 1987). In autocunoastere, eul cunoscator este tn acelasi timp si subiect astfel poate face o distinetie intre eu — subiect in de auto-observator — si mine — subiect in s de auto-observat (Mead, apud Antonesei, 1987). De asemenea, este vorba despre un proces specific uman, cu caracter dinamic si evolutiv, cel putin pana la salt A — considerata varsta autoobservairii si a descoperirii si explorarii tum — dupa care se poate constata o relativa nd, mai degraba, pe | CUNOASTEREA DE SINE 51 CUNOASTEREA CELUILALT ” coordonatele unei continue perfectioniiri calitative, de continut si de nuanta Esti cu un grup de cunoscusi si discutati, intr-o atmosfera relaxanta, despre cat de facila este acum comunicarea cu ceilalyi — prin intermediul internetului (respectiv a e-mailului si a ‘messengerului). Cineva povesteste despre cat de ,dependent” a devenit si spune ca rnu-si poate imagina ce s-ar tntdmpla daca, intr-o pierde agenda ,virtuala” cu toate adresele Unul dintre cunoscufi se intoarce catre tine si spune: Alex, tu ai trecut recent printr-o asifel de experiensa. Povesteste-ne cum ai rezolvat situafia’. Ce se intémpla in acel moment cand. topi ochii se indreaptd spre tine si devii, dintr-o data, centrul atengiei tuturor? Cum procedezi pentru a gestiona situatia oarecum stdnjenitoare si pentru a transforma vorbitul in public intr-o experienja placuta ? ‘utocunoasterea nu este posibild f4r8 cunoasterea celillt,adica Tard intercunoastere, cele doua procese desfagurandu-se concomitent si complementar: autocunoasterea presupune o raportare permanent la in timp ce in intercunoastere ae loc o raportare Ta propria reaitate interioar& a subiectulu Daca in aurocunoastere dificulttile se datoreaza mai ales caltitii pe care o are subiectul — cea de auto- bservat gi auto-observator, in intercunoastere acestea Sunt mai degraba determinate de limitele (tice) impuse in cunoastereaceluillt In acest context este important faptul ci prin intermediul auzocunoasteri avem sansa de .a ne elibera de defectele noastre, de instinctele necontiolate, de partea noastrd obscura, In timp ce prin inzercunoastere cf suntaie ardsap equioayjou aysasduut 0 praseusioy 1S-aivo Yoo ad yesojaad ne-y pane 16 sn1yp) aus ardsap are o ‘oma auvosiad 1S oper ‘aaa und — ap uy axtereduioo ap waut are plueagjr ag 1S umweduos ou aro no ou ap arse a¥Boy0 doide ap yo — huenodu woe} (op wze! 1 fayidaou09 &) seoyioea ay v natuad apoadsas ‘vrorsaze widnse wiony & nantiad ‘2110} ound 1§ aqeys ajaiound woynuapt & ap vares129ut ‘aus audsap aisaio> yeu iyo 18 ayqnar eur eo jOTU] BINED B ap — piIe109 axvnyoAaaND — 1 tundoos sour re Seay ‘auteosiad oye oe nniuad sey emnoe qe ‘urdo) wnyesooine 9s & 9p ‘yoaau azuns puvosiad azwoay go imidey pzeajmsod (T00z sa8unsaq ‘2feIp0s jupreduros wrroay uy “eLrodu09 ap 40] ajgmpour no "fpeqa0 veztTeAL Ne 90. Ba aagontas pperos vylesedutoo ey amoar nu ae pour un-nuy (919 _Enva9 YRE1SVONND 16 3NIS 30 YBRRISYONND arvod vfang ‘dua ap auopiatd yf arvod nvs auvosiad youn visvindes vzay axved Koc azapagoud ps syngas 4 wna K aysou nuiyn” aunds 1u pant sayfns nS nu 1op wevenqeaavidns 25 wo vuuvas top ny Tafiyo utind nos ajinssny anoaryvad ut Sep ‘puvosiad mudosd ardsep yung aol asaind 0 210 jospuy "By eueosiad aidsap ounds as 39 isa ED ay ‘ous ap vosoxSeound uy yuiqasoop wiueyodusy © asapupgop Aymo}a0 aqpsojsaudn 16 apeaprmsuogz 4g tiojapowas in amo my aa no (quuupd jojunuas® ps wai Ganz04v9 ap unspspis) 1p usuaioviv9 taut wind [ao vawweyvi005 rurey myxa1U09 18 aperoos as es le ‘oqero0s tunjor pleauy "woven ezeasBaruy euvosia. mmpaunarur wud mnsaooid ewurzarday vasmzyoDos “1 SUIS 9p yoysDoun> ojo owstund9Us JE 95405 °2°LL nas 18 ¥OSBICAd MAINA aH 39!90TOHISAsociale in jos privind compararea socials, mai exact compararea care poate submi + persoana are sansa de a-si dezv parerea despre sine; ppersoana poate obtine informatii privind potes ccelor de evaluare cand persoana are ea © imbunatayire a sinel atunci cand comparatia se face cu. oamenii de succes, de refer ei pe care-{ consideram si vorbim in acest caz de 0 comparare sociald in sus (upward social comparison); partenerul 0 trateazd in mod ab imentul propriei valori. Ce anume ‘0 rezolvare a acestei situa ( {fel de persoand c sf negative) ale sentiment de satisfactie, dar de cele mai multe ori lasa ersoana nepregatita pentru vittor; © .compararea sociala in creeazd un de insatisfactie, in schimb pregateste ‘care pot pune persoana © pentru a obfine acest lucru, se recurge la compararea sociala in jos (downward social comparison) prin intermediul cat © poate fi o strategie efi stimei de sine dupa experimentarea am luat nota mica exament comparativ cu tofi ‘care au picat examenul”).. persoane despre si psihologic, sociologic sau mental —~ format in urmapoyio20 vasosyd Hy nu sop ‘nasny 15000 0919 9p 3p9 sonptD phe du ap 0 zony tiv ‘(@) viupuma nusued jordo yovp + Jorma wang ap rpoep hound pa wing ap Hosa yfvomnd av yfpieo) “sap viuazead ap vinane wa nw if aod sap veonyouosiad yo poyn juasode UIMSUMTESYY aauyory g & o & & i i 5 s ¥ ‘aveoautad 9] Ha8iow 18 wunse pupd rund Ho a9 vee ap psualip auf vs awoUt JafisD aysea ue no pups vA jonsys pisvaon us vpaooud tfen wing yunspapdwun my ip vqo1sps03 s yrumns9 vaeSvONND 16 3NIS 30 vaRBISYONND t ausvof suop vA ‘asosSou ap apos aytz vrzwv0 no Brv=uDBO noisoouad vy wyuaut pa ‘sap mucreud auusp jmury* 038 Auo-porstur:mwm vdnp armdepe) aiwozape qadoid tlaxe a2 ydnp 1990p ro9uy ‘ariernys ap japse O-sU id wa vpn jruoante wou nuejuauios aoH0 wrosraiM ou BS © ap jauins rarayéar9 euruuiarep oywod augers aqqo wasaBune ‘pu pured 18 uiaoey ps zea ‘auinue a9 aan2aigo v9 woundosd out ys “urn Your Bs axa 6 uaind arto v| sjroadse twoxynuopr ure 20 edn « ‘equiryos ama ad aya9 18 equatyps wiarnd 9 rey ad np arpadse aoe 1uns area “‘pasifeaz uv OTOP Te UL pioqueut ino wSe jndioo wyidagoe au ys aIngan pups nud UE « (oper 19994) exnsedsox euvosiad preanpesa nes pea siyepa9 ares ut inpour op |S puwosiad ap anyqeas aptieyar ap reumu nu ereluangut a4) BS aoNy nun ySaay “HpEMaD no axlmyas uy 18 100 ‘18RGO 0 som — dco jmudoid aidsop a1 0 mrenosiad 0 ait act asmnuacaidas eresoptsuod ay ws pUreBuNe “epUTXa a5 BS ¥S exays nate) retu o nunuad ‘ofesodi09 fouroyps PIERUSE C19 ‘aurs ap waureurt ‘ecru ‘anounsip menus wy 18 azeyyoazap ap adeio sojauayp (Suny e-ap openpramper sopENTEAD INIONIS f oso MUN AIK aD.OOTOHNSA lyLTIBY|. CUNOASTEREA DE SINE §1 CUNOASTEREA CHWULALT 2 diferite culori. Participangit sunt rugati sa se gandeasca la un cadou imaginar pe care sa-lofere celorlal i di grupului. Dupa ce L-au ales, in asa fel inedt sa-1 reprezinte pe cel care-I va primi, il vor desena sau tl vor pe o bucawé de hartie ce va fi Inménata sand are loc oferirea cadout care a fost ales ABUTAT PSIHOLOGICE: GHID PENTRU PROFESOR $1 STUDENT din compararea cu. propria persoana in diferite tape ale existentei noastre (Kwan, John si Thein, 200; Rosenberg vorbeste despre o stimd de sine fundamentala — stabil de-a i aacel cadou pentru acea persoand. Infaza finala, cea de debriefing, se discuta despre: = ce anume a determinat fiecare persoana sa aleaga un astfel de cadou; cel care a oferit cadoul si cum s- perioade. Crouch si Str @ sine bazald, formata impurii si 0 stima de sine experienjelor de viayi °Inventarul Karanikola, Papathanassoglou, yubas, 2007), mnal. In concept are despre sit dar sunt $i si lare, specifice anu * personal — a cateva din intrebarile / vari ‘iscuri, are o putemica dor nenteaz’ co} c. Respect de sine Strans legat de fundament al iden ima de sine si respectul de sine reprezinta la cellalti. A da si @ primi daruri reprezinta pentru flecare de sine sunt interdepend i stime de sine ridicate Aplicatia se poate desflsura in per de 4-5 persoane. Fiecare primeste hiseuvosiod o uns yo aurus audsap u quay 8 po aut audsap unds cp BSap papi paquoU awa Ap Ww fudyaiad jum Fou rupuear nso ‘atansanauad (am a0 ap uaearz vpvowiad L id you quoropiazut my ain auvosiad ) atieotrde mzpeo uy o[oo H\yna yeu eysaur Harnd ‘ansadse | oysooe nidnse arwowzuudno fear 1y9 auideusy 0 auliqo nound r$ o140j enseoavouump ajaiound vy strepoj=o iustpaide eidnse enseou eidaoiad ap reypout ‘urapaide 189 ‘outs ap s0yusdaorad ours op tuais00un poroim}20) nsiuad aoqd04d HOUAIY “PLL rmmnzor re aso areUAp] eLdoug “wezsfeNpINIpLT C4 LTVUUNED VINLSYONND IS ANIS 30 VEHELSVONND * -INBGNUS HS YOSI4OWd MANIA GIHD ‘3D!0TOHISd yin =» ABTA #SHOLOGICE: GHO PENTRU PROFESOR st STUDENT incereagi sa fig sincer cu dvs, spundnd care ar fi calitaile esentiale sau punctele forte pe care cesta vile recunose (cel pusin3) sau puncte forte .cunosc urmatoarele calitayi ese -Fereastra Joha 1955) este un model aspecte despre propria persoana si despre este perceputa de cei joastere si in intercunoastere, da nui grup cu un alt grup. Fereastra — comportamente, atitudini, cuprinde inform: Domentul nevazut d area) despre persoana darnecunoscute ssh ccunoscute d de persoani ie persoand, cat side 1. CUNOASTEREA DE SINE 51 CUNOASTEREA CELUNALT a 3 4 Domeniul ascuns /fatada Domeniul necunoscut (sinele (hidden area, avoided area) ‘cunoscute de persoans Aplicatia se poate desfasura tn perech sau tn grupuri dle 4-5 persoane. In prima faza, fiecare isi completeaza lista in cadranele 1 si 3, dupé care o trece mai departe persoanet din dreapta pentru a completa cadranul 2 ala, spre fajada? Dar pe orizontala, spre domeniul ascuns? 2.Cum poate firedus domeni 1.2. Cunoasterea celuilalt (ev-cei Formarea imagi acelasi timp con despre propria persoana i si aprecierilorue 0 m9 prayer 18 12192) yoo ethyzod Up mysoudlesy“@ uuzayUr (HO|AED you A985 (ronal) soqeya9 andsap x janis ‘epequoA vaseOtU nia auvosiod a1 yopiuos “umso8 "portuTUr ap area piaio [hupea ul — PRquequou vasmqunwo? * pu ‘ger out poseaquoa ys apun preusysdap uot un no 18 1qB18 juioxo aq] ‘aousiaSupered sojauauu012y jade 1§ qaoareuten 9 -wursage tnjonuos qns yor yous o-nut eye as 18 ypeypjeo ardsop o1oeu1pu avaiNtin BjeOIN rposiad 0 09 Celi aye wieoyrumas | jaureproduiod * (quo; eh ovvaqyon es elumpus; ate ysvonu yuvosiod 0 rovjousa oquTs a _nmima9 vaianSvoNno 16 3NIS 30 vaNB1SVONTD ijo — (a1 amie ap ajauowousy ‘osndiowuy ajerouns qnuydsns qnsugyd —“nses) soyuyziyo900 8 (eluany "jmuny ‘vieuozar “tnuO) 1900 qlonie rupousaiut und — ponstaSuymind varvoqunwoy 7 “ayeiypar ut fa 1uns aeo9p japfe [Mor no UNS go eIsaidu [ro aU ap PuEP ‘ands 90 va9 BaNspUK aTeUE ut BjosUOD od UALS soon aunds a9 vao9 ud ye yEENI—9 varaxSeoUND 1) plUPLIOUH PSINS O 2159 BEMquaN vaLWO}UNLIOD “T hye axdsap psorduu ut wzaquis 1 vareurquuos UIP If no uoder uy way 9 3x09 pleQlAA vasoruMUIOD ‘ap ayias 0 ap areal uno ese — soresapnt* ango ap nes ‘a1axSvound pisea: ararop ava [99 ang9 ap sojimusofuy » asoread 1 aupnjona ap varmnovdns ap aued aye ap od 30 ‘pung ap arinqpazep yheuoyut ap (nuuN|OR) axeztoHaNx9 ap vs vaspipovdeo ap ‘aured o ap ad ‘apurdap areqmnya v azaxseouns pisvaoy “na nurdord arsa yeIpoust S908 WEAR amo e] no jamBujs 99 dumm uy “muaLsesy 1S aN Pou Wj 9uA au juauIeO HfeHO[D varageounD propos puso uy myna vowSowut ays0 auis ap vlurnsuoy" erleuuye Heyuauto9 win}, ayeppi0 axewodes utd aurs op vavorseouna 1§ urs ey ap puntuod syepnqaa ea.oiseouno anuyp nao!" aidsop dey ap ‘eqioa o1sy -yyepoos ayidaosad purnoyp 95 29 2930 ammansuod sipetao axdsop _Naanus 16 ¥0S240%4 MANGE GIHD '3DIDOTOMIS iY e COu ABUTAT PSHOLOGIC: GHO PENT PROFESOR 5 STUDENT ee ene anne eEna * ee : ; de a privi in pamant. In cazul femeilor, gestul este mai privieaindreptat in sus, dreapta—persoana reactualizeaa imag: fin, iar tendinja este de a privi in sus, inspre tavan ivirea Indreptatd In sus, stanga — petsoana construieste imagini, iar (Pease, 198%) act privirea devine fixa, reflecteaz4 asupra mijloacelor de a da expresie acestor ' ee Cele mai cunoscute miscari ale capului sunt cele de: ‘acord — a da din cap in semn ca DA", respectiv de sdezacord— a scutura din cap in semn ca NU”. Situagiile de baz tn ceea ce priveste pozitia capulut sunt + capul ridicat — intalnit in cazul persoanelor cu 0 atitudine neutra fata de ceea ce au + capul inclinat intr-o parte — evidentiind cresterea interesului pentru ceva anume; + capul lasat in Jos — semnaland o atitudine negativa, chiar critica, evaluativa. ‘a privirea indreptatd lateral, dreapta — persoana fi aminteste sunete, nvetsai,itmuni, 2gomot 14 privirea indreptata lateral, st4nga—persoana consiruieste conversati; + privitea indreptata in js, dreapta— persoana se afin dialog intern: ‘+ privirea indreptata ir jos, stinga — persoana este atent& la propriile purtau ochelari cu lentile fumutii. De ce? Pentru cé daca acestia aveau cart foarte bune in mana, wupilele lor se dilatau foarte mult, lucru sesizat de icatorul profesionist, care interpreta sé in SQ b DS sensul de a fi mai prudent. Ochelarii fumurii impiedicau <7 citirea acestor semne gi, ca urmare, rata castigurilor lor era mult mai mica (Pease, 1981). d. Postura participa la procesul interactiv si comunicativ, furnizand informagii despre raporturile interpersonale, statutul social, starile emotive (cu precadere dimensiunea tensiune — relaxare] ee eee €. Spatiul personal reprecinta distanta sp pe care fiecare persoana tinde sa 0 pistreze fa ele oapeea ee oct eee semenii si si care-i confera o anumita sigurant&; gindurt «ne oferd informagii despre gandurile, afectele si i poate f mdi — intre 15 gi 45 de cm, acces foarte apropiate afectiv (coy jie adevaratele c.Incadrul comportamentului motor — reprezentat de migcare si gestic’ — 0 semnificatie aparte 0 au gesturile mainilor si Inclinarea capuluis tre 45 si 1.20 em, destinata legilor; tre 1.20 gi 3.50 cm, accesibil m mai pusin, Daca persoana care vorbeste isi duce mana la gura, este un semn ca spune un neadevéir. Dacd-si acopera locutorul vorbeste, imentul c& celalalt spune o minciun’ © distanja publicd — peste 3.50 cm, confortabila detalles oy mace reareoed atunci cand ne aflam in faya unui p re le sesizim sau de fafa persoana creia {i spunem un barbafi au o miscare mai energica wt minciuna este mai mare, cu atat ja de a evita privirea celuilalt sau a evita s& privim neadevar. De obic‘apepejo no exhoyar uy ‘pzeaznedura 29 idans tuoreoqpur no plueproou0s jaurerodwtos ap aiBo1ens ingure ‘sapiaty pepauortsn 38 asepun amma uy ynpoui no acanop!oja4 lausjuona azaaudionuy ps ‘aqunony anda 1S caooud aisa—pyetoos enidaarad uo} — earmqiny “¢ uy soye peur auwod ppd pp pfouny nude muysdxa 18» nos ap [afiso 0 aun 2409 v1 18 aaysodsa1 } “way ‘asnpap — ‘ajeaiasqo pu uno ap 15 J apounosied / ayunssny” potouad ; id — annnufoo sojasanoud v are fou ypu 9190409 un no DUN MDs ',""yO war yu dus “) jueoaur pop uisyfex aunque —azenyena wiseage uu po wraprsuoa (zooz ‘soHUSoD pnd ‘696; ‘epul tun py ‘2129 ‘soaJo ap 18 auniion ap ‘aupup8 ap auodua 8 ap atirzodosd 0 atsivy ap a1Dof 0 is uly eo siafioy “Dap wrUyap ‘epedura aise ae[IaD spouna ej aBunfe as axeo ud saoord ae up “F Rive GompU oo aseoUIUIn] ajspuNNaias Hse Es omgaT . vunisajord nes diets ap upinfarduy ayumue us — pyerdueuuolid “¢ syepeja0 no na mynudoid v areognuapt 8 atadoide ap manta wleouduay ump ereunzax — pansafo ounsSsu09 aq “b uajoya areuossadiayuy muiop joun v afiypuos — ammjumuas 2c “e up ajauwosiod “ _mimaa vaa8voNno 1 aus 30 ¥RKEVONAD ‘| INIONIS 1 YOSHON MAINA OID DIOOTOMISA IlvUTIEY veABIUTAT FSIHOLOGICE: GHID PENTRU PROFESOR 5! STUDENT Ja cap informajii, Incercand si obtind un supliment, un plus de cunoastere, pand ajung la 0 cauza rezonabila, acceptabila (Deschampes si Clemence, 1996). Ca urmare, facem atribuiri pentru ‘+ ai cunoaste pe ceilalti, trecdnd de la ceea ce este vizibil — comportamentul lor — la deductii si rajionamente in legituré cu ce trasaturi de personalitate sunt implicate in acele comportamente; © a injelege de ce s-a intamplat un anumit lucru; # aincerca ,s& prezicem sia stapanim realitatea"; ‘© ane ,regla” starile emotionale, afective si a le adapta motivelor si intentiilor celorlalyi (ma port si ma |, CUNOASTEREA DE SINE §1 CUNOASTEREA CELUALT 5 determinat de cauze sau forte exterioare — sau interna —in care cauza evenimentului tine de persoand. Printre cele mai frecvente tipuri de erori la care suntem supusi atunci cand facem atribuiri, se numara tus, 2001): © eroarea fundamentala de atribuire— intalnita in evaluarea celorlalti — face referire la tendinta noastra de a supraestima masura in care comportamentul unei persoane este determinat de factori_ inter dispozitionali si de a subestima rolul factorilor situationali, Acest lucru se intampld deoarece atunci cand observam, atentia noastra este focalizata pe a (persoana in cauza), factorii situationali declansatori ai comportamentul sau chiar necunoscuti noua. raportez Intr-un mod distinct la cineva care stiu ca mi- a facut un rau intentionat lor vitoare (ateibuim ificultati sarcinit cu care ne-am confruntat, ghinionului sau insuficientei efortului depus?) In viata noastra de zi cu zi incercim sa explicdm atat comportamentul celorlaji (hetero-atribuire), c&t_ si propriul comportament (auto-atribuire). Intrebarea pe Inirun studiu din 1973 realizat ea subicet| stadengi, Nisbett, Caputo, Legant + si Marecek (apud Deschampes si Clemence, 1996, p. 89) aut ardtat c& acestia ‘ atsibuie mai multe wastruri de personalitate in descrierea celuitalt decdt in propria descriere, Atunci cénd li s-a cerut si justice alegerea iubitei sau a care si-au pus-o cercetatorii este daci existi vreo tre cele dou. Raspunsurile sunt, evident, imparsite (Deschampes $i Clemence, 1996): i afirma ca find vorba despre aceeasi informatie asupra propriei persoane si asupra celuilalt, perceptia de sine si perceptia celuilalt sunt identice; t diferite, deoarece nu este cu care se lucreaza: de exemplu, actorul are mai multe detalii despre.ce anume a stat la baza comportamentului sit, despre experienta anterioara, despre circumstante etc., iar ceea ce este important pentru el nu este important si pentru observator — ceea ce se reflecta si in tratarea informatiei. Brorideatribuire Atribuirea pe care o facem poate fi externd — cand consideram cA un anumit comportament este lucru s-a intimplat fn j ntermeni de dispozi predom © diferenja actor — observator reflecta tendinga de a gasi In comportamentul celorlalti cauze dispozitio iar in propriile comportamente cauze si Eroarea se datoreaza, pe de o parte, faptului c& noi avem © perceptie mai acurata a situatiei care ne-a determinat si actionam, in timp ce observatorul ne vede mi pe noi, iar pe de alta parte, noi avem informayii despre propria persoana decat a * eroarea de corespondenta consta in inclinatia de a considera comportamentele celorialti ca fiind conforme cu personalitatea lor, ca fiind determinate de trasaturile stab + efectul de ,reflector” (spotlight effect) — reprezinta un tip de eroare care apare atunci cand oamen presupun c& trasaturile si comportamentele lor suntinlet BabsaisiseReS 88 HS MHYNEdeAA fe HHONBApI ads uy voystapuss voxwoapn| ies 18s BS BARE laoyid aureoj uns 2109 ung reur uns — ares20ynn utind you ojouvossog U1 Soqueq apoop aurq eu Fpepaa.ad Rzvaneaa tu ayouay vo amd as — wo® ap apajuasefia ot *(219 eiowe rofuayns ‘tnyMpoqUOD ‘orfeanowr ajaluere Swoyreras nnuad ednooaid) ,poBojoyssd aiezodsip* ap de ume un zeapen ares pamnesen 0 asa —varonandazouut “6 "ue ap aresaza1ur uns area ajauvosiad bf areur yeur a1sa sApea0 ad eaapn{ e -ap vaurpminde Yo ELIE a[ee!00 — poneIse vowpMNY “9g sathemis us 19 ad goridurt as axe jaxonxa ap asigasoap auds ‘axiemis ap wzvaserap edu yuns ‘ouyq reur poopn{ winuanonur + ‘ppeniedan vanoadsied” 0 18 oumy wud ase ‘ipey90 ap vy vplueisip yunue 0 vaswinog *), ers 1S pero08 rowpoapn" yo 09 1uns azayade |-es apun gr9a109 auts ap aiaseouns o are ‘are puBosiad 0 ‘aitiapiaa Hanop uns nu Sap “eo ared 95 — (ereA2@pe aus ap varaxseound) vx maUORy “s ‘sonse(a trpure® foun ajoroiguoo nnuod qistas o axe pits vampurys ‘a wwoap tNGNs {uio9 yeur yuns area a0 ad eBeapaiuy F-¥s 10d aUBO “f901G0 ap —DagRUToo wormxatdutoD “y ‘soaya 8 vznwo anuy ‘aiuazard aman aimanse anu some: e ‘oPIpuL eesyrnas puraprd rerpuretzaostp un goridu area saord — riyeya9 ad voapn{ Fe ap vourpminde 1 piouiadns ehuatyaru anu meer amumue ps — mfuasqanuy “e i _tnvunta9 vaia1SVONNO If 3NIS 30 WaRaISVONND "L ‘ urgitaa ys wupozeour axeo usd yheomydxa ap van1se8— 2 joy nypo easenyead ‘uy azeora ap ysins oy a1vod 99) ,psndnsaud aror}umprtrs (0-18 (yeqmnjan earenjeaa up psinsor 0 vyuazardar ayeod 20) ,pjbas armnuoyiuys* 0 2adsap qioa uiaind + Wp no 1nav ure pluapodxe pyNur feu TELE no ‘YoU ND MUL feu pupUTMase as 1feyeIa9 IYI ND — vaxNPMpHUS *Z ‘oupumn meu voraxseouna axfaayid a0 waa us arefoq aluayiodxa roun eluarsn P| Soye feur 129 ‘arqnpe jaysiea varaBune ey wpe nu azuajar no ‘wayauMeW — wjuayiody “T (z0¢-£0¢ "dd "1661 ‘wodyTY) une uoUL mwa omuip ‘,10rgoopnf* ung um page af Bs Inqan ze aro ad ainguie oun eluoisrxe ap prezuoay) ayso ‘werodo ‘aze9 no so1}arpul v yI99I09 eur PD axtroidzoyUt 0 asdsop tuiqion gs aauiod your g 10 yo aod op ‘urpuosoera.T area no 10[92lyfeuosiad —,naroxseounp* lung youn app oinquisy "E°2"L aeiating any a9 dun id parsuajop aamatne ap Buoy — prdvaxp aun) o-snu vfuypeLn * ‘sit ys ngeqoad yeu yaa ajax 999 re ‘Sou LOUIS jeoep pou ajduneaur as rt ys aung ajmnusn| eo pgeqoud eur yHUL 2 po tuBAaprstiO3 ” fate) und palsuajop asmquie ep puLioy, — ssqmuow pmuisquitsda ‘aypygeout 18 om ap aypiuauias | + ap ovas o waruenuy fous azpore ap da mysaoe |rupea Uy IOL, shetsojo yoo wy PTeIOAR; PoUeU autjuow e nnuod i ayo ‘ous ap Pumns efoiord ou nnuod aie tinqune ap japse wraneg canara nniuod tmmqosuodsos vorcumseau s$ aysnas nod saroumse ‘stun ay no “nes ‘io[LToe ‘uy ofeuorlems ‘ousayxa azneo xoun v1 ‘asaoons adore nintiad oyeuortizodsip ‘auaruy azne9 roun wasmnque ristuo9 (se1q BuIALas-[9) tus}sUa008 ap vesDe1e + anefoor us a9 quns po9p deqta9 nanuod afsqyza yeu aquapino Feu 3A angonus i wostioW munsU aD sDVOOTOHISS LYLE or}. CUNOASTEREA DE SINE 51 CUNOASTEREA CELUILALT “ AnILITA #SIHOLOCICE: GHID PENTRU FROFESOR gl STUDENT eee : netic 1.2.5, Aetl fengé deosebita gi mult umor cei care-si infeleg prietenii pi asociasii au eal lect primli, dar mai tk practice pentru fa ‘cunoasterii celvilalt Ce spun lucrurile personate despre noi” este un exercitiu prin care participantii sunt stimulagi sa discute despre ce anume ar putea si dezvdiluie lucrurile pe care le poarta cu sine o persoand despre aceasta, despre stilul ‘acesteia. In acest sens, se formeaza grupuri de 4-5 persoane si, pe rand, fiecare este rugatd sd-si scoata lucrurile din geanta sau din buzunare (doar pe cele pe care vrea sa le arate celorlalfi), dupa care incep discutile 1.24, Erorl in perceptia celuitalt perceptia celuilalt, pentru ca avem de a face cu informatti multiple si variate, deseorifacem apel la legea mului efort, utilizand scheme si categorti care sine .Sculptura vie" este o aplicatie care ajutit ta .citirea” mai obignuite starilor celuilalt din expresivitatea lui Se lucreazd tn 1. Suprasimplificarea sau a de a categ perce} de persone; = apare atunci cand judecatorul persoand trasdturi care ii sau ciind exagereaza 0 sed intr simte cel din fara sa. interprewrilor, dupa care rolurile se ° ‘Asa ma vede.." este 0 alta ac liza modul in care divers narea pairerli despre ceilalfi. Intr-o prima etapa participant se gandeste la o persoand pe care 0 considera simpaica si la una considera {lira menjionarea numelor acestora. Duy persoanele de referin ieze cum i-ar caracteriza pe et ac sacsi imagineze 0 discusie inte cele doue despre propria lor persoand. In cea de-a doua participant prez finalizarea prez ela 0 perso: cle; Ja tendinja de a in intermedi ca intre spreta_comportamenti ent ise fisc‘oun ap vainp.09» » sqoadte 0-9} yeIpI99 2x02 od soypiound porenyuage ad ys aim wiaweur o-nus vaswuaraid-omnv « ido dope ps ,p8utatioo uod asnpur 4eza [29 nm yo viusinSis mispxo ama uy yusouoa uf “autosiod Pan v foun jax soun vasiseuipduut « eMgspaio ap pe 1 pupnsed ‘sjarsajap -npupious 1S pupsoBexo ogor ‘uroisuing) mavens eivinp pupzrn ‘ire s0}°> id vooy as ys axomuun wumosiod erase> (nxpouLioKy enesSup aphaaan momar “q wma ‘uud eanaes 0 0189 (uor uaa assa00 tibSaspo ps spouy jaf rs uy vousour naowoid saa pa uno 18 aqundumys pisve0D ingpfsop va as wun HinurBow wa ws sivoseouy a4n9 vj varmisiaarun yp sojduapnas 1517 10 21 ap mjmisod asndnco najuad toprpurs ps Hinpaaud tay asfesojoy jy 8 wowtouay ysooe a8ayolur japuarpan “pansy RUNES o-nUY * ‘mymqnumas ® papoaye vayexea e| — tuoteaiasqo 40 tu —amquitic9 Bs pup (fos nvs oung Soa) snaBau nes anizod juss UN no ayeIDosw ajauEOsIad « po ared ag io} torvo1o us Jou un YoRu Ne nu yo ap as pu fouMe 18 sep “exOISaIe HAEIBUNSap ‘ano ap agoflow slonpeaa fj 0A po Hot 9s PO RNUAd 19 "HeaoutA nuns as yO NInLtad her aanefiou opeumojur aorunuoo gs guiza quediyued po, ea1asqo ne (9261 prog pTEID ‘FLGT) 19889, sfepose meso a1e9 no roBupal eeu aajuog ‘uosuyof ‘ayezIea1 afRI02199 Uf ynfesaw e eaneSou eluapea neasnsut npaonpe pupa sSian nexa arpa aisiad Sf pms s01sa90 190 aypad up Hor Wa8esour vo yay By ‘anoR|dau WlewoyuE yusueN axe 19> 19 anexeduos 1m roydadai yinopid yew uns a.quioaLy mlewtuoyur yuusueR axe3 129 ' fe uopIOg pride ‘pz6t) soon $ Lnvima9 YRaLSYONND 1 SNS 30 YIIBLEVONND 2 any aqunaese st qe aqyoos ap ‘ataxseu ap N29) ap ui area aisad rus pout un-nuy 29 pad O-$ atINpaUOD LISBIDE AISA ames Jao vo nundad ‘Inosounsa1 vaaur no nes ‘savons tun euindaz w aivo vxoue no es eaeBo] arIaNd |9e3 ap ‘ane ap ‘a1 weaouloidoane taiso0v [nape (care nung ap Pai fo174 sopoIkDIpUL easIsOpOS « quia aqungion « inds 39 8929 « aidsap aaniizod yleunojuy ap varouusuen ef axt9ja aoe) (paroword jas) ams ap vasmaoworg — aunosiad § (9002's aywsuea 9] ‘agnseoat 4 ysoaduy aun vaunnsuos ansadsas “Bosa8ape 3 ‘19 — (uonannsuos worssaiduiy) sapsaudu paysnuystu09 18 — fyeuojs widnse yinogy wysarduy oza[orNu09 pS eimANOUL 9ys9 PUBOSIAd ama UL jnpeS RIOaYaL (woneanow uoyssardun) parsaiduit p aipapiou ‘gsanoid nop pordum vareiuozaid-omny ap [9 varwquaraid-o1ne voseluanyuy gomaouy as pupa jounye rho wiUoUs aisg “(o19 PAID fatuBIaud varaUTiqo “trod anjumue ut eareaoword ‘nyduraxe op y ze uo) HoyatIQ oun yaULIGO Indoos ut "ee axdsap "rvaULIOS 9] aio ad apsaiduy ezajonuoa ys | azazuouoW vs poreaout eueossad ‘ajejoos Jojruntloesayuy ped uy ‘9.209 und jnsaooid piuyzoidas zopysosduyy ppuauraseuey, ‘ayonydoaues 14pzPadd “L'E"L (pasmyuazesd-ojnn) sojsesduy jryuouwsBouDy “e°L ngonus If wostOw MUNW OD aDOOTIOHSA YTB46 sii ofere 0 nportament la care o persoana apeleaz& at ‘Auto-handicaparea (self-handicapping) este iri! PSIHOLOGICE: GHD FENTRU PROFESOR 51 STUDENT anumit eveniment sau situatie ar putea © ameningare pentru stima de sine, incercand scuza plauzibila pentru esecul sau, evitand s (Doty, 2003, apud Palos, 2007); protejare prezentare Exista cercetiri care arata c& efecte ii de bine a persoanci. Zuckerman si” generaliza asupra adapta ds va crescut scizuta si disp indicapare. Acest lucru_ suges negativa crescutd se auto-handicaparea serveste atat ca mijloc de stimei de sine, cat eal carei scop este i Tsai, 2005) au eviden 1 faptil c&, in scazuta sl (2. Mai mult, de-a lungul tiny de sine ‘ociaza cu o tending’ ridicata de auto- ear’ faptul ci, desi auto-handicaparea poate susfine stima de sine si performanta pe termen scurt, este posibil sa le submineze pea stima d indoua. Interdependenta 12 — dispozitie— evi 1.4. Modal ti de cunoaste dintre cele tel varlabile —- auto-handicapare — identiaza clasicul cere vicios al intariril reciproce. re sistematicé (sti -&) a persoanei In cum dar si a celorali, ne putem govan i Vucea Macsinga Cel al unei cunoasteri emy pra autor’ merg sspre un sinf cor gel concret ive — gi un Sim comun de mana a 2. CUNOASTEREA DE SINE §1 CUNOASTEREA CHLUILALT ” b. Cel al unei cunoasteri obiectiva, orga metodologie de cercetare bine pusi ifice — care este avand Ia baz 0 punct. ~Pyaluarea inteligentei — considerata a fi capacitatea de adaptare la inea de a gasi soluyti la situagit Inedite, adiea un instrument al reusitei — a deoarece prin care Incercam sa le evaluim. Scala primelor teste moderne de evaluare a intel devine scala Stanford-Binet, care incorporeaza si propunerea ividului sf fie masurat prin coeficientud de nctionarea person: surprinde trasaturile indi obiective de evaluare a person: le Dintee testele proi a ele vor dezvilu gi -omplegi sau ambi ‘a gindurilor personale — amintim loc pentru proiectia fantezilor, a $ testul Rorschach gi'TAT. Evaluarea vocational urmdreste s In cea ce priveste metodele la care se poate apela pentrt cunoasterea propriei persoane si respectiv a lus (2001) propune gruparea lor inung praupana tenn pups pa axvo muony jnutud 9189 a1v9" :roqaniUt ‘miduiaxa aq ayonzm ajuiand ap misty nso], reqian anerose ‘aonpiarpus uipnyouesiad paruenuyp audsop nioucioft pusfo vainiaidietuy 72 rumuad parioedsas vourSoua puesta —anBiquin ppuizo ap arad no aud apruidno yous ap sojerad isos ros (126E "YoRKPSIOY ap resforzap) YDeYDSIOY. [M ve ww “yoeyps10y, [musoi utp eiBleau ppeouras uy ourSeut op ojdutoxg, ans apo a1ofotu ripdnooaid 16 niynppuosied jajgouvo azinypazap Yf tod vi0ss990 qupraudiaruy is auDnatf DU fouossad asapuy aidsop aysonod 0 azasoqnya mrasarqns 1a m8 anBiquen auags 404 riafo (eest Meus 3p TeHOW2P) INL jour “erhearasqo ‘oanarord uvosiad ynosounseu oupueL sqoud mdoos puys — aizourpur apory —*Z o vuln varalSvoNn9 fans 30 va¥aISVONN "t pupa rounty ‘apaisuoo ‘ayes ‘aao pqoap Pi Jaun apo aqigisod sjaquemina atvo! vy asapuy3 pul ps © safaics Jou wf un vy vs naswar ap psaid 0 D1 IS150 pupo 1ountw Bupid vasapy © ‘arunudap ap ayouorze9e azua ‘aruewou ‘pis wn 1S 108n ap jnasap zalounasap VN * ruroMt ap ajduraxa) Inmeuonsey9, uueuony yeuotlowe arzunjeur 9} auo8aies visvaoe egoid ppuudins es goreasut aumue a9 yiadoosap purosiad puy> yume — apaup apo ‘T INGONUS If WOON MUNEH AND a>VOOIOHISEYLTIBY50 AIUTAT FSIHOLOGICE: GHID PENTRU PROFESOR 51 STUDENT Figo de observatie pentru aplicafi Rolul tururor acestor aplicati, dincolo de scopul specific declarat, este acela de facilitare a cunoasterii propriei persoane, a persoanclor cut care interactionm, dar si de dezvoltare a spiritului de observatie, a interesului — ce face, cum face, ce spune, cum spune in aceste rajiuni, se lucreaza foarte m iar fecare grup ,este monitorizat” de catre Pentru a organiza intr-o anumita masura proces observational, am considerat necesara propunerea grile care sa ofere o serie de repere utile in observare. Rol ei este acela de a structura informajia si nu de a face evaluat prezentarea prop: perspectiva oferits de observator la intregirea igi de observatie Observator. 1. CUNOASTEREA DE SINE $1 CUNOASTEREA CELUIALT ey Autoevaluare: 1, Cunoasterea de sine si cunoasterea cel sunt procese independente. A sau Ft Je si mecanismele cunoaster ine reprezinta gradul In care o Imaginea de persoana se valorizeaza, se pretuieste pe sine. A sau FP te pand la numeste Auto-handicaparea poate putem folosi aceleasi metode. A sauCapitolul MANAGEMENTUL EMOTHILOR Cupri 2.1, Precizari conceptuale 2.2, Dimensiuni ale e 2.3, Polaritatea si functionalitatea emotillor 2.4, Tipuri de emotii 2.4.1. Frica 2.4.2. Furia 2.4.3. Tristetea 2.4.4, Bucuria gi fericirea 2.4.5, Invidia 2.4.6, Rusinea 2.4.7. Gelozia igenta emoyionalet pentru facilitarea cunoasterii siacmotilor celorlalti isd cle observagie Autoevaluare i 3. Familiarizarea cu diferite modalitayi de gestionare a emotiilor.1908 ‘worm yureyoduios upsoyueur x “(eseuL UE ynxad wierpg no ojsereduroo ut 1ou vBugl ap auwosiod ® peuoHuaUE waAo] nyduraxe ards) staid doos un ands ayeidarpuy ay ps nut nes rod 90 ‘mdion am a1ayso18 posi aputidno a1 — ppruaumiodwoy —“p ‘oreages forlazgas myoareref 8 wood quyos -oBojory joxtu y amnaede opspaxpout puoduos aro — pofojorf s woojoig — 2 18 29 vaao aus pdnp offen uoutana oyunu urprordioqur 9109 uy {np9} ap ‘oxienns axdsap yIBpout ap 1wapuadop aso unbuuts 0 qdo po mds ey ansrajas no — prvoyraque 00 1go9p wquatses uind yeu — aon —g ‘aqoura Hay pou ur purEN, puApur azeoay “uNUOD yHynsuuts [Pjanqu ey wEqezisas son yeu vaa—vanoaIgns —“D rurusuiatunp ajareorgunin grxodus09 flows vo erapisuod (+002) 1WoWT 8 axeoeyy ‘AEP sojiows 910 junsueunia ‘208-ap}lowa soiaUa8 np aso sxfomays assoayp 1oUoHseS sto wna 18 -sap aqttowes 1s0f nv oxo ttowottuaw ‘vaseaqut“ejejopul "vauspnypo ‘ehuesnSisoU ‘e1z0}08 ‘eargmoyou ‘wloeysnes ‘eur ‘elueiods ‘epeduns ‘waseufipur “maior ‘wuol ‘vosrum{qnuiott ‘eaussna rusnBzap spor wromnd yeu Houta 215000 Sup] od "Poruvyoq eurprsd v pirzis uy pRzwaur ws nuusod uuyd 18 your e po nnuad pzeaisinuy as rete) nu i apne GT IyznPHUY w NoqUE yo Ruud wzeaNIaUa a8 puwosiad ype 0 “uoUTexa ap ves Ul aIlUT BS aU 2s Imuapnis :appo|far ayeustaruT 0 n9 aynUsigo MipweD tt vaiede 10d aja “atuarsxo o08-mhouta ap undn ned 229 quns mungong |S (vaxvsadsyp) vafarsps ‘manf ‘vast (puengl ‘my exdinse apadas 28 ‘yeB9] era ya01go ap area ‘ynynuroea afouryo rep uawoUL ‘un sey "gz 0 2084 (-8 ap ndoos no idan mun vor ‘us pstur purpui un) preidorseou ortenns 0 asnaq autazoyty 1§ ejMumse PsvoAioN aunssuar ap arEls o BISIX® PUL ume sede ‘yinBor aq “(9661 "!o!AOUIsOD) arE|oxLIOD ges wiser 18 jor OyIpOUE ysordxa ayuayip upd aorusand so, qRZHOUAIe v $8 auiqasoap 20] jersuaru v areunn wo aansaye 12238 BP aude ayo 0 piurzardas yun wIp BaIsaoy “G99ye) pos-apytlouta aidsap wiqzoa seo ut aflenns “wisie10 InBonuy pupluanyur ‘eoruzaind seo} nes spout “eBea y avwod sopou varesuaiul “(emsase quemSejsop Induip uy vauwes apyypsap e ap mmfeino yzeouruqns ju uowexe vj puydos apuud areod pur «ruosajoxd yo Inpuyg ‘njdwaxa ap) eeueu eun ap nes pleas azeanfardusy 0 op aresuepap y 10d vaisaoy fouoHfonats Jaio0109 un pupav ‘aqdynis 0 nos 1901q0 UN 79 aussvOU soyinjas yo oyfigads un anpeus aioo ‘oroinp punos ap aauoefo unis 22 aqHiouta aisout AOUISO. ‘phon ap viuayiada up IN, wsaafo pips eo apoura axsauyep (9661) o iduaxa un agyo tuafo — aunong 18 alos ‘aunt pout eek — 208-nlowa op und nisvd 229 up axmseyf mare i ‘yonudasuos 149z}9944 "LZ s soulona runenzoment¢ nanis 6 xO=240u4 mauNas aD 3>IDOrONSA YATE ”ABIUTAT PSIHOLOGICE: GHID PENTRU FROFESOR $1 STUDENT ‘amintesc cf atunci cand eram mic tmi era teama de gastele bunicii, De fiecare data cand ieseam pe strada si treceam pe langa ele, fugeau dupa mine.” Pornind de la acest exemplu, ide exemplificati_dimensi 1. In functie de polaritate, er negative ind atingerea acestora. functionalitatea, emotiile pot fi rai Ie acesta se gaseste, gi pot fi cum ar fi jotiva studentul s& isi ‘in domeniul respectiv; incercarea sa de a se vedere profesiona 1. MANAGEMENTUL EMOTILOR ” individului la situafia concreta in care acesta se giseste, si pot fi, la randul lor, pozitive sau in care un student bucuros pentru ca a tecut un examen important cu brio, fapt ce il face sa nu se mai pregiteascd corespunzator pentru examenul urmator; disfuncfional negativa poate aparea care 0 persoana este foarte reducerea capaci acest gen de emoti care impiedic’ individul sa chiar fuga disperata sunt cater 4 persoana pe care o aven ns sentimentul frici Lelord si Andre (2001) caracterist ica ne pregiteste pentru o actiune fizica, mai ales si adoptarea rapidat a altor strategil, pta), flight (fuga), freeze dam seama ci ne este fricd abia dupa un eveniment,worn B atouDsap o wILa}0 BS ‘e1euntosut) vou vjonuod va v ap a2e0} ‘wou 9389 Ba wo ymadey (002 1S proj) vous ap apps axmossuos yf sod ung Duy ‘Be! Igo ‘yequimod ‘ede ‘qumury ‘28ugs “suoumuy [aroiefaraue 18 ap ayduraxg, penidaou09 2:0} (ro02 ‘sept #8 puote7 pnd ajouum ad asa vriyjod 20 sonouiad ap wanxo so19esju un ays eo aunds as aaytoads eos pa aiqesapmdy, | 0318 pops annus apatuasogta Youlowa ynunawaowew'z a0 pdnp eiqe asa ad ywowituosa pdnp arede yaaye ysaoe "ynou ap. 3sa9e ure poep ‘area ad a1ayzvou: au ys aavjd ou ‘nydurox op uayns v vuBosiod pwns viuauiedxe + unyay jan UE RIDA aysod arsa pul ‘ammo uy ayyiipuos uy — patun p (100 ‘axpury 8 pio viuouodxe und prelgauy g aod vou xo ared ag pivo.o oytonns souotso8 to a1v> uy voroyyopow powoyiuau 3 vasape nepunyuod 1 “I ap raisaidxa vare$eounsa: uy 1h fended ‘wow aye no oder uy yo ais ps suudms ngs mud uounyg ‘presiaatun yw axed yous eisaudxa yo aive ‘ajeuaumepuy 2 ‘21v0} Bo |) BL "RaYPads EpePDLy aisardxa o are wou © spices ymdey vznes up your unu un-nuy a1eq euHTUT RO NGOnUS 6 YOSBIONI MAINS BHD s2!O010HSeIlyANIBYw. AMIUTAT PSIHOLOGICE: GHID PENTRU PROFESOR STUDENT 2, MANAGEMENTUL EMOTILOR 6 « cresterea ritmului respirayiei, a frecvenjei cardiace si a clientului solupia perfect — sa facd rost de rame noi Astfel, 1 trimite pe client la furntzor, adica la magazinul | de la care a cumparat ochel | despagubiri, i Clientul s-a ai oferit jumatate de ord si clientul re oftalmologie. li spune secretarei c ofera garantie si este indrepdl Cum pot fi controlate stirile de furie excesiva | (Lelord si Andre, 2001): # minimalizagi re pentru greseala facuta. Secretara re cd ramele sunt in garantie si ca ea furnizorului este aceea de a oferi o noua ramd, In acest moment clientul nostru se + invajayi sa tntoarceti spatele provocérilor, rugam sa precizati cum at in locul clientului, Dar et de oftalmologie minute si ni‘pj20q 0 arsa area ‘eysaudap no prepunjuoD amgan nu a9 ppeuoU atlowe o alsa valoisity, spatorstn pa-tieidagoe + (1002 ‘oapuy 16 propa sassy » axpuoyssa8 op pivmnopon ae (002 ‘peur pads 10 99 purge 0 1899p A811 9 vameospulmn Hezeuy a 9 YOUlONE TUNEWED WNW z azarayar vs 1S pAenar as pS InpIA powonoid area iS ayaa pS [nplarput eleaus + ‘aperuownpuny mfounf ajar st b | aouosiad sim i ddnuB ago ap eau: uaurexa un ef 2989 rumors rl “piiow esp Ti juouoduy squeans j yaiqo_jmun_voroproid ‘srerdode aueosi szqsoyoa 7m139190 Tum jisaaap 1 ap eauyixedsap worgte2 Buny oun vznea yp vaseredas pngne vlury Naan If ¥OSHHONE MUINAY aINO "3!90T0HISH nie *2 MANAGEMENTUL EMOTHLOR o os ABIITAT PSIHOLOGICE: GHID PENTRU PROFESOR 1 STUDENT | MENT Cei mai multi psihologi considera fericirea ca find 0 stare de bine subiectiv, care la randul el este dependents 2.4.4, Bucuria $i fericirea Bucuria survine cénd aflam pe neasteptate despre un eveniment fericit, mult dorit. Emotia bucuriei implica sar in sus, danseazi, bat din din trecut; += diferenja dintre ceea ce aveti dus. $i oeea ce au os lin placerile acestei = am uitat de 1 in co masura trdigi de mulfumire si, dacé nu, care sunt cauzele? inima fiecaruia ar fi ci ndru, apud Calineci, 2008, alot ‘gnaw oynur vord yu no auranxa nes (UnLONy ap Janse efdurprur as Ean 2p ‘ged He-s) 9 jung poneurorew ap ayrasa8 “raual 7 prusns oio va Dayo uLin uy ‘aumpRaud ap vsdyy nasuad pongnd aiousnu 0 aonf ‘pa nsosafoud ‘souen1n *,2o4)n280 ayf vs vzvawun mo D118 -tvop ‘whoaur » nu ap wn 30sns un apo as e502 WICT ‘vounosap pa x6 408 rue ypnwu a1sa ya somfo pure snaanus if wostiow MUN GINO DIO IOHA LlyLTIEY2, MANAGEMENTUL EMOTILOR n 2.5. Inteligenta emotionalé juare cfiteva aspecte ale VUE TU TERT ESTE UTE T TY TSUN TTT EYER TTR TTT T TTT T ” ABUTATLPSIHOLOGICE: GHID PENTRU PROFESOR 5! STUDENT va vom prezenta in coni potentialului rival / rivale, precum si 0 descriere a | personalitajti lor: Inteligenta emo} A; foarte frumos, frumoast; recunoaste propriile emofit si sentimente si pe cele ale igura) pe sine, stie s& facd celorlalti, de a ne motiva si de a face un mai bun simta bine, ia hotirari rapide, intelege ‘management al impulsurilor noastre spontane, respectiv repede le. Portretul B: fizic banal; Personalitatea B: nesemnificativ (nesemni nesigur (nesigura) pe sine, ia hotarari cu greut mnali se referd la capacitatea de a complementare insa di cerebrala cuantificata printr-un IQ. Spre exemp! multe persoane dot enja de tip academic, Inst lipsite ala, care ajung si icreze pr } e trainice cu poate conta atunci cAnd se fobleme care implic’ cooperarea de cuplu, janoastra dea ict de vedere Competenta emosionali intemeiata pe inteligenta em este o performanta profesionala inteligenta_ emotional potenti pe urmatoareleod zep ‘oreur fey ap ‘eo any wod ap ainsaa We aovyins) vinfoudns ap asvuonjaud saya aseagy Lezyeor aqwod 9s wun) “(as "dd ‘0902 ‘sy2e Hy 18 woyog) vondur oj axe ad ayunisos areraprsuco UL vny Berm} AuaNSuODUE Ho9UN “yE;M/a9 1L9}0 jeuOSIOd Isuoo puly ropoWe ;mUaUIZeuEL ‘geuorows areionjard yiseaoe 900 ours nnuad 3S mu ap reo ‘pup ‘29 aBoye fou anuIp axon J0]99 B aug ap vaIMs 48 pfeIo0s PATENT ‘aro ym8ar ap Pewewa/far ‘oueN B auted aisa Eom jeUoNOUIA) yrouoslowe va.euoNjaig ‘nuts 29 e920 BJONUOD B nnuad sndap mo}a yoIDE “wrorsaoe varetonjasd uud aoytoods 3 no wodes uy 1od appioura euspidxa 1$-v ap 1$ uns v ap fauosiod lua jnuoWeBOUBY *9°Z Youlows tmuNawaownww'z (9002 ‘ueur9]09) elttajaoxo vl onp aze> TRO aM B po aunds waind ‘auiano aye no ‘ayeuorsour fat pop no varenisazuy undnsaid ajeuoridaaxe youn ajaiuopaiBuy yo aunds wong aluaiadwos ap ¢z ayaa 18 apou “(002 ‘UeUr9I0D) jeuorSojord Imuourpuer uy pesiuaiod yso0e wrpraysuEN Bs asnot naan 16 vossioMd NuINad aIHD "3>!O0TOHISA YATE %n ABILITAT PSINOLOGICE: GHID PENTRU PROFESOR $1 STUDENT vedere emotional, realitatea. Cu alte cuvinte, emofiile tatea unei persoane de a infelege dea le pe care cel experimenteaza (Goffman, 1956). le 2.7. Emotille si cultura istetea, teama si exteriorizarea emot} dovada a lipsei de ci incurajeaziexteriorizarea_em¢ au voie si-gifixeze deoarece se considera ci ge: poate sxpresia de contrarietate este privité cu suupuse conventiilor sociale, codificate in obicei le contextului le confera 0 se invata de- persoana cum ise si 2, MANAGEMENTULEMOTILOR n 2.8. Activitati practice pentru facilitarea cunoasterii proprillor mele" (adaptare dupa Forgo, Selyem si @ F Porkolab, 2007) este un exercigiu prin care ceilaifi sunt constientizeze rolul si importanta ‘gesturi. In acest séns, participangit sunt Participant si-a realizat prezentarea, incep legate de modalitatea de exprimare a sentimentelor prin gesturi si corectitudinea receprion@rii ‘mesajelor celorlalfi participangi. .Ce am exprimat?” (adaptare dupa Forgo, Selyem si emofionale sau ser rugati sd recunoasca starile exprimate. vorbeasci, ei pot comunica Jinalizarea activitafi pe marginea aspec! colegit, integrarea| plojoras ppouortowa viuoSnoru za nvs y-a1soaclap ap mdaouoo ap axsaqasoap as ataisin ap midaau0g'9 af nes ¥ "21q0) ap nya unuoUIS atse BoIs} ap ymadaouOg"s if pou Uy woFUNUIOD Fe ap 18 n vysaoe auinuE a0 ap aBajalul v ap 9 vansadsiad widope e op vareoedey'y panqeu ap Bun aisa avlenis giseaoe prvazua}oereo area enlourg ‘JorpUZIN aojgzundsaioa pour ut gasearesord luourexa un ingen BB +=" pugyas as panedou preuoriouny ar auns uo oye runusuratup nayed 3[99"t raionjoaaoiny a we youlona inunawaonew'c dau ap yurpres waxexyo7or ous sorwaiasqo areas vidnse upnjeas a90j v ap nu 1S edeunoyU emynnS w ‘a1eaiasqo us ajnin azadas ap au1as 0 arajo es in varoundord prvsa90u Ye19pIsuD tue ‘qeuorteaesqo jnsaood pseu yrWNUE vzjuvBi0 v nayuag “oIeALesqo uN ane op , HZ aysa" dn azesay sey ‘undnu uy yjnus ouse0§ yzeaxony jes aisooe uid “‘tuon| ap (ndnuB ut vart ranout ‘opeduro ‘sopHlouta voreuonsad ‘1 ud pegnyeo ap 18 umooud qayseouns al Indoos ap ojooup ‘IHeonde soisaoe soINIMY }OH jooyido nsjued asfoniasqo op O81 naonis 16 voSssOW MINS HD ‘A>!OONONISH YANN symuaueioduareumudxa areyoazap 2 azonpenaomy axloaiasqo ap pits ‘areayumuroa ap je vareyoxzap nniiad aonowid th anonnsuos xeqpaad ‘Z'E anor vareyqnosy "T¥'e areoqunttio> ye ap HeUrePOW “ie ap mynsasoid w arez| WIVNOSYAdaTLNI VAYVIINNWOD myoydega6 ABILITAT PSHHOLOGICE: GHIO PENTRU PROFESOR STUDENT 3.1, Precizéri conceptuale Comunicarea se di informagit de la (destinatar) tn receptor a consinutului mesajului Elementele comunicarii sunt: emiator, receptor, cod, canal de transmitere a mesajului, mesaj, feedback, factori perturbatori. Meyer si Eppler (1983, apu t8 un model abstract al comunic RECEPTOR) 5. COMUNICAREA ITERPERSONALA o Procesul de comunicare este un proces din bidirectional, bazat pe reciprocitate, pe cunos sociale comune ale emitentului si receptorului, pe .istoria comuna” a partenerilor. Daca avem in vedere contextele comunicarii, putem d ‘= comunicarea interpersonala (intre doua persoane); *comunicarea de grup (intre mai multe persoane) nunicarea —organizationala cadrul orga serist sau Mesajul este in acelasi timp wn coninut si 0 relatie, aspectul de contin ju-se la informagia tn care Jasl rang, iar in functie i accentuate decat Daca lui ca exemplu propozitia Te astept de de ora!”, unul din urmatoarele pi fur in functie de context si accent: : de asteptare a fost de 30 de minut (conginut obiectiv)(ued ‘jmxrd ‘quefayso no arezyeas yduiaxa ap ‘ateorunutoa ap ynsaoosd ap [muawguas yzvaztioary aio piuare vamumpuun ‘njdwoxa op varejunuos —ezeayuowtayfox oreo ajeqraauou quot 2 . seo ayunysa8 1S vo) aquposi aud ep jmdaa: punudxa oma miaquip2 ‘njduioxa psnpar mut axso pyesnjna eiuapuadap aur prvamiuas9e 18 9satosut (auied ares ut wamnyn9 ap pu augue nd (6961 ‘wasaus| — ueu [eqiaauow mmuaUTEHOduios reBojodn uNOJUOD, ‘areur your pjueyodurt © ppiose as 1 eorsaoe ‘apeuLs azutp ajaun yea—p a1s0]05 xg tod nu ‘oansaiqo aanour uxp ‘youg ‘wep wrlunys op oo ayfeaja9 ap aejozt weroidraiur y aiwod nu areorunut09 ap jeuvo mwnue up usesu0d ‘qyinssa8 ‘voquijww uns TRO ap [ASV “eIwaIDA parwojunuioa yoyteo | gsalosut ‘pzvaluaurepUny aio ameoqunuioD ap ajeuea aye ap auas oO pISIKa ‘alsa op UMUBIY “eeuorlefer 1S aanoaje pheuNOyUI asvoroumnu eundxa ‘jmiuaoxe 1 yooA vareysuayUt iquin ‘ezouA ‘varelNfeUCL goIpE ‘aousyaSutud youauouay “1ojafesous varemnoiyan 1S eareyqeuoruayut gesagau pour uy aundnsa:d area upoqunuto3 bp pyupyodius auv0j puxi0y © Pury BEqsAA waseofURUTOD ‘foquayy ap sare wut yea] 98 axvoquNtIOD ap PaUNIION, pypquoauot BlEquen DasD>|uNWIOD “EE YYNOSRAHINI VBIVOINANOD E r2od ajydosd poytaioy #1 ruore uta sojuiyzod vangpys) aanesou oquaumuas purdxa © emdsyp wiina ‘prose un 9199 jrzorglura) waumystiay BUILLAKD © ‘atsed pznyoa esoresyu “uyfuids ap arepioovau) wurde ap ajatuarayip eunudxa « ‘(aunsiae ap axiqysod 1 earesen aig muoiewwa) aundosd 309 « sojayuawnuas eareuttidxo ‘aqeun “upnqeas a100 [ruore}yaia) waxed 109 » ‘qapunguos ‘poy “theULO]UT ay9 uoipljua) arwjuao “sreumpUy 399 + s(ezeanquaooe 'yoyurep> "pada ‘gzeaunojty ruorplqua) puunApUl “RzeaTIAHIO « supidarge ‘oquaumnuas purlsdxa ‘yzpazyeue ‘yzwanjeaa —ruoweiquta) ward -eurtsdxa « wosiad aypejafeo elmouome puzioadsax ‘yzeafuip ruonpliuia) oundosd — ywtudxo « sed pour cy endagoe ‘aBajatur irsorg\nuta) inpsose euutidxa « ‘apes ‘axsoumn ‘(gsuaduooas “ur{uds eprose ‘peqmnoo jmmaeIs prvapijosuoa mowghura) vayeyrepyos eunudxo « ‘are ryoyuntutoo 1g od ofofesour ‘yunjdopus rod 9| are ad ayniounf edna, ‘so vazoyordsaiur 18 aiep “euMUOFUT ap quuyDs uM I—D

ad uno es pomBaaUy «+ ‘purosiod imusureoduie;y : 18 ywureyq aisa yea wo wud pyeuoUuodwcs avioear 0 vonduy —paysaulin — nosapunduog, ap oo wieporn um (UH ap Bl 5 we we azeas up yans nut es uN” « 09 ap piey aqutumimuson auitidxa ps wosaouy v psut Brey ‘orensnyy ‘oyuRE aus as ‘ourdo nes oumdarp erede sS-nu ‘ounue baa WApOHOS NU ‘91a Jey NU dUIBosrad aIsaIe (9661 ‘[UH) alutzop nes umrdaxp aidord ap suoo ‘Bsul exe} “wafumimnur ay Bs Bauny FIBOI vo arsarop ‘area ‘9[oi9{guoa “apEEnUTUFUOD anisa pS poreadU! 29 ourosiad foun ye sundsps eo suosop y aod area waurmyodiioo un aundnsasd pasod vemvoqunuiey Cs au 0 aonp se pups € eo “eo9ide | quauin no eun asa perodioa erbyzod YIYNOSIBAIBIN! YRYOINAINOD | gvarsooe suns ‘aung ‘aucsof wnop ofa9 aurutp ajoluonyfu vorfuruap! wand ‘yousona wyid suo.Soud ajanofip ad ns syys wud asrut ajanxal pupzyouy “aio aporunuioD app ponstiaToDIw. ap a9s 0 puivod 2109 psuos sumojunwor ap auuiof Jou Jaun vyhundo my wprsyso ‘ammunios ap aavoyfi Jou soUN supe qaputsxa DrOIOp ‘mu NUNN Up 1p) ou ezIeUR Borensed y, ‘89 psLU9s vasDgHUNLUOD od ajafesour ‘e1es0qu} uy v108 tif vs innuonmog duoz wi vend ps JarauLOD ‘uspuo wp va fauojen Iq “ynojd vovcT ‘Juv ap ¢Z M IOP O duis as a1v9 “104 watuoual ‘day.044 bIauioo ns mans pips uy vaindy va jauojoy IG OZ M40 v) auiDAy" puoz uy pnojd yoo ju ap SZ Mm inp o rownu aoaiiad as naany ss20y ‘nyngnyo vpos ut varpdy vn é2q)DH 0g 2]010 Bas UIA BUO}OD IMC IPUPIO UIC ANsanus 1 vosBdOW MEINBA OHO 30}90TONIS LLyANIBYo [ASLITAT PSHHOLOGICE: GHD FENTRU PROFESOR STUDENT sé Incale drepturil sii fac cum vreau eu indiferent de Comunicarea pasiv-agresivd este pul wre In care indi are pasiv, dar de Joc si se person = are prok + pe care o site; Comunicarea asertiva se refera fare in care individul este capabi jerile fard a afecta sé \du-se direct, deschis si valorizeaza pe sin‘ lor ‘se simte competenta si stapan pe | # nu le permite celor! 3. COMUNICAREAINTERPERSONALA %s Comportamental persoane Fespecta pe ceilalti si ascultd fara s& + rerup: ath pot cont S80 manipuleze | « ,Acord pri usd abuzeze de ea, aparandu-si ; drepturi.” ‘4 Respect drepturile altora, Sunt 100% responsabi de fericirea sd te apuci de | 1 cd @ my tare a tiga lamasa.Bojody uy ane Wu eur EzeshuaLayIp as “eanoe vareynase an8uys azerqeue soptlouta [ear 1S 190100 pour :mnjnsordaoax waued usp enaTos aanaoqjar emrmase aung faun aresagau ayteMTaY ‘na amor ‘ayioejsnes ap was129}0 « ‘arezypa9ua8 « ‘arengesa « rojatuownuos voreBou + 1 ap aaneBau eaRUTLIOD 9p ingnsaooad upeo uy arnupde sofaiuawintas woxeoyNUaPE nnuad —puisofoy isa anoayfex —wosvrynasy snqnfesour vasexy « ‘aropan ap round yuna un nu nes exdaaae © ap wivodsipoid sopudosd wosorteounaat « euoridacar e a9 vaaa aquimys Bs 1 azanqea ps mmuorMose anuad M yoMHD wesrnDsy vwarzeayesed i eareBosant rojaluaranp & opumpnu vudosd no sojunmmutiuos —wareuottejar + roauuan 99 ween v vrlorpord + fajequou atyyps foun wareuus0§ « ‘iodns s0jayeqrayeur eazeayntapt « ‘ajediouuid prapy eareoynuopt © “ \IVNOSIRAABIN! VIVOINAINOD 'E | | | soy axmuuofarnanuad vo.nynasy “panpayfas nes paya ‘samuuofuy nniied'y od easeave ‘angadsar upusi yndoos ap oflaury ut ‘aap npow uy pwemuDaj@ y olwod yANIe vorEYMosy ned aundnsoid aseymose ap tnsaooig “on nuad joap ‘axa8ajalul nnuad greuase a)s9 wasmynosy ‘aiauins ap pasnaslosap palsed 1S ejduuts 0 1eop aundnsaxd uae 2199 vynasy y ‘DAY20 DeIDyNDSY “L'b'E 14 varesmE 16 oreoyguopt pdnoooid au yoop 149 fru IOP avod areayunuues ap jnsaooxg “a1 aquedorse ‘qstuanu “pjatuaumnuos ‘ofan vasluap ‘s0In90 L034, oxdsap sousou 908 9p aureus zu woes yainodau ajatueysumar 1S jndi ns fyunue “wore onup ySPSar puaIxe WOIDVf BRU "YORE ap alias 0 ap weunasBut aysa areayumuso9 ap 1ns2002q d4p2|unWo? ap {njnsa2oud p a4pzyUEPDYe ep ys EIpqUIES yond no nud pe inoey ur pp1e8 ap vrequres rey Bs IPPOW “bE, ana jn99} va ‘upd joan anSiu no nSanod vy 115, ‘ue queasy “me ednp aitearasqo ‘edy pints sh-pzearajdasos “eqloa I9IN “T | ap BEY) na 18 zara|dut0o Bs mi-EC Ss Ngonis 6 ¥OStIOM MUNEH aD sa!OOIOHISA IlYATIBN 6* suri PaMoLocice. co PNR OREO =TUOENT Taide a Sep aeniple Foloaiea” ~~ mesajelor] Maniestaren | Pei, Tnelind ale |g) Jnenversale pentru a atta | inteesull aide Jeapulul in sens] oF a indteptatd asupre | vorbtors messjul [afmaty, at = itorului. ‘sau. cu faja la vor ire ensor neue vajana | Inna? (ewe mw exe. | vortioauit | “tha.” Bfseoauh ni deseo cu) “eoninacst | ntrsan,” 2 vorbeast irda Interven Dovada ca |Ovce char dear din Parafraza . ‘ eS Le de baza pe care le-ai z exprimat.. : Daca Inet bine. i | ma Vi Sedinjaa fost roast. & Conera empatie. ici problemele | cvea ce sa intdémplat Jn rimpal sedinger” Intrebari Intrebatile trebuie si fle clare, s& nu inceapa cu ,De ce” sau si nu inducd rispunsul, Ge Consecinge crezi propunere” 3. COMUNICAREA INTERPERSONAL ” Procesul de comunicare devine mai difi in care unul din interlocutori se afl te. Thomas Gordon (1974), in programele sale jor de comunicare, propune de refuz. In situatie de comunicare pot fi incluse in 12 categorii, Poate provoca si fra. ‘comunica si pedeapsa 2 Ameninjarea, atenfionarea — se asearnai orunca, exprima dezinteres faj’ de cel cerinjei Produce team, fiecare avand ca efect ,Inghetarea” comunicartl ‘a, Limbajul de refuz 1, Porunca, indicafla — wransmite wrmatorul mesaj: | Exemplu: Nw md Problema ta nu este importanta. Ft asa cum ii cer Intereseaza, ramdi pe loc. pnd cand te ier Exemplu: Dispari din faja | mea, altft. ea | Exemplu: Dacd mu te ise | comporti cum —rebuie yeaza In cazul nerealizael | plec capacitatea de judecat sentimentului de vino. 3 Predica, morala, raspunsurile de ti oar fi bine daca." — denoti lipsa de incredere 4. Sfaturile, propunerite, soluflile necerute — dau | | impresiac& nu ave ineredere Bremphi: Trebuie sa sput ceea ce stii despre implare, Nu al woie sd fact lucrurt de ‘a celullat. Totodata dau nastere ie. De multe ori reactia este de sine fail ta Exemplu: Dacd m-ar ft | Ingeles, nu mi-ar fi propus aceasta solusie de vedere. Nu ne place daca ni se rept urmare, avem tendit smonstreazé cl am gre: dde a ne apata ferm punk 6. Critica, decaprobarea — acestainUOTTE a ‘ezoparouy ‘steduia ‘axeidaooe psy “on v9 svop 9 aseaqumuo9 ap di s09y jenja9 v augures va warapundser lwaund ‘tauraiqaid wastradoasap ey 13p Saal 0 ‘my ,gonedusa 2 osu ost — out aeeeanoug 2 apa o 39 w3a0 axdsap ayn your E> wunds ps nuvosiod JoAuoU vuLio; 0 aisg “xa9Us io — paso vasnmosy “L aoqtinjos vaxise8 e] emnfe 10d aavo axwynose 9p snout nated oundosd (F461) wopIoN “aequrTyosou ‘aupUIEI 0A Baysaoe ‘UNS WIND ajaumosiod ungidaooe goep go erapisuoa as azazeoap ‘ugnsty ap nas asa azapan ap round isaoy “YeouIs pour ut urpidaaon © vs 18 urpIMase o ys aisa armMoYIP WI areye auROsIad jun ep wand [ars ad somfe arur jeu [a9 aunidacon ap infoquury 4 .snds ap 1 99 pevasauavuy pu nu on" “¢ ‘YHNosinasun yRerONTINOD € aim dnp “poyunuica ‘aqdaxa aqarvorpuain nai fad “eoyfiuapr vs shoouasup uporuniuos vaseo0}qop 1 va10201s, ELST EROTAT HU Top "UAT souosiad vast ramezyaveSeq ruwasuy arvod euout "wioyadns scum mu — jury seo meTL ZI | ad wo aquyganuy wiadagiad ‘puraygord 0 no wen au_voep — fminq ap ayavqosnuy ‘vosnSouorut “11 Tua suinoad apo ‘spoutaDuy uns ssaudlo 201go op ud pen nes “20 2p M1 ng nda ap ayuniuneg “yppootaad un vo puodwos 2 au mus my nyu, 5 10190 9 gou029 aioaja tant 20d 99 ap ions — mamenmutiys ‘vasqualop ‘maumusnn “2 jousg ou ossounu ps v2 tour ‘ssp ounds pup :oduroxg, 3 ajnuy arsaoy “ezezedns op ylovay NS 9p pHsvoU vauifew n> ay aod io — vaungoude ‘opnoy ‘2 od vasenyoaa 18 {ANGONUS 6 wOSBIOM MAINA GIHD s>}OOTOHISA LANEY oot102 _niiTi PSHHOLOGICE: GHID PENTRU PROFESOR $ STUDENT 3.4.2. Feedback constructiv Feedback-ul reprezinté orice reactie (verbal sau partea mediului (respectiv a altei ele aproap producerea comportamentului respec lat in termeni relevangi_ pentru nevoile primitorulu + sa vizeze comport persoana sau intentile sale; sa fie acurat — nimes fe persoane pos facut cineva lare a unei comunicari suporti COrientare spre problemi sinu spre persoand rezolva aceasti NU a ta @ apart cum am problema? problems, Congruenfi nu incongruent’ chiar ma NU Con 3. COMUNICABEA INTERPERSONALA 163 Descriptivsi nu evaluativ ce sa Intamplat E gresit eda ficut ceea ce a fect reactia mea; uite ce sugerez eu c-ar NU A acceptabil in ceea ce ma priveste, Le fare si nu invalidare ‘teva idei, tw al vreo NU Oricum n-o si infelegl, aga ea mai bine sauna Incercl sa atvagh a Asumandu-tiresponsabilitatea si nu ,pasdnd-o altora” si nu aprob propunerea, NU Pi destul de buns, dar nunerea taeSiPu poosuondt muzadeo 29 op Hiquinz, pa nu ‘Dison "prom ap oun 00 oy He dou "— Jiitap 20 wa" pusvoa m1 = (erw904 ef °°) TO mares mISSUT, 08 212? ay a, omnutud pur Pomona mal pad ay sn dnc 118 43 arene “amup uo urs a ana ad songs tt 280) 185 aypaiod annoy und ‘oumaqunuie> op sonia sor nen “YomvostadtalN YEIWONAMOD swBajaiuy ps vo suodusoo un vane # ap Bs voIPeou © 129 8 UIs ap auiq ape> « muons ela wo jouvosiod $0} Ne 91D «| sep qaopeqpaay aye ayo sndoid nde: ‘qoadse 1opareorgauin eidnse -yonqpeat 1uay0 He 20 edna, ‘ps amgani yoeqpaay 12j0 8 ap aruqeuy sierpayar snnafo myn-yovqpeef ofuapofo mmyona faynd wa Vv vot NGOS 16 ¥OSB1ONs MHINBA GHD >IDOTOHISA[ABLITAT PSIHOLOGICE: GHID PENTRU PROFESOR STUDENT trimitesi semnalele nonverbale de ictiseal ‘membrii primese cate 0 foaie de observatie. Instructiune pentru observator: ,Sarcina voastrd este date despre fiecare pereche: ce face vorbirorul si ce face asculat timpul conversatie. Nu wa ‘ecupafi de contin comunicare, mai ales la comportami subiectlor. Notapiceea ce api observat cat mai exact, fara si ocupa locul, perechile alese fyi conversajia dupa instructiunile re pereche poate vorbi cinci minute. se tece la analiza exprima pairerea cei iar apoi observatorii. In final se uleazd concluziile generale diferentele al gic canalulut {3 COMUNICAREA INTERPERSONALA wo Dupa terminarea prime figuri, demonstrator se intoarce cu fata spre grup $i Incepe sé ofere despre cea de-a doua figura, pe care membs pe cealalta foaie. in aceasta etapa Inirebarrile la care demonstratorul raspunde fra a arta planga. Dupd ce se realizeaza si cea de-a doua figu coordonatorul de grup prezinta plangel. Sunt evaluate desenele realizate, se analizeaza datele objinute si se discuta pe baza celor doud situa de comunicare. In Ise formuleaza concluzile generale ale ap raport cu obiectivele propuse.ad nes: y teurs}gord pasmajozar doos eo are anes ¥ Is9U0 8 sIyDsOp 1199 oynydoup voee v juyauoo 1 ip os-npuyuatsdxo woge Bey {AL Nes ¥ THIuNjoA pour uy asnposy uns aio (§ worRiusueN 1oyMUL feu fnepauLZOLUE upd syeunsap vy afunfe a0 (esau un-nut prede ps tod area aquvorrpout Bj yiayau as yreuas vourusiorsicy 8 oanooye pleuuojut eundxe aousiaBuered ajouowouas ia nes y -areoqunuos axdsop sanosip 99 varaxseouns 16 ous ap vazarseouns ouyisns wasnarunuiog ja m-yoeqpaas * ‘uonjpasoiny oot ‘Yrvnosisaiaint vaer2iNnNoD ‘¢ eya> ad ny nes Suuauia e+ “pq jamusuanniodia?. innsasqo yids 39.9409 “-ypaiongo nd nes pyrenuauto) sds wi stds v.00 uswELoduie> vazess98q suopode 9 goreaiasqo ap piHiajo vad ‘owes Taluayadxa wsdnse aanoadsiod yaudord vareuazard ap umery “arearosqo sojauaueroduos arenyead ap nu 18 yarkeuLop & ‘areamionns ap purg [9 eauntter ‘orearasqo uy aqnn azadaz ap auas 0 Bio wsndord ep8 ‘suas saan Uy “eIe219 aquiems ezvouonsa8 ynmndnu fe naquiaus axeooy aso us erayueUr i$ janqu ysa9e Bl 90] NE atBo ajasanoud eIfuapIAa ® ap indoss are sovearasqo un ane> ap soyenanoe jvorezuouuou" “undnuB up you ayeoy ezearONy 28 aoamoaq “ann} tlemus asionrp ul varearuntt0o ‘wp20qgep uM oeqP9e} UHTIajO 9] wND ‘anuIAND ap ojoourp warruisuen of 99 fo] wrpuodes ot wand ‘nu nes ‘urpymnase 1 op — Hye no wreoyuMuIOD aze9 UH jnpOUL de so1sase (joy ‘atfonsosqo op 014 ngOnis 6 ¥osssO NuINad aD a>VOOIOHISE ATION 01cdnufl ap orureuyp aneaoey ap Hlemjepour auafip no woseza yos9U26 AN291G0 auvmponaosny antonsasqo op per dns pruurp vorenouy nnuad sonoeid BoAnOY “Op past Tee dru ap yantu ey r91guod |$ aumsadoog 5 nu uy aogtoads unjoy ers ndnu8 vaseyoazap 1S waxeUIOd “2° ayemdaouoa wpzoaid “+ ssuydng anao NI 1NYaonT myondeg,ABILITA PSIHOLOGICE: GIO PENTRU PROFESOR 1 STUDENT 4.1, Precizari conceptuale Grupul poate fi definit ca un ansamblu de persoane intre care exist legaturi integrative de tip functional, comunicatiy, afectiv, normativ (Luca, 2005). te de faptul ‘rasaturi interactioneaza unii cu cellalti, iar interactiunile sunt reglementate de sistemul de norme care se formeazit pe parcursul dezvoltarii grupului. Aceste reguli se refera la F psihosociale care se pr si legitatile care le guverneaza: rel inte grup si mediu, influenta exercitata de grup asupra membrilor sai, viata afectiva a grupului si evolusia sa in diverse circum factorii_ de coe: i in grup. K. Lewin (1972) considera grupul ca ide catre echilibru prin uengeazé comportament Motivele pentru care o persoand vrea sa facd parte tun grup pot fi multiple: satisfacerea nevoilor sociale ere, de afectiune, de securitate, de 4.2. Formarea si dezvoltarea grupului In derularea evenimentelor specifice unui grup pot fi ficate 0 serie de legitayi, Analiza acestora releva ca formarea unui grup nu este intamplatoare, ider fap 4 tUCRULIN Gaur ns evenimentele decurgand intr-o directie specifica dex ‘grupulul. Totodata, grupurile functioneaza la oud nivele paralele, separabile: nivelul interactiunilor, al comportamentelor directe si nivelul —afectiv- motivasional al acestor comportamente si interactiuni. reprezentative care descriu este cea a lui Tuckman (1965). model | grupurile parcurgind in mod normal patru forming (formarea), storming (furtuna), norming (normarea) si performing (productivitatea, functionarea) dupa care urmeazi_ adjourning, (disolutia). Fazele sunt descrise prin cat ‘modul in care comportament 1. Formarea (for Structura de grup: orientarea si dependenta smembrii grupului asteapta ca liderul si coordoneze act is + observand reactiile acestuia, Comportamentul orientat cétre sarcind: orientare $i investigare + membrii grupului incearca si delimiteze cadrul si tipul sarcinii prin formularea ot grupului, prin cautarea consensului cu liderul grupului si prin impartasirea informatiior. In aceasta faz, membrii grupulut incearca sa-si ", sd tatoneze fe si isi prezinta trasdturile «= prezentarea mem! + clarificarea scopurilor: eviden(ei a tot ce se intampla in grup, tor al sarcinii — persoana care veriomy ap pauafsorius vasousfuow 1S vaias my ainquiuos ain aysadsy. aed un ponpoid asa ru ou BI jatloaup v arequinps ap vaiundoid ‘unpoooid you xoun varera8ns “Jani upoavs vaswzypvad nauod apofonny af ps angen asv9 opodsy aIeZyTeISUD Pf 1p BoNMUE Ezy (dnu3 ap auxz0U 101 “0jar21yU0D waseHIAa ‘mmsuasuos vawinys yiueuoduit ago NaNO aujaap “nmdnis aye oje9 are ds aqumesen pdaooe injndnus waquiow » 209 vaIeULO§ dns ap DunsonAIS (@urau0w) axeradooys quad eidny adaouy “topes 18 pur yp aquored ayemussoe quns ‘arenpiIpUE upop ‘edeia ‘araygeouns-oine ap vowzynn ey uaisizer umep mndnus waquiat sundspr puis au quia mnndru8 jnupeo wt a1oqyuos das ap winsomarg Burwio1s) imarguoy “Zz, (8002 "vaqng 18 t9pxq) enunoe v azwoyrueid 1 arvorunutos ap nsaaoid « nugny op raBarens vamtgquis & radyyp9 201 By uate ase area — un ‘ysndoid iso} 2-9} a1e9 eurores no gimBoj aorpzundsai09 pzeasaufioad myndnud juquiout e2ep Antonis § ¥os#0W MUNA AHO HOOIOMSS YLTIEY[ABTA FSIHOLOGICE: GHO PENTRU PROFESOR $I STUDENT — poate fi un mod eficient de a identifica problemele care apar; + recunoasterea, acceptarea si confruntarea cu neconcordantele din grup si incercarea de depistare a motivelor care stau la baza acestora; incurajarea umorului autentic, acceptat de membrii grupului — factor ce poate constitui un puternic element de coeziune gi de sustinere aunei atmosfere placute de lucn 4, Productivitatea (performing) Structura de grup: formarea unei_structuti functionale a rolurilor + membrii grupului au identi pentru rezolvarea sarcini + nivelul interacyiunilor afective este minimal Comportamentul orientat catre sarcind: injelegere si acceptare + membrii grupului fsl ingeleg comportamentele si de cele mai multe ori incearca modificarea celor neadecvate jazi s-a format cultura grup mele de luare a deciaiilor, sentimentul de ,noi” este putemic, grupul a invagat cum siti rezolve problemele si se poate concentra asupra rezolvari sarcinilor. Caracteristcile unui grup eficient: ‘ toti membrii au sansa de a se exprima si de a nga decizile de grap: toate contribugile sunt ascultate cu atent sunt evidentiate puncte principale; s fiecare sia dat seama ci sarcina nu poate fi realizata fd cobperare si contributia fectiruias * grupul identifica fiecare dezacord, viziunea fiecaruia si incearc’ sa ajunga le un acord care si aiba sens pentru toat «+ grupul Incurajeaza asumarea responsabil I fiecdrui_membru si recunoasterea (Eredet si Sulea, 2008). 4:UCRUL IN Gaur 5. Disolutia (adjourning) ul 1a faz yareasarcinii si dezangajarea din relagii. Se caracterizeazd prin dezintegrare si retragere, independent Grupul de lucru este definit ca doi sau mai multi indivizi care interactioneazd in mod interdependent pentru a realiza un scop comun. Mod stadii ale dezvoltari de lucru ia lor spre eficienta si performant. In exemplele de mai jos vet sentimente si comportamente specifice dezvoltare in parte. Incercati sa identifica careia dintre ele Ti corespund acestea, treeand numarul afirmatiilor respective in dreptul fiecarei coloane ce desemneazd stadiul parcurs de grup in dezvolt 1. Agitarie, anticipar 2. Rezistenya la sarcinile propuse 3. Incercarea de a stabili armonia si de a evita conflictul 4. Mandria de afi fost ales in cadrul grupulut 5. Incercarea dea se atasa de grup 6. Abilitatea dea impiedica aparitia problemetor satu de a rezolva problemele grupul 2. Acceptarea membritor echipei 8, Suspiciune si anxievate fapa de sarcind 9 Sentimentul Iucrului implinit sik desparziri 10.Rezistenta la imbunatapirile propuse de esilaly membrit 11.Definirea sarcinilor si a modului in care trebuie realizate 12.Abilitatea de a exprima critici constructive 13. Fluctuagit in atitudine vis-a-vis de echipa si reusita projectuluipueston ‘Muromes vasezieas e| aanqynuo axe iseucoyur pzvaziuany — apfouuafut op pmrunsiofo, ap msazdxa aiSas0jo} ‘sopaquiaur vimpia] 9p ajaiound aySose8 id UL Saye your ‘eqvan 3180 — puormniiuy « ‘purages auds uinjor agqisod eaaigs en #8 soplueuuopiod © asoyuion ap © plusupwiad nes peuore90 wareunse —aundnsasd vareuorlouny ‘asuosaud ‘apoui0y poadses 18 anuaysyour aqandeud nouad py mt a1v904 “(E561 Us OHA! worenyeag ‘osinsor ap |MIOIHIADIED | uoBIOLIED io}ediy29 eluoFYa Mud ~ an aquayoye Iopindnus w BSI atte} pstinsap ai: tuoiaey eepo.s sewuozaad ang |

soreuopioo> od arezeq quns amesadooo ap aqilejey, ddau6 9p joa 9| saps0d009 “L-p'y dou6 ap joni 9} 121yU09 15 a1n18d009 “by carefemasap ayy ys ours ~ ‘ad aveua9 ajumyos vo yueHoduy a1sa dru op voresaoe uy oIyuOD ap |S aunisuar ap ysms uoUeUTIOd {u09 18 aantonpoidenues yuns aus ad ayenua9 dns myerour naved — wfueuLoprd jauoq runs dn8 ap varauyiuaut ores ad arenuaD so “piuapiaa ut Sat e nniad snowy ap axe a9 es arvod nu go nazaur aBugld 05 — _sns ap" aiSoaud ‘peoj09 ariejau ap wotiauzed reoap wiajo fase ad ynjooersads nauad ,onqnd* eqpifiop wut uns fur un equifap feu pury mdr oe Pf karedioned “ysrz-nudord euores ap (etednaoaid aise nu — wiaysoa / m-oqketa + nd azaiseounsax 0 puLgop vap 18 efex— aye ap fod un seop puny dru ap earenanoe ‘ares rojo eluexodwr ap ‘ous ap und aso — prenveyuy « NonuS #0524044 MAINS GINO 3OID0rOHIS LyuTIEY126 ABILTAT PSIHOLOGICE: GHID Pe privind satisfacerea aleg cooperarea, situatie in care succes! dintre membrii grupului va spori sansele de astem conflictele; 2. S& ne recunoastem sentiment Ind persoan De ce! (Co sime De cet 4-LUCRULIN GRUP 3. SAine dam seama ce vrem (De ce ste vrha g, conflict Ce doresc eu sd obfin din aceast singg i Ce vrea st obfind cealalea persoand din acct, situayie? In ce fel ma opreste cealalt pesoana 4 si sa enumets crea . a puterea coopera se cunoasterea unor tehnici de rezolare @ configs, conceptia lui Walker (1997) condifile preliinay ye 4Wunpdnos op 9jumu qns inosouns jnusuoUay earpde aqwod ‘ajop! 249 ezranyess nu 18 ezeazyour hu ‘pzvajsay nu BMSOIe HLaquisUI “e—aUN!Z900 a1So19 Pap jmioqyuoD ezIUNIUNUE © ap BiuLOP wp ru jorz99p ynsosoad uy puLd pan e ap $3062 pave1ojon 21no nopws un ad 3001 sop a 20 namiad ‘3 0ST a aquoUade 0 3e4pa4 ayoyinau up ‘nioyfuons ungapu ap qua ays9 nal “= oqsuapy jun mupduino $0 poop ‘wuazaud us asormd Bs Ingaus 10 BOI "9 O8Z “E rund va natuad ppupgop vinopo as arwo MY '9 00 yo naswed o-snpyd wo amo ad puns 21s v1s0890 — 3001 192 PEDROIA “Z pun uy yen phat pow ma 274d pupae sngzifisos tungone anf ny “t ‘yuna 6 2]99 usp viown ois simmuotauid vasvoans nua pomp ‘sap. myntayfs90s ramoyma aysa 0102) iER]ROpw vaLvO[DA 2159 21D sunsaao9 ayn row oy prosuuaud uy ‘3062 ap jniaid mj vinpupa Yf varnd 10 visv220 remIsD 40p “3001 mo un nusod uunae vasvsed oLpdwund Hy “puryst apouyy pops ap $0009 un nopra sdoup sap tntnuasouid Yyefo 18 upspd ap s0ip2sa.9 un Hasuns, saqhenng ‘nynopwa vo.nojon puasddsa aprqrsod 2nwuma soup 822 Up 2109 aproep 40a 16 po}UoKOde Puaqgord ,pxnf* 0 atoqzap 400 phundionay “ose ap dtu pus af nu vs sof AqUiat nsPUUNL sBOPUS 3380 9p il ono uy wits Y a2v04 ‘aiDIUazaUd Jove; NZI ap topundys vososioxa ottod ‘{gG6I ‘u0NIg ap vsndoad) iopeo vasnoyo Drops “apiroytde warmorpuus) 4 po aiopan caotuy ne enseoe Bo aundise as es [ruapeay jpop ais9 area ans ws myndnas yaquiow e min asa ‘psvare pporaut Y 1v arva4Q ‘reIdope eporaut 19 piove ap ay ¥s amngan ndru zer ‘ayes ayaferueaezap IS ajatenmeae are aja uIp aze9ay azereoap “gung eur ag aysa nu sns few ayeiuazaud [99 UIP "POU ODIN env ny nase» “aesa00u aisa nut Fa01qo ap #8 wezyJear ap naiB spiooe ap Aisa vaumny evo] — MOA op are UUTUEUN Ud « ‘puiqisod vuneapiowy nu sep “2 no pdnp epooord pundxa ps 141q or v9 nintiad sesanau, we8unjapuy dug pusaoou ‘efeSue onwaind duns juquiou ‘njndrud je yeiouas wwouNUas un-nup afew vzpap — suasuos upd » 08 npiooe jode puplioy ‘arz19@p 8 punwop aso aurosiad 1e — aye youu o ap asnduyy « sowajqord vorwajozar uy ozofefuv os nu ys voind ss 1S poe op y va nu vareoUrUE ;, Sueprod* 1 .owSpsyo" anuy meo puyois mmdnsi raquiau Hrgdiuy aod uewodusy aye} a1sa areioa ap "99109 pull) BO yinosoUNDaL puauias uJ — ,aepofeu 10x" enBor und © Spioow ap ay nu ps nes azafeBue as nut ps jod uquiaw nun ‘epider 1 pudroya aisa ‘(duB ap ninosip wy nes jour wa9a vg jal ‘ap azezonord 0 no © pznara8ns nd aot puro ey ({tuapeal) moronpuco — see dp ap + suzogso 18 1 ‘ansy quarsix pluapuodepiaiuy ap inpes8 ap 18 undsip area ap vluouodxe ap ‘giunyuoo as wioiseoe ququiour ‘area no qufores ap yndn ap arloury ut ‘eporsut asioxIp uuud aveny y tod sopundns® (nyoaru yf ap amyiood daa6 ut y2P2q “S"y (zooz “Aapp8og pnde ‘2961 ‘uosuyop arepuns menus soma ut eafozad # ap 10] vareUTIge MpBUNGuIT B-s 1S MMIDyHOS nnanus i$ ¥OSIONA MHINE aIND =D>}OOIONISS YAN{.tueRULIN GRU 130 [ABLITAT PSIHOLOGICE: GHIO PENTRU PROFESOR STUDENT we 4.6, Activititi practice Pentru facititarea dinamicii de grup i si subestimarea evalu lor alternative de actiune conduc la decizii necorespunzaitoare, uneori chiar catastrofele. se regisesc toate aspectele ‘adrul acestui capitol, participangii putand ast exersa al de cooperare, de rezolvare a conflic telor say lor in vederea Unei situagii, pozisionare te roluri respectiv. parcurgerea etapelor ery ire in urma dimensiuni, careia Intr-o prime a individual, dupa care se trece la uerul tn a “dee fate sarcina riméine aceeasi, dar pentru concensatiZiegrupul va trebui sa floseasea metoda sured alt: Aplicagia dureaza in jur de doua ore si este 0 senate de bogata pont disci ulterioare legate lin care s-a comunicat, cum s-a luat decizia daca : ra ida aree conflicte, daca s-a mers pe interese te dontle sau de grup, daca s-au impus decizt care s- "edit ulzerior ca fiind ineficiente et: Situttle: Tocmai ati supravietuit unui accident imPreund cu cativa prieteni. Anat pilotl eat si shaw pierdut viaga in ur inuay femperctura in. timpul mesPte ange a" soft ingelim de ramuri dobordte, iar des. suntepi cu Mer At cu ane potiite net tmanir’ de sl mai apropiat drag este’ la 100 de km departare : eptrtare. Grupul a reusit sd salveze urmdtoarele pn I Pitot de calibra 45 tneareat, zlare (unl pantalop ie ersoand), gar, cateua camasi si inn th plus penaru flecare supraviewuitor, o hart din material plastic, o sticld de whiskey, un "ate o ciocolata pentru fiecare, un toporas, 0 a hui Janis rmembrit uo cle bur opiniilor neconsensuate; pr consecinje — cautarea precara inventarul incamplet al variantelor si solu 1 Janis a identi Ide luare a decizilor in pattern colectiv de groupthink: compas,arieatasqo ap ‘anad zo}a0 yueun BanBaNUY wy aquuItos yoreatosqo ap HA} vay ‘omen taluauadxa vidnse aanoodsied joudord vamuszaid ap umaely “aeasssqo sojeioureyodwoo © arners ap nu rerleunosut & aremonns op Puy w eau ures son wareZTPaL wy ayy jorennoqyuos" sopE}enuE B ameajozas ap nes Aretadoos ap sop eHTIAe B arestaxa ap ‘ediypo 1S dru8 Anup aaneypeo sojaluaraytp e axeoge ap ‘ummuottoesa ap = tepa0 P oreznuansuc> ap Epo” 319 1 10% ‘Moyo nuyued oxfonsosqo ap v4 set avo Wy anOM nosd ap punssmuys 0 musuod D usued posves0}of qau ajadiysa arva ad (ojundnuS varonaqsais vIn fad ‘powips rout 1po puiafo o ad aiuew a1wod as nos pn. — arvsavau atniapisuon apvuiesp. 2x10 aio 8 18und ‘auvrz ‘pdnyse axvoarf nasuad pr 281 auus vaso40gvj09 “sojawaiqosd naxvayozas poydust 209 quires 13D 0 2180 ,,1n]NO vexolato4c" mmnBaxiuy jnpioa” no 9297 1 (awo8u ap aqupiusunsup m9) annforamdns nutuod 40} viupiodus ap arizunf ut arouopso aingass ajaruowe}y ‘s1uasuod ap ating 0 "panofs ap way3 un ‘pipjaud ap vivo aNzonis § x0sH0u Mauna GIKD ‘a2}O0TOHISA LNB[ABLITATL PSIHOLOGICE: GHID PENTRU PROFESOR 5 STUDENT 2, In faza de formare a grupului (forming) sunt evidente individuale accel cu privire Ia atitudini sivalori. A sau F? (performing) se je de mentinere se refera la exemple de roluri se pe afirmarea independente, cu ineascit separat si s4 se pu de acord in final \ediuy pentru prevenirea fenom A sau F? Referinte bibliografice Gw. 099 personalivagii, Bucures Pedagogica. Antonese, L. (1987). intercunoasterea, rtamen' (pp. 160 ~ 169). A Social E. Jones. The Cosmovici, A. (1996), EdituraUva Uy ppoUesiad varmrjoaz—p jf nasasspounsoIny soaoRnt a enuy of rewuacoud axeion a8paymowy rene Suyuutd pun ssousnoyosuo-fas arbayid So Sapien oauoypaid ays Bunso212% (E661) “V."Y®PAOH "Ze '8Z0-L6¥-6 ‘S=1ON OUTPAL, [oops ssaulsng preeH sdrysuouD|ay {HOM auQ-uo-aH anyoafs BumpIMg “GEL “T TWH OE wen uedwiog, Suyystang sam “UoRpe YQ yo}AvYaq [pUOUDZTUeBIO
aapeSou oup Suonpay (9002) W “Sat “VY UIPIEIO EZ sop qna tpoMspeA DHOK MAN ‘syumucer dow “(9661) “a ‘UXASIO'ZZ ws souvasoneia alnnasay sssaig dussonun, earuipa omy ney, prouotivonpe — vareniais0 uy Pjosng “(2002) “V ‘qejONod “A "WaKIaS “W “OB10 12 anu exnmpa cesvosiut, igo #8 pony ap yonuoye “9n2-12z °d) sarwapro0 10 sojadiypa ruyag, (2002) “9 ‘962~ 922°dd 'Z ON “$8 TA rrnog pun dsypuosieg fo jousnof “wi ‘uonourg jeaeg pur arnsodx jwanuqny :fowinooy spaoig Ayueqyaey wayyy “(€002) “N ‘APPQUIY “H "woquana’et “sez -e07 dd ‘AZT TOA ‘nang joHo}oyrAsg ~sishfeUY-eI>IN, Aupsiaatun ain uo “(e002) “N “KpeqUIY “H “woqUasEL“LE SRP TBR FATEAES= 7M KOPHPKYSOTEOSAT, ANT, 2soxpe U] SUB ‘26E ~ FE “dd “y “ON “BY TOA isHONOUAKE urouiaury “uonoura pure uorssauc eed (E561) “NEUE 9 “86- 6p dd “1 wontonwas ‘Bexpoo pue ‘oBusn ‘suidyo ‘sauoBareD siomeyaq jeqraAtOU yo anjouadas ayy, “(6961) “AM ‘Wosauy “q ‘weuntg st {san ap eannIpa aruipa 80 “sumoduaruod apsadsy ‘pyors0s arBo}0usd (*p1o09) -y ‘nemsaN uy “PIeID0s wiojoursd wt axNquIE ap vauniion “(9p6t) “V ‘aouauraID “Dt ‘saduieosod 21 “UoU wannipg -ervostun, 40safo1d nasuad Aaya ‘a0 nated sosafoug “(6561) } eBUISIEW-PaINA “4 “WeAOseID TT ‘wroxtjod Bmp: was D ua vpBojoussd ut aizanpostuy “(z002) L nganis § yosaiow MuuNss aH "a>;O01OH'SSlYLTIEY ontABIUTAT PSIHOLOGICE: GHID PENTRU PROFESOR § STUDENT si Lemeni, G. (coord). Consiliere si Orientare. Ghid de Educatie pentru Cariera. Cluj-Napoca: Editura ASCR, 36.Karanikola, M.N., —Papathanassogiou, — ED.E., Giannakopoulou, M., Koutroubas, A. exploration of the association between sel professional satisfaction in Hellen! Journal of Nursing Management, vol. 15, nt 90. 37.Kemmelmeier, M, (2001). Gendered Influence of Downward Social Comparisons on Current and Possible Selves. Journal of Social Issues, Spring 2001. 38. Kwan, V.S.¥., John, O.P., Thein, $.M. (2007). Broadening the research on self-esteem: a new scale for longitudinal studies, Seifand identity, vol. 6, nr. 1, pp. 20-40. ©. 2001). Cum st ne exprimam ntele, Bucuresti: Editura Trei 74), A tarsadalomtudoményokban. Budapest: Gondolat Kiad6. wall, M., Ginis, KAM. (2006). Moving toward a Culture, psychology, and Consitiere si u Carlerd, Chi REFERINTE BIBIOGRAFICE 50,Pease, A. (1981). Body language. How to read others’ thoughts by their gestures. Oxford: University Printing House. Introducere in psihologia Napoca: Editura Sincron. 54, Reber, AS. Books, U-K. 55, Robbins, SP. (1998). Orgar 1985). Dictionary of Psychology. Pins ional Behavior. Concepts, Controvrsies, Applications, 8th edition, New Jersey: Prentice-Hall International Inc. 56.Rudas, J. (1990), Delfi drdkdsei. Budapest: Gondolat Kiadé Osbom, R. (2991). yr 4th edition. John 62, Tuckman, B, W. (1965) Developmental sequence in small groups, Psychological Builerin, 63(6), pp. 384 ~ 399, 63. Vlasceanu, M. (19 ‘conducerii. Bu sihosociologia argantzagitlor sia fara Paideia. in grup la locul de itura Polizom,[prempy suopuoy ‘SoIpmis vipa PUD U fo Aiouowia y¥ (e660) VY WH operradugyuey nazi sungploys! 70 spppolgsimm=sag “Usst) “TAP cHe= UF yrouosiag fo oumnof Suxddeoxpuey ) ed “Ws, “|W ‘weuneyanZ"¢9 edd (2 su "GL “JO fas Jo. sis09 “(6 Lnvonis 8 xost0W MUN HO s.OOTOHKSA MATIC