Revista-1 2002

G@NDIREA
MILITAR~
ROM@NEASC~
Revist` de teorie [i [tiin]` militar`
editat` de
STATUL MAJOR GENERAL AL ARMATEI ROM@NIEI
FONDAT~ |N ANUL 1864 SUB TITLUL

"ROM@NIA MILITAR~"
SERIE NOU~ ANUL XIII
Nr. 1
ianuarie februarie
2002
Responsabilitatea integral` a asum`rii intelectuale
a articolelor trimise redac]iei apar]ine autorilor.
Cuprins
Cuprins Contents
GMR 2002 7 GMR 2002
Locotenent-colonel Costinel PETRACHE LTC Costinel PETRACHE
FOR}ELE AERIENE AIR FORCE

PERFORMAN}~ PERFORMANCE
{I INTEROPERABILITATE AND INTEROPERABILITY
Puterea aerian` ca instrument politic 9 Air power as political instrument

General-maior Gheorghe CATRINA MAJ Gen Gheorghe CATRINA
Conducerea opera]ional` a for]elor 15 Operational management of the Air Forces

aeriene CPT Eugen MAVRI{
C`pitan Eugen MAVRI{
Aspecte privind problema aerian` 20 Aspects of air issues
Comandor dr. Traian ANASTASIEI CDR Ph D Traian ANASTASIEI
Formarea [i perfec]ionarea preg`tirii 26 Pilots training formation and impro-

pilo]ilor vement
General de flotil` aerian` AFG Ph D Constantin ZAHARIA
dr. Constantin ZAHARIA CDR Mircea CRE}IU
Comandor Mircea CRE}IU
Principalele competen]e ale For]elor 33 Main responsabilities of the Air Forces

Aeriene CDR Eugen-Mihail CASAPU
Comandor Eugen-Mihail CASAPU
Puterea aerian` \n sprijinul securit`]ii 38 Air power in support of the global
globale security
C`pitan-comandor Victor STR|MBEANU CPT CDR Victor STR|MBEANU
CONDUCERE OPERA}IONAL~ OPERATIONAL CONDUCT
For]ele speciale [i rolul acestora 50 Special forces and their role in the
\n ac]iunile militare moderne modern military actions
Colonel Nicolae DOHOTARIU COL Nicolae DOHOTARIU
Locotenent-colonel Aurel DEACONU LTC Aurel DEACONU
Locotenent-colonel Mircea MUDURA LTC Mircea MUDURA
3
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2002
Managementul informa]iei element 54 Information management main
de importan]` major` \n luarea deciziei element in decision-making
Locotenent-colonel Radu UNGUREANU LTC Radu UNGUREANU
Maior Viorel RO{ MAJ Viorel RO{
Supravegherea nuclear`, biologic` 60 Nuclear, biological and chemical surveil-

[i chimic` la pace [i \n situa]ii de criz` lance at peace and crisis situations
Maior Cornel DELIU MAJ Cornel DELIU
Maior Vasile CRISB~{AN MAJ Vasile CRISB~{AN
Supravegherea electronic` \n cadrul 62 Electronical surveillance in combat ser-

serviciului de lupt` vice
Colonel Constantin IONESCU COL Constantin IONESCU
Locotenent-colonel Constantin DERSCANU LTC Constantin DERSCANU
Conducerea opera]ional` a misiunilor 67 Air police mission operational conduct

de poli]ie aerian` la pace [i \n situa]ii at peace and during crisis situations
de criz` CDR Gheorghe CARPEN
Comandor Gheorghe CARPEN
Particularit`]i ale elabor`rii [i lu`rii deci- 69 Particularities of the decision making

ziilor \n situa]ii de risc process in risk situations
Colonel Marian DUMITRESCU COL Marian DUMITRESCU
Crizele [i r`zboiul \n viitor 73 Crisis and war in the future

Colonel Ion MU{AT COL Ion MU{AT
ADMITEREA |N NATO ADMISSION IN NATO

ARGUMENTELE CERTITUDINII CERTAINTY REASONS
Politica de ap`rare 77 Defence policy

Milica NEAC{U Milica NEAC{U
Sistemul de planificare, programare, 82 Forces, activities and resources Plan-

bugetare [i evaluare al for]elor, activi- ning, Programming, Budgeting and Evo-
t`]ilor [i resurselor \n Ministerul Ap`r`rii lution System within the Ministry
Na]ionale of National Defence
Comandor Mircea B~L~{CU}~ CDR Mircea B~L~{CU}~
Locotenent-colonel Nicolae TUDOR LTC Nicolae TUDOR
Maior Eugen CONSTANTIN MAJ Eugen CONSTANTIN
Procesul de extindere al NATO context 86 NATO enlargement 2002 context

[i perspective 2002 and expectations
Maior Gheorghe CIASCAI MAJ Gheorghe CIASCAI
Iulia ANTONIAN Iulia ANTONIAN
4
Cuprins
Rom#nia [i sud-estul Europei 91 Romania and South-Eastern Europe
Lucian LEU{TEAN Lucian LEU{TEAN
EXPERIEN}A EXPERIENCE
DE CARE AVEM NEVOIE THAT WE NEED
Armata italian`. For]e noi pentru 96 Italian Armed Forces. New forces
un secol nou for a new century
General de brigad` dr. Giovanni SULIS BG Ph D Giovanni SULIS
Profesionalizarea armatei franceze 102 Professionalisation of the French Armed

Maior Thierry Le GUILLOU Forces
MAJ Thierry Le GUILLOU
Logistica opera]ional` a for]elor terestre 106 Operational logistic of the French Land
franceze Forces
Maior Yves NOVAK MAJ Yves NOVAK
OPINII ARGUMENTE OPINIONS ARGUMENTS

CERTITUDINI PERSPECTIVE CERTITUDES PROSPECTS
Considera]ii privind metodologia pre- 114 Considerations on the methodology

g`tirii [i execut`rii transferului de auto- regarding the preparation and the execu-
ritate \n situa]ii de criz` [i pe timp tion of the authority transfer during crisis
de r`zboi \n Zona de Opera]ii de Sud-Est situations and war time in South-Eastern
General de brigad` Constantin ZECA Operations Area
BG Constantin ZECA
Noul terorism amenin]area asimetric` 123 New terrorism asymmetric threat

General de brigad` dr. Vasile PAUL BG Ph D Vasile PAUL
Particularit`]i ale raportului conti- 129 Particularities of the continuity discon-

nuitate-discontinuitate \n ac]iunile tinuity ratio in the military actions
militare desf`[urate \n r`zboiul de ap`- conducted in the war of defence
rare a ]`rii of the country
General-locotenent (r.) LTG (ret) Ph D Iulian TOPLICEANU
dr. Iulian TOPLICEANU COL Gheorghe JILAVU
Colonel Gheorghe JILAVU
Aplica]ii militare ale medicinei tropicale 132 Military applications of the tropical medi-
colaborarea rom#no-german` cine Romanian-German cooperation
Maior medic Bogdan C|RCIUMARU MAJ Ph D Bogdan C|RCIUMARU
5
REALITATEA MILITAR~ INTERNATIONAL MILITARY
INTERNA}IONAL~ REALITY
Tehnologii moderne cu aplicabilitate 134 Modern technologies aplicable in mili-

\n ac]iunile militare tary actions
Colonel Octavian DUMITRESCU COL Octavian DUMITRESCU
Constituirea sistemelor militare moderne 143 Setting up of the modern military systems
Colonel dr. Vasile VARTOLOMEI COL Ph D Vasile VARTOLOMEI
Maior Dorel BEJAN MAJ Dorel BEJAN
Protec]ia informa]iilor \n sistemele 148 Information protection within the signal

de transmisiuni din armatele strìne systems of the foreign armed forces
Locotenent-colonel Gabriel CONSTANTIN LTC Gabriel CONSTANTIN
NATO [i PfP (IX) Statele 156 NATO and PfP (IX) Member
membre: Croa]ia, Letonia, Lituania, states: Croa]ia, Latvia, Lithuania,
Luxemburg, Malta, Moldova Luxembourg, Malta, Macedonia, Moldova
FUNDAMENTE NA}IONALE NATIONAL FUNDAMENTS
Rom#nia Militar` Restituiri: Pericolul 166 Military Romanian Restitutions: Dan-

ce ne amenin]` ger that threateus us
Maior Emanoil LEOVEANU MAJ Emanoil LEOVEANU
Pa[tele s`rb`toarea bucuriei 169 Easter celebration of joy

Preot colonel Florin BUHALEA COL Priest Florin BUHALEA
DIALOGURI GMR GMR DIALOGUES
Interviu cu secretarul de stat [i [eful 172 Interview with secretary of state and chief
Departamentului pentru Integrare of the Departament for Euroatlantic
Euroatlantic` [i Politica de Ap`rare, Integration and Defence Policy,
domnul George Cristian MAIOR George Cristian MAIOR
180 MILITARY PUBLICISTIC UNIVERSE

UNIVERS PUBLICISTIC MILITAR
EVENIMENTE EDITORIALE 184 EDITORIAL EVENTS

GLOSAR NATO 189 NATO GLOSSARY
CALENDAR ECUMENIC 194 ECUMENICAL CALENDAR
REZUMATE |N LIMBA ENGLEZ~ 197 ENGLISH ABSTRACTS
6
Editorial
GMR - 2002
2002. Nu este doar al doilea an al secolului XXI, este al doilea an
al unei speran]e construite din adev`r, sinceritate [i, mai presus de orice,
din voin]a afirmat` organic [i exercitat` prin noi \n[ine de a dep`[i definitiv
reminiscen]ele contraproductive ale unei ambiguit`]i parc` programat`.
Este anul \n care G#ndirea militar` rom#neasc`, asum#ndu-[i cu modestie
\mplinirile, conving`toare de altfel, dar [i neajungerile f`r` de care
nu am fi noi \n[ine dac` nu am ]ine seama de ele, \[i proiecteaz` rostul
editorial \n orizonturile de a[teptare concret` ale Armatei Rom#niei.
Bunòar`, prin demersuri \n care ne vom str`dui s` evit`m accidentele
de parcurs care, uneori, pot influen]a semnificativ traiectoria natural`
a devenirii noastre militare, vom da greutate specific` faptului teoretic,
cu predilec]ie esen]ializ`rilor indestructibile.
Filozofia \n]elegerii liber consim]ite a rostului nostru editorial
va fi construit` din valori care, credem cu interes [i n`dejde, vor coagula
st`rile ([i centrele !) de con[tiin]` ale schimb`rii. A[adar, \n neodihna
aten]iei noastre stau: dezvoltarea [i sistematizarea instrumentarului
conceptual de abordare a problematicilor cardinale din spa]iul teoriei
[i al [tiin]ei militare; consolidarea reinstaur`rii autenticit`]ii \n actul
publicistic pe care-l realiz`m [i cre[terea vizibilit`]ii directe, at#t pe vertical`,
c#t [i pe orizontal`, \n dialogul ini]iativelor nonconformiste; promovarea
libert`]ii de exprimare, ca expresie a diferen]ei de \n]elegere [i tratare
a problematicii transformatoare a institu]iei militare na]ionale, f`r` \ns`
a opera, concesiv, cu prezum]ia de competen]`; \ncurajarea atitudinilor
de \nt#mpinare [i stimularea inteligen]elor retrase spre a se angaja
\n raporturile comprehensive ale dezvolt`rii militare, dep`[indu-[i astfel
capacitatea doar de a [i le reprezenta; contracararea relevant` a preju-
dec`]ilor robuste [i aplicarea principiului relativit`]ii semantice produc]iilor
ideatice confuze; asumarea pragmatic` a echilibrului determinat
de fertilitatea ciclic` a necesit`]ii istorice [i nu a compromisului devalorizant
\ntre tendin]e conjuncturale [i interesul general strategic.
|n acela[i timp, crez#nd \n relativitatea adev`rurilor livrate \n circum-
stan]e desuete, consider`m c` realitatea configurat` de procesul
de restructurare [i modernizare radical` a organismului militar rom#nesc,
7
exprimat` \n datele ei esen]iale, constituie un corectiv decisiv al alien`rii
conceptuale, nu de pu]ine ori mai mult dec#t p`gubitoare. Distan]area
critic` de paradigmele conservate \n nostalgii ademenitoare reprezint`
o constant` a \ntreprinderii noastre editoriale. De asemenea, ne vom str`dui
metodic s` d`m via]` verbal` convergen]ei [i complementarit`]ii, condi]ie
a valorific`rii reale a poten]ialului (i)novator cu care suntem \nzestra]i.
Nu \n ultimul r#nd, voca]ie [i prioritate a redac]iei, gir`m cu \ncredere,
interes [i speran]` promovarea spiritelor tinere, drept garan]ie a \mplinirii
adev`rate a genera]iei rezumate \n elita militar` na]ional`.
|n contextul existen]ei noastre specifice, ac]iunea redac]ional` va fi verte-
bralizat` de: eviden]ierea detaliat` a conceptelor fundamentale ale strategiei
militare na]ionale; deschiderea necondi]ionat` spre eforturile intelectuale
de restructurare [i modernizare, oricare ar fi nivelurile de la care acestea
provin; relevarea specific`, prin angaj`ri teoretice coerente, a misiunilor
strategice ale Armatei at#t \n timp de pace [i \n situa]ii de criz`,
c#t [i \n timp de r`zboi, din perspectiva identit`]ii conferite de c`tre
categoriile de for]e armate; statornicirea conceptual` a muta]iilor
determinate de generarea unui nou tip de confruntare armat`,
cea cu consistente valen]e asimetrice; dezvoltarea \n]elegerii organiza]ionale
a actului managerial la nivelurile superioare de conducere a for]elor
sistemului na]ional de ap`rare; dezvoltarea [i consolidarea intrinsec`
a concep]iilor de preg`tire [i de angajare a Armatei \n ac]iuni militare
beligerante, dar [i \n ac]iuni altele dec#t r`zboiul.
Din perspectiv` suprainstitu]ional`, G#ndirea militar` rom#neasc`
se va reg`si altitudinal \n: sistemul de promovare a intereselor na]ionale
de securitate ale Rom#niei; cultivarea \nf`ptuirii specifice a obiectivelor
politicii de securitate na]ional`; descifrarea \n dimensiunile sale
geostrategic`, geopolitic`, dar [i geoistoric` a mediului interna]ional
de securitate; detalierea conceptual` a factorilor de risc la adresa securit`]ii
na]ionale [i, pe acest temei, construirea unor r`spunsuri elaborate, coerente,
persuasive; dezvoltarea teoretic` a direc]iilor prioritare de angajare
\n \nf`ptuirea politicii de securitate na]ional`; configurarea explicit`
a resurselor reale ale politicii de securitate a Rom#niei.
|ndatoririle noastre astfel prefigurate converg \n centrul de greutate
al obiectivului axial al \ntregului nostru demers editorial: integrarea
\n Alian]a Nord-Atlantic` [i Uniunea European`. Demers strategic vertical
determinat de resortul unei afinit`]i profunde, cu r`d`cini explicite
\n op]iune, concept [i a[teptare.
Locotenent-colonel Costinel PETRACHE

8
For]ele Aeriene -performan]` [i interoperabilitate
PUTEREA AERIAN~
CA INSTRUMENT POLITIC
General-maior Gheorghe CATRINA
R`zboiul este prea important

ca s` fie l`sat \n seama generalilor.
Georges Clemenceau
U
na din principalele func]ii pe care un stat na]ional o are de îndeplinit
este protejarea popula]iei, a teritoriului [i institu]iilor sale împotriva
pericolului extern. Aceast` func]ie este numit` securitate na]ional`
[i include atât ap`rarea na]ional`, cât [i rela]iile externe. În ultim` instan]`, fiecare na]iune
suveran` este responsabil` pentru propria sa securitate economic`, social` [i fizic`,
urm`rirea intereselor na]ionale continu#nd s` domine rela]iile interna]ionale.
Derivând din interesele vitale ale na]iunii, obiectivele na]ionale focalizeaz` ac]iunea
guvernamental` [i reprezint` scopurile fundamentale c`tre care politica na]ional`
este orientat`, precum [i resursele aplicate. În esen]`, obiectivele na]ionale reprezint`
ceea ce o na]iune dore[te s` fac`; interesele na]ionale1, deduse din scopurile de durat`,
în contextul unei lumi schimb`toare, reprezint` motivele, iar strategia securit`]ii
na]ionale un plan care s` asigure atingerea obiectivelor stabilite de liderii politici.
Un stat are la dispozi]ia sa mai multe mijloace pentru îndeplinirea obiectivelor
dorite: diploma]ia, alian]ele, comer]ul, ajutorul extern, schimburile [tiin]ifice [i culturale,
politicile de imigrare/emigrare sau alte politici interne, activit`]ile sub acoperire sau
folosirea armatei. Arta [i [tiin]a dezvolt`rii, aplic`rii [i coordon`rii, la pace [i r`zboi,
a acestor instrumente pentru asigurarea obiectivelor na]ionale, utilizând sursele tangibile
ori intangibile ale puterii ]`rii, constituie tocmai strategia securit`]ii na]ionale.
Fiecare instrument al puterii na]ionale poate contribui la îndeplinirea obiectivelor
politice, situa]ii diferite influen]ând nivelul particip`rii, dar, în general, [ansele de succes
cresc dac` se folose[te un complex de instrumente [i mijloace. Uneori, când alte mijloace
nu sunt aplicabile, na]iunile folosesc for]a pentru a-[i proteja interesele. Utilizarea for]ei
militare poate fi costisitoare nu numai în termeni de resurse, dar [i privind influen]a
sau credibilitatea interna]ional`. De aceea, liderii politici trebuie s` o aplice cu pruden]`,
în mod discriminatoriu, atunci când ea este fezabil` (ofer` rezultatele dorite) [i acceptabil`
(merit` costurile). Componenta puterii militare, evident agreat` de politicieni ca solu]ie
în impunerea rapid`, decisiv` [i, cel pu]in relativ, mai uman` a unui final dorit,
este numit` acum putere aerian`.
9
Majoritatea r`zboaielor sunt purtate pentru
Obiective politice a convinge liderii inamicului s` fac` ceea ce altfel
[i militare nu ar accepta, cu alte cuvinte s` renun]e
la obiectivele politice proprii. Ca urmare, rolul
[i rela]ia puterii aeriene cu politicul în r`zboiul modern nu pot fi în]elese f`r` a aborda
obiectivele acestuia.
Organiza]iile militare sunt solicitate s` execute misiuni deosebit de dificile în scopul
realiz`rii unor obiective politice, [i numai în m`sura în care aceste obiective sunt clare,
iar mijloacele la îndemân` suficiente, rezultatul poate fi acceptabil. În teorie, planificatorii
militari î[i bazeaz` munca pe orient`ri clare ale scopurilor politice [i diplomatice formulate
de liderii lor politici. Pentru a organiza for]e militare, pentru a dezvolta strategii, a selecta
obiective intermediare [i pentru a executa opera]ii, ei trebuie s` cunoasc` acele scopuri,
m`rimea [i natura for]elor pe care le pot utiliza. De[i adev`rul acestui concept pare
evident pentru orice gânditor militar, majoritatea sunt de acord c` inerenta complexitate,
haosul [i necunoscutele conflictelor fac deseori dificil` formularea cu claritate a scopurilor
politice [i diplomatice specifice.
Mai mult, Clausewitz a observat c` obiectivele politice ini]iale pot s` se modifice
esen]ial pe durata r`zboiului [i pot, în final, s` se schimbe total sub influen]a
evenimentelor [i consecin]elor lor probabile2. A[a cum sugereaz` istoricul grec Tucidides,
R`zboaiele Peloponesiene au degenerat într-o b`t`lie pentru obiective nelimitate
[i inaccesibile. În mod similar, când britanicii au început r`zboiul împotriva Germaniei,
în septembrie 1939, scopurile lor mergeau de la restaurarea Poloniei pân` la înl`turarea
lui Hitler de la putere. În iunie 1945 îns`, Winston Churchill stabilea r`zboiului obiective
care nu urm`reau decât distrugerea total` a statului nazist. Scopurile politice americane
în Coreea au suferit, de asemenea, schimb`ri esen]iale repetate, impuse de situa]ia
militar`.
În lumea real`, ca o consecin]` a celor afirmate anterior, planificatorii militari
se bazeaz` în mod obi[nuit pe exprimarea mai mult sau mai pu]in clar` a obiectivelor
de îndeplinit, obiective ce sunt de multe ori necunoscute, confuze sau doar presupuse.
Acest amestec de cunoscut [i necunoscut a generat re]eaua complex` [i schimb`toare
de obiective, angajamente [i constrângeri în care puterea aerian` a fost folosit` drept
instrument principal al îndeplinirii scopurilor politice ale r`zboaielor din ultimul deceniu.
Lec]iile acestor conflicte sunt în egal` m`sur` importante [i obligatorii pentru strategii
for]ele noastre armate [i pentru liderii politici ce doresc s` protejeze interesele românilor
cu sacrificii umane [i costuri materiale cât mai mici, folosind unul din instrumentele
ce s-a dovedit aproape magic puterea aerian`.
De re]inut, totu[i, c`, f`r` o orientare clar`, chiar [i cea mai puternic` avia]ie militar`
poate ob]ine victorii care s` aib` foarte pu]in de-a face cu atingerea unor obiective politice
realiste. Succesele aeriene ale SUA în Vietnam, spre exemplu, s-au pr`bu[it sub greutatea
inabilit`]ii în stabilirea obiectivelor politice [i strategice compatibile cu caracterul na]ional
american [i natura inamicului. Flexibilitatea doctrinar` ce înso]e[te flexibilitatea puterii
aeriene compenseaz` doar par]ial absen]a unor obiective politice clare.
10
Tenta]ie [i pruden]` În bun` m`sur`, puterea aerian` este
o neobi[nuit` form` a t`riei militare [i pentru
c`, asemenea curt`rii unei femei, pare s` ofere gratifica]ii f`r` obliga]ii3.
Înainte de toate, ea asigur` unei na]iuni capacitatea de r`spuns rapid, cu for]`
decisiv`, în ore sau minute, chiar la nivel global. Importan]a factorului geografic [i rela]ia
timp-distan]` au fost schimbate.
Putând fi folosite într-o varietate de modalit`]i, în orice moment [i împotriva oric`rei
]inte care se afl` în raza lor de ac]iune, for]ele aeriene pot fi întrebuin]ate simultan
[i independent la toate nivelurile r`zboiului. O for]` masiv` [i precis` poate fi aplicat`
împotriva centrelor de gravitate4 ale inamicului, evitând greoaia manevr` presupus`
de folosirea for]elor terestre sau navale.
F`r` s` schimbe radical esen]a r`zboiului, puterea aerian` a modificat modul
de ducere a acestuia [i a multiplicat op]iunile aflate la îndemâna politicienilor
[i comandan]ilor militari. R`zboiul aerian modern reprezint` distinctiv superioritatea
tehnologic` a societ`]ii [i cea mai clar` form` de intimidare militar`.
În ciuda devastatoarei sale for]e distructive, puterea aerian` diminueaz` semnificativ
moartea necombatan]ilor. De[i peste 100 de milioane de oameni (cov#r[itoarea majoritate
necombatan]i) au pierit în r`zboaiele secolului trecut, doar 2% au murit din cauza
atacurilor aeriene, 62 milioane pierind ca urmare a înfomet`rii generate de r`zboi,
24 milioane uci[i cu arme individuale [i 17 milioane de focul artileriei terestre [i navale.
Chiar dac` unele efecte dorite nu cer participarea for]elor militare de suprafa]`
(terestre, navale), marinarul [i infanteristul vor sus]ine mereu c` nimic nu poate substitui
omul cu baioneta [i c` puterea aerian` nu poate tran[a toate conflictele sau nu poate
îndeplini toate obiectivele politice/militare ale ]`rii. Adev`rul este c` limite ale puterii
aeriene exist` [i trebuie cunoscute/recunoscute, ea continu#nd s` r`mân` o component`
a for]ei integrate.
Cu referire la faptul c` fiecare conflict armat este unic prin scopurile sale politice,
Clausewitz scria c` r`zboiul are o gramatic`, dar nu [i o logic` neap`rat comun`. De cele
mai multe ori, aceste scopuri [i voin]a na]ional` de a le suporta nu se supun unei logici
repetabile. Ultimele dou` r`zboaie în care puterea aerian` a fost masiv implicat` ofer`
argumente în acest sens. În finalul conflictelor din Kosovo [i Afganistan, spectaculoasa
presta]ie a aviatorilor nu a stopat nici epurarea etnic`, a[a cum nu va stopa, imediat
[i definitiv, nici teribilele atacuri teroriste. Acela[i rezultat l-ar fi avut [i interven]ia terestr`
pentru c`, de fapt, e[ecul rezid` în utilizarea necorespunz`toare a puterii militare,
nu a celei aeriene, în mod particular, pentru îndeplinirea unor obiective politice confuze5.
Esen]ial este îns` c` puterea aerian` a reprezentat alegerea politic` potrivit`,
de fiecare dat`, îndeosebi prin unica sa capabilitate de a lovi rapid, la distan]e mari
[i cu precizie suficient`, pentru a limita pierderile colaterale [i a proteja via]a propriilor
combatan]i. În multe opera]ii militare sau cel pu]in în unele faze ale opera]iilor viitoare,
puterea aerian` va trebui s` fie primul instrument militar preferat de politicieni.
11
Rela]ia politic-putere militar`
Interven]ia politicului este una sofisticat`, profund` [i uneori
în r`zboiul aerian dificil de în]eles sau controlat, în ciuda
unei experien]e milenare. Aceast` rela]ie
critic` dintre liderii civili [i generali pe câmpul de lupt` a fost abordat` în lucr`rile
bine cunoscute ale lui Sun Tzu [i Helmut von Moltke. Cu aproximativ 2 400 de ani
în urm`, marele general [i teoretician chinez (400-320 î. C.), în Arta r`zboiului, capitolul
Strategia ofensivei, releva frustrarea comandan]ilor militari fa]` de amestecul superiorilor
lor civili6. El considera c` a ordona comandantului s` înainteze sau s` se retrag`, ignorând
condi]iile câmpului de lupt`, este o cale sigur` c`tre nenorocire. Mai târziu, interpretul
Chia Lin a adùgat c` nimic nu este mai grav ca ordinele suveranului de la curte,
pasaj ce sugereaz` c` nu exist` substitut pentru judecata nemijlocit` a comandantului
aflat pe câmpul de b`t`lie. Un alt p`cat major este ca ignoran]i în afacerile militare
s` participe în administrarea lor7. Altfel spus, liderii civili, cu o incomplet` cunoa[tere
a câmpului de lupt` [i afla]i, adeseori, departe de acesta, pot, în cel mai fericit caz,
s` îngreuneze conducerea opera]iilor [i, în cel mai rù caz, s` provoace rezultate
dezastruoase.
Generalul prusac von Moltke (1800-1891) considera c`, o dat` ce armata a fost
angajat` în r`zboi, efortul militar ar trebui s` fie orientat numai de c`tre militari ...
Considera]iile politice pot fi luate în calcul numai atâta timp cât nu impun militarilor
cereri nepotrivite sau imposibile8. Atât Sun Tzu, cât [i Moltke sunt de acord c`,
dac` în sfera deciziilor politice, suveranul are libertate deplin`, interven]ia sa la nivel
opera]ional este dùn`toare. Reac]ia celor doi generali celebri împotriva constrân-
gerilor politice este întru totul confirmat` de istorie, inclusiv cu extindere asupra
celei de-a treia dimensiuni a r`zboiului, necunoscut` lor.
Conflictul aerian din Coreea, prin semnificativele constrângeri politice impuse
ac]iunii militare, ofer` bune exemple privind responsabilit`]ile militarilor [i civililor
în conducerea r`zboiului. De la începutul opera]iilor aeriene, pre[edintele Truman
a limitat sau restric]ionat manevra aerian` în dorin]a de a preveni escaladarea conflictului.
Chiar [i dup` intrarea Chinei în r`zboi, administra]ia Truman a continuat s` interzic`
avia]iei s` dep`[easc` fluviul Yalu sau s` loveasc` avioanele de vân`toare MiG pe bazele
aeriene din Manciuria, de unde executau peste 200 de ie[iri zilnic pentru a combate
bombardierele americane.
Cel pu]in pentru o anume etap` a acestui r`zboi, scopul pozitiv al americanilor
a fost s` men]in` o Coree de Sud independent`, necomunist`. Scopul negativ9,
ca o component` intrinsec` a unui obiectiv politic limitat, a fost s` evite escaladarea
[i a afectat major oportunit`]ile oferite de aplicarea puterii aeriene.
Campania aerian` din Vietnam adaug` alte exemple de restric]ii politice
[i constrângeri opera]ionale impuse aviatorilor. Zona-tampon de 25-30 de mile în care
atacurile unor ]inte foarte importante erau strict interzise este similar` cu interzicerea
lovirii inamicului dincolo de frontierele na]ionale, prevedere proprie \nc` unor doctrine
contemporane nou`. Amestecul politicului în conducerea r`zboiului din Vietnam
12
a cunoscut aspecte aberante, cel mai cunoscut fiind aprobarea fiec`rei ]inte, personal
de c`tre pre[edintele Johnson, pentru s`pt`mâna ce urma. Lista ]intelor ajungea la apro-
bare doar dup` ce era v`zut` [i modificat` de civili de la mai multe niveluri
ale Departamentului Ap`r`rii. Este unul din motivele pentru care, spre exemplu,
opera]iunea Rolling Thunder, planificat` pentru 12 s`pt`mâni, a durat 43 de luni.
Un alt evident exemplu negativ al interferen]ei politicului este reprezentat
de fragmentarea opera]iilor aeriene. Numai între anii 1965 [i 1968, administra]ia Johnson
a ordonat 16 întreruperi ale bombardamentelor, înc`lcând cele mai elementare prevederi
doctrinare cu referire la aplicarea continu`, intens` [i concentrat` a puterii aeriene asupra
sistemelor vitale ale inamicului.
Lec]iile dure ale acestor conflicte, reflectate nu numai în perfec]ionarea
echipamentelor, structurilor sau instruirii, dar [i în atitudinea liderilor politici fa]`
de comanda militar`, au dat roade neb`nuite în r`zboiul aerian din Golful Persic. Tendin]a
anterioar` de orientare politic` restrictiv` [i progresiv`, care interfera cu execu]ia
opera]ional` a r`zboiului aerian, a fost înlocuit` de pre[edintele Bush, el însu[i un fost
pilot de vân`toare, cu o orientare ini]ial` general`, care l`sa exper]ilor militari libertatea
de a elabora planurile specifice. Rela]iile speciale [i încrederea existent` între liderii
militari [i politici au evitat restric]iile [i orient`rile specifice utiliz`rii puterii aeriene
în trecut [i au f`cut posibile cunoscutele rezultate ale celor 39 de zile de opera]ii
aeriene: îndeplinirea tuturor obiectivelor ini]iale impuse de pre[edinte. Cu mai pu]in
de 1% din înc`rc`tura lansat` în 7 ani de r`zboi în Vietnam, for]ele aeriene ale Alian]ei
au distrus structura de comand` irakian`, au men]inut la sol sau i-au distrus par]ial
for]ele aeriene, au redus semnificativ capacitatea de lupt` a for]elor terestre ale inamicului,
au dezorganizat produc]ia militar` [i au f`cut mii de prizonieri.
Sceptici [i exper]i care s` pun` la îndoial` capabilit`]ile puterii aeriene, neîngr`dite
de restric]ii politice sau constrângeri opera]ionale, continu` s` fie pretutindeni.
Cunoscând limit`rile [i imperfec]iunile puterii aeriene, inerente, de altfel, oric`rei realiz`ri
umane, con[tient c` slujesc componenta dominant` a unei structuri de for]e moderne,
recomand, în situa]ii politice extreme, recursul la cel mai influent element al puterii
militare na]ionale. Câteva adev`ruri trebuie îns` repetate:
cea mai bun` aplicare a puterii aeriene rezult` din în]elegerea ideilor [i adaptarea
lor la împrejur`ri specifice;
esen]a r`zboiului modern const` tot mai mult \n îndeplinirea obiectivelor, nu neap`rat
cucerirea de teritorii sau distrugerea fizic` a inamicului [i a bunurilor lui10;
combina]ia revolu]ie informa]ionalàrme precise a produs un uria[ salt, neegalat
în letalitatea [i eficien]a puterii aeriene;
nu exist` for]e aeriene mari sau mici, ci doar bine sau necorespunz`tor echipate,
organizate modern sau având structuri inadecvate viitorului conflict, cu sau f`r`
lideri/strategii/doctrine corespunz`toare, instruite sau nu [i, ca urmare, eficiente
sau ineficiente;
eficien]a permanent` a for]elor aeriene cere un complet [i continuu suport la sol,
uneori prin decizii politice ferme11;
13
cele mai importante lec]ii ale r`zboaielor aeriene ale ultimului deceniu trebuie s` fie
adaptate la amenin]`rile, situa]ia, capabilit`]ile For]elor noastre Aeriene, precum
[i la rela]ia particular`, indirect` dintre politic [i puterea aerian`;
valoarea oamenilor, politicieni sau aviatori, este decisiv` în generarea [i ob]inerea
de beneficii din avantajele deosebite oferite de puterea aerian`. Contrariul înseamn`
anularea sau, în cel mai fericit caz, diminuarea oportunit`]ilor oferite de caracte-
risticile sale unice.
Precizia sa extrem` [i utilizarea discriminatorie reduc distrugerile inutile [i fac
neadev`rat` afirma]ia lui Clausewitz: r`zboiul nu este neap`rat o pulsa]ie de violen]`
sau distrugere reciproc`. Chiar dac` este înc` o fantezie, r`zboiul f`r` pierderi umane
pare posibil. Cel pu]in pentru na]iunea ai c`rei lideri politici aleg puterea aerian`
s` le reprezinte superioritatea tehnologic` [i moral`.
Note bibliografice
1. Interesele na]ionale sunt acele condi]ii sau împrejur`ri care contribuie la bun`starea unei
na]iuni, a[a cum rezult` din scopurile ireductibile pentru care ea s-a format. Unele sunt de durat`,
comune tuturor statelor suverane (securitatea economic` [i fizic`, prezervarea caracterului [i institu]iilor
na]ionale), altele tranzitorii, derivând din consecin]ele [i posibilit`]ile oferite de evenimentele mondiale.
Strategia securit`]ii na]ionale a României include [i detaliaz` ambele categorii.
2. Clausewitz, Carl von, On War, traducere în limba englez` [i editare de Michael Howard
[i Peter Paret, Princeton University Press, 1976.
3. Cohen, Eliot A., The mystique of U.S. Air Power, Foreign Affairs, Ney York, ian./feb. 1994.
4. Warden III, John A., Col USAF, The Enemy as a System, Air Power Journal, prim`vara 1995.
5. Interviu realizat de col. Mace Carpenter cu Lt.Gen. Mike Short în decembrie 2000: The concern
for the blood letting that was going on in Kosovo and we want to stop it. Is that a political objective?
I am not sure that NATO had a clear political objective I dont think anybody today has a clear vision
of whats the future of Kosovo.
6. Griffith, Samuel B, Sun Tzu: The Art of War, cu comentarii de Tu Mu, Li Chuan, Chang Yu,
Tu Yu, New York, Oxford University Press, 1971.
7. Idem, capitolul Offensive Strategy.
8. Rothenberg, Gunter E., Makers of Modern Strategy from Machiavelli to the Nuclear Age, Moltke,
Schlieffen, and the Doctrine of Strategic Envelopment, Princeton University Press, 1986.
9. Mark Clodfelter, profesorul meu la cursul Puterea aerian` în r`zboiul modern din cadrul
Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare americane este autorul unei lucr`ri de referin]` care abordeaz`
scopurile pozitive [i negative ale conflictelor aeriene contemporane (The Limts of Air Power,
New York, The Free Press, 1989).
10. Incredibil poate, dar exist` militari (infanteri[ti) americani care întreab` de ce trupele talibane
nu au fost acoperite de covoare de bombe [i se tem c`, nefolosind for]ele terestre, r`zboiul devine
prea u[or, pierzându-se spiritul luptei [i sacrificiului. Ceea ce spunea celebrul general George
S. Patton nu ar trebui îns` uitat: Nu câ[tigi r`zboiul murind pentru ]ara ta, ci f`cându-i pe al]i pro[ti
s` moar` pentru ]ara lor.
11. The Political Choice este tema celei mai importante, de fapt singurei conferin]e mondiale
anuale despre puterea aerian` ce se desf`[oar` în zilele de 31 ianuarie [i 1 februarie 2002, la Londra.
Dou` din cele cinci sesiuni sunt intitulate Puterea aerian` [i politica, respectiv Practici, politic`
[i putere aerian`, iar teme gen Responsabilit`]ile politicienilor impun implicit un articol viitor
din partea participantului român, prin care s` completeze sau s` corecteze afirma]iile prezentului.
14
CONDUCEREA OPERA}IONAL~
A FOR}ELOR AERIENE
C`pitan Eugen MAVRI{
F
or]ele Aeriene Militare ale României au cunoscut la sfâr[itul mileniului
trecut [i începutul acestui secol transform`ri de fond în planul organiz`rii,
al dot`rii tehnice, precum [i la nivel conceptual. Modernizarea unor tipuri
de aeronave a produs substan]iale modific`ri în ceea ce prive[te caracteristicile
tehnico-tactice ale aparatelor de zbor [i ca urmare a concep]iilor de întrebuin]are
în lupt` a acestora. În ultimii ani s-a afirmat în prim-planul modalit`]ilor de îndeplinire
a unor obiective de nivel operativ întrebuin]area grup`rilor opera]ionale structurate
din punctul de vedere al for]elor în strâns` corela]ie cu imperativele ac]iunii militare
ce urmeaz` a fi desf`[urate.
Din aceast` ecua]ie, care presupune ac]iunea coordonat` a unor for]e eterogene,
for]ele aeriene nu trebuie [i nu pot s` lipseasc`.
Locul [i rolul avia]iei într-o astfel de grupare opera]ional` depind de amploarea,
caracterul [i volumul misiunilor care trebuie s` fie îndeplinite de gruparea opera]ional`.
Într-un conflict armat extern, care presupune angajarea unor for]e semnificative
ca poten]ial, avia]iei îi revine un rol major în cucerirea [i men]inerea suprema]iei aeriene
în spa]iul de interes, precum [i pentru ap`rarea aerian` a for]elor proprii angajate
în conflict [i a obiectivelor importante din teritoriu. Este evident faptul c`, într-un
asemenea conflict, caracterizat printr-o mare intensitate a ac]iunilor de lupt`, rolul avia]iei
va fi hot`râtor. Ea se disloc` prima în zona în care este posibil` apari]ia conflictului, este
for]a principal` pentru executarea loviturilor puternice [i, în majoritatea situa]iilor,
singura în m`sur` s` ac]ioneze asupra obiectivelor îndep`rtate. Aceste misiuni devin
posibile datorit` caracteristicilor sale tehnico-tactice, respectiv întrebuin]area multirol,
raz` mare de ac]iune [i autonomie în ac]iuni, vitez` mare de zbor [i variante de înarmare
diverse. De asemenea, avia]ia este în m`sur` s` asigure un transport rapid al trupelor
[i mijloacelor materiale în zona ac]iunilor de lupt`, s` constituie [i s` înt`reasc` o grupare
de for]e, s` realizeze sprijinul [i acoperirea sa din aer.
Ne-am oprit, succint, asupra acestor probleme legate de importan]a prezen]ei for]elor
aeriene în structura unei grup`ri opera]ionale întrunite, deoarece, în cele ce urmeaz`,
dorim s` abord`m, doar la nivelul deschiderii unei baze de analiz`, problema conducerii
opera]ionale a avia]iei în condi]iile men]ionate.
15
Dac` asupra locului, rolului [i destina]iei avia]iei, opiniile speciali[tilor militari
concord`, într-o m`sur` suficient`, în organizarea [i conducerea ac]iunilor sale de lupt`,
atunci când ac]ioneaz` în cadrul unei grup`ri opera]ionale întrunite apar elemente noi
care genereaz` puncte de vedere diferite. Un singur lucru este cert, [i anume faptul
c` întrebuin]area avia]iei trebuie s` se bazeze pe o concep]ie unic` a ac]iunilor tuturor
componentelor grup`rii opera]ionale întrunite.
Din aceast` condi]ie rezult` necesitatea ca for]ele aeriene s` se afle sub conducerea
unic` a comandantului grup`rii opera]ionale întrunite. Îns`, în aceast` situa]ie, vor ap`rea
multe probleme noi, în primul rând modul de subordonare [i de exercitare a conducerii.
Totu[i, consider`m c` aceast` problem` trebuie abordat` diferen]iat, în func]ie
de m`rimea efectivelor [i tehnica de avia]ie inclus` în gruparea opera]ional` întrunit`.
O solu]ie posibil` este constituirea unei grup`ri opera]ionale aeriene zonale care s` ac]io-
neze exclusiv pe baza concep]iei comandantului grup`rii opera]ionale întrunite.
Conducerea opera]ional` a for]elor aeriene este o ecua]ie complex`, a c`rei rezolvare
trebuie s` ]in` cont de câteva axiome f`r` de care nu se poate ajunge la solu]ii viabile.
Una dintre aceste axiome este aceea potrivit c`reia conducerea centralizat` a avia]iei
nu se poate realiza decât pe baza unui sistem unic, existent înc` din timp de pace,
axat pe re]eaua punctelor de comand` din teritoriul na]ional. Extinderea acestei re]ele
necesit` timp îndelungat [i facilit`]i oferite de zona în care se prevede a fi realizat`
ac]iunea. Coordonarea ac]iunilor for]elor aeriene cu alte categorii de for]e (arme), pentru
îndeplinirea unor obiective comune, este o problem` care revine comandantului
e[alonului care conduce opera]ia. Aceast` ac]iune, prin care se coreleaz` eforturile tuturor
for]elor la un moment dat, în vederea îndeplinirii unui obiectiv comun, se deruleaz`
pe tot parcursul planific`rii, preg`tirii [i ducerii opera]iei.
Conducerea în cadrul opera]iilor (ac]iunilor) for]elor aeriene se realizeaz` prin inter-
mediul sistemului de conducere, care are în componen]` urm`toarele subsisteme:
➫ subsistemul de decizie;
➫ subsistemul opera]ional;
➫ subsistemul de logistic`;
➫ subsistemul informa]ional;
➫ subsistemul de securitate, rela]iile [i procesele de coordonare, colaborare [i coope-
rare dintre acestea.
Conducerea for]elor unei grup`ri opera]ionale constituie parte a conducerii
executate de Comandamentul Opera]ional, în cazul opera]iilor întrunite, gruparea
opera]ional` reprezent#nd organul de conducere-execu]ie a misiunilor.
Comandamentul Opera]ional Aerian, în limita competen]elor [i a gradului
de independen]` impuse acestuia de c`tre e[alonul superior, dar [i a limitelor similare
acordate unit`]ilor subordonate, va elabora propria concep]ie de îndeplinire a misiunilor
ordonate, repartizând unit`]ilor de vân`toare-bombardament misiunile concrete,
de regul`, pentru o zi de lupt`, detaliind în ordinul de lupt` propriul mod de ac]iune
pân` la gradul necesar clarific`rii tuturor problemelor ce ]in de competen]a sa.
Prin aceasta se transpune în practic` principiul conducerii centralizate [i cel al exe-
cu]iei descentralizate, pe niveluri ierahice, în func]ie de obiectivele urm`rite, permi]ând
marii unit`]i aeriene s`-[i angajeze for]ele selectiv, în func]ie de misiuni [i obiective
16
concrete, concentrându-le, când este cazul, asupra unor obiective principale [i urm`rind
realizarea unui maximum al eficien]ei îndeplinirii misiunilor.
Principalele probleme care se impun a fi rezolvate pentru preg`tirea [i ducerea
opera]iei aeriene sunt: elaborarea concep]iei de ac]iune; planificarea [i organizarea
ac]iunii for]elor; realizarea dispozitivului strategic (operativ); organizarea conducerii;
organizarea cooper`rii [i coordonarea opera]iilor (ac]iunilor) for]elor [i mijloacelor
participante.
|n ceea ce prive[te organizarea cooper`rii [i coordon`rii ac]iunilor for]elor
participante, m`surile [i activit`]ile desf`[urate vor viza constituirea unui comandament
intercategorii de for]e armate, care s` fie în m`sur` s` planifice [i s` conduc` direct
gama întreag` de misiuni [i ac]iuni specifice structurilor militare apar]inând diferitelor
categorii de for]e armate [i genuri de arm`, într-o concep]ie unitar`.
Conducerea structurilor opera]ionale ale For]elor Aeriene la pace, în situa]ii de criz`
[i la r`zboi este exprimat` sugestiv prin conceptul de comand`-control.
Comanda [i controlul reprezint` men]inerea comenzii la e[alonul care asigur`
unitatea scopului opera]iei aeriene [i delegarea autorit`]ii la e[alonul care face posibil`
întrebuin]area for]elor pentru îndeplinirea obiectivelor acesteia.
Sistemul de comand` [i control este cel care asigur` coordonarea ac]iunilor for]elor
aeriene cu cele ale celorlalte categorii de for]e (arme) pentru îndeplinirea scopurilor
opera]iei.
For]ele aeriene vor executa misiunile încredin]ate de Comandamentul Opera]ional
[i, evident, vor fi controlate de acela[i e[alon.
Conducerea for]elor aeriene pe timpul preg`tirii [i execut`rii opera]iilor aeriene
cuprinde o serie întreag` de m`suri [i activit`]i ce vizeaz` \n special:
➫ organizarea într-o concep]ie unitar` a dispozitivului operativ strategic;
➫ preg`tirea elementelor conceptuale paralel cu preg`tirea for]elor participante;
➫ declan[area opera]iilor aeriene.
Conducerea for]elor aeriene se bazeaz` pe întrebuin]area for]elor în sistem integrat,
pe realizarea unui comandament intercategorii de for]e armate, concomitent cu orga-
nizarea elementelor necesare conducerii zonale, [i pe utilizarea, în ansamblu, a sistemelor
[i subsistemelor existente, atât în mod unitar, cât [i independent, în vederea asigur`rii
continuit`]ii [i operativit`]ii actului de comand`.
Din acest punct de vedere, în cadrul organiz`rii conducerii se are în vedere
men]inerea unei leg`turi permanente între e[alonul care conduce (cel strategic)
[i cele opera]ionale (zonale), sprijinindu-se pe un sistem viabil de transmitere, centralizare
[i analiz` a informa]iilor [i pe întrebuin]area eficient` a echipamentelor tehnice
de conducere în secret.
Conducerea for]elor aeriene [i a mijloacelor de care dispune componenta aerian`
a Grup`rii Opera]ionale Zonale, presupune existen]a unui sistem de puncte de comand`
specializate. |n structura comandamentului opera]ional (întrunit) va fi constituit
un compartiment de for]e aeriene, încadrat cu ofi]eri apar]inând tuturor genurilor
de arm` din compunerea for]elor aeriene, care vor participa la toate activit`]ile de plani-
ficare [i ducere a opera]iei aeriene. Conducerea nemijlocit` a opera]iei aeriene se va exercita
17
de c`tre Centrul de comand`-raport, pe baza concep]iei [i a planului opera]iei, a ordinelor
[i dispozi]iilor primite de la comandantul Grup`rii Opera]ionale Zonale.
Privind activit`]ile desf`[urate pentru elaborarea concep]iei opera]iei, acestea
se vor executa la nivelul comandamentului grup`rii opera]ionale, luându-se în considera]ie
posibilit`]ile [i particularit`]ile întrebuin]`rii tuturor for]elor participante.
Elaborat` pe baza ideilor stabilite de comandantul comandamentului opera]ional,
pe timpul orient`rii personalului implicat în planificarea opera]iei, finalizat` pe baza
ghidului de planificare, concep]ia opera]iilor presupune participarea tuturor comparti-
mentelor integrate în aceast` structura de conducere.
Modalit`]ile concrete de îndeplinire a cursului optim [i al deciziei adoptate la acest
nivel se stabilesc pe parcursul procesului de elaborare a concep]iei opera]iei aeriene
ofensive, la nivelul comandamentului diviziei aeriene. La acest e[alon se vor identifica
[i solu]iile concrete de îndeplinire a misiunilor specifice, care vor concura la realizarea
scopurilor opera]iei aeriene.
Structurile opera]ionale de comand` [i control la nivelul for]elor aeriene,
într-o variant` apropiat` de prevederile Doctrinei Opera]ionale a For]elor Aeriene,
ar putea fi:
Comandamentul Opera]ional Aerian Principal, care \ndepline[te urm`toarele
func]ii:
realizarea, distribuirea [i exploatarea comanda/controlul For]elor Aeriene,
imaginii unice, recunoscut` a situa]iei aeriene; managementul resurselor comenzii/con-
managementul spa]iului aerian/controlul trolului;
spa]iului aerian; evaluarea amenin]`rilor, protec]ia infor-
managementul traficului aerian militar; ma]iilor.
Centrul Opera]ional Aerian Zonal, organizat la comandamentul marii unit`]i
interarme de for]e aeriene, pentru zona sa de responsabilitate va asigura:
➫ exploatarea imaginii situa]iei aeriene; ➫ managementul resurselor comenzii/con-
➫ controlul spa]iului aerian; trolului;
➫ managementul traficului aerian militar; ➫ evaluarea amenin]`rilor;
➫ comanda-controlul întrebuin]`rii avia]iei, ➫ protec]ia informa]iilor.
artileriei [i rachetelor antiaeriene din subordine;
Centrele de Comand`-Raport vor asigura comanda [i controlul tactic la marile
unit`]i [i unit`]ile de arm`, care vor viza:
➣ exploatarea imaginii situa]iei aeriene; ➣ comanda/controlul tactic [i manage-
➣ controlul spa]iului aeria; mentul luptei;
➣ managementul traficului aerian militar ➣ managementul resurselor comenzii/con-
în zona de responsabilitate; trolului.
Coordonarea strâns` [i sincronizarea ac]iunilor sunt elemente esen]iale pentru

îndeplinirea obiectivelor opera]iilor întrunite, evitarea fratricidului, coresponden]a
armamentului cu ]intele [i reducerea pierderilor în rândul for]elor proprii.
O structur` de comand` [i control care s` corespund` acestor cerin]e reprezint`
elementul esen]ial al succesului opera]iilor întrunite.
Coordonarea opera]iilor aeriene, terestre [i navale presupune schimbul de echipe
de leg`tur` între componentele opera]iilor întrunite.
18
Îndeplinirea obiectivelor opera]iei aeriene impune cooperarea for]elor aeriene
cu celelalte categorii de for]e armate, ca elemente ale sistemului na]ional de ap`rare
[i cu organele administra]iei civile, centrale [i locale.
Cooperarea cu celelalte categorii de for]e armate se organizeaz` pe timpul preg`tirii
[i desf`[ur`rii opera]iei aeriene în scopul coordon`rii activit`]ilor de preg`tire [i ducere
a ac]iunilor de lupt`
Structurile principale prin care se realizeaz` cooperarea sunt: Centrele de Coor-
donare a Opera]iilor Grupele de Control Aerian Tactic Controlorii Aerieni în Pozi]ii
Înaintate.
Rolul [i însemn`tatea cooper`rii cresc [i ca urmare a fizionomiei câmpului de lupt`
modern, în cadrul c`ruia diversitatea [i complexitatea situa]iilor de rezolvat vor solicita
modalit`]i noi de conjugare a eforturilor for]elor [i mijloacelor participante pentru
îndeplinirea în comun a misiunilor.
Apreciem c` o coordonare unitar` a opera]iilor (ac]iunilor) for]elor [i mijloacelor
participante reprezint` o activitate cu rol esen]ial în îndeplinirea scopurilor opera]iei
întrunite.
Dispozi]iunile de cooperare vor cuprinde scopurile [i misiunile acesteia, for]ele
[i mijloacele care coopereaz`, modul de îndeplinire în comun a misiunilor stabilite,
precum [i modul de realizare a leg`turilor de cooperare.
Elementele de cooperare care se stabilesc se refer` în principal la: semnalele
de identificare reciproc`, orele la care vor fi survolate trupele, culoarele de intrare-ie[ire
din zonele de foc ale ap`r`rii antiaeriene, ora (orele) la care va fi trecut` linia frontului
la întoarcerea din misiune.
Orice ac]iune militar` la care particip` mai multe categorii de for]e trebuie
s` respecte principiul concentr`rii eforturilor în timp [i \n spa]iu, în sensul canaliz`rii
acestora în folosul for]elor care îndeplinesc misiunea principal`. Acest lucru presupune
organizarea [i desf`[urarea cooper`rii într-o concep]ie unitar`, elaborat` de e[alonul
care are în subordine toate for]ele destinate îndeplinirii opera]iei. Ea trebuie s` fie per-
manent adaptabil` [i s` permit` ini]iativa comandan]ilor pu[i s` ac]ioneze în comun
[i, totodat`, s` asigure continuitate [i simplitate. În condi]iile de desf`[urare a conflictelor
moderne, conducerea opera]ional` oportun` [i eficient` are rolul decisiv în îndeplinirea
scopurilor propuse.
19
ASPECTE PRIVIND PROBLEMA AERIAN|

Comandor dr. Traian ANASTASIEI
O
pinia public` [i, simultan, clasa politic` realizeaz` faptul c` puterea
aerian`* poate influen]a un adversar în timpul r`zboiului, dar [i în situa]ii
de criz` sau, de ce nu, în timp de pace prin ac]iunea direct` de lovire
sau prin cea demonstrativ`, dar [i prin descurajarea rezultat` din poten]ialul pe care
ea îl reprezint`.
Transform`rile avia]iei militare

Factorii care determin\ na]ionale reflect` dezvoltarea avia]iei,
muta]ii în avia]ia militar\ îndeosebi a celei militare, pe plan mon-
dial, dar [i muta]iile care au loc în ]ara
respectiv` pe multiple planuri (economic, politic, social, militar etc.). În acest sens
nu pot fi eluda]i o serie de factori de influen]` atunci când se analizeaz` situa]ia avia]iei
militare [i, mai ales, când se prefigureaz` organizarea, structurarea [i înzestrarea
acesteia. Printre factorii cei mai importan]i care determin` tendin]ele evolutive ale avia]iei
militare na]ionale se disting:
sistemul de alian]e realizat de conducerea politico-militar` modalitate principal`
de promovare [i salvgardare a intereselor na]ionale, în mod deosebit a celor de securitate
constituie preocuparea de prim rang a politicii externe a statului;
fizionomia probabil` a unui viitor conflict în care va ac]iona avia]ia: spa]ialitatea,
omnidirec]ionalitatea, rapiditatea [i natura chirurgical` a loviturilor constituie câteva
elemente care impun o anumit` direc]ie de dezvoltare a for]elor aeriene;
caracteristicile geografice ale zonei ac]iunilor militare care, din punct de vedere
spa]ial, determin` extinderea zonei de opera]ii pân` la limita posibilit`]ilor mijloacelor
for]elor aeriene;
cuceririle [tiin]ifice [i tehnice aplicate cu prioritate în domeniul militar, factorul
tehnic jucând un rol deosebit în dezvoltarea [i modernizarea poten]ialului for]elor aeriene.
* Puterea aerian` reprezint` capacit`]ile care permit statului s`-[i manifeste suveranitatea în spa]iul
aerian na]ional [i de circula]ie aerian`, to]i factorii care asigur` desf`[urarea în bune condi]ii a activi-
t`]ilor în mediul aerian.
20
Asist`m în acest domeniu la muta]ii
Influen]e tehnologice cu totul excep]ionale care r`stoarn`
;n evolu]ia avia]iei militare pur [i simplu ceea ce s-a cunoscut
pân` acum în materie de tehnic`
militar`, schimb#nd radical chiar problematica r`zboiului.
În domeniul avia]iei, perfec]ion`rile de ordin tehnic trebuie s` ]in` cont de modi-
fic`rile condi]iilor în care se duc ac]iunile militare, îndeosebi de plasmatizarea câmpului
de lupt` ca urmare a activit`]ii deosebite în mediul electronic1. Astfel, în prezent,
dar [i în viitor exist` tendin]a de sofisticare a echipamentelor de la bordul aeronavelor
pentru a le asigura fiabilitate [i pentru a le cre[te eficacitatea în mediul extravizibil
care tinde s` devin` tot mai ostil.
Produc`torii de tehnic` militar`, inclusiv în domeniul avia]iei, se întrec în realizarea
unor aparate din ce în ce mai performante. Ritmurile în acest sens fie c` este vorba
despre construirea unor noi aeronave, fie c` se modernizeaz` unele din cele existente
deja sunt remarcabile, comparabile cu cele din perioada desf`[ur`rii r`zboaielor,
în ciuda crizei economice prin care trece lumea. Mai mult, sub presiunea constructorilor,
statele nu mai sunt dispuse s` p`streze secretul asupra unor realiz`ri noi, de[i factorul
militar ar dori aceasta pentru a men]ine un ascendent fa]` de poten]ialii adversari.
Preocup`rile privind proiectarea [i construirea aeronavelor vizeaz` realizarea
unor produse care s` r`spund` marilor exigen]e ale viitorului atât din punct de vedere
pur aviatic, cât [i din punctul de vedere al întrebuin]`rii în lupt`. Un interes deosebit
pe aceast` linie se manifest` îndeosebi în ]`rile cu vechi tradi]ii în construc]ia de aeronave,
puternice din punct de vedere economic (SUA, Fran]a, Anglia, Germania, Italia, Japonia),
dar [i în ]`ri cu poten]ial economic mai redus (Cehia, Suedia). România se înscrie printre
]`rile produc`toare de tehnic` de avia]ie, existând programe speciale în acest sens2.
Astfel, sunt în derulare sau urmeaz` s` se demareze programe pentru modernizarea
avioanelor MiG-21 LANCER, MiG-29 SNIPER, IAR-99 [i a elicopterului IAR-330 SOCAT.
De asemenea, este \n aten]ie realizarea sistemului de recunoa[tere în cod na]ional
[i a unor rachete aeraer [i aersol.
Cert este c`, pe de o parte, produc`torii vor perfec]iona continuu aeronavele
[i tehnica auxiliar`, iar pe de alt` parte, for]ele aeriene ale multor ]`ri vor dori s` achi-
zi]ioneze aeronave moderne.
Conflictele militare ale ultimelor decenii demonstreaz` faptul c` dezvolt`rile
tehnologice influen]eaz` determinant ac]iunile avia]iei*, tactica ac]iunilor militare
în ansamblu [i, în mare m`sur`, caracterul posibil al unor r`zboaie, câmpurile de lupt`
* Ca urmare a evolu]iilor tehnologice în domeniul avia]iei, pentru ob]inerea unor efecte similare,
în cel de-al doilea r`zboi mondial au fost lansate 9 000 de bombe în 4 500 de ie[iri avion (de tip B-17),
în r`zboiul din Vietnam (1970) au fost lansate 190 de bombe în 95 de ie[iri avion (tipuri diferite),
în r`zboiul din Golf (1990) 2 bombe inteligente într-o ie[ire cu avionul B-117.
21
ale acestora extinse în toate mediile devenind laboratoare de încercare [i de experi-
mentare a tehnicii noi [i/sau de dezafectare a celei vechi.
Dorin]ele beneficiarilor [i, implicit, preocup`rile constructorilor privind calit`]ile
aparatelor de zbor vizeaz`:
mic[orarea pân` la eliminare a riscului de a fi descoperite de c`tre radiolocatoarele
adversarului prin folosirea materialelor compozite (cu propriet`]i absorbante a radia]iilor
electromagnetice) [i adoptarea unor forme care s` diminueze coeficientul de reflectare
electronic` (tehnologia stealth);
sporirea capacit`]ii de a evalua [i a manevra în toat` gama de în`l]imi [i viteze,
în orice condi]ii de timp [i stare a vremii;
cre[terea siguran]ei naviga]iei [i în exploatare;
m`rirea puterii de lovire.
Remarc`m astfel evolu]ia direc]iilor de preocup`ri determinate de urm`toarele
caracteristici:
➫ de la viteze [i în`l]imi de zbor cât mai mari la mobilitate sporit` [i posibilitatea
zborului la în`l]imi mici;
➫ de la cantitate mare de muni]ie transportat` la muni]ia inteligent` eficient`;
➫ de la specializarea aeronavelor pe misiuni la polivalen]a acestora.
Aspectele enun]ate scot în eviden]` transform`rile de ordin calitativ ale mijloacelor
tehnice specifice avia]iei militare cu influen]e corespunz`toare în dimensiunea organi-
zatoric` [i în metodele de preg`tire [i ducere a ac]iunilor de lupt`, ale r`zboiului.
Noile structuri se caracterizeaz` prin suple]e [i mobilitate. Conducerea în zbor [i pe timpul
execut`rii misiunilor tinde s` coboare la e[aloane mici, ac]iunile de lupt` propriu-zise
ducându-se cu forma]ii mici. Pe de alt` parte, date fiind efectele ac]iunilor avia]iei,
în multe situa]ii, decizia întrebuin]`rii, inclusiv precizarea obiectivului de lovit apar]in
e[aloanelor strategice, uneori factorului politic (vezi opera]iunea «For]a Aliat`»
[i actualele ac]iuni din Afganistan).
|n acela[i context, trebuie re]inute [i urm`toarele aspecte:
posibilitatea realiment`rii în aer permite planificarea [i executarea unor misiuni
la distan]e mari, dincolo de limita razei tactice de ac]iune obi[nuit`;
existen]a unor aeronave destinate ac]iunilor electronice [i conducerii din aer
(de tip Awacs sau Tu-126) asigur` extinderea spa]ial` a zonei de control [i conducere
peste bariera natural` (orizontul vizibil) care st` în calea radiolocatoarelor terestre;
aplicarea tehnologiilor stealth reduce în mod considerabil riscul ca aeronavele
s` fie descoperite [i nimicite înainte de îndeplinirea misiunilor (cel pu]in cu mijloacele
tehnice actuale de cercetare);
realizarea muni]iilor inteligente duce la sporirea preciziei loviturilor aeriene
[i a siguran]ei aeronavelor, prin cre[terea distan]ei de lansare [i aplicarea procedeelor
de atac tip trage [i uit`.
22
For]ele aeriene ale diferitelor
Perspectivele avia]iei militare state [i coali]ii au fost concepute
ini]ial pentru a fi întrebuin]ate într-o confruntare clasic`, tradi]ional`, îndeosebi pentru
a face fa]` ac]iunilor ofensive ale adversarilor ipotetici. Astfel, for]ele aeriene ale NATO,
inclusiv ale ]`rilor membre, au fost organizate [i înzestrate pentru a contracara ofensiva
a[teptat` din partea Tratatului de la Var[ovia. Corespunz`tor, Kremlinul a conceput
[i a impus ]`rilor din aceast` alian]` crearea, dimensionarea, înzestrarea, dispunerea
[i preg`tirea for]elor aeriene într-un sistem unitar, cu un aspect circular, cu centrul
la Moscova. În consecin]`, în ]`rile membre ale Tratatului de la Var[ovia au avut loc
transform`ri succesive subordonate acestei concep]ii care s-au materializat în dezvoltarea
cu prec`dere a avia]iei de vân`toare [i realizarea unei infrastructuri amplasat`
dezechilibrat din punctul de vedere al intereselor na]ionale.
La cele enun]ate trebuie adùgate restric]iile de ordin cantitativ [i calitativ impuse
prin tratate/conven]ii interna]ionale*, precum [i posibilit`]ile (interesele) proprii
ale statelor respective.
Cu toate acestea, se întreprind m`suri pentru men]inerea [i sporirea credibilit`]ii
armatelor, iar rezultatul acestora se observ` în efecte de ordin calitativ, compensatorii,
precum:
➫ profesionalizarea armatelor;
➫ generalizarea for]elor de interven]ie rapid` [i a for]elor de gestionare a crizelor;
➫ restructur`ri [i redisloc`ri;
➫ programe de reînzestrare cu categorii noi de tehnic` de lupt` [i armament, având
putere de foc [i mobilitate sporit` etc.
În acela[i timp, îndeosebi în ultimul deceniu, for]ele aeriene tind s` desf`[oare
ac]iuni tot mai complexe în cadrul unor scenarii dintre cele mai diferite. Ca urmare,
apar noi probleme ce trebuie rezolvate privind caracteristicile mijloacelor de înzestrare,
dar [i aspectele de ordin tactic, strategic [i doctrinar, inclusiv interoperabilitatea
dintre diferite categorii de for]e, precum [i dintre for]ele apar]inând unor state diferite.
Cursul evenimentelor recente, adaptarea propriilor politici la realit`]ile regionale
[i mondiale între care se deta[eaz` redefinirea rolului Tratatului Nord Atlantic
ne permit s` consider`m c` majoritatea statelor europene î[i îndreapt` eforturile
în dou` direc]ii:
➣ pozi]ia în raport cu NATO [i cu structurile europene de securitate: consolidarea
pentru cei care sunt membri deja, realizarea condi]iilor de aderare pentru cei care
acced c`tre acestea;
* Tratatul de pace cu puterile aliate [i asociate de la Paris 1947; Tratatul de neproliferare

a armelor nucleare 1968; Conven]iile de limitare a armamentelor strategice, SALT, START; Tratatul
de limitare a sistemelor de antirachete balistice; Tratatul cu privire la for]ele armate conven]ionale
din Europa 1990 (n.a.).
23
➣ redefinirea [i consolidarea sistemului na]ional de ap`rare pentru a asigura
o ap`rare viabil`, credibil` [i omnidirec]ional`.
Consider`m c` pe aceast` baz` trebuie evaluate for]ele aeriene [i nivelul capacit`]ii
lor de a-[i îndeplini misiunile încredin]ate. În doctrinele militare ale unor ]`ri apare
conceptul de putere aerian`, care define[te capacitatea unui stat de a-[i exercita voin]a
sau influen]a în spa]iul aerian* propriu, dar [i deasupra teritoriilor din zonele geografice
de interes, dac` avem în vedere sateli]ii de cercetare care, poten]ial, exploreaz` orice
teritoriu de pe suprafa]a P`mântului. În cazul statelor care nu dispun de tehnic` spa]ial`,
sintagma putere aerian` devine relevant` numai în cazul unui conflict armat, deoarece,
în timp de pace, ea nu are o manifestare concret` decât în m`sura în care se constituie
ca factor descurajator pentru un eventual agresor.
Puterea aerian` a unui stat este dependent` în mod direct de capacitatea economic`
[i industrial` a acestuia [i reflect` posibilit`]ile lui de a realiza o for]` aerian` dimensionat`
corespunz`tor scopurilor propuse [i de a men]ine un nivel ridicat al capacit`]ii de lupt`.
Modul în care au evoluat misiunile avia]iei militare de la apari]ia [i impunerea ei,
mai întâi ca arm` [i apoi ca o categorie redutabil` de for]e armate, pân` în prezent
duce la concluzia c` acestea se vor nuan]a tot mai mult, adaptându-se realit`]ilor
geopolitice [i geostrategice ale secolului XXI.
Astfel, se acoper` o gam` foarte larg` de ac]iuni specifice conflictelor contemporane,
de la cele cu caracter independent pân` la cele întrunite. Se urm`re[te câ[tigarea
controlului aerian [i apoi controlul de c`tre for]ele proprii3 prin ac]iuni aeriene ofensive
sau de ap`rare.
*
Remarc`m conturarea unei alte filozofii de întrebuin]are a avia]iei caracterizat`
prin cre[terea ponderii misiunilor necombative (nedistructive) în favoarea celor care vizeaz`
lovirea obiectivelor în vederea distrugerii lor. Analizând cu aten]ie misiunile avia]iei
apreciem c`, din punctul de vedere al particularit`]ilor de executare, acestea ar putea fi:
cercetarea obiectivelor terestre/navale sau aeriene, precum [i a mediului
înconjur`tor;
lovirea obiectivelor terestre/navale sau aeriene;
transportul de personal [i materiale.
O dat` cu evolu]ia mijloacelor [i cu modific`rile produse în concep]iile
de întrebuin]are a acestora, a fost perfec]ionat` [i organizarea, cvasitotalitatea statelor
* Spa]iul aerian coloana de aer de deasupra teritoriului statelor sau deasupra unor zone terestre
[i acvatice care nu se afl` sub suveranitatea unui stat (de exemplu, spa]iul de deasupra m`rii libere).
Conform Conven]iei de la Paris (1919), fiecare putere are suveranitatea complet` [i exclusiv` asupra
spa]iului aerian de deasupra teritoriului sù. Spa]iul aerian de deasupra m`rii libere [i a teritoriilor
nesupuse jurisdic]iei statelor are un regim de spa]iu liber pentru toate aeronavele civile sau militare,
în timp de pace [i de r`zboi; \n N`stase, Adrian, Drept interna]ional public, Bucure[ti, 1998, p. 218.
24
moderne av#nd structurate for]ele armate, cel pu]in la nivel opera]ional, corespunz`tor
celor trei medii în care se duc (se pot duce) ac]iuni militare: for]e terestre, for]e aeriene
militare, for]e ale marinei militare.
În prezent, dar [i în viitor, principalele preocup`ri ale speciali[tilor militari în do-
meniul proiect`rii [i construc]iei aeronavelor sunt [i vor fi orientate în direc]ia
îmbun`t`]irii caracteristicilor tehnico-tactice, a cre[terii eficacit`]ii [i duratei de men]inere
în serviciu a mijloacelor aeriene, concomitent cu reducerea substan]ial` a pre]urilor
de cost [i a consumului de combustibil.
BIBLIOGRAFIE
1. Anastasiei, Traian. For]ele aeriene la începutul mileniului trei, Editura A|SM, Bucure[ti, 1997,
p. 28; Modernisation, nov.-dec. 1997, p. 31.
2. *** Strategia militar` a României, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, Editura Militar`, 2000, p. 36.
3. *** Doctrina opera]iilor întrunite multina]ionale, 1996, paragraful 1023.
25
FORMAREA +I PERFEC|IONAREA
PREG{TIRII PILO|ILOR
General de flotil` aerian` dr. Constantin ZAHARIA
Comandor Mircea CRE}IU
C
onflictele militare, mai pregnant cele din ultimele dou` decenii, au impus,
din ce \n ce mai mult, spa]iul aerian ca mediu principal de desf`[urare
a ac]iunilor militare datorit` avantajelor evidente, cum sunt: impunerea
ini]iativei [i realizarea surprinderii, eficien]a mare a loviturilor, economia for]elor (pierderi
umane minime), timpul scurt de reac]ie, schimbarea cu u[urin]` a direc]iei de ac]iune
[i a obiectivelor de lovit etc.
Toate acestea au devenit posibile datorit` evolu]iei pozitive a preg`tirii pilo]ilor,
\n str#ns` corelare cu cre[terea posibilit`]ilor tehnico-tactice ale aeronavelor, cu moder-
nizarea concep]iei de \ntrebuin]are \n lupt` [i cu dezvoltarea mijloacelor de comunica]ii.
|n cazul For]elor Aeriene, calitatea personalului \[i amplific` importan]a \n mod
substan]ial, deoarece zborul, mai ales \n condi]iile execut`rii unei misiuni de lupt`,
se deosebe[te categoric de orice activitate desf`[urat` la sol.
Multitudinea informa]iilor, for]elor, factorilor de mediu [i diversitatea situa]iilor
de rezolvat pe timpul zborului creeaz` pilotului o ambian]` sever`. Mai mult, pilotul
este \ntr-o perpetu` curs` pentru a-[i p`stra ini]iativa \n conducerea con[tient` [i exact`
a activit`]ilor \n cronologia impus` de caracteristicile misiunii.
Sistemul omaeronav`complexe tehnice existente la sol este asem`n`tor din punct
de vedere func]ional cu orice alt sistem automatizat modern, dar, spre deosebire de acestea,
veriga de baz` omaeronav` \[i desf`[oar` activitatea \n spa]iul tridimensional,
nespecific existen]ei umane normale. Sistemul omaeronav` dispune de numeroase
elemente caracteristice oric`rui alt ansamblu, \ntre care amintim: elemente de adaptare,
sintetizare [i prelucrare a informa]iilor, de decizie, de punere a ei \n aplicare, de control
[i reglare etc.
Densitatea mare de informa]ii recep]ionate de c`tre pilot reclam` un proces foarte
rapid de sintetizare [i prelucrare, de transformare a lor \n date utile. |n multe cazuri,
viteza mare de zbor a aeronavelor nu permite s` se culeag` \n totalitate sau s` se inter-
preteze complet toate informa]iile de stare, care sunt normale, dar pilotul antrenat
sesizeaz` imediat ce apar elemente ie[ite din aceste limite.
26
La aceste date deosebite deciziile pilotului sunt esen]iale, chiar dac` uneori
necesit` un anumit grad de risc, fa]` de care comportamentul oamenilor este foarte
variat.
Luarea deciziilor \n timp scurt este grevat` de numero[i factori care solicit`
organismul uman, cum sunt: suprasarcinile liniare, radiale [i unghiulare, cu influen]`
asupra sistemului circulator, precum [i vibra]iile, accelera]iile [i hipoxia care influen]eaz`
starea organismului uman [i solicit` \n mod deosebit func]iile psihice.
Aceast` succint` trecere \n revist` a cerin]elor obiective ale zborului, ca produs
al interac]iunii omaeronav`mediu, exprim` necesitatea obiectiv` privind formarea
pilo]ilor \ntr-un proces de \nv`]`m#nt dirijat con[tient spre o finalitate precis stabilit`
prin comanda social`.
Selec\ia, formarea =i preg[tirea pilo\ilor

Zborul a constituit [i constituie o atrac]ie deosebit` pentru to]i oamenii, dar mai
ales pentru tineri avizi de cunoa[tere, cu spirit competitiv [i dorin]` de afirmare,
mul]i dintre ei dorind s` devin` pilo]i militari sau civili. Dar a dori nu este \n toate
situa]iile sinonim cu a putea, de aceea se impune cunoa[terea, \nc` de la \nceput,
a posibilit`]ilor reale ale celor care \[i exprim` op]iunea de a deveni pilo]i.
Prima testare a capacit`]ilor fizice [i psihice ale candida]ilor este efectuat` \ntr-un
institut de medicin` aeronautic`, unde o comisie interdisciplinar` de profil \i exclude
pe cei inap]i, pe baza rezultatelor [tiin]ific determinate de la numeroasele probe la care
ace[tia sunt supu[i.
Cu c#t baza de selec]ie (num`rul de candida]i) este mai mare, cu at#t [i posibilitatea
de a selec]iona un num`r suficient de noi pilo]i va fi mai mare.
Speciali[tii \n psihologia [i medicina aeronautic` studiaz` caracteristicile psihice
[i fizice necesare pilo]ilor, testeaz` existen]a sau inexisten]a aptitudinilor acestora
[i apreciaz` compatibilitatea candida]ilor cu aceast` profesiune.
De[i se utilizeaz` cele mai moderne metode [tiin]ifice [i aparatur` ultraperformant`,
nu \n toate cazurile evalu`rile psihofizice pozitive sunt pe deplin confirmate \n activitatea
practic` ulterioar`.
Cunoa[terea cu adev`rat a aptitudinilor [i abilit`]ilor specifice diferitelor categorii
de aeronave este posibil` numai \n activitatea practic`, respectiv \n timpul zborului.
Cei care nu \ndeplinesc condi]iile necesare trebuie identifica]i [i \nl`tura]i \nc` din faza
de \nceput, deoarece ace[tia, mai devreme sau mai t#rziu, se vor autoelimina, uneori
\n condi]ii tragice. Cei care se ocup` de selec]ionarea [i preg`tirea pilo]ilor \n aceast`
faz` trebuie s` dovedeasc` maxim` capacitate de discern`m#nt, grij` deosebit`
\n aprecierea aptitudinilor de zbor ale viitorului pilot, neadmi]#ndu-se concesii, compro-
misuri [i superficialitate. Instructorul de zbor \n aceast` faz` trebuie s` dea dovad`
de abilit`]i deosebite \n a aprecia, rapid [i sigur, diferen]ele dintre cei lipsi]i de aptitudini,
27
cei care \[i formeaz` deprinderile mai lent [i cei cu aptitudini deosebite, f`c#nd reco-
mand`ri \n acest sens pentru oprirea de la zbor sau orientarea spre diferite tipuri de aeronave.
Deprinderile pilo]ilor se formeaz` prin \nv`]area [i repetarea permanent`
a manevrelor, asigur#nd ulterior o mare siguran]` \n \ndeplinirea lor. Aceste manevre
de baz` se vor executa aproape automat, coordonarea comenzilor f`c#ndu-se \n mod
reflex.
Un rol important \n formarea deprinderilor de pilotaj \l au at#t cunoa[terea aeronavei,
c#t [i cunoa[terea legit`]ilor zborului; de asemenea, experien]a individului \n pilotarea
parapantelor, a planoarelor [i avioanelor ultrau[oare.
De aceea este recomandabil ca \ntre candida]ii care fac obiectul selec]iei pentru
profesiunea de pilot militar s` se afle c#t mai mul]i tineri ce practic` zborul \n aerocluburi.
Tehnica pilotajului se \nva]` exers#nd, privind [i, mai ales, zbur#nd mult,
\ns` de un mare ajutor s-au dovedit trainerele [i simulatoarele de zbor, \n special
\n perioada de formare.
Preg`tirea pilo]ilor militari este un proces complex, articulat, dinamic, flexibil
[i adaptabil cerin]elor impuse de tehnica din dotarea for]elor aeriene militare, precum
[i a celor de operare \n c#mpul de lupt` modern.
|n proiectarea acestui proces trebuie s` se ]in` cont de mul]i factori de dependen]`
\ntre care: performan]ele medii psihofizice [i motorii ale omului; caracteristicile
tehnico-tactice ale aeronavei [i armamentului de bord; baza material` necesar` preg`tirii
pentru \ndeplinirea cerin]elor opera]ionale etc.
|n toate statele care dispun de for]e aeriene moderne [i au tradi]ii \n aeronautic`,
\ntre care [i Rom#nia, exist` academii, colegii [i/sau [coli de preg`tire a pilo]ilor militari,
pe baza unor programe minu]ios elaborate. Preg`tirea \n aceste institu]ii se face
pe o durat` cuprins` \ntre 3 [i 5 ani pe filiera direct` [i \ntre 12 ani pe filiera indirect`.
Aici se realizeaz` preg`tirea de baz` [i selec]ionarea pilo]ilor \n func]ie de aptitudini
pentru diferite categorii de avia]ie. Ulterior \ncepe preg`tirea \n unit`]i specializate pentru
\ntrebuin]area \n lupt` a aeronavelor. |n cadrul acestei faze se realizeaz` preg`tirea tactic`,
teoretic` [i practic`, \n urma c`reia pilo]ii devin opera]ionali.
Criteriul economic reprezint` un factor esen]ial \n procesul de selec]ionare, preg`tire
[i perfec]ionare a pilo]ilor militari, indiferent de poten]ialul economic sau uman al unui
stat. Astfel, \n SUA costul integral al activit`]ii de preg`tire a unui pilot de lupt`, pentru
avia]ia tactic` pe parcursul a 6 ani, nu dep`[e[te 800 000 de dolari, iar costul unei ore
de zbor pe diferite tipuri de aeronave este cuprins \ntre 701 000 de dolari.
Performan]ele instruirii \n statele membre ale NATO, realizat` \n structuri specifice
fiec`rui stat \n parte, au la baz` [i criteriul economic. Astfel, \n practica uzitat` prin forma
de preg`tire pe filiera indirect`, selec]ionarea pilo]ilor se face dintre studen]ii din \nv`]`-
m#ntul superior civil, instruirea teoretic` [i practic` a acestora realiz#ndu-se sub diferite
forme, \n perioadele de var`, la absolvirea institu]iilor civile fiind breveta]i ca pilo]i.
28
Dup` absolvirea \nv`]`m#ntului superior, ace[tia urmeaz` etapa, diferit` ca modalitate
de organizare [i ca durat` \n func]ie de concep]ia proprie a fiec`rui stat, \n care, pe baza
aptitudinilor [i a selec]iei pe timpul practicii de zbor, se realizeaz` preg`tirea avansat`
pe avioanele de lupt` din bazele aeriene. Av#nd \n vedere performan]ele ob]inute
[i necesit`]ile sistemului, ace[tia sunt men]inu]i \n serviciul militar activ sau intr`
\n eviden]` ca pilo]i \n rezerv`.
Indiferent de forma de preg`tire urmat`, pilo]ii militari activi execut` \n continuare
un antrenament sus]inut \n vederea \ntre]inerii [i perfec]ion`rii nivelului de instruire
atins, urm`rindu-se, \n permanen]`, ascensiunea lor \n cariera militar` [i men]inerea
\n pas cu evolu]ia rapid` a tehnicii prin cursuri foarte strict orientate [i specializate.
Dac` sub aspect metodic nu sunt diferen]e majore asupra concep]iei preg`tirii
pilo]ilor, impactul tehnologic, cerin]ele opera]ionale ale c#mpului de lupt` modern
[i suportul logistic pentru realizarea obiectivelor propuse genereaz` diferen]e
semnificative \ntre state privind modul de realizare complet` a acestora.
Ideea central` a preg`tirii pilo]ilor rezult` din necesitatea cre[terii continue
a eficien]ei ac]iunilor aeriene care, \n fapt, este o rezultant` a interac]iunii omma[in`
[i \n care ambele p`r]i sunt perfectibile \n str#ns` corela]ie cu progresele [tiin]ifico-tehnice
[i sociale. Astfel, performan]ele pilotului cresc printr-o preg`tire dirijat` pe obiective
[i scopuri bine definite, \n func]ie de cerin]ele opera]ionale imediate sau de perspectiv`
[i de performan]ele aeronavelor, prin \mbun`t`]irea continu` a caracteristicilor de zbor
ale aparaturii [i armamentului de bord. F`r` \ndoial`, preg`tirea pilo]ilor militari r`m#ne
de actualitate, dac` avem \n vedere importan]a ac]iunilor aeriene \n desf`[urarea
conflictelor militare moderne, precum [i strategiile de ap`rare ale fiec`rei ]`ri.
Perfec\ionarea preg[tirii pilo\ilor

La orizontul progresului tehnologic apar inova]ii care vor produce schimb`ri
semnificative \n for]ele aeriene militare cu efecte imediate asupra preg`tirii pilo]ilor.
Spre exemplu, introducerea echipamentelor de calcul la bordul aeronavelor,
modernizarea echipamentelor de naviga]ie prin satelit, utilizarea armelor inteligente
[i introducerea echipamentelor de vedere \n infraro[u au produs un reviriment consistent
\n privin]a preg`tirii teoretice [i practice a personalului navigant. Nout`]ile tehnologice
de pe aeronavele echipate cu asemenea mijloace au impus noi criterii de selec]ie a perso-
nalului, care s` dispun` de abilit`]ile necesare utiliz`rii multitudinii de informa]ii
[i manevr`rii aeronavei pentru \ndeplinirea misiunii la parametrii proiecta]i.
Automatizarea [i cibernetizarea au venit \n sprijinul pilo]ilor, dar salturile calitative
\n evolu]ia tehnicii, automaticii [i armamentului au dus la situa]ii \n care personalul
navigant nu poate \ntrebuin]a \n totalitate posibilit`]ile oferite de noua tehnic`.
Aceast` cauz` nu trebuie cùtat` \n insuficienta instruire sau slaba antrenare
a personalului navigant, deoarece s-a schimbat natura luptei, ap`r#nd necesitatea
redistribuirii eforturilor fizice [i intelectuale pe care le resimte pilotul.
29
Discordan]a creat` a impus realizarea unei interfe]e \ntre cei doi factori om-ma[in`
pentru folosirea la maximum a posibilit`]ilor aeronavei.
|n construc]ia aeronavelor s-au introdus ultimele realiz`ri \n domeniul tehnic
\n \ncercarea de a u[ura munca pilotului. Astfel, la avioanele din genera]iile a IV-a
[i a V-a opera]iunile de la bord sunt prelucrate de calculatoare din ce \n ce mai mici,
dar mai performante, \ncep#nd de la func]ionarea sistemelor [i organelor aeronavei
p#n` la pilotarea avionului \n toate tipurile de misiuni.
Comenzile avioanelor sunt de tip fly-by-wire, digitale, cvadruplate, control#nd
unghiurile de inciden]` [i suprasarcinile \n timpul zborului, posibilit`]i de autorevenire
\n cazul dezorient`rii pilotului, iar pentru unele sisteme necritice se folosesc comenzi
vocale.
Cabinele au o vizibilitate din ce \n ce mai bun`, tinz#nd spre 3600, informa]iile
esen]iale necesare pilot`rii [i \ntrebuin]`rii avioanelor \n lupt` sunt afi[ate pe HUD (Head
Up Display display capul sus), un display transparent pe care imaginea este proiectat`
la infinit [i care \i permite pilotului s` urm`reasc` \n permanen]` spa]iul exterior.
De asemenea, pilotul dispune [i de afi[aj opto-electronic montat pe vizorul c`[tii,
cu facilit`]i de vedere pe timp de noapte, cu ajutorul c`ruia se poate dirija armamentul
de bord asupra ]intelor [i care asigur` [i protec]ie contra luminii parazite.
|n cabin` sunt amplasate afi[aje color multifunc]ionale, pentru informa]iile tactice,
de naviga]ie, precum [i pentru cele referitoare la sistemele de bord.
Comenzile sunt de tip HOTAS (Hands Of Thorttle And Stick m#inile pe man[`
[i maneta de gaze), grup#nd peste 20 de comenzi [i peste 60 de func]ii de pe maneta
de gaze [i de pe man[` (miniman[` tip Joystick plasat` lateral dreapta).
Referindu-ne la realiz`rile actuale ale tehnicii \n acest domeniu se poate aprecia
c` utilizatorul este deseori limitat \n a folosi tehnica la toate posibilit`]ile, inclusiv
de imagina]ia sa.
|n pilotarea aeronavelor de ultim` genera]ie exper]ii militari strìni au descoperit
cu \nt#rziere c` efortul intelectual al pilotului \n lupt` nu se m`soar` [i nu se apreciaz`
\n conformitate cu un anumit criteriu. Se admite c` pilotul poate obosi pe timpul unui
zbor cu durat` mare [i cu urm`rirea reliefului, dar nu [i mental, de[i acesta, pe timpul
unui asemenea zbor, a prelucrat integral un volum crescut de informa]ii. Totodat`,
nu s-au stabilit limitele pragurilor p#n` la atingerea c`rora ra]iunea pilotului nu reu[e[te
\n situa]ia modific`rilor intense ale situa]iei aeriene.
Primul element al re]elei omtehnic`, chiar [i pentru un personal instruit, \l con-
stituie autocontrolul. Necesitatea de a se adapta rapid la situa]ia nou ap`rut` este legat`
mai mult de ac]iunile reflexe dec#t de cele con[tiente. |n unanimitate, speciali[tii militari
au ajuns la concluzia c` pilotul trebuie scutit de eforturi fizice [i protejat din punct
de vedere intelectual, ini]iindu-se programe pentru studierea [i realizarea acestui scop.
Pentru eliminarea eforturilor pilo]ilor \n zbor, institu]ii [i firme specializate, de renume,
30
se ocup` de proiectarea sistemelor cu inteligen]` artificial`, pun#nd \n practic`
cele mai reu[ite idei.
Astfel, pentru a u[ura solicit`rile pilo]ilor [i pentru a asigura o eficien]` c#t mai bun`
a acestora \n lupta aerian` modern`, proiectan]ii [i constructorii s-au orientat din ce \n ce
mai mult \n ultima perioad` asupra construirii de aeronave de lupt` cu dou` locuri,
distribuind sarcinile astfel: pilotul din cabina \nt#i pilotaj [i urm`rirea spa]iului aerian,
iar pilotul din cabina a doua naviga]ia aerian` [i managementul sistemului de armament
de la bord.
Speciali[tii militari \n domeniu apreciaz` c` pe parcursul cercet`rilor s-a modificat
opinia existent` despre pilot un mecanism viu de transmitere a informa]iei exterioare
la organele de conducere a avionului, recunosc#ndu-se faptul c` inteligen]a artificial`
\n viitorul apropiat nu va putea \nlocui omul \n domeniul exprim`rii unei hot`r#ri creatoare.
Pilotul a devenit participant [i subiect al cercet`rii, deoarece numai el poate s` sta-
bileasc` nivelul de influen]` a factorilor perturbatori care caracterizeaz` un pericol,
precum [i reac]iile posibile de r`spuns, numai el este capabil s` cuantifice nivelul maxim
al efortului mental \n zborul de lupt`.
Analiz#nd rezultatele cercet`rii teoretice [i al experien]elor \n zbor, cercet`torii,
proiectan]ii [i constructorii stabilesc principiile de func]ionare [i construiesc sistemele
de analiz` ale situa]iei, planific`rii, tacticii [i controlului care vin \n sprijinul pilotului,
asigur#nd o mai ra]ional` succesiune a acestora, precum [i a zborului de lupt`, \n general.
Cercet`rile au ar`tat c` realizarea unei ma[ini dotate cu ra]iune constituie
\nc` un element al viitorului.
Simulatorul de ultim` genera]ie este un sistem de instruire modern [i absolut
necesar \n instruirea pilo]ilor, reprezent#nd o completare foarte economic` [i f`r` risc
a preg`tirii pilo]ilor \n toate etapele de instruire.
La aceste simulatoare, foarte asem`n`toare cu cabinele aeronavelor moderne,
se pot \nsu[i elemente de preg`tire a misiunii pe calculator, transferul datelor de pe dischet`
pe avion, manevrele de la pornire [i decolare, precum [i cele mai complexe misiuni
combinate cu tehnica pilotajului, naviga]ia aerian` [i \ntrebuin]area \n lupt`,
reduc#ndu-se foarte mult timpul necesar manevrelor pentru pilot pe timpul zborului
real.
Antrenamentul la simulator se poate face at#t individual, sub \ndrumarea [i controlul
instructorului de simulator, c#t [i interactiv, introduc#ndu-se misiuni de \ntrebuin]are
\n lupt` [i reac]ii ale adversarului de la sol sau din aer, put#ndu-se simula lupte aeriene
cu una sau mai multe aeronave cu caracteristicile celor existente \n dotare pe plan
mondial, toate acestea \ncadrate \n situa]ii tactice complexe.
Folosindu-se, ca [i pe aeronave, h`r]i digitale, pilotul se poate instrui pe simulator
\n proceduri de naviga]ie aerian`, \n vederea folosirii sistemelor de naviga]ie aerian`
de la sol pentru zborul pe traiect/rut`, precum [i pentru aterizarea pe orice tip de aero-
drom/aeroport.
31
De[i am accentuat rolul simulatorului \n instruire, deprinderile de pilotaj se formeaz`
[i se testeaz` cu adev`rat \n dinamic`, \n timpul zborului real, executat la postul
de pilotaj, simulatorul facilit#nd [i complet#nd formarea deprinderilor, dar neput#nd
\nlocui preg`tirea pe avion. Prin starea emo]ional` pe care o creeaz` avionul, prin situa]iile
reale \n care-l pune pe pilot [i prin condi]iile de lucru, avionul contribuie decisiv
la formarea profesional` a pilotului.
Apreciem c` viitorul r`m#ne deschis perfec]ion`rii preg`tirii pilo]ilor prin utilizarea
sistematic` a simulatoarelor pentru executarea zborului virtual care \ns` nu-l va \nlocui
niciodat` pe cel real.
Exerci]iul practic va fi la r#ndul sù din ce \n ce mai dependent de antrenamentul
la simulator [i se va desf`[ura \n condi]iile c#mpului de lupt` simulat \n poligoane
moderne.
F`r` \ndoial`, preg`tirea pilo]ilor militari r`m#ne extrem de actual` dac` avem
\n vedere importan]a ac]iunilor aeriene \n desf`[urarea conflictelor militare moderne,
precum [i strategiile de ap`rare ale fiec`rei ]`ri.
BIBLIOGRAFIE
*** General-maior Iosif RUS [i colonel dr. Aureliu CIOAB~. Componenta vertical` a r`zboiului modern,
Editura Militar`, 1988.
*** Colonel (r.) aviator Virgil ANTOHI. Securitatea zborului, Editura Militar`, 1983.
*** Lockheed Boeing F-22 Raptor revista Top Gun, iunie 1988.
*** Top Gun de unde [i de ce, revista Top Gun, iunie 1998.
*** Ing. D`nu] VLAD, Eurohghter revista Top Gun, decembrie 1998.
32
PRINCIPALELE COMPETEN}E
ALE FOR}ELOR AERIENE
Comandor Eugen-Mihail CASAPU
P
roblematica Doctrinei For]elor Aeriene nu poate fi complet` f`r` abordarea
competen]elor lor de baz`, element central al perspectivei strategice
a acestei categorii de for]e armate asupra r`zboiului, ce contribuie
în mare m`sur` la definirea puterii militare a unui stat. Ele reprezint` combinarea
cuno[tin]elor profesionale cu expertiza acestor for]e [i modalit`]ile tehnologice de \ntre-
buin]are a acestora, care, puse în valoare, permit dob#ndirea unei capacit`]i militare
superioare. Competen]ele, ca atare, sunt determinate de reac]ia necesar` la provoc`rile
mediului strategic contemporan, de factorii puterii aeriene [i, mai ales, de func]iile
care pot fi îndeplinite numai de c`tre For]ele Aeriene.
|n acela[i timp, competen]ele la care facem referire vizeaz` domeniile principale
ale contribu]iei acestor for]e în orice tip de ac]iuni militare (independente sau întrunite),
posibile prin integrarea eficace a tehnicii, armamentului, personalului, aerodromurilor
[i a altor facilit`]i ale dispozitivelor de lupt`, logisticii [i întregii infrastructuri de sprijin.
Ele pun în eviden]` capacitatea For]elor Aeriene de a-[i îndeplini func]iile, în întregul
spectru al conflictului armat sau al r`zboiului.
|n esen]`, acestea presupun: controlul asupra spa]iului aerian, angajarea cu precizie,
realizarea superiorit`]ii în domeniul informa]iilor, atacul cu efecte strategice, întrebuin]area
întrunit` a for]elor armate, sprijinul activ al for]elor de suprafa]`, mobilitatea rapid`,
protec]ia [i sus]inerea for]elor.
O func]ie specific` For]elor Aeriene poate necesita exercitarea mai multor
competen]e de baz`. De exemplu, cea de transport implic` mobilitate, angajare
cu precizie, iar cercetarea aerian` poate corespunde superiorit`]ii aeriene [i angaj`rii
cu precizie.
|ncerc`m, f`r` a avea preten]ia unei prezent`ri exhaustive a principalelor caracte-
ristici ale competen]elor de baz`, punctarea c#torva din laturile lor definitorii.
Controlul asupra spa]iului aerian

Controlul spa]iului aerian este un mijloc de îndeplinire a obiectivelor militare
[i un prim pas, important, în opera]iile militare, deoarece asigur` libertatea de ac]iune
a for]elor proprii în toate mediile geografice. Este un fapt dovedit de conflictele
[i r`zboaiele moderne c` succesul în opera]iile aeriene, terestre [i navale depinde
de gradul de control asupra spa]iului aerian.
33
Platformele [i sistemele de armamente ale puterii aeriene permit realizarea unui
asemenea control ce depinde de contextul, tipul [i amploarea opera]iei [i este limitat
în timp [i spa]iu. Controlul asupra spa]iului aerian se ob]ine prin interzicerea sau limitarea
activit`]ilor inamicului în spa]iul lui aerian [i, implicit, a libert`]ii lui de ac]iune.
Superioritatea aerian` incumb` un grad de domina]ie care permite for]elor aeriene,
terestre [i navale proprii s` ac]ioneze în timpul [i \n locul dat f`r` interven]ia prohibitiv`
a for]elor aeriene ale adversarului. De[i cel mai dorit grad de control asupra spa]iului
aerian este suprema]ia aerian`, aceasta necesit` un consum foarte mare de for]e
[i mijloace, care nu este \ntotdeauna posibil. Av#nd un caracter temporar [i local, supe-
rioritatea aerian` poate asigura for]elor aeriene, terestre [i navale proprii o libertate
de ac]iune suficient` pentru îndeplinirea obiectivelor repartizate.
În unele situa]ii, ponderea [i importan]a atacurilor for]elor terestre [i navale
ale inamicului, în contextul flexibilit`]ii deosebite a For]elor Aeriene, pot determina cereri
de executare a unor misiuni de sprijin aerian, înainte ca misiunile necesare pentru
ob]inerea unui anumit grad de control asupra spa]iului aerian s` poat` fi executate,
ceea ce duce îns` la un consum mare de for]e [i mijloace, la uzura prematur` a acestora,
ac]iune complet ineficient`. De aceea, chiar dac` situa]ia operativ` sau tactic` impune
\ntrebuin]area For]elor Aeriene pentru sprijinul for]elor de suprafa]` proprii, acesta
nu poate fi executat f`r` ob]inerea [i men]inerea unui anumit grad de control asupra
spa]iului aerian.
Sl`birea presiunii asupra for]elor aeriene ale inamicului poate permite acestora
s` câ[tige superioritatea aerian`, cu rezultate dezastruoase pentru desf`[urarea ulterioar`
a conflictului sau r`zboiului. De exemplu, decizia lui Hitler de a redirec]iona efortul
for]elor aeriene proprii de la atacul direct asupra For]elor Aeriene Regale (RAF)
la terorizarea popula]iei, prin bombardarea ora[elor, a permis RAF-ului s` respire,
ceea ce era necesar pentru refacerea lui.
Angajarea cu precizie
Reprezint` capacitatea de a comanda, controla [i întrebuin]a for]ele pentru
îndeplinirea obiectivelor (strategice, opera]ionale sau tactice) stabilite. Integrarea
angaj`rii cu precizie în opera]iile de lupt` presupune capacitatea de a avea o cunoa[tere
a situa]iei superioar` adversarului, de a masa oriunde for]ele proprii [i de a ataca orice
fa]et` a puterii acestuia.
For]ele Aeriene nu dispun doar de capacitatea de a lovi [i a distruge pur [i simplu,
ci [i de capacit`]ile necesare pentru a aplica tehnologia [i tehnicile de angajare cu precizie,
într-un interval scurt de timp, de ordinul orelor sau minutelor. Sistemele de armamente
de precizie, combinate cu viteza mare, cu sistemele de informa]ii moderne de mare
capacitate au redefinit în]elesul întrebuin]`rii masate. Aceasta nu mai înseamn` sute
de avioane care atac` o singur` ]int`, cum a fost în cel de-al doilea r`zboi mondial
sau în r`zboiul din Coreea. Ea este, mai degrab`, efectul decât for]a utilizat`. În plus,
fa]` de aplicarea tradi]ional` a for]ei, precizia angaj`rii include [i mijloace nonletale,
la fel de eficace ca [i cele letale. Func]ii cum ar fi supravegherea nemijlocit` a acordurilor
de pace dintre beligeran]i prin mijloace aeropurtate, întrebuin]area for]elor de opera]ii
34
speciale în ac]iuni de mic` amploare, dar foarte precise, sau decizia rapid` pentru
executarea transportului aerian în caz de dezastre sunt exemple de angajare cu precizie
a For]elor Aeriene, nu numai pentru a câ[tiga r`zboaie, dar [i pentru a gestiona diferite
situa]ii de criz`.
Realizarea superiorit`]ii în domeniul informa]iilor

Presupune capacitatea de a colecta, controla, exploata [i ap`ra informa]iile,
astfel încât s` se ob]in` controlul asupra acestui domeniu [i s` se exploateze pe deplin
informa]iile militare de]inute.
Ob]inerea acestora, prin executarea de c`tre avia]ia militar` a misiunilor de cercetare
aerian`, a fost prima func]ie a For]elor Aeriene. Ast`zi, aceste for]e reprezint` operatorul
principal al sistemelor de informa]ii, supraveghere [i cercetare aerian` [i categoria
cea mai capabil` de a r`spunde rapid la informa]iile ob]inute.
Superioritatea în acest domeniu va fi în viitor la fel de important` pentru un conflict,
cum este acum controlul asupra spa]iului aerian [i extraterestru sau cum a fost în trecut
ocuparea unei suprafe]e de teren. Cel care dispune de cea mai bun` capacitate de a culege,
prelucra, în]elege, controla [i utiliza informa]iile va avea un substan]ial avantaj strategic.
Asumarea conceptelor [i instrumentelor r`zboiului informa]ional permite comandan]ilor
s` interzic` adversarului s` ob]in` informa]ii, s` distrug`, s` deformeze informa]iile proprii
sau s` le manipuleze informa]iile [i structurile de comand` [i control. Printre primele
sarcini ale unui comandant este [i aceea de a ob]ine [i a men]ine superioritatea
informa]iilor, în scopul realiz`rii mai rapide [i mai eficace decât inamicul, a procesului
de comand` [i control al for]elor din subordine.
Un asemenea gest de superioritate reprezint` mai mult decât de]inerea unei cantit`]i
mai mari de date decât adversarul. Acestea trebuie s` fie corecte, de stringent` necesitate
[i utilitate [i nu trebuie s` cople[easc` utilizatorul. Eforturile de a le ob]ine includ
încercarea de a dezvolta capacitatea de a reac]iona consistent la o situa]ie, chiar [i nepre-
v`zut`, [i de a lua decizii corecte mai rapid decât adversarul. Superioritatea în domeniul
informa]iilor implic` nu numai viteza [i calitatea ciclului observare orientare decizie
ac]iune propriu, ci [i perturbarea semnificativ` a ciclului adversarului, deteriorarea
calit`]ii informa]iilor lui [i, în final, formarea percep]iei asupra situa]iei [i cursului ac]iunii.
Atacul cu efecte strategice

For]ele Aeriene, prin atacurile executate asupra centrului de greutate al inamicului,
realizeaz` efecte strategice fie distructive, fie nedistructive sau o combina]ie a acestora,
prin care se submineaz` capacitatea, voin]a [i mijloacele lui de a declan[a sau a continua
agresiunea. Misiunile prin care se urm`re[te realizarea acestor efecte se stabilesc
în func]ie de situa]ia de pe teatrul de ac]iuni militare [i vizeaz`, în afar` de bombardamente
sau atacuri la sol, [i alte tipuri de ac]iuni.
For]ele Aeriene sunt capabile s` proiecteze rapid puterea la distan]e mari [i de a men-
]ine o presiune efectiv` asupra unui adversar. Când s-au abordat, dintr-o perspectiv`
strategic`, opera]iile aeriene au constituit modalitatea important` de a demonstra decizia
de a lupta împotriva agresiunii. Capacitatea For]elor Aeriene de a observa continuu
35
ac]iunile unui adversar din aer [i spa]iu [i apoi, când sunt provocate, de a r`spunde rapid
cu o larg` varietate de mijloace [i modalit`]i asigur` adev`rata esen]` a descuraj`rii.
Întrebuin]area for]elor armate

în ac]iunile militare întrunite
Prin efectele indirecte sau directe ale opera]iilor aeriene, For]ele Aeriene fac posibile
ac]iunile militare întrunite. Efectele indirecte ale opera]iilor aeriene se materializeaz`
în izolarea [i preg`tirea spa]iului în care urmeaz` a se desf`[ura opera]iile [i ac]iunile
de lupt` ale for]elor de suprafa]`, iar cele directe permit manevra complementar`
[i coordonat` a tuturor for]elor armate. Desf`[urând o gam` larg` de ac]iuni de lupt`
în sprijinul for]elor de suprafa]`, For]ele Aeriene sporesc capacitatea de lupt` a acestora.
Mobilitatea
Mobilitatea const` în mi[carea, pozi]ionarea [i sus]inerea for]elor militare din aer
în întregul spectru al ac]iunilor militare. În era post-r`zboiului rece, mobilitatea a crescut
în importan]` c`tre punctul unde ea este necesar` în fiecare ac]iune militar`. Aceasta
este o competen]` particular` a For]elor Aeriene de a asigura în cel mai scurt timp
desf`[urarea for]elor în teatrul de opera]ii [i aprovizionarea lor, precum [i orientarea
armamentului spre ]int` [i cre[terea variet`]ii componentelor for]elor de suprafa]` acolo
unde se impune. Acum, aeronavele de vân`toare, vân`toare-bombardament [i de tran-
sport pot parcurge distan]e mari în timp scurt pentru a realiza în mod direct obiective
strategice, a cùta s` schimbe p`rerea cuiva, a descuraja, a înfrâna, a paraliza, a submina,
a distruge, a aproviziona sau a sprijini.
Protec]ia for]elor
Protec]ia for]elor în aer [i la sol reprezint` un element important al tuturor opera]iilor
[i ac]iunilor de lupt`. Capacitatea de operare a bazelor aeriene, a dispozitivelor de lupt`
[i a mijloacelor de ap`rare aerian` cu baza la sol este asigurat` printr-un ansamblu
de m`suri [i ac]iuni de ap`rare împotriva atacurilor aeriene sau terestre ale inamicului,
precum [i de recuperare, care s` permit` continuitatea activit`]ilor desf`[urate în cadrul
acestora. De asemenea, sunt asigurate condi]iile pentru executarea de ac]iuni [i aplicarea
de m`suri celorlalte forme de asigurare de lupt`, precum [i pentru protec]ia for]elor.
Sus]inerea
Întrebuin]area eficace a For]elelor Aeriene depinde de capacitatea acestora
de a men]ine nivelul necesar al puterii de lupt` pentru durata îndeplinirii obiectivelor.
Sus]inerea reprezint` un concept larg care include personalul, tehnicade lupt` [i logistica.
Personalul este cel mai important element al sus]inerii. F`r` dorin]a de a învinge,
victoria este pu]in probabil`. Se au \n vedere: preg`tirea personalului în vederea încadr`rii
structurilor din cadrul For]elor Aeriene prev`zute pentru opera]ionalizare [i înlocuirea
pierderilor cauzate de boli, accidente [i ac]iunile inamicului; satisfacerea nevoilor
personale (îmbrac`minte, echipament individual, hran`, ap`, ad`postire [i men]inerea
moralului); asigurare medical`.
36
Crearea condi]iilor de trai corespunz`toare este un atu eficient \n ridicarea tonusului
moral. Lupta nu este niciodat` confortabil` [i nici o experien]` pl`cut`. Personalul care
m`nânc` bine, este bine aprovizionat, inclusiv cu echipament modern, va ob]ine rezultate
mai bune dec#t atunci când se simte neglijat.
Înzestrarea For]elor Aeriene, realizat` prin achizi]ionarea de tehnic` specific`
din produc]ie intern` [i din import, respectând principiile prev`zute în doctrina acestei
categorii de for]e armate \[i pune, de asemenea, amprenta asupra tuturor competen]elor.
|mpreun` cu celelalte componente ale sus]inerii, înzestrarea cu sisteme de lupt`, aeriene
[i cu baza la sol, moderne, cu performan]e deosebite, eficace, fiabile, cu costuri reduse,
dar care îndeplinesc cerin]ele opera]ionale corespunz`toare caracteristicilor mediului
în care sunt folosite, precum [i viitorului tip de conflict armat asigur` condi]iile care
permit îndeplinirea de c`tre For]ele Aeriene a obiectivelor \ncredin]ate .
Logistica, prin ansamblul de structuri, m`suri [i activit`]i desf`[urate, asigur` marile
unit`]i [i unit`]ile din For]ele Aeriene cu ceea ce le este necesar din punct de vedere
material [i al asisten]ei, pentru \ndeplinirea cu succes a misiunilor. Prin exploatarea
corect` a mijloacelor de lupt` [i aprovizionarea permanent` pentru ducerea opera]iilor
[i ac]iunilor aeriene, la locul [i momentul dorit, logistica asigur` în mare m`sur`
eficacitatea For]elor Aeriene, influen]eaz` capacitatea opera]ional` a for]elor, ritmul, durata
sau intensitatea unei opera]ii/ac]iuni de lupt` aeriene.
BIBLIOGRAFIE
*** Doctrina For]elor Aeriene, Statul Major al For]elor Aeriene, Bucure[ti, 2000.
*** Air Force Basic Doctrine, Air Force United States, 1997.
*** British Air Power Doctrine, AP 300 Third Edition, Directorate of Air Staff Ministry of Defence,
1999.
37
PUTEREA AERIAN|
:N SPRIJINUL SECURIT|}II GLOBALE
C`pitan-comandor Victor STR|MBEANU
Aeronavele militare, dup` ce se vor perfec]iona, se vor dovedi

utile omenirii scurt#nd r`zboiul [i f`c#ndu-l mai pu]in distrug`tor.1
Delegatul american la Conferin]a de la Haga 1899
CONSIDERA}II PRELIMINARE
Puterea aerian` are o influen]` decisiv`, indiscutabil` asupra securit`]ii globale.
Numeroase studii au abordat impactul pozitiv al acesteia asupra r`zboiului [i asupra
societ`]ii omene[ti, \n general. Pu]ine lucr`ri \ns` au scos \n eviden]` [i impactul negativ
al puterii aeriene asupra socialului la pace, la r`zboi [i \n alte st`ri tranzitorii sau interme-
diare. {i mai pu]ine [i-au propus s` evalueze raportul putere aerian` securitate
global`* \n dinamica lui inerent`. Baz#ndu-ne pe numeroase studii de caz din cel
de-al doilea r`zboi modial lupta pentru Canalul Suez, conflictele arabo-israeliene,
r`zboaiele din Falkland/Malvine, din Golf, Bosnia, Afganistan etc. , abord`m \n demersul
de fa]` analiza impactului puterii aeriene at#t ca protector, c#t [i ca amenin]are
la adresa securita]ii globale, \ncerc#nd s` evalu`m ponderea prevalent` \n cadrul acestui
raport. Utilitatea imediat` ar putea rezulta din identificarea posibilit`]ilor de \nt`rire
a rolului puterii aeriene ca protector al securit`]ii globale \n detrimentul amenin]`rii
la adresa acesteia.
|nainte de abordarea analizei propriu-zise, se impune o clarificare a semnifica]iei
termenilor utiliza]i. Puterea aerian`, de exemplu, de[i exist` un consens aproape
general cu privire la semnifica]ia conceptului, incumb` unele incertitudini [i neclarit`]i
generatoare de dispute \n zonele limitrofe ale domeniului de defini]ie. Uneori este
confundat` cu for]ele aeriene sau este neclar dac` include sau nu for]ele [i mijloacele
spa]iale. Nici \n cazul for]elor aeriene lucrurile nu stau mai bine. Se discut` \nc` includerea
sau neincluderea anumitor categorii de rachete [i vehicule aeriene \n cadrul acestora,
nemaivorbind despre disputa asupra apartenen]ei aeronavelor de pe portavioane.
Dic]ionarul explicativ al limbii rom#ne nu define[te puterea aerian`. Dic]ionarul limbii
engleze curente, editat la Oxford, define[te puterea aerian` drept capacitatea de ap`rare
[i atac cu ajutorul aeronavelor, rachetelor etc.2 . Mult mai concis, Daniel Moran define[te
puterea aerian`, \n subcapitolul About Air Power din Oxford Companion to Military
History, aplicarea for]ei aeriene 3 sau, cu alte cuvinte, produsul for]elor aeriene.
Teoreticienii militari au abordat de-a lungul istoriei acest aspect din perspective variate,
38
de la cele mai plastice, precum cea a lui Billy Mitchell abilitatea de a face ceva \n aer4,
p#n` la altele, mult mai complexe, ca \n cazul amiralului Radford capacitatea
unei na]iuni de a exploata spa]iul aerian \n interesul propriu \n timp ce, la r`zboi, interzice
acest lucru inamicului5. O defini]ie destul de recent`, mai aproape de \ntregirea
conceptului, a fost formulat` de Philip Towle \n Dinamica puterii aeriene: folosirea
sau interzicerea folosirii spa]iului aerian sau extraterestru \n scopuri militare de c`tre
vehicule capabile de zbor controlat [i sus]inut dincolo de zona de conflict nemijlocit6.
Aceast` defini]ie merit` men]ionat` din cel pu]in dou` puncte de vedere: \n primul
r#nd, aceasta extinde domeniul puterii aeriene \n afara spa]iului aerian propriu-zis,
cre#nd premisele dezvolt`rii \n putere spa]ial`; \n al doilea r#nd, aceast` defini]ie
include rachetele, ceea ce este \n mod particular important din perspectiva securit`]ii
globale. |n nici un caz puterea aerian` nu trebuie confundat` cu for]ele aeriene, acestea
din urm` reprezent#nd instrumentul a c`rui aplicare duce la crearea poten]ialului aerian.
Referitor la semnifica]ia conceptului de securitate global`, pentru o \n]elegere
corect` a acestuia, trebuie mai \nt#i definit conceptul de securitate. Diverse dic]ionare
nu ofer` o defini]ie \n totalitate satisf`c`toare din punctul nostru de vedere. De cele mai
multe ori, acestea confund` securitatea cu siguran]a sau, pur [i simplu, le definesc
\ntr-o rela]ie corespondent biunivoc`. Probabil cea mai pertinent` defini]ie a securit`]ii
este cea formulat` de Giovanni Manunta \n lucrarea sa Defining Security7 \n care o apre-
ciaz` ca fiind o condi]ie artificial` (creat`) menit` s` evite, s` previn` sau s` protejeze
\mpotriva posibilit`]ii unui pericol perceput de distrugere, pierdere sau vulnerare8.
El exprim`, de asemenea, aceast` defini]ie a securit`]ii (S) [i ca o func]ie a interac]iunii
elementelor sale (O obiectivul de protejat, P protectorul, A amenin]area,
\ntr-o anumit` situa]ie Si):
S = f (O, P, A) Si
sau, \ntr-o reprezentare grafic`:
unde interac]iunile dintre protector [i obiectiv rezid`
\ntr-o zon` protejat` (p), dintre obiectiv [i ame-
nin]are, \ntr-o zon` vulnerabil` (v), iar \ntre protector
[i amenin]are, \ntr-o zon` dinamic` preve-
nire/r`spuns (p/r). Securitatea astfel definit`,
\n func]ie de natura [i dimensiunile obiectivelor,
for]elor de protec]ie [i amenin]`rilor, poate fi na-
]ional`, regional` sau global`. |n timp ce primele patru
tipuri de securitate nu necesit` o definire detaliat`
pentru scopul acestui articol, cel de-al cincilea
necesit` unele clarific`ri suplimentare. |n primul
r#nd, acesta include, pe l#ng` cele patru tipuri
de securitate men]ionate, [i unele aspecte legate
de mediul \nconjur`tor (poluare, \nc`lzirea global`, ridicarea nivelului m`rii, cutremure,
vulcanism, inunda]ii, secet` etc.), de mediul socio-cultural (cre[tere demografic`, religie,
conflictul civiliza]iilor etc.), de interac]iunea acestora (insuficien]a resurselor, conflicte
etnice [i religioase etc.), precum [i de posibile amenin]`ri extraterestre. Parafraz#nd
39
defini]ia lui Manunta, securitatea global` va deveni o condi]ie artificial` menit` s` evite,
s` previn` sau s` protejeze \mpotriva posibilit`]ii unei amenin]`ri globale.
|ntruc#t \n natur` [i \n societate foarte rar un caz de securitate (de exemplu,
c#nd toate cele trei elemente sunt prezente [i interac]ioneaz`) se va g`si \n situa]ia
echilibrat` prezentat` \n modelul de mai sus, o analiz` complet` trebuie s` includ`
[i unele situa]ii particulare cum ar fi dezvoltarea extrem` a unuia dintre elemente
\n detrimentul celorlalte sau absen]a unuia dintre ele [i consecin]ele asupra sistemului
[i a contextului de securitate, \n general. Cercetarea implicat` de studierea acestui
concept a relevat c`, \ntr-un context global, ie[ind implicit din arealul politic [i na]ional,
puterea aerian` se reg`se[te \ntr-o postur` de protector [i de amenin]are, simultan.
Singurul aspect care mai face obiectul dezbaterii este prevalen]a ponderii [i,
ca utilitate, identificarea posibilit`]ilor de \nt`rire a rolului de protector \n detrimentul
celui de amenin]are la adresa securi]`tii globale.
CARACTERISTICILE PUTERII AERIENE

Analiza propus` de acest material pentru puterea aerian` poate fi extins` [i asupra
poten]ialelor dezvoltate de celelalte categorii de for]e armate. Puterea aerian` \ns` are
un rol mai important ca protector pentru securitatea global` datorit` caracteristicilor
sale, caracteristici care o plaseaz` deasupra omoloagelor terestre sau maritime.
Din aceast` perspectiv`, vom \ncerca s` r`spundem la \ntrebarea: De ce, pentru
securitatea global`, puterea aerian` este un protector mai important dec#t echivalen]ele
sale terestre sau marine ?
Ubicuitatea
Conceptul de ubicuitate este folosit \n lite- de salvare pentru echipaje, procedura de cùtare-
ratura de specialitate pentru a exprima capa- salvare [i, \ntr-o mic` m`sur`, de procedurile
citatea aeronavelor de a opera (majoritatea lor) de \ntrebuin]are \n lupt` a mijloacelor aeriene.
oriunde, oric#nd. For]ele terestre sunt strict limitate Ubicuitatea permite mijloacelor aeriene
s` opereze pe p`m#nt, dar chiar [i pe acesta s` opereze oriunde, oric#nd ([i asta deja \nseamn`
anumite detalii de relief pot \mpieta serios rapid), \ntr-o situa]ie de securitate care se pre-
opera]iile terestre. Pe de alt` parte, for]ele marine conizeaz` sau se produce. |n al doilea r`zboi
nu pot opera dec#t pe ap`, eventual cu producerea modial, \n timpul invaziei Normandiei [i a ope-
unor efecte asupra altor vase sau \n zonele costale, ra]iilor intrinseci, suprema]ia aerian` aliat` a permis
\n limita razei armelor din dotare. Pentru puterea o permanent` presiune \n zonele de opera]ii,
aerian`, delimitarea fizic` \ntre p`m#nt [i ap` atac#nd orice ]inte pe p`m#nt, inclusiv vehicule
nu a avut nici o relevan]` dec#t, eventual, ca reper izolate sau solda]i. Unul din aceste atacuri
auxiliar pentru naviga]ie \n trecut. Ast`zi ac]iunea s-a \nt#mplat s` fie asupra ma[inii mare[alului
din aer nu este influen]at` dec#t de varianta trusei Erwin Rommel, la revenirea sa de la Berlin.
Ritmul opera]iilor/loviturilor aeriene

Ritmul \n care opera]iile sau loviturile aeriene ca situa]ia tactic` s` se modifice. Pe de alt` parte,
pot fi generate este superior celui opera]iilor este la fel de important ca rata loviturilor aeriene
terestre sau navale, \n principal datorit` faptului \ndreptate \mpotriva unei amenin]`ri s` nu-i per-
c` viteza superioar` a aeronavelor accelereaz` mit` acesteia refacerea poten]ialului combativ.
ciclul observare orientare decizie ac]iune. Este Este [i aceasta o func]ie de decizie, execu]ie [i re-
de o importan]` vital` ca ritmul loviturilor s` poat` facere a capacit`]ii de lupt`9 . |n r`zboiul din Golf,
valorifica informa]iile despre inamic \nainte coali]ia a efectuat \ntre 2 000 [i 3 000 de ie[iri
40
zilnic, pe toat` durata conflictului. |n medie, zi10. Aceast` rat` s-a dovedit mult peste capacitatea
un bombardament executat de for]ele multi- for]elor irakiene de a se reface de la o lovitur`
na]ionale a avut loc \n fiecare minut din fiecare la alta.
Perspectiva
Perspectiva (eleva]ia, \n concep]ia lui pe timpul luptei de la Sciarra Sciat. {i aceast`
A.G.B. Vallance11) este apanajul inerent al alti- b`t`lie s-a soldat cu o victorie italian`. Ast`zi
tudinii [i ofer` un avantaj decisiv observatorului un AWACS poate conduce \n lupt` mai multe
aerian \n fa]a celui de la nivelul solului sau m`rii aeronave sau forma]ii, simultan, asupra mai multor
indiferent de natura senzorilor utiliza]i pentru ]inte13. Pentru securitatea global`, aceast` carac-
observare, cercetare sau pentru ochirea necesar` teristic` distinct` a puterii aeriene, perspectiva,
atacului. Perspectiva este \n mod particular [i influen]a ei direct` asupra culegerii de date,
important` pentru culegerea de date despre recuno[terii [i supravegherii aeriene, s-au dovedit
inamic, pentru controlul obiectiv (efectul la ]int`) esen]iale \n men]inerea echilibrului [i a cursei
[i, mai recent, pentru conducerea ac]iunilor \narm`rii sub control \n timpul r`zboiului rece
de lupt` din aer.
(vezi criza rachetelor desf`[urate \n Cuba14). Este
|n r`zboiul italo-turc, pe 25 octombrie 1911,
la fel de adev`rat c` zborurile cu misiuni de spionaj
\n timpul unui zbor de patrulare, c`pitanul Piazza
au m`rit eventual tensiunea [i riscul declan[`rii
a descoperit coloanele turce[ti \naint#nd. Informat
unui conflict dezastruos \ntre cele dou` blocuri
oportun, comandantul italian [i-a desf`[urat
for]ele [i b`t`lia care a urmat a avut ca rezultat militare opuse, dar rezultatul final a fost controlul
\nfr#ngerea turcilor12. A doua zi, \n acela[i conflict, reciproc bazat pe perspectiva oferit` de mijloacele
locotenentul Gavotti a dirijat focul tunurilor navei aeriene, cu consecin]e directe asupra m`ririi
de lupt` Carlo Alberto prin observare aerian` stabilit`]ii [i, implicit, a siguran]ei echilibrului.
Flexibilitatea [i versatilitatea
Flexibilitatea este un atribut care caracteri- Versatilitatea ofer` mijloacelor aeriene capa-
zeaz` [i puterile terestr`, respectiv, maritim`, bilitatea de a fi rapid reconfigurate pentru diferite
dar \ntr-o m`sur` mai mic` dec#t puterea aerian`. misiuni16. Dintr-o alt` perspectiv`, dar urmare
|n cazul acesteia din urm`, flexibilitatea const` a aceluia[i atribut, vectorii aerieni pot fi tactici,
pe de o parte, \n capacitatea for]elor aeriene de a ataca operativi [i, dac` sunt alimenta]i \n aer sau purta]i
rapid o gam` larg` de ]inte [i de a organiza la distan]e mari de c`tre portavioane, strategici
mai multe campanii aeriene simultan, iar pe de alt`
(\n acela[i timp). |n func]ie de \nc`rc`tura de lupt`,
parte, \n posibilit`]ile aeronavelor de lupt` moderne
pot fi conven]ionali, chimici, biologici sau nucleari.
de a executa misiuni aer-sol, aer-aer sau de cercetare
[i lupt` radio-electronic` \n aceea[i ie[ire. Aero- De exemplu, mult timp dup` al doilea r`zboi
navele de transport pot livra rapid proviziile necesare mondial, Comandamentul Aerian Strategic
sau trupe \n zone inaccesibile pe mare sau pe uscat a r`mas singurul mijloc credibil de descurajare
la distan]e mari [i pot fi, la nevoie, transformate nuclear`17 , dar ast`zi aeronavele din dotare sunt
\n aeronave de alimentare \n aer, pentru evacuare reconfigurate \n concordan]` cu noile orient`ri
medical`, lans`ri de containere sau para[uti[ti etc15. politico-militare.
Capacitatea de str\pungere/p\trundere
For]ele terestre [i marine se deplaseaz` numai \ntr-o oarecare m`sur` capacitatea de p`trundere,
\n plan bidimensional, iar solda]ii, tancurile [i vasele dar realiz`rile tehnologice de ultim` or` (tehno-
pot fi blocate de for]ele inamicului. |n cazul for]elor logia stealth, muni]ia inteligent` utilizat` \mpo-
aeriene, adùgarea celei de-a treia dimensiuni triva mijloacelor de ap`rare antiaerian`) au \nclinat
\mpreun` cu vastitatea spa]iului aerian \nseamn` din nou balan]a \n favoarea aeronavelor. |n plus,
c` aeronavele pot eluda ap`rarea inamicului [i pot sistemele de supraveghere spa]ial` sunt relativ
ajunge \n ad#ncimea teritoriului acestuia 18. invulnerabile, deocamdat`, [i pot monitoriza
Eventuala dezvoltare a sistemelor moderne \ntreaga suprafa]` planetar`. Revenind la in-
de ap`rare antiaerian` pare s` \mpieteze strumentele tradi]ionale ale puterii aeriene,
41
aeronavele, sinergismul perspectivei [i al puterii cu to]i senzorii \n func]iune, poate dirija \n lupt`,
de p`trundere cu noile realiz`ri tehnologice prin TDL, alte aeronave de v#n`toare sau v#n`-
(stealth, TDL) deja produc muta]ii \n tactica toare-bombardament p`trunse \n ad#ncimea teri-
[i arta operativ` clasic`. De exemplu, un avion toriului inamic (la \n`l]ime mic`, vitez` mare,
valorific#nd avantajul perspectivei, de la o distan]` furi[#ndu-se \n regim stealth [i cu to]i senzorii
[i altitudine sigure (\n afara razei de nimicire decupla]i pentru a reduce semn`turile implicite)
a mijloacelor de ap`rare antiaerian` inamice), pe care inamicul \nc` nu le-a desoperit.
Capacitatea de reac]ie
For]ele Aeriene au cel mai mic timp de reac]ie timp ca reac]ie la invazia turc`19. |n august 1990,
dintre toate categoriile de for]e armate. Pot fi pre[edintele Bush a expediat rapid Divizia 82
de asemenea dislocate [i redislocate \n orice parte Aeropurtat` [i 48 de aeronave F-15 de la bazele
a planetei pentru a r`spunde oric`rei amenin]`ri lor de dislocare la pace din Statele Unite, direct
la adresa securit`]ii globale sau regionale, \n cazul
\n Arabia Saudit`. Reac]ia [i disloc`rile rapide
unei calamit`]i naturale sau crize umanitare ori
ca urmare a unei ini]iative diplomatice inter- au jucat un rol decisiv \n descurajarea eventualelor
na]ionale. |n 1974, guvernul Marii Britanii a putut avansuri irakiene [i pentru asigurarea bazelor
trimite aeronavele Phantom \n Cipru \n foarte scurt de dislocare a for]elor mutina]ionale.
Precizia
Nu cu mult timp \n urm` precizia nu putea fi
invocat` ca un atribut distinctiv al puterii aeriene.
|ns`, noua genera]ie de muni]ii inteligente ofer`
for]elor aeriene o precizie maxim` \n \ntre-
buin]area \nc`rc`turii de lupt`. Aceast` precizie
este \n mod particular important` \n opera]ii
de men]inere a p`cii unde evitarea distrugerilor
colaterale este esen]ial`. De asemenea, \ntr-un
conflict conven]ional, precizia multiplic` efectul
la ]int` \n timp ce reduce radical num`rul de aero-
nave necesare pentru acela[i efect, cu muni]ie
conven]ional`. Tabelul al`turat prezint` progresul
exponen]ial al mijloacelor aeriene \n \ntrebuin]area Not`: Tabelul exprim` precizia cu bombe
muni]iei inteligente, \n compara]ie cu \nc`rc`tura de 2 000 de livre pentru o probabilitate de lovire
de lupt` conven]ional`. de 90% asupra unui obiectiv de 20 x 20 m.
Sus]inerea
Sus]inerea este mai mult dec#t logistic`. \n aer, sunt cel mai pu]in mobile dintre toate
Ea include oamenii, echipamentul [i logistica20. categoriile de for]e armate. Ast`zi \ns`, puterea
Puterea aerian` modern` a atins deja nivelul aerian` nu numai c` a devenit aproape indepen-
autosus]inerii necesare \ndeplinirii scopurilor dent`, dar poate asista alte servicii pentru dislo-
stabilite. Winston Churchill a avut cu certitudine care rapid`, aprovizionare, evacuare sau pentru
dreptate c#nd a afirmat, cu o jumatate de secol para[utarea ajutoarelor umanitare \n zonele
\n urm`, c` for]ele aeriene, atunci c#nd nu sunt afectate [i inaccesibile pe mare ori pe uscat.
Mai pot fi identificate multe alte caracteristici, dar acestea pot fi asociate cu una
din cele men]ionate sau nu sunt specifice exclusiv puterii aeriene, cum ar fi, de pild`,
concentrarea21. |n acela[i timp, trebuie men]ionat c` puterea aerian` are \nc` limit`rile
sale. Acestea, fie c` nu este eficient s` fie eliminate (ca, de exemplu, fragilitatea, \nc`r-
c`tura util` redus`), fie c` ar consuma prea multe resurse (discontinuitatea) sau pur [i
simplu nu sunt compatibile cu puterea aerian` (deta[area de suprafa]a zonei de conflict).
42
IMPACTUL PUTERII AERIENE ASUPRA R|ZBOIULUI
Puterea aerian` a schimbat r`zboiul [i aceast` schimbare a \nceput o dat` cu ridicarea
\n aer a primului balon cu echipaj uman22. Ini]ial a scurtat ciclul decizional [i a \mbun`t`]it
comanda trupelor terestre prin observare aerian`. Aproximativ \n acela[i timp corec]iile
aeriene au permis artileriei s` execute trageri dincolo de raza vizual`. Pe m`sur` ce aero-
nave mai grele dec#t aerul intrau \n aren` devenind arme ofensive prin excelen]`, \ntreaga
doctrin` a r`zboiului a trecut prin schimb`ri radicale. |n primul r#nd, r`zboiul a fost gene-
ralizat, de la tradi]ionala linie de contact p#n` la ora[ele de pe \ntreaga ad#ncime a teri-
toriului de]inut de beligeran]i. Impactul psihologic asupra popula]iei a fost, \n unele cazuri,
aproape de isterie. Acest fapt, la r#ndul sù, a obligat beligeran]ii s` adopte m`suri speciale
de ap`rare. |n al doilea r#nd, puterea aerian` a amplificat eficien]a opera]iilor terestre
[i navale prin sinergismul for]elor aeriene cu cele de uscat [i ale marinei militare
[i prin sprijinul acestora din aer cu putere de foc adi]ional` (aceasta avea s` fie con-
ceptualizat ca sprijin aerian apropiat23). Faptul ca atare a obligat din nou for]ele
de suprafa]` s` dezvolte mijloace, tactici [i proceduri de ap`rare \mpotriva amenin]`rii
aeriene \n mod activ (artilerie antiaerian`, rachete, for]e aeriene special dedicate pentru
a le contracara pe cele ale inamicului etc.) [i pasiv (mascare, camuflaj, simularea
unor obiective sau dispozitive de lupt` etc.). |n al treilea r#nd, puterea aerian` a ajuns
la un nivel de dezvoltare care nu numai c` este de importan]` vital` pentru for]ele
de suprafa]`, dar poate sus]ine un r`zboi, eventual c#[tigandu-l, \n mod independent.
|n sf#r[it, dimensiunea vertical` a r`zboiului se deplaseaz` deja, \ncet dar sigur,
c`tre puterea spa]ial`. Viitoarele conflicte nu vor mai avea ca obiect de disput` cote
strategice, str#mtori, insule etc., ci puncte de interes strategic \n spa]iul extraterestru,
puncte obligatorii de trecere \n spa]iu, cum ar fi orbita geosta]ionar`, punctele de libra]ie
Lagrange24. Din aceast` perspectiv`, cu certitudine, orice disput` pe p`m#nt va fi decis`
din spa]iu.
PUTEREA AERIAN| LA PACE

Rolul puterii aeriene ca protector pentru securitatea global`, \n anumite circumstan]e,
este mai relevant la pace dec#t la r`zboi. |n principal, pentru c` la pace scopurile sunt
atinse prin simpla men]inere a poten]ialului puterii aeriene \n stare de laten]`, \n timp
ce la r`zboi violen]a este prevalent manifest`. |n acela[i timp \ns`, utilizarea puterii aeriene
\ntr-un mediu de men]inere a p`cii este mult mai preten]ioas` [i mai controversat` dec#t
utilizarea ei la r`zboi. Pe de o parte, exist` tendin]a de a solu]iona rapid tragediile
umanitare. Pe de alt` parte se pune foarte acut problema distrugerilor colaterale, posibila
retaliere \mpotriva civililor sau for]elor ONU la sol, precum [i aparenta absen]` a unor
]inte adecvate \ntr-un mediu confuz al unor confrunt`ri militare relativ restr#nse. Totu[i,
istoria recent` a ar`tat c`, \n pofida acestor impedimente specifice mediului de men]inere
a p`cii [i a controversatelor aspecte juridice, puterea aerian`, datorit` caracteristicilor
sale, a avut o contribu]ie decisiv` la solu]ionarea crizelor umanitare cum au fost cele
din Bosnia, Somalia sau Kosovo. Influen]a puterii aeriene nu este foarte important`
\n stagiile ini]iale ale solu]ion`rii conflictului (diploma]ia preventiv`, peace making),
43
\n schimb este un egalizator de for]e esen]ial \n dezvoltarea procesului (implementarea
[i men]inerea p`cii), \nainte ca un acord politic s` fie \ncheiat sau nici m`car \ntrev`zut.
Sub auspiciile unui climat de pace efectiv, dar \n condi]iile unui context de securitate
global`, rolul puterii aeriene ca protector este cel mai bine ilustrat, ca mijloc de descurajare,
\n controlul armelor, rezolvarea dezastrelor, transport rapid, evacuare medical`,
recunoa[tere, supraveghere [i culegere de date.
Recunoa[terea, supravegherea [i culegerea de date

Aceste misiuni sunt \n egal` m`sur` impor- opera]iei (pentru a analiza efectul la ]int` [i pentru
tante la pace [i la r`zboi, dar nu au efect distructiv planificarea misiunilor urm`toare). |n timpul R`z-
direct asupra nici unui obiectiv. De aceea a fost boiului din Golf, a[a numita Petrecere a lui Puba
considerat` mai potrivit` includerea lor \n acest (de la porecla generalului american Larry Henry,
subcapitol. Aceste misiuni se bazeaz` pe caracte- Puba), de[i n-a fost o opera]ie de sine st`t`toare,
risticile puterii aeriene cum sunt, perspectiva, a avut drept rezultat orbirea radarelor irakiene,
viteza, ubicuitatea, care confer` acesteia at#t a celor pentru controlul [i dirijarea aeronavelor,
un avantaj decisiv \n fa]a altor mijloace prin care c#t [i a celor pentru dirijarea rachetelor sol-aer.
Operatorii acestor sta]ii radar au fost atra[i \n curs`
s-ar putea executa asemenea misiuni.
de ]inte aeriene, pe care cei de la ap`rarea aerian`
Culegerea de date de cercetare precede
le-au [i dobor#t, dezv`luindu-[i astfel amplasarea
orice opera]ie posibil` fie de men]inere a p`cii,
pentru avioanele Wild Weasel \narmate cu HARM
fie la r`zboi, indiferent de amploarea acesteia (AGM-88, high speed anti radiation missile)25.
[i este vital` pentru planificarea [i stabilirea Supravegherea spa]iului aerian de c`tre aero-
]intelor. Opera]ia Furtun` \n De[ert, de exemplu, nave de tip E-3 AWACS sau E-2 Hawkeye a f`cut
a \nceput pe 17 februarie 1991, dar s-a bazat posibil` implementarea zonelor de interdic]ie
pe datele culese de avioanele de cercetare RF4C [i a pus la dispozi]ia comandan]ilor datele necesare
pe parcursul celor [ase luni premerg`toare, deciziilor \n orice opera]ie, fie \n cele de men]inere
pe l#ng` cele culese prin alte surse (sateli]i, re]ele a p`cii, fie \n ac]iuni de lupt` propriu-zise.
de agen]i etc.). C#t despre dispozitivele [i manevrele trupelor
Recunoa[terea poate fi f`cut` vizual, de c`tre pe sol, \n Bosnia [i Kosovo, de exemplu, avioanele
fiecare echipaj, ca misiune secundar`, sau E-8 JSTARS (Joint Surveillance and Targeting
electronic, cu aeronave [i echipaje specializate, System) au putut face diferen]a \ntre tancuri
at#t \nainte de opera]ie (pentru actualizarea situa]iei [i camioane, grupuri mici de oameni sau chiar
tactice), c#t [i pe timpul sau dup` \ncheierea indivizi izola]i.
Descurajarea atacurilor aeriene poten]iale

For]ele aeriene puternice ale unei na]iuni au r`mas singurii vectori capabili s` transporte
sau alian]e reprezint` cea mai eficient` descu- \nc`rc`tura nuclear`. Faptul c` expansiunea
rajare pentru un eventual inamic, dup` capacitatea sovietic` a fost men]inut`, \n general, \ntre limitele
nuclear` (unde din nou for]ele aeriene conteaz` convenite dup` al doilea r`zboi mondial, precum
ca unul dintre principalii vectori). Puterea aerian` [i faptul c` aceast` arm` teribil` n-a mai fost
nu necesit` obligatoriu aplicarea. Simpla ei exis- folosit` de atunci, se datoreaz`, cel pu]in par]ial,
ten]` [i exprimarea voin]ei politice de aplicare descuraj`rii reciproce men]inute de puterea
s-au dovedit suficiente \n multe cazuri pentru aerian` \n cadrul echilibrului bipolar26. De[i
inhibarea oric`rei inten]ii ostile. De exemplu, avioanele au fost timp de decenii dublate [i chiar
implementarea restric]iei de zbor deasupra dep`[ite, ca vectori nucleari, de rachete cu raz`
Iugoslaviei (Opera]ia Deny Flight), dup` dobo- medie [i mare, cu baz` la sol sau pe nave
r#rea a patru Super Galeb-uri de c`tre aeronavele (de suprafa]` sau submarine), administra]ia Bush
NATO \n februarie 1994, s-a rezumat la simpla a dezactivat serviciul de lupt` al bombardierelor
prezen]` aerian`. strategice abia \n 1991, ca m`sur` de r`spuns
Referitor la descurajarea nuclear`, mult timp (n.a. tardiv`) la ini]iativa din 1988 a lui Gorbaciov
dup` apari]ia armei nucleare, for]ele aeriene de dezarmare unilateral`27.
44
Descurajarea terorismului din aer
|ntr-un alt context, mai pu]in relevant dar care \n Uganda, unde aeronava deturnat`, apar]in#nd
merit` men]ionat, puterea aerian` poate ac]iona companiei Air France, aterizase \nainte s` fie inter-
ca mijloc de descuarajare \mpotriva terori[tilor ceptat`28. Pe 10 octombrie 1985, cei patru terori[ti
care deturneaz` avioane [i folosesc pasagerii palestinieni care deturnaser` nava de pasageri
ostatici ca obiect de negociere pentru atingerea Achile Lauro au fost intercepta]i [i for]a]i
scopurilor lor politice. Acest gen de situa]ii s` aterizeze \n Sicilia de c`tre [ase avioane
de securitate a atins apogeul \n anii 80, dup` care, F-14 Tomcat decolate de pe portavionul Saratoga
ca urmare a m`surilor de \nt`rire a securit`]ii, apar]in#nd Flotei a VI-a, \n timp ce \ncercau s` scape
au diminuat, dar au revenit \n for]` [i cu efecte la bordul unui avion egiptean Boeing 737 cu des-
dezastruoase dup` 11 septembrie 2001. Contextele tina]ia Tunis. Aceast` ac]iune antiterorist`, \nde-
de securitate de aceast` natur` [ocheaz` opinia plinit` cu succes de for]ele aeriene, l-a determinat
public` [i bunul sim] prin cruzime, lipsa de sens pe pre[edintele Reagan s` declare c` ei (n.a. - de-
[i prin sentimentul general de insecuritate pentru turn`torii) pot fugi, dar nu se pot ascunde 29.
oamenii care c`l`toresc pe calea aerului oriunde
Deturnarea cursei Lufthansa din 13 octombrie 1973,
\n lume pentru afaceri, vacan]e etc. Faptul c` ele
cu 79 pasageri la bord, dup` un zbor derutant prin
r`m#n totu[i rare se datoreaz` cel pu]in \n parte
Orientul Mijlociu cu mai multe escale tehnice
\n]elegerii de c`tre poten]ialii terori[ti a riscului
la Roma, Cipru, Bahrain, Dubai, Emiratele Arabe
la care se expun din partea for]elor aeriene de pe tot
Unite, Aden, Yemenul de Sud, Mogadiscio,
mapamondul, capabile s` intercepteze aeronavele
s-a \ncheiat cu terori[tii uci[i sau captura]i de for]ele
deturnate, s` le for]eze aterizarea \ntr-o zon` aflat`
SAS (Special Air Service) britanice [i de c`tre
sub controlul for]elor de securitate [i, mai nou,
un comando vest-german30. Acela[i SAS pare
dup` 11 septembrie, chiar s` le doboare dac` avionul
deturnat devine o amenin]are pentru obiective s` fi inhibat complet posibilele deturn`ri ale aero-
terestre. Peste tot \n lume (mai pu]in probabil navelor britanice de c`tre IRA (Irish Republican
\n ]`rile care sprijin` terorismul), dup` atacurile Army). |n cazul zborului TWA 847, din iunie 1985,
din New York [i Washington, s-au luat m`suri deturn`torii au f`cut naveta \ntre Beirut [i Alger
speciale de securitate, inclusiv m`rirea num`rului pentru a evita interven]ia deta[amentului
de echipaje [i aeronave aflate \n alert` permanent, american aeropurtat Delta. Ancheta ulterioar`
gata s` decoleze \n cel mai scurt timp [i s` inter- a scos \n eviden]` faptul c` avioanele militare
cepteze aeronavele deturnate. Acesta este unul de interceptare ar fi putut for]a aterizarea avionului
din exemplele \n care puterea aerian` inhib` deturnat \n Europa unde terori[tii ar fi negociat
o posibil` amenin]are doar prin poten]ialul sù latent. de pe o pozi]ie mai slab` sau chiar s-ar fi predat.
Totu[i, atunci c#nd amenin]area se activeaz`, De[i aeronavele militare au decolat \n pu]ine
puterea aerian` trebuie aplicat` la r#ndul ei. situa]ii de securitate create de terori[ti, poten]ialul
|n 1976, de exemplu, israelienii au folosit for]ele lor, precum [i al for]elor speciale pe care le pot
aeriene pentru salvarea pasagerilor [i echipajului transporta rapid unde este nevoie, a ac]ionat
unui avion Airbus A-300, ]inu]i ostatici la Entebbe, ca un inhibitor puternic pentru terorismul aerian.
Descurajarea traficului aerian clandestin

Traficul de droguri, contrabanda sau orice alt deturn`rilor de avioane, simpla existen]` a puterii
transport clandestin pe calea aerului pot contribui, aeriene, capabil` \n orice moment s` descopere,
de asemenea, la crearea unui climat de insecuritate
s` intercepteze [i s` for]eze aterizarea \n zone
la nivel global. |n special \n cazul traficului de droguri
controlate sau chiar s` doboare \n anumite
este tentant` acoperirea distan]elor mari dintre
principalele locuri de produc]ie (America de Sud, circumstan]e justificate legal aeronavele infrac-
Asia) [i principalele pie]e de desfacere (Statele toare sau suspecte, ac]ioneaz` ca un inhibitor
Unite, Europa de Vest). Totu[i, ca [i \n cazul puternic pentru orice zbor clandestin.
45
PUTEREA AERIAN| CA FACTOR DE :NT|RIRE

A :NCREDERII RECIPROCE cazul Cer Deschis
Principalul impediment \n crearea unui mediu global mai sigur a fost \ntodeauna,
inclusiv ast`zi, lipsa \ncrederii reciproce. Oric#t ar p`rea de ciudat, puterea aerian`
s-a dovedit a fi un factor de \nt`rire a \ncrederii reciproce.
Tratatul Cer Deschis are o istorie lung`. Ideea dateaz` \nc` din 1955, c#nd pre[e-
dintele Eisenhower a f`cut o propunere referitoare la regimul unor zboruri de observare
deasupra teritoriilor statelor interesate s` promoveze \ncrederea [i stabilitatea. Contrar
inten]iilor declarate, ini]iativa Cer Deschis a fost privit` de ambele p`r]i (american`
[i sovietic`) drept un mijloc de spionaj militar de cea mai mare importan]`, benefic
\n special pentru Statele Unite care, la acel moment, se confruntau cu un deficit \n aceast`
direc]ie. |n consecin]`, din acest motiv, ini]iativa a fost inacceptabil` pentru Uniunea
Sovietic`31. Totu[i, statele care au ratificat tratatul au ini]iat programe de zboruri reciproce
[i principalul rezultat nu este culegerea de date, ci o important` cre[tere a nivelului
\ncrederii reciproce. Echipaje mixte, apar]in#nd unor na]iuni p#n` nu demult aflate
\n stare preconflictual`, zboar` acum \mpreun`, \mp`rt`[esc idei [i impresii. Aceasta
a spart \ntr-adev`r ghea]a ne\ncrederii, \n timp ce efectul \n planul culegerii de informa]ii
este cu totul irelevant, dac` mai exist`, cumva datorit` condi]iilor impuse (selectarea
zonelor survolate, a traiectelor, inspec]ia aeronavelor \nainte de zbor etc.). Ar trebui
intensificate eforturile pentru a convinge statele care manifest` reticen]` \n aderarea
la acest tratat. Dac` acesta se va dovedi un succes \n sensul \nt`ririi securit`]ii globale,
urm`torul pas ar putea fi M`ri Deschise (similar, cu echipaje mixte vizit#nd baze navale,
acum secrete, [i execut#nd misiuni \n comun) [i, de ce nu, Spa]iu Deschis ?!
PUTEREA AERIAN| :N CAZUL DEZASTRELOR

Viteza [i capacitatea de reac]ie fac din puterea aerian` cel mai adecvat mijloc pentru
un r`spuns prompt \n cazul unui dezastru cauzat natural sau artificial. Singurul eventual
impediment pentru o reac]ie rapid` la nivel interna]ional ar putea fi de natur` politic`
sau formal`. Totu[i, \n cazul unui dezastru natural serios, chiar [i o stare de tensiune
politic` nu mai poate juca un rol relevant. De exemplu, ca r`spuns la dezastrul provocat
de cutremurul din 17 august 1999 \n Turcia, care a ucis peste 30 000 de oameni, multe
state, inclusiv Grecia un vecin, prin tradi]ie, mai pu]in prietenos al Turciei
[i-au expediat imediat aeronavele militare cu provizii, medicamente, corturi, echipament
[i speciali[ti \n cùtare-salvare, \n zonele afectate. Cazuri similare de dezastre naturale
(cutremure, inunda]ii, erup]ii vulcanice, secete, incendii etc.) sau artificiale (accidente
la instala]ii chimice, biologice sau nucleare, crize umanitare etc.) au fost asistate
din aer, \n principal cu aeronave de transport [i elicoptere, la nivel na]ional
sau interna]ional sub egida Na]iunilor Unite, \ntr-un efort combinat cu alte agen]ii
sau organiza]ii neguvernamentale.
46
C|UTARE {I SALVARE
Un alt exemplu de utilizare a puterii aeriene \n contexte de securitate este cùtarea
[i salvarea, at#t la pace, c#t [i la r`zboi. |n ultimul caz (la r`zboi), constr#ngerile impuse
de ac]iunile inamicului au dus la m`suri speciale, adi]ionale, iar cùtarea [i salvarea
(SAR Search and Rescue) au devenit cùtare [i salvare de lupt` (CSAR Combat
Search and Rescue). Probabil cel mai mediatizat eveniment din aceast` categorie a fost
recuperarea c`pitanului american Scott OGrady, dup` ce a fost dobor#t \n Bosnia
\n iunie 1995, dar cea mai rapid` [i cea mai superb` demonstra]ie de pricepere la r`zboi
r`m#ne salvarea locotenentului Devon Jones dobor#t \n faza ini]ial` a campaniei
Desert Storm. Aceasta s-a produs \n c#teva minute de la dobor#rea avionului F-14
care executa o misiune TARPS (Tactical Air Reconnaissance Pod System) de c`tre o rachet`
irakian` SA-2. Imediat ce a aterizat (cu para[uta), Jones a stabilit leg`tura radio
cu echipajele de salvare, dar era \n pericol de a fi capturat de solda]ii irakieni care
se apropiau cu un camion. Pilo]ii a dou` avioane A-10 afla]i \n zon` au sesizat situa]ia,
au atacat camionul [i au ]inut ocupan]ii acestuia la distan]` p#n` c#nd a sosit elicopterul
de cùtare-salvare [i l-a recuperat pe Jones.
Mijloacele aeriene sunt prea scumpe pentru a fi achizi]ionate de agen]iile [i orga-
niza]iile civile care au nevoie de ele. Din aceast` cauz`, pretutindeni \n lume, for]ele
aeriene aloc` o parte din resursele lor, aeronave [i echipaje preg`tite corespunz`tor,
\n m`sur` s` intervin` \n orice clip` s` salveze oameni ajun[i \n situa]ii periculoase,
\n special \n zone greu accesibile (mun]i, de[ert, zone polare, jungl`, ap` etc.). Se poate
argumenta c` acest gen de situa]ii de securitate este o chestiune la scar` mic`, la nivel
individual sau grupuri mici de oameni. Dar multitudinea acestor cazuri la scar` mic`
le face relevante la nivel global. De exemplu, \n 1992, un an obi[nuit din acest punct
de vedere, aeronavele militare britanice de cùtare-salvare au fost solicitate s` ac]ioneze
\n 2 018 cazuri [i au salvat 1 387 de oameni afla]i \n pericol. Situa]ii [i statistici similare
sunt valabile [i pentru alte for]e aeriene. Este greu s` nu consider`m acest fapt un factor
de influen]` pozitiv` asupra securit`]ii globale (nemaivorbind de sentimentul de siguran]`
[i confort pe care \l are un pasager care zboar` sau navigheaz` oriunde pe aceast` planet`
[tiind c` exist` for]e gata s` intervin` imediat pentru salvarea lui \n caz de pericol).
IMPACTUL PUTERII AERIENE ASUPRA P|CII

Puterea aerian` influen]eaz` starea de pace cel pu]in \n aceea[i m`sur` \n care
influen]eaz` starea de r`zboi. Ea face pacea mai lung` [i mai stabil` prin descurajarea
amenin]`rilor, prin evitarea sau \nt#rzierea recurgerii la for]` p#n` c#nd nu mai exist`
alt` solu]ie. Chiar [i \n aceste condi]ii (de escaladare a for]ei), puterea aerian` scurteaz`
r`zboiul, descurajeaz` recurgerea la violen]` [i ac]ioneaz` ca inhibitor pentru multe
amenin]`ri globale cum sunt terorismul aerian, traficul aerian clandestin (droguri, arme,
contraband` etc.). Poate, de asemenea, s` fac` lumea mai sigur` printr-un r`spuns rapid
pentru cùtare [i salvare, evacuare medical` sau \n cazul dezastrelor. |n sf#r[it,
47
dar nu mai pu]in important, a[a cum cazul Cer Deschis a dovedit-o, puterea aerian`
poate ac]iona ca factor de \nt`rire a \ncrederii [i stabilit`]ii.
*
Caracteristicile puterii aeriene fac din aceasta un protector pentru securitatea global`
mai important dec#t echivalentele sale terestr` sau maritim`. Rolul sù de protector
pentru diferite obiective \n situa]ii/contexte de securitate a fost [i este la fel de relevant
at#t la pace, c#t [i la r`zboi [i influen]eaz` direct [i semnificativ aceste st`ri ale socialului.
Evolu]ia componentei verticale \n putere aerospa]ial` [i ulterior \n putere spa]ial`
sugereaz` c` rolul acesteia este \n continu` cre[tere.
Referin]e bibliografice
1. Daniel Moran, despre Puterea aerian` \n The Oxford Companion to Military History, editat
de Richard Holmes, Oxford, 2001, p. 15.
2. The Concise Oxford Dictionary of Current English, editat de Della Thompson, Clarendon Press,
Oxford, 1998, p. 29.
3. Daniel Moran, op. cit., p. 15.
4. Lt.-col. Charles Westenhoff, USAF, Military Air Power The CADRE Digest of Air Power, Opinion
and Thoughts, Air University Press, Maxwell Air Force Base, Alabama, 1990, p. 18.
5. Ibidem, p. 21.
6. Dr. Philip Towle \n The Dynamics of Air Power, editat de Group Captain Andrew Lambert
[i Arthur C. Williamson, Colegiul For]elor Aeriene Regale, Bracknell, 1996, p. 3.
7. Giovanni Manunta, Defining Security Diogenes Paper No. 1, Cranfield Security Centre, 2000, p. 7.
8. Ibidem, p. 14.
9. British Air Power Doctrine, MOD, 1999, p. 126.
10. Andrew G. B. Vallance, The Air Weapon Doctrines of Air Power Strategy and Operational Art,
Suffolk, 1996, p. 20.
11. Ibidem, p. 25.
12. Michael Paris, Winged Warfare The Literature and Theory of Aerial Warfare in Britain 1859-1917,
Manchester, 1992, p.17.
13. Sistemul TDL (Tactical Data Link) permite comunica]ia instantanee, digital`, \ntre aeronave,
pe de o parte, [i \ntre acestea [i operatorii de la sol, pe de alt` parte. Aceast` capacitate va avea
de departe mult mai multe consecin]e dec#t par la prima vedere asupra modului de ducere
a r`zboaielor viitoare. De exemplu, un avion izolat sau un satelit, de la o distan]` [i altitudine
sigure, cu to]i senzorii \n func]iune, poate men]ine pe to]i lupt`torii informa]i permanent cu ultimele
evolu]ii \n capul tactic, inclusiv pe cei de la sol afla]i \n procesul de refacere a capacit`]ii de lupt`.
14. Este posibil ca prima informa]ie despre rachetele sovietice dislocate \n Cuba s` fi venit de la un agent;
pentru a-i asigura mai departe acoperirea a fost invocat` capacitatea sateli]ilor de descoperire
(ceea ce este discutabil, pentru acel moment); ceea ce este sigur este c` localizarea exact`
[i mi[c`rile ulterioare ale rachetelor au fost monitorizate din aer cu avioane de cercetare strategic`
U-2 (vezi John Winton, Air Power at Sea 1945 to Today, Londra, 1987, p. 90).
15. Group Captain Andrew Lambert [i Arthur C Williamson (editori), op. cit., p. 7.
16. British Air Power Doctrine A-3000, MOD, 1999, p. 125.
17. William Borgiasz, The Strategic Air Command, Evolution and Consolidation of Nuclear Forces
1945-1955, Westport, Connecticut, Londra, 1996, p. 144.
18. Group Captain Andrew Lambert [i Arthur C. Williamson (editori), op. cit., p. 8.
19. Margaret Thatcher, The Downing Street Years, Londra, Harper Collins, 1993, p. 821, citat` de Group
Captain Andrew Lambert [i Arthur C. Williamson \n op. cit., p. 7.
48
20. British Air Power Doctrine A-3000, MOD, 1999, p. 127.
21. Andrew G. B. Vallance, op. cit., p. 25.
22. Baloanele au fost utilizate pentru observare \nc` din anul 1794 \n B`t`lia de la Fleurus.
23. Definit ca ac]iuni din aer \mpotriva ]intelor ostile at#t de aproape de for]e proprii \nc#t este
necesar` o integrare detaliat` a focului executat de mijloacele aeriene [i terestre (Brithish Air
Power Doctrine AP-3000, MOD, 1999).
24. Collins S. Gray and Geofrey Sloan, Geopolitics, Geography and Strategy, 1999.
25. Tom Clancy [i generalul Chuck Horner, op. cit., p. 351-352.
26. National Security Affairs, volumul 1, pct. 2, p. 32, citat de William S. Borgiasz, \n op. cit., p. 43, ca alter-
nativa B la Proiectul Solarium, orice avans al for]elor militare ale blocului sovietic dincolo
de grani]ele actuale ale acestuia s` fie considerat de c`tre USA ca declan[area r`zboiului general
\n care puterea total` a USA va fi folosit` pentru \nfr#ngerea URSS [i dizolvarea blocului sovietic.
Evident c` prin puterea total` men]ionat` \n citat se face referire la vectorii nucleari ai Coman-
damentului Aerian Strategic singurul disponibil la acel moment (1953).
27. B. Ramberg, Arms Control Without Negotiation: from the Cold War to the New World Order,
Londra, 1993, p. 1.
28. A.G.B. Vallance, op.cit., p. 147.
29. John Winton, Air Power at Sea, 1945, to Today, Londra, 1987, p. 186.
30. Peter Saint John, Air Piracy, Airport Security and International Terrorism Winning the War
against Hiijackers, Londra, Quorum Books, 1991, p. 30.
31. S. Koulik [i R. Kokovski, Conventional Arms Control Perspectives on Verification, SIPRI
(Stockholm Peace Research Institute), 1994, Oxford University Press, p. 158.
49
FOR}ELE SPECIALE
{I ROLUL ACESTORA |N AC}IUNILE MILITARE MODERNE
Colonel Nicolae DOHOTARIU
Locotenent-colonel Aurel DEACONU
Locotenent-colonel Mircea MUDURA
A
p`rute \n cel de-al doilea r`zboi mondial, un num`r de subunit`]i,
denumite comando, au fost destinate pentru executarea, \n diferite teatre
de ac]iune, a unor misiuni de cercetare [i executare a raidurilor. Ac]iunile
de succes ale celebrelor unit`]i britanice SAS au fost urmate de apari]ia [i \n armatele
altor ]`ri a for]elor de acest tip. Nu mai pu]in renumite sunt echipele Navy Seals (SUA)
ori Spetz Natz (Rusia).
Subunit`]ile for]elor speciale sunt preg`tite, echipate [i exclusiv antrenate pentru
atingerea unor obiective militare, politice, economice sau psihologice, utiliz#nd mijloace
neconven]ionale [i desf`[ur#ndu-[i activitatea \n mediu ostil sau \n zone sensibile
din punct de vedere politic. Acestea execut` misiuni pe \ntreg
spectrul opera]iunilor militare, independent sau \mpreun`
cu for]ele lupt`toare.
Caracteristici ale modului de ac]iune

Deoarece for]ele speciale sunt foarte bine instruite
[i opereaz` \n grupuri mici, ele sunt folosite cu prec`dere
\n misiuni ce nu pot fi \ndeplinite de c`tre unit`]i lupt`toare
regulate. De exemplu, nu se recomand` folosirea acestora
\n misiuni de ap`rare; echiparea, instruirea, \nzestrarea [i faptul c` efectivele lor sunt
relativ mici le fac total nepotrivite pentru astfel de misiuni.
Prezent`m \n continuare c#teva dintre caracteristicile modului de ac]iune al for]elor
speciale:
|n ceea ce prive[te capacitatea de reac]ie, aceste unit`]i sunt men]inute la un nivel
ridicat de alert`, pentru a r`spunde \n timp scurt situa]iilor la care sunt solicitate.
Preg`tirea lor se execut` \n condi]ii climatice dintre cele mai diferite, o mare parte
din echipament fiind deja \mpachetat [i preg`tit pentru misiune.
At#t din punct de vedere fizic, c#t [i psihologic, acestea au posibilitatea de a ajunge
\n ad#ncimea dispozitivului inamic. Sunt \n m`sur` s` fie desf`[urate \n zone de interes
strategic \n timp scurt [i sub acoperire. Odat` desf`[urate, datorit` mobilit`]ii
[i mijloacelor de comunicare, pot foarte u[or s` le fie \ncredin]ate orice misiuni. |n plus,
50
Conducere opera]ional`
acestea au [i ascendentul psihologic de a reprezenta o permanent` amenin]are
pentru inamic. Faptul c` ele pot opera \n spatele liniilor inamice sau numai teama
c` acestea pot fi desf`[urate diminueaz` mult resursele inamicului, acesta trebuind
s`-[i destine subunit`]i care s` contracareze aceast` amenin]are.
O dat` ce natura viitoarelor conflicte devine nesigur`, for]ele speciale trebuie
s` fie preg`tite s` se adapteze noilor circumstan]e, fiind \n m`sur` s` treac` relativ
u[or de la o misiune la alta. Aceasta implic` o competen]` sporit` \ntr-un spectru larg
de misiuni.
For]ele speciale reprezint` un r`spuns potrivit pentru situa]ii ce necesit` utiliz`ri
precise [i concentrate ale for]ei armate. Precizia cuprinde at#t componenta intelectual`,
c#t [i pe cea fizic`, remarc#ndu-se prin identificarea punctelor nevralgice, cheie
ale inamicului (pe care acesta le poate ascunde sau masca) ce pot fi lovite cu o acurate]e
chirurgical`, pentru evitarea pierderilor colaterale. Este modul cel mai eficace de lovire
a unor obiective foarte importante ale inamicului, ob]in#ndu-se, cu un efort sc`zut, efecte
deosebite.
Publicitatea asupra opera]iilor executate de for]ele speciale poate crea dificult`]i
din punct de vedere politic sau chiar un anumit grad de risc pentru opera]iile aflate
\n curs de desf`[urare. Pentru acest motiv, discre]ia reprezint` un factor vital.
Din punctul de vedere al comenzii [i controlului, se impune ca for]ele speciale
s` fie reprezentate la toate nivelurile de comand` la care sunt luate decizii asupra
\ntrebuin]`rii lor \n opera]ie. Elementele lor de comand` trebuie s` fie legate de cele
ale unit`]ilor de la nivel operativ [i tactic.
Factorii ce guverneaz` \ntrebuin]area for]elor speciale \n opera]ie/lupt` deriv`
dintr-o experien]` verificat`, cei mai importan]i const#nd \n:
➫ utilizarea lor \n misiuni deosebit de importante (cu impact operativ [i strategic);
➫ p`strarea comenzii lor la cel mai \nalt nivel posibil;
➫ accesul la surse optime de informa]ii;
➫ determinarea [i curajul \n lupt`.
Principii de \ntrebuin]are [i misiuni

|n consens cu cerin]ele lingvistice [i de instruire, grupurile de for]e speciale
\[i bazeaz` preg`tirea pe specificul regiunilor \n care vor ac]iona. |n cadrul grupurilor,
specializarea se detaliaz` p#n` la nivelul companiilor, ale c`ror deta[amente se con-
centreaz` asupra unei ]`ri sau, cel mult, dou` din zona de responsabilitate a unui teatru
de opera]ii. |n vederea planific`rii unei misiuni, deta[amentele sunt repartizate
comandantului teatrului de opera]ii.
Num`rul [i dimensiunea subunit`]ilor de for]e speciale ce vor sprijini o opera]ie
depind de misiune, inamic, teren [i de timpul avut la dispozi]ie \n vederea preg`tirii
acesteia. Corpul poate primi sprijinul for]elor speciale \n valoare de la o companie (av#nd
[ase deta[amente) p#n` la un batalion.
51
Coordonarea opera]iunilor speciale din f#[ia de ac]iune a corpului se execut`
\n cadrul G3, care r`spunde de sincronizarea opera]iunilor desf`[urate de for]ele speciale
cu misiunile corpului. |n condi]iile \n care se planific` [i se execut` acest tip de opera]iuni,
un reprezentant al for]elor speciale va \nainta comandantului corpului misiunile for]elor
speciale, capabilit`]ile [i limit`rile acestora, \n vederea elimin`rii suprapunerilor
din cadrul misiunilor corpului [i ale for]elor speciale.
Baz#ndu-ne pe experien]a ultimelor conflicte [i pe \nv`]`mintele desprinse
din acestea, vom identifica, \n continuare, misiunile \ncredin]ate acestor unit`]i. Astfel,
\n timpul r`zboiului din Golf, Corpurile V, VII [i XVIII ale SUA au fost sprijinite de dou`
grupuri ale for]elor speciale \n \ndeplinirea urm`toarelor misiuni: cercetare special`
de-a lungul grani]ei dintre Iraq [i Arabia Saudit`; activit`]i neconven]ionale const#nd
\n preg`tirea rezisten]ei kurzilor iraqieni; misiuni de ac]iune direct` pentru descoperirea
[i distrugerea instala]iilor de lansare a rachetelor operativ-tactice SCUD.
Misiunile for]elor speciale se \ntind pe o plaj` relativ larg`, \n principal acestea
fiind:
R`zboiul neconven]ional. Prin acest termen se acoper` un spectru larg
de opera]ii militare [i paramilitare ce se desf`[oar` \n teritoriul de]inut sau controlat
de inamic ori \n zone sensibile din punct de vedere politic. De asemenea, prin aceast`
misiune sunt acoperite [i opera]iile adiacente ca: lupta de gheril`, evad`ri, diferite ac]iuni
subversive, sabotaje sau alte activit`]i desf`[urate sub acoperire ori clandestine. Aceste
activit`]i, care sunt cel mai frecvent conduse de for]e indigene, sunt \ns` organizate,
antrenate, sprijinite [i dirijate de for]ele speciale.
Ac]iunea direct`. Aceast` misiune se poate desf`[ura at#t \n mod deschis
asupra trupelor inamicului, c#t [i sub acoperire. Obiectivul \l constituie capturarea,
deteriorarea ori distrugerea unui obiectiv sau recuperarea personalului [i/sau a mate-
rialului, pentru \ndeplinirea misiunilor operative sau strategice. Acestea sunt caracterizate
prin durat` scurt` [i ac]iuni ofensive executate pe scar` mic`. Aceste ac]iuni pot necesita
raiduri, ambuscade, min`ri, iluminarea (laser sau cu alte dispozitive pentru muni]ia
de \nalt` precizie) a obiectivelor importante, sprijinirea ac]iunilor desf`[urate sub acoperire
[i chiar conducerea unor opera]iuni de sabotaj care au loc pe teritoriul inamicului.
Cercetarea specializat`. Prin acest tip de misiune, for]ele speciale se infil-
treaz` \n spatele liniilor inamicului, pentru a furniza comandantului teatrului de opera]ii
informa]ii referitoare la inamic, teren, popula]ie etc. Prin observare, dar [i prin folosirea
altor metode de culegere a informa]iilor, se verific` datele referitoare la capabilit`]ile
inamicului, inten]iile [i activit`]ile acestuia. Prin aceste tipuri de activit`]i, se culeg
informa]ii relativ la datele demografice, meteorologice, la re]eaua hidrografic` sau se eva-
lueaz` efectele loviturilor proprii asupra unor categorii de obiective.
Combaterea terorismului. Aceasta se desf`[oar` prin m`suri ofensive,
destinate a interzice, a descuraja [i a reac]iona la amenin]area terorist` ori s` previn`
sau s` solu]ioneze incidentele teroriste.
De asemenea, pot desf`[ura [i alte misiuni, care pot fi cuprinse \n cadrul r`zboiului
de coali]ie, de asisten]` umanitar` [i civic`, implicare \n misiuni de limitare a r`sp#ndirii
armelor de nimicire \n mas` etc.
52
Ac]iunile for]elor speciale difer` de cele ale unit`]ilor lupt`toare prin urm`toarele
caracteristici:
➫ gradul de acceptare a riscului fizic [i politic;
➫ gradul relativ de independen]` fa]` de sprijinul acordat de c`tre trupele proprii;
➫ interdependen]a dinamic` a unor mijloace de cercetare [i informare.
Ac]iunile for]elor speciale permit comandantului for]ei (corpului) ca, prin \ntre-
buin]area unor unit`]i de dimensiuni relativ mici, s` loveasc` obiectivele importante.
Desf`[urarea evenimentelor din Afganistan scoate \n eviden]` rolul deosebit
al for]elor speciale \n preg`tirea opera]iilor [i \n atingerea obiectivelor politice [i militare
ale acestei campanii. De[i \ntrebuin]area lor \n lupt` nu a fost f`cut` public` de la \nceput,
ulterior chiar a fost negat`, totu[i, succesul ac]iunilor militare ale for]elor aliate \mpotriva
re]elei teroriste din Afganistan se bazeaz` pe ac]iunile acestor for]e. Asupra rezultatelor
din conflictul aflat \n desf`[urare nu este \nc` posibil s` se fac` o evaluare de detaliu
a \ntregului spectru de misiuni ale acestor for]e, \ns` ocuparea aeroporturilor [i a comu-
nica]iilor de importan]` strategic` reprezint` doar c#teva dintre cele mai notabile reu[ite.
Iar informa]iile potrivit c`rora alte subunit`]i se afl` \n desf`[urare \n alte puncte strategice
de pe glob indic` posibilele zone de ac]iune \n viitoarele conflicte.
53
MANAGEMENTUL INFORMA|IEI
element de importan\[ major[
în luarea deciziei
Locotenent-colonel Radu UNGUREANU
Maior Viorel RO{
A
ctualul mediu strategic, flexibil [i complex, presupune existen]a
unor structuri militare opera]ionale, capabile s` se adapteze
[i s` r`spund` rapid [i eficient la schimb`rile care apar permanent
în domeniul de manifestare a fenomenului militar. Armatele secolului XXI se vor baza,
în egal` m`sur`, pe existen]a unor structuri de comand` [i unit`]i flexibile, structurate
în func]ie de scopurile misiunilor încredin]ate, precum [i pe infrastructuri de management
al informa]iiilor capabile s` proceseze [i s` asigure prompt [i eficace necesarul de date
pentru luarea, în timp util, a deciziilor la toate nivelurile ierarhice.
Tot mai mul]i speciali[ti apreciaz` c`, pe m`sur` ce sis-
temele informa]ionale se di- versific`, î[i poten]eaz` capa-
cit`]ile [i se extind în toate componentele societ`]ii umane
[i, implicit, în domeniul militar, vom traversa o nou`
frontier` era informa- ]ional`, care va caracteriza
secolul XXI. Factorii informa]ie, respectiv cunoa[tere,
ca resurse strategice, cap`t` ast`zi o importan]` din ce în ce
mai mare în ob]inerea succesului în opera]iunile militare.
De aceea, instrumentele erei informa]ionale vor deveni, în scurt timp,
componente esen]iale ale câmpului de lupt` modern, scopul întrebuin]`rii acestora
constituindu-l asigurarea suprema]iei informa]ionale, adic` a unui avantaj informa]ional
substan]ial fa]` de adversar, prin manipularea, exploatarea [i controlul informa]iei.
Aceste aspecte vor genera schimb`ri majore în natura viitoarelor conflicte, ceea
ce va determina apari]ia unor doctrine [i strategii, complet noi, care, la rândul lor,
vor presupune apari]ia unor structuri militare capabile s` ac]ioneze în acest mediu.
În acela[i sens, impactul volumului imens [i al vitezei de circula]ie a datelor din era
informa]ional` va revolu]iona sistemul de conducere al opera]iilor militare.
Informa]iile, exploatate [i dirijate corespunz`tor, pot contribui decisiv la prevenirea
apari]iei unor crize sau la câ[tigarea unui r`zboi. Acest poten]ial este îns` foarte fragil,
existând posibilitatea modific`rii radicale a raportului de for]e pe câmpul de lupt`,
54
în func]ie de modul de prelucrare [i utilizare a informa]iilor aflate la dispozi]ie: o infor-
ma]ie adecvat`, dobândit` [i folosit` eficient poate aduce victoria; aceea[i informa]ie,
interpretat` gre[it sau blocat` la un moment dat, din diferite motive, obiective
sau subiective, poate provoca un e[ec.
Pe timp de pace, importan]a managementului informa]iilor cre[te substan]ial
la nivelul structurilor opera]ionale. Existen]a, la momentul oportun, a unor evalu`ri
corecte a evolu]iei situa]iei interna]ionale din zona de interes strategic, combinat`
cu abilitatea liderilor militari de a gestiona situa]iile de criz`, va permite acestora
s` decid` [i s` ac]ioneze mult mai operativ pentru identificarea, localizarea [i deter-
minarea factorilor de risc [i a amenin]`rilor la adresa securit`]ii na]ionale, în scopul
prevenirii surprinderii [i stabilirii m`surilor optime de reac]ie.
În acest sens, la nivelul Statului Major General, Centrul Opera]ional de Conducere
Militar` (COCMIL) reprezint` structura opera]ional` care conduce ansamblul de m`suri
de asigurare strategic` [i care monitorizeaz`, în permanen]`, evolu]ia situa]iei
politico-militare, sociale, economice etc. din spa]iul de interes strategic al României,
în scopul sesiz`rii apari]iei factorilor de risc [i a amenin]`rilor la adresa securit`]ii
na]ionale [i prevenirii surprinderii, prin executarea avertiz`rii [i în[tiin]`rii oportune
a sistemului militar, precum [i prin propunerea primelor m`suri de prevenire, limitare
[i solu]ionare a unor situa]ii de criz`.
Structura de specialitate în domeniul manage-
mentului informa]iilor, existent` în cadrul
COCMIL are, în principal, urm`toarele
responsabilit`]i: centralizarea, filtra-
rea, analiza [i evaluarea informa-
]iilor cu caracter politico-militar
din zona de interes strategic a
României; determinarea indiciilor
privind apari]ia factorilor de risc
[i a amenin]`rilor la adresa securi-
t`]ii na]ionale, ca [i elaborarea de
prognoze, pe termen scurt [i mediu,
relativ la evolu]ia situa]iei politico-militare inter-
na]ionale; asigurarea elementelor de analiz`,
evaluare [i prognoz` necesare factorilor de decizie din Statul
Major General pentru luarea deciziilor în domeniile ges-
tion`rii crizelor, realiz`rii m`surilor de asigurare strategic` la pace
[i pentru conducerea ac]iunilor militare în situa]ii de criz`.
Aceast` structur` reprezint` elementul cheie din cadrul fluxului informa]ional
opera]ional din COCMIL, la nivelul c`ruia se centralizeaz` un volum foarte mare
de informa]ii, cu implica]ii în mediul militar, de la diferite surse de informare specializate
ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, ale altor ministere cu responsabilit`]i în domeniul
informativ, precum [i din alte surse deschise.
55
Centrul Opera]ional de Conducere Militar` centralizeaz` [i proceseaz` informan]ii
de la urm`toarele surse principale:
surse primare [i secundare interne, din cadrul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale:
➫ elemente de cercetare la trupe din cadrul Direc]iei Cercetare;
➫ elemente de r`zboi electronic [i cercetare din cadrul categoriilor de for]e armate;
➫ structuri opera]ionale care execut` serviciul de lupt` permanent;
➫ elemente informative din cadrul Direc]iei Generale de Informa]ii a Armatei (DGIA);
surse deschise:
➫ elemente mass-media (posturi de radio [i de televiziune, publica]ii etc.);
➫ re]eaua Internet.
În general, informa]iile provenite de la sursele primare sunt informa]ii brute,
neprelucrate, care î[i p`streaz` structura [i con]inutul originale, f`r` s` con]in` elemente
de analiz`. Informa]iile provenite de la sursele secundare sunt informa]ii prelucrate,
care con]in [i elemente de analiz` primar`.
Centrul Opera]ional de Conducere Militar` nu proceseaz` tot spectrul de informa]ii
politico-militare din mediul informa]ional global, ci numai pe cele care au impact imediat
asupra situa]iei interna]ionale [i care determin` modific`ri în spa]iul de interes strategic
al României. Pe baza acestor informa]ii, Centrul execut` conducerea opera]ional`
a for]elor din subordine [i \nainteaz` propuneri Statului Major General pentru luarea
deciziilor [i desf`[urarea unor ac]iuni de r`spuns adecvate, în concordan]` cu tendin]ele
de evolu]ie a factorilor de risc [i a situa]iilor de criz` din zona de interes strategic.
Sfera de interes informa]ional a COCMIL cuprinde date [i informa]ii din zona
de interes strategic a României referitoare la:
apari]ia [i evolu]ia unor zone posibile care afecteaz` securitatea regional` [i global`;
de risc, criz` [i conflict, în special în zona de pro- modul de receptare în strìn`tate a ima-
ximitate, cauzele acestora, p`r]i implicate, posi- ginii [i credibilit`]ii ]`rii noastre [i a armatei
bilit`]i de interna]ionalizare [i extindere; sale;
desf`[urarea unor ac]iuni de natur` mili- preg`tirea [i desf`[urarea aplica]iilor
tar` [i non-militar` ce contravin intereselor na]ionale [i multina]ionale, inclusiv la nivel
na]ionale ale statului român; NATO/PfP [i UEO: denumire, tem`, scopuri,
planificarea [i executarea unor ac]iuni etape, participan]i, zon` de desf`[urare, con-
pentru solu]ionarea situa]iilor de criz`, ope- ducere, tehnic` nou folosit`, concluzii etc.;
ra]iuni multina]ionale de sprijin al p`cii etc. schimb`ri în structur` [i dislocarea for-
de c`tre alte state, alian]e sau organisme ]elor armate, principiile de întrebuin]are
interna]ionale (regionale), ca [i reac]iile comu- a acestora în caz de agresiune armat`;
nit`]ii interna]ionale fa]` de asemenea ac]iuni; preg`tirea [i/sau desf`[urarea unor
ini]iative europene (euroatlantice), ac]iuni teroriste sau manifest`ri extremiste
la nivelul regional sau subregional, care influen- care ar putea viza subminarea suveranit`]ii,
]eaz` securitatea militar` a României; a unit`]ii, integrit`]ii teritoriale, a independen]ei
\ncheierea unor acorduri, alian]e [i tratate [i ordinii de drept a statului român, precum
[i adoptarea de c`tre unele state a unor pozi]ii [i limitarea accesului la unele surse vitale.
De asemenea, COCMIL centralizeaz` [i stocheaz` informa]ii referitoare la orga-

nizarea, structura, înzestrarea [i întrebuin]area în opera]ii a diferitelor categorii de for]e
56
armate, la caracteristicile tehnico-tactice ale echipamentelor [i tehnicii de lupt`,
caracteristicile geografico-militare ale zonelor cu un poten]ial ridicat de risc în generarea
unor crize etc., pentru crearea [i dezvoltarea unei baze de date, indispensabil` în procesul
de analiz`, evaluare [i prognoz`.
Necesarul de informa]ii, natura acestora, direc]iile prioritare în domeniu sunt va-
riabile [i se adapteaz` permanent în func]ie de evolu]ia situa]iei militare [i militar-politice
interna]ionale sau de priorit`]ile stabilite la nivelul armatei la un moment dat.
În acest sens, Centrul Opera]ional de Conducere Militar` determin` priorit`]ile
informative pentru structurile subordonate, propune modalit`]i de cooperare cu celelalte
structuri specializate pentru completarea necesarului de informa]ii [i variante de realizare
a fluxului informa]ional. O variant` a fluxului informa]ional la nivelul COCMIL este
prezentat` mai jos.
La nivel opera]ional, managementul informa]ional reprezint` un ansamblu complex

de activit`]i desf`[urate în scopul asigur`rii informa]iilor [i elementelor de analiz`,
evaluare [i prognoz` privind dinamica evolu]iei mediului politico-militar, necesare
factorilor de decizie din Statul Major General pentru luarea hot`r#rilor în domeniul
gestion`rii crizelor, al realiz`rii m`surilor de asigurare strategic` la pace [i pentru
conducerea ac]iunilor militare în situa]ii de criz` [i la r`zboi.
În principiu, managementul informa]ional presupune parcurgerea urm`toarelor
etape:
centralizarea, filtrarea [i analiza primar` a materialelor informative primite
[i sortarea acestora pe domenii de interes;
57
analiza con]inutului informa]iilor, verificarea gradului de veridicitate [i evaluarea
valorii informa]ionale a acestora;
stabilirea succesiunii temporale logice a informa]iilor referitoare la fiecare situa]ie
monitorizat`;
evaluarea, din punct de vedere militar/politico-militar, a evolu]iei evenimentelor
[i/sau a situa]iilor;
identificarea indiciilor privind implica]iile probabile/posibile asupra securit`]ii
na]ionale a României [i elaborarea de prognoze privind evolu]ia acestor eveni-
mente/situa]ii;
elaborarea de documente informative periodice [i punerea acestora, în timp util,
la dispozi]ia factorilor militari de decizie pentru a fi utilizate în procesul preg`tirii
[i conducerii ac]iunilor militare.
Analiza informa]iilor [i evaluarea evenimentului/situa]iei operative sunt dou`
activit`]i interdependente care se desf`[oar`, de regul`, concomitent. O percepere
corect` a semnifica]iei reale a conflictului sau a crizei are o importan]` crucial` pentru
o bun` gestionare a acestora. De aceea, este necesar ca cele dou` procese s` r`spund`
la probleme referitoare la stabilirea leg`turilor logice între diferitele informa]ii,
la descrierea evenimentelor [i evolu]ia acestora, la identificarea factorilor relevan]i
care au generat apari]ia tensiunilor [i a instabilit`]ii în zona respectiv`, ca [i a p`r]ilor
implicate în criz`/conflict [i a factorilor de putere din zon`, la identificarea obiectivelor
[i a intereselor diferitelor p`r]i implicate \n conflict, efectele reac]iilor comunit`]ii
interna]ionale fa]` de evenimentele în curs de desf`[urare, la evaluarea capacit`]ilor
p`r]ilor implicate în conflict pentru atingerea obiectivelor propuse, ca [i evaluarea
implica]iilor [i a posibilelor riscuri la adresa securit`]ii na]ionale a României.
Concluziile acestui proces de analiz` [i evaluare, combinate cu alte date [i informa]ii
despre p`r]ile implicate în evenimentele monitorizate, cuprinse în baza de date intern`,
vor fi întrebuin]ate în elaborarea de prognoze pe termen scurt [i mediu privind tendin]ele
de evolu]ie a evenimentelor politico-militare. Prognozele pe termen scurt elaborate
la nivelul COCMIL trebuie s` dea r`spuns la probleme precum: ac]iunile probabile
ale p`r]ilor implicate în criz`/conflict [i tendin]ele de evolu]ie imediat` a evenimentelor;
reac]iile militare [i/sau non-militare posibile ale comunit`]ii interna]ionale; modalit`]i
de prevenire a extinderii [i/sau interna]ionaliz`rii st`rilor de criz`; apari]ia unor riscuri
imediate asupra securit`]ii na]ionale a României [i stabilit`]ii statului român. Prognozele
pe termen mediu con]in probleme referitoare la: condi]iile în care st`rile de tensiune
pot degenera în st`ri de criz` [i, ulterior, în conflicte deschise; tendin]ele de extindere
a zonelor de criz` [i consecin]ele asupra stabilit`]ii regionale/interna]ionale; constituirea
unor alian]e, coali]ii; posibilitatea declan[`rii, caracterul, desf`[urarea [i urm`rile
conflictelor militare; caracteristicile viitoarelor ac]iuni de lupt` ale for]elor armate
implicate în conflict; condi]iile [i posibilit`]ile de implicare a ]`rii noastre în conflict;
existen]a unor efecte pe termen mediu [i lung asupra securit`]ii na]ionale a României
[i a stabilit`]ii statului român.
58
Rezultatul final al activit`]ilor de management al informa]iilor, la nivelul COCMIL,
îl reprezint` elaborarea documentelor informative periodice. Principalele tipuri de docu-
mente informative, în func]ie de con]inutul [i periodicitatea acestora, sunt:
➫ inform`ri operative date [i informa]ii cu grad mare de urgen]`, care se transmit
cu prioritate, în timpul cel mai scurt posibil;
➫ inform`ri curente informa]ii, concluzii [i evalu`ri referitoare la situa]ii operative
concrete, pe o perioad` scurt`, de regul` o zi;
➫ rapoarte [i sinteze informative documente cu informa]ii, concluzii, date
de evaluare [i prognoz` relative la situa]ii operative concrete sau la situa]ia politico-mili-
tar` interna]ional` de ansamblu, pentru perioade variabile, în func]ie de solicit`rile
factorilor de decizie.
Este bine cunoscut faptul c` unele din principalele caracteristici ale informa]iei
sunt oportunitatea, precizia [i gradul de perisabilitate. În societatea informa]ional`
în care trìm, volumul [i ritmul de apari]ie [i vehiculare a informa]iilor cresc în mod
constant, iar valoarea unei informa]ii depinde într-o m`sur` deosebit` de modul în care
este utilizat` [i de rapiditatea cu care este pus` la dispozi]ia celor care au nevoie de ea.
De aceea, documentele elaborate în cadrul Centrului trebuie s` fie redactate într-un
format clar [i precis [i distribuite, în timp util, structurilor din Statul Major General,
structurilor subordonate acestuia [i altor institu]ii centrale cu atribu]ii în domeniul ap`r`rii
na]ionale, pentru a permite acestora adoptarea unor decizii bazate pe cunoa[terea
cât mai exact` a situa]iilor operative.
59
SUPRAVEGHEREA NUCLEARq,
BIOLOGICq {I CHIMICq
LA PACE {I ÎN SITUA}II DE CRIZq
Maior Cornel DELIU
Maior Vasile CRISB~{AN
P
ericolele reprezentate de riscurile [i amenin]`rile NBC, care pot fi generate
din exteriorul sau interiorul teritoriului na]ional, au dus la necesitatea
cre`rii în Armata României a unui sistem pentru realizarea supravegherii
NBC. Sistemul are în vedere rezolvarea acestei m`suri a ap`r`rii NBC, pentru toate
unit`]ile militare, pe timpul disloc`rii lor pe teritoriul na]ional.
Organizarea [i func]ionarea sistemului vizeaz` culegerea [i evaluarea datelor
referitoare la producerea emisiilor de substan]e chimice toxice industriale (SCTI),
a debitelor mici ale dozelor absorbite (DMDA) [i a toxinelor biologice industriale (TBI)
în urma disemin`rii necontrolate a mijloacelor letale neconven]ionale
sau a întrebuin]`rii armelor de distrugere \n mas` NBC
(ADMNBC). Finalitatea procesului supravegherii NBC
se reg`se[te în determinarea nivelului real de pe-
ricol NBC pe teritoriul na]ional [i avertizarea opor-
tun` a for]elor armate [i a popula]iei, în vederea
lu`rii m`surilor necesare pentru protec]ia acestora.
Sistemul supravegherii NBC î[i propune îndeplinirea unor
misiuni prin care s` se realizeze gestionarea eficient` a situa]iilor po-
ten]iale de pericol, monitorizarea dinamicii acestora, determinarea în timp util
a producerii unor cazuri de contaminare, natura, dar [i prevenirea \n zonele poten]iale.
Amplasarea dispozitivului pentru realizarea supravegherii NBC are în vedere
dispunerea obiectivelor de risc NBC din teritoriul na]ional [i din proximitatea acestuia.
Astfel, sistemul subordoneaz` unit`]i militare dislocate în apropierea obiectivelor
de risc NBC de pe teritoriul na]ional [i care au capacit`]i pentru determin`ri NBC.
În afara acestora, în infrastructur` se mai reg`sesc elemente de interven]ie pentru
acoperirea unor zone din teritoriul na]ional în care nu sunt dislocate unit`]i militare.
Pentru asigurarea exactit`]ii determin`rilor NBC, este planificat un sistem de cooperare
cu alte institu]ii care au un obiect de activitate asem`n`tor [i care sunt dotate cu echi-
pamente [i programe performante în domeniu. Realizarea cooper`rii cu aceste institu]ii
60
va asigura ob]inerea în timp real a datelor, în special din zonele în care nu sunt dislocate
unit`]i militare, precum [i confirmarea acestora prin posibilit`]ile sistemului propriu.
Oportunitatea ob]inerii datelor va asigura luarea deciziilor [i avertizarea trupelor în timp
scurt, determinând astfel operativitatea sistemului.
Transmiterea informa]iilor de la elementele de execu]ie se realizeaz` prin soft-urile
de preluare de la tehnica prin care se fac, în mod nemijlocit, determin`rile [i prin folosirea
unor magistrale de transport al acestora. Soft-ul trebuie s` ofere compatibilitate
între regimul de func]ionare a aparaturii sau ritmul [i caracteristicile de punere la dispozi]ie
a informa]iilor [i posibilit`]ile de func]ionare a magistralelor care ulterior asigur`
circula]ia informa]iei. Sunt planificate, \ntr-o cuprindere asem`n`toare, posibilit`]ile
de preluare a informa]iilor [i de la institu]iile cu care se coopereaz`. Soft-ul final
pentru prelucrarea informa]iilor asigur` o evaluare continu` a situa]iilor produse.
În aceast` baz` se realizeaz` ulterior avertizarea unit`]ilor [i a marilor unit`]i
despre producerea situa]ilor cu semnifica]ie NBC.
Sistemul de supraveghere [i avertizare NBC func]ioneaz` permanent, la pace
[i în situa]ii de criz`, când datele la dispozi]ie sau valorile determinate fac obiectul
monitoriz`rii nemijlocite. Îndeplinirea misiunilor supravegherii NBC este asigurat`
prin ac]iunea convergent` a componentelor sistemului pentru conducere, analiz`,
prognoz` [i execu]ie.
Operativitatea sistemului se realizeaz` prin asigurarea conducerii administrative.
Aceasta se exercit` de c`tre Statul Major General, statele majore ale categoriilor
de for]e armate, comandamentele corpurilor de armat`, ale unit`]ilor [i marilor unit`]i
care subordoneaz` for]ele din sistem. Conducerea opera]ional` este exercitat` de c`tre
[eful Statului Major General, prin Biroul Analiz`, Evaluare [i Conducere a Sistemului
de avertizare NBC din Centrul Opera]ional de Conducere Militar` (COCMIL).
Tot la acest nivel func]ioneaz`, în cadrul COCMIL, Punctul de Analiz` [i Prognoz`,
unde sunt rezolvate, prin proceduri specifice, etapele de analiz` [i prognoz` a situa]iilor
produse. Executarea nemijlocit` a determin`rilor pentru ob]inerea datelor cu semni-
fica]ie NBC este realizat` de c`tre elementele de execu]ie din sistem. Acestea sunt
subunit`]ile de control [i cercetare NBC, punctele fixe permanente dotate cu senzori pentru
detec]ie [i echipele mobile de interven]ie. Acestea din urm` pot îndeplini [i misiuni
în situa]ia producerii evenimentelor ecologice. For]ele [i mijloacele care execut`
supravegherea NBC intr` în serviciul de lupt` concomitent sau gradual, în func]ie
de locul, natura [i dimensiunea amenin]`rii sau a evenimentului NBC. Acestea execut`
serviciul în ture de 24 de ore, timp în care sunt în m`sur` s` îndeplineasc`
misiunile specifice.
61
SUPRAVEGHEREA ELECTRONICQ
|N CADRUL SERVICIULUI DE LUPTQ
Colonel Constantin IONESCU
Locotenent-colonel Constantin DERSCANU
U
ltimele dou` decenii au marcat o dezvoltare impetuoas` \n domeniul [tiin]ei
[i tehnologiei, care a dus la informatizarea [i electronizarea societ`]ilor
moderne [i, implicit, a armatei.
Astfel, în plan militar s-a produs proliferarea în mas` a armamentului de înalt`
precizie, comandat electronic, precum [i dezvoltarea sistemelor electronice integrate
de comand`, control, comunica]ii, computere [i informa]ii (C4I), cu elemente ce asigur`
desf`[urarea ac]iunilor militare moderne.
Armatele î[i bazeaz` mobilitatea, viteza de reac]ie [i capacitatea de distrugere
pe folosirea integrat` a mijloacelor electronice [i a mijloacelor de foc. Dintre acestea,
mijloacele electronice sunt cele care asigur` [i condi]ioneaz` ob]i-
nerea, prelucrarea [i transmiterea unui volum complet de infor-
ma]ii, optimizarea conducerii trupelor [i dirijarea armamentului
la scara timpului real, ampli- ficând puterea mijloacelor
de foc prin precizie, oportunitate [i eficien]`.
Concomitent s-au dezvoltat procedee, metode [i mij-
loace tot mai perfec]ionate de lupt` cu armamentul dirijat
[i sistemele electronice (C4I), ceea ce a determinat o confruntare
continu` în utilizarea undelor electromagnetice [i eforturi deosebite
pentru asigurarea protec]iei [i a stabilit`]ii acestor sisteme.
În cadrul r`zboiului s-a produs o deplasare a efortului c`tre latura electronico-infor-
ma]ional` ce se desf`[oar` tot mai extins în spectrul electromagnetic, iar capacitatea
militar` a statelor a devenit tot mai dependent` de factorul informa]ional, de posibilit`]ile
de culegere, prelucrare, transmitere, utilizare [i protejare a informa]iilor, precum
[i de posibilit`]ile de interzicere a utiliz`rii informa]iilor de c`tre adversar.
În aceste condi]ii, r`zboiul electronic a cunoscut o dezvoltare deosebit` în planul
folosirii concep]iei, procedeelor [i al mijloacelor de ducere a ac]iunilor pe timp de pace,
\n situa]ii de criz` [i de r`zboi.
R`zboiul electronic a devenit forma principal` de confruntare pentru ob]inerea
suprema]iei prin utilizarea spectrului electromagnetic [i a întrebuin]`rii tehnicii
62
electromagnetice cu diferite destina]ii, el constituind un factor important al realiz`rii
securit`]ii electronice, ce presupune libertate de ac]iune în folosirea spectrului
electromagnetic, stabilirea sistemelor electromagnetice ce asigur` activit`]ile economice,
sociale, politice [i militare ale ]`rii.
Lupta în spectrul electromagnetic, confruntarea pe t`râmul cunoa[terii
constituie factorul cel mai important al puterii adversarului care, perfec]ionat [i dezvoltat,
va suplini cu prisosin]` limitele impuse în cantitatea de for]e [i mijloace.
Intrarea în func]iune, începând cu 01.10.1995, a Sistemului Operativ de Conducere
a R`zboiului Electronic (SOCRE), cuprinzând serviciul [i posturile operative ale Statului
Major General [i ale statelor majore ale categoriilor de for]e armate, precum [i punctele
de comand` operative ale unit`]ilor de r`zboi electronic subordonate, a creat cadrul
regulamentar pentru centralizarea, analiza [i evaluarea situa]iei electronice din zonele
de interes [i responsabilitate pentru conducerea operativ` a for]elor [i mijloacelor
de r`zboi electronic din serviciul de lupt`.
Procesul de redimensionare [i restructurare a For]elor Armate ale României
a determinat, pe lâng` constituirea unor structuri ac]ionale noi For]ele de Supraveghere
[i Avertizare Timpurie (FSAT) [i For]ele de Ac]iune în Situa]ii de Criz` (FASC),
[i revederea principiilor [i a concep]iei de conducere a for]elor la pace, \n situa]ii
de criz` [i de r`zboi. Astfel, din 1 martie 2001, prin redefinirea opera]ional` a Centrului
Opera]ional pentru Situa]ii de Criz` a fost înfiin]at Centrul Opera]ional de Conducere
Militar` (COCMIL), structur` cu un spectru l`rgit de activit`]i specifice.
În cadrul COCMIL func]ioneaz` Biroul Operativ R`zboi Electronic, care reprezint`
organul de specialitate cu atribu]ii în conducerea r`zboiului electronic din serviciul de lupt`,
organizat s` func]ioneze potrivit prevederilor de organizare [i atribu]iilor acestui centru.
SOCRE este constituit din elemente de conducere opera]ional`, precum [i din ele-
mente de execu]ie de r`zboi electronic care desf`[oar` serviciul de lupt` supravegherea
electronic`. Elementele de execu]ie con]in, la r#ndul lor, for]e [i mijloace specializate
de r`zboi electronic, destinate s` execute serviciul de lupt` supravegherea electronic`.
Prin întrebuin]area sistemelor electronice, r`zboiul electronic, ca form` de confruntare
în utilizarea spectrului electromagnetic, cunoa[te o dezvoltare deosebit` în planul
concep]iei, al procedeelor, mijloacelor [i tehnologiilor de execu]ie.
Ca procedur` opera]ional` din cadrul formelor [i metodelor de ac]iune prin care
elementele de conducere, for]ele [i mijloacele de execu]ie îndeplinesc misiunile stabilite
în cadrul serviciului de lupt`, una din misiunile de baz` ce-i revine Biroului Operativ
R`zboi Electronic este supravegherea spectrului electromagnetic pentru cunoa[terea
permanent` a situa]iei electronice [i determinarea amenin]`rilor probabile [i imediate.
Pentru îndeplinirea misiunilor în timp de pace [i în situa]ii de criz` (pân` la declararea
st`rii de asediu), începând cu data de 01.11.2001 au intrat în vigoare Instruc]iunile
privind conducerea [i executarea serviciului de lupt` în Armata României [i Instruc]iunile
63
privind conducerea [i executarea serviciului de lupt` în Armata României supravegherea
electronic`, instruc]iuni dup` care se ghideaz` [i este coordonat` întreaga activitate
a Biroului Operativ R`zboi Electronic.
Supravegherea electronic` reprezint` ansamblul activit`]ilor specifice de r`zboi
electronic care se execut` în spa]iul electromagnetic, pe timp de pace [i în situa]ii
de criz`, de c`tre for]ele [i mijloacele specializate de r`zboi electronic din Armata
României. Aceasta const` în identificarea, localizarea [i determinarea factorilor de risc
[i a amenin]`rilor din spa]iul electromagnetic, precum [i în desf`[urarea ac]iunilor
specifice de atac [i protec]ie electronic` împotriva sistemelor electronice [i armamentului
dirijat ale unui poten]ial adversar.
Supravegherea electronic` în cadrul serviciului de lupt` se execut` permanent,
în scopul prevenirii surprinderii strategice, punându-se un accent deosebit pe monitorizarea
activit`]ilor din spa]iul electromagnetic din zona de interes [i de responsabilitate,
a culegerii, prelucr`rii [i valorific`rii datelor [i informa]iilor pentru cunoa[terea perma-
nent` a situa]iei electronice la obiectivele din zona de interes.
În situa]ii de criz`, pe lâng` misiunile stabilite pe timp de pace, se pune un accent
deosebit pe monitorizarea, cu prioritate, a emisiunilor electromagnetice din zona de criz`.
Pentru îndeplinirea atribu]iilor pe linia supravegherii electronice, Biroul Operativ
R`zboi Electronic exercit` conducerea tuturor for]elor [i mijloacelor care execut`
supravegherea electronic`. Aceast` misiune este îndeplinit` de c`tre ofi]eri preg`ti]i
[i specializa]i în domeniul r`zboiului electronic, care execut` serviciul de lupt` prin ture
de serviciu în punctul de conducere al COCMIL.
Eviden]a capacit`]ii de lupt` a for]elor [i mijloacelor care execut` serviciul de lupt`
supravegherea electronic` se ]ine în centrul operativ [i \n punctele de comand`
ale unit`]ilor, la [eful turei de serviciu de la nivelul statului major al categoriei de for]e
armate [i se raporteaz` ierarhic la COCMIL.
Mijloacele din înzestrarea unit`]ilor de r`zboi electronic permit at#t cunoa[terea
situa]iei electronice din zonele de interes [i responsabilitate, cât [i supravegherea
[i avertizarea continu` a for]elor proprii privind amenin]`rile din spa]iul electromagnetic
accesibil.
Serviciul de lupt` supravegherea electronic` reprezint` misiune de lupt` [i se exe-
cut` permanent, fiind organizat pe ture operative de 24 ore, la postul de lucru r`zboi
electronic din punctul de conducere al COCMIL. Serviciul de tur`, se execut`, de regul`,
de c`tre un ofi]er, iar la ordin, în func]ie de st`rile de preg`tire pentru lupt` ale Centrului,
precum [i în situa]iile, condi]iile [i momentul trecerii de la o stare la alta, de doi ofi]eri
sau întregul personal. Tura de serviciu asigur` trecerea for]elor [i a mijloacelor
din serviciul de lupt` supravegherea electronic` în st`ri superioare de preg`tire pentru
lupt`, pân` la prezentarea întregului personal.
64
În scopul trecerii, în cel mai scurt timp, la îndeplinirea misiunilor de lupt` de c`tre
elementele de r`zboi electronic care execut` serviciu de lupt` supravegherea
electronic` sunt stabilite urm`toarele st`ri de preg`tire pentru lupt`:
starea de preg`tire pentru lupt` nr. 3;
starea de preg`tire pentru lupt` nr. 2;
starea de preg`tire pentru lupt` nr. 1.
Trecerea for]elor [i mijloacelor care execut` serviciu de lupt` supravegherea
electronic` dintr-o stare de preg`tire pentru lupt` în alta se face la ordinul [efului Statului
Major General prin COCMIL, în conformitate cu instruc]iunile în vigoare.
Dup` 24 de ore de executare a activit`]ilor specifice serviciului de lupt`
supravegherea electronic`, se întocme[te o sintez` zilnic`, unde se consemneaz` modul
de desf`[urare [i apreciere a activit`]ii din serviciul de lupt` supravegherea electronic`.
Pentru îndeplinirea misiunilor încredin]ate, personalul de la postul de lucru r`zboi
electronic/Centrul Opera]ional de Conducere Militar` coopereaz` cu structuri specializate
din cadrul altor direc]ii, servicii [i ministere, în baza unor protocoale încheiate între acestea
[i Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.
Toate datele [i informa]iile ob]inute pe linia execut`rii serviciului de lupt` supra-
vegherea electronic` sunt recep]ionate de la unit`]ile [i subunit`]ile de r`zboi electronic
[i transmise, printr-o re]ea informa]ional`, la postul de lucru r`zboi electronic din cadrul
punctului de conducere al COCMIL.
În acest mod se realizeaz` fluxul informa]ional, care asigur` circula]ia rapid`
[i neîntrerupt` a datelor [i informa]iilor, între componentele Sistemului opera]ional
de conducere a r`zboiului electronic, ierarhic [i pe orizontal`. Fluxul informa]ional asigur`
transmiterea selectiv` sau circular` a cererilor de informa]ii [i de r`zboi electronic direct
la structurile de execu]ie, precum [i raportarea oportun` direct la nivelurile stabilite.
Aceasta, imediat dup` interceptarea informa]iilor cu grad mare de urgen]` sau cu prioritate,
precum [i a evenimentelor deosebite specifice r`zboiului electronic referitoare la suprave-
gherea electronic`.
Datele [i informa]iile care sunt transmise la postul de lucru r`zboi electronic
sunt stocate, analizate, prelucrate, interpretate, sintetizate [i materializate în documente
informative sub form` de rapoarte, sinteze [i inform`ri. Toate datele [i informa]iile
transmise în re]ea, în cadrul fluxului informa]ional, sunt ordonate [i raportate prin folosirea
aplica]iilor de criptare, respectiv de decriptare.
Pentru ca for]ele noastre s` dispun` de puterea necesar` distrugerii inamicului
trebuie s` avem posibilitatea s` lu`m decizii rapide, precise [i în timp operativ, care s` asi-
gure sincronizarea perfect` a ac]iunilor de lupt` ale armelor întrunite cu cele de r`zboi
electronic, limitându-se totodat` capacitatea de conducere a adversarului.
Ciclul de conducere a r`zboiului electronic, în cadrul supravegherii electronice,
nu trebuie minimalizat; acesta vizeaz` toate componentele r`zboiului electronic,
65
[i anume: ob]inerea de date despre mijloacele electronice ale inamicului, prelucrarea lor,
luarea hot`rârii [i declan[area atacului electronic.
Conceptual, actualul flux informa]ional din cadrul sistemului integrat de r`zboi
electronic r`spunde tuturor cerin]elor. Greut`]i sunt întâmpinate îns` din punctul de vedere
al dot`rii cu mijloace specifice de prelucrare, analiz`, comparare [i emiterea comenzii
de r`spuns. Solu]ia pentru optimizare const` în înzestrarea cu tehnic` [i tehnologie
de înalt` performan]`, automatizarea mijloacelor de cercetare, precum [i a celor de pre-
lucrare a informa]iilor, prin folosirea unor echipamente de calcul specializate. În acest
caz, durata ciclului de conducere [i executare a r`zboiului electronic la unit`]ile
(subunit`]ile) de profil se poate reduce semnificativ.
Cunoa[terea parametrilor tehnico-tactici ce definesc emisiile electromagnetice,
asociate cu sursele lor, constituie una dintre cele mai importante metode în aprecierea
[i evaluarea unei agresiuni în spa]iul electromagnetic. De aceea, în aprecierea situa]iei
militare, comandan]ii de la toate e[aloanele trebuie s` ]in` cont de situa]ia electronic`,
atât cea proprie, cât [i cea a adversarului.
În condi]iile câmpului de lupt` modern, ignorarea evalu`rii ac]iunilor din spa]iul
electromagnetic poate avea consecin]e deosebit de grave.
Prin ac]iunile [i procedeele specifice, r`zboiul electronic ofer` posibilitatea ob]inerii
succesului pe câmpul de lupt`, f`r` ca pierderile de vie]i omene[ti s` fie semnificative.
66
CONDUCEREA OPERATIONALÃ
,
A MISIUNILOR DE POLITIE
, AERIANÃ
LA PACE SI
, ÎN SITUATII
, DE CRIZÃ
Comandor Gheorghe CARPEN
Singura garan]ie pe care se bazeaz` principiile militare

const` \n de]inerea propriei suprema]ii aeriene.
Winston Churchill
C
onceptul de poli]ie aerian`, recent introdus în terminologia militar`
na]ional`, reprezint`, în fapt, un ansamblu de activit`]i privind
supravegherea [i controlul spa]iului aerian, pe timp de pace [i în situa]ii
de criz`, cu scopul de a descoperi, a identifica [i a combate actele ilicite care contravin
legisla]iei române ce reglementeaz` circula]ia aeronavelor în spa]iul aerian na]ional.
Aplicarea acestui concept presupune existen]a la dispozi]ie a for]elor [i mijloacelor
capabile [i necesare s` îndeplineasc` scopul propus, precum [i gestionarea situa]iilor
ap`rute, prin intermediul unui sistem coerent [i eficient, în condi]iile
cre[terii permanente a nivelului traficului aerian, atât general sur-
volul teritoriului na]ional în spa]iul aerian controlat,
cât [i opera]ional cu aeronave care utilizeaz` spa]iul
aerian dup` regulile de zbor militare.
Procedurile opera]ionale de aplicare a m`surilor
corespunz`toare în vederea execut`rii misiunilor de poli]ie
aerian` sunt statuate de legisla]ia interna]ional` din domeniul
aeronautic [i adoptate prin acte normative interne, constituindu-se
într-un algoritm de ac]iuni care s` duc` la identificarea [i/sau la anihilarea unei posibile
aeronave infractoare, precum [i la preîntâmpinarea unor efecte ce pot genera apari]ia
unei situa]ii de criz`.
Politia
, aerianã standarde NATO
În accep]iunea statelor membre ale NATO, opera]iunile aferente misiunilor de poli]ie
aerian` implic` atât m`suri active, cât [i pasive, misiuni ce trebuie s` asigure eficient
detectarea, dar [i comanda [i controlul sistemului.
67
Chiar dac` detectarea, pe de o parte, [i comanda [i controlul sistemului, pe de alt`
parte, par a face parte din sistem, ele în fapt sunt dou` componente cvasiindependente.
Astfel, sistemul de detec]ie asigur` alarmarea cu referire la o aeronav` ostil` [i alertarea
for]elor aflate în serviciul de lupt`, folosind senzori la sol [i în aer, sursele unindu-se
pentru a compune imaginea aerian` unic` diseminat` c`tre toate for]ele implicate.
Sistemul de comand` [i control este necesar coordon`rii ac]iunilor tuturor compo-
nentelor structurii de ap`rare aerian` [i gener`rii for]elor [i mijloacelor, în vederea
asigur`rii acoperirii necesare ap`r`rii spa]iului aerian. Comanda [i controlul unic asigur`
economia de for]e [i mijloace, de[i unit`]ile implicate trebuie s` fie capabile s` ac]ioneze
[i independent în cazul pierderii leg`turilor de comunica]ii.
Sistemele de ripost` reprezint` componenta critic` pentru îndeplinirea misiunilor
de poli]ie militar`. Este necesar` asigurarea unei ac]iuni coordonate cu utilizarea
aeronavelor de interceptare [i a mijloacelor antiaeriene dispuse la sol. Aeronavele
de interceptare au o autonomie limitat` [i nu pot fi realimentate sau reînarmate în aer,
dar ac]iunea lor este caracterizat` prin mobilitate, acoperirea unor zone întinse de spa]iu
aerian [i o mai bun` capacitate de identificare a aeronavei infractoare. Mijloacele
antiaeriene dispuse la sol permit o stare de alert` ridicat` [i perioade mari de men]inere
a acesteia, cu un r`spuns rapid, îns` au o mobilitate limitat` [i o raz` mic` de ac]iune,
f`r` posibilit`]i de identificare precis` a agresorului.
Interceptarea ]intei presupune decolarea aeronavei aflate în serviciul de lupt`
[i poate fi executat` cu mijloace proprii sau cu asigurarea dirij`rii de la sol.
Comanda [i controlul acestui tip de misiuni se execut` din Centrul Opera]ional
Aerian. Acesta reprezint` structura care asigur` conducerea, monitorizarea [i controlul
opera]iunii. Centrul este o structur` care integreaz` mai multe echipe func]ionale de lupt`,
alc`tuit` modular, pentru a r`spunde intensit`]ii [i scopului oric`rui tip de misiune.
Conducerea operationalã
, a misiunilor
În conformitate cu instruc]iunile în vigoare, for]ele [i mijloacele angrenate în serviciul
de lupt` destinate s` execute misiuni de poli]ie aerian` trebuie s` asigure:
➫ supravegherea permanent` a spa]iului aerian;
➫ controlul respect`rii prevederilor legale de utilizare a spa]iului aerian;
➫ reac]ia eficient` [i oportun` asupra aeronavelor care utilizeaz` neautorizat spa]iul
aerian na]ional, precum [i stabilirea pozi]iei [i a identit`]ii, interceptarea acestora, exe-
cutarea focului de avertisment sau de nimicire.
Pentru \ndeplinirea acestor deziderate s-a statuat responsabilitatea privind
conducerea for]elor [i mijloacelor implicate, dup` cum urmeaz`:
Centrul Opera]ional de Conducere Militar`/Statul Major General;
Comandamentul Aerian Opera]ional Principal/Statul Major al For]elor Aeriene;
Centrele Opera]ionale Aeriene Zonale pe zone de responsabilitate;
Centrele de raportare [i control ale bazelor aeriene.
Sistemul de conducere opera]ional` a misiunilor de poli]ie aerian`, at#t la pace,
c#t [i \n situa]ii de criz`, astfel prefigurat, asigur` materializarea managerial`
a conceptului, cu tendin]e fire[ti spre optimizarea [i dezvoltarea lui func]ional`.
68
PARTICULARIT|}I ALE ELABOR|RII

{I LU|RII DECIZIILOR :N SITUA}II DE RISC
Colonel Marian DUMITRESCU
F
iecare \ncercare de abordare a acestui subiect \mi re\mprosp`teaz`
acea secven]` dintr-un film inspirat din tragedia avionului de pasageri
sud-coreean dobor#t de avia]ia sovietic` \n anii 80 deasupra Insulei Sahalin.
O \ncercare de a analiza acest subiect, prin prisma doar a evenimentului anului
terorismul , poate fi \n detrimentul multitudinei de situa]ii neprev`zute sau de risc
care, datorit` complexit`]ii, pot evolua necontrolat, cu finalitate imprevizibil` sau cu urm`ri
dintre cele mai nea[teptate.
Exist`, \n genere, dou` concep]ii despre situa]ii neprev`zute sau de risc,
[i anume: concep]ia propus` de teoria decizional` [i concep]ia
programatic`, propus` de managerii situa]iilor de criz`.
Managerii situa]iilor au un comportament diferit \n fa]a
conceptului de risc definit de teoria decizional`, fapt
ce duce la concluzia c` ace[tia \[i asum` efectiv
riscuri [i exprim` preferin]e \n materie de risc, folosind
tehnici [i procedee, de regul` neconven]ionale/neclasice,
cum sunt media sau varia]ia distribuirilor probabilistice
ale rezultatelor posibile.
O astfel de \n]elegere a conceptului de risc de c`tre manageri determin` o anume
atitudine a acestora fa]` de situa]iile neprev`zute sau de risc, caracterizat`, esen]ial,
prin trei aspecte:
sensibilitatea sc`zut` a managerilor fa]` de estim`rile probabilistice ale rezultatelor
posibile;
mobilizarea voit` a managerilor situa]iilor de criz` asupra unor obiective cheie
[i influen]a hot`r#toare a acestei mobilizari asupra deciziilor manageriale;
distinc]ia \ntre asumarea riscului de c`tre manageri [i jocul hazardului.
Aceste tr`s`turi, conjugate cu deciziile individuale [i organiza]ionale, reliefeaz`
imposibilitatea concep]iei clasice a riscului de a permite o analiz` aprofundat` [i per-
tinent` a fenomenului comportamental al asum`rii riscului \ndeosebi \n anarhiile
organizate.
Importan]a riscului \n luarea unei decizii este dat` de locul pe care acesta \l ocup`
\n teoria deciziei, de rangul \n ideologia managerial` [i de interesul, \n ascensiune,
pentru evaluarea riscurilor de management. Dar, majoritatea studiilor empirice
69
despre luarea deciziei \n anarhiile organizate nu au oferit o concep]ie clar` despre
atitudinea managerului fa]` de risc sau despre acceptarea riscului \n actul managerial.
De asemenea, cercetarea rolului riscului \n luarea deciziei rar a avut ca obiect compor-
tamentul managerial, fapt ce a generat o deosebire clar` referitoare la conceptul de risc
propus de teoria deciziei [i cel propus de manager.
Pentru teoria clasic` a deciziei, situa]iile neprev`zute [i riscul reflect` varia]iile
distribuirii rezultatelor posibile, probabilitatea [i valorile lor subiective. Acestea sunt
m`surate prin non-liniarita]ile utilit`]ii distribuirii probabilita]ilor c#[tigurilor [i pierderilor
posibile pentru fiecare alegere particular`. Conform ultimei formul`ri, o op]iune riscant`
este aceea pentru care varia]ia este mare [i riscul este unul dintre elementele de evaluare
pentru ob]inerea valorii a[teptate a diferitelor op]iuni posibile. Desigur, no]iunea riscului
este inclus` \n no]iunea mai vast` a alegerii, \n func]ie de randamentul a[teptat, a unei
anume op]iuni.
Practic, toate teoriile alegerii pornesc de la premisa c` cei care hot`r`sc prefer`
un randament crescut unuia mai slab \n condi]iile \n care to]i ceilal]i factori (care influen-
]eaz`) sunt constan]i. De asemenea, ele presupun c` se prefer` un risc mai mic atunci
c#nd to]i ceilal]i factori sunt constan]i. Astfel, valoarea a[teptat`, unul dintre ace[ti factori,
este considerat` ca un element pozitiv \n evaluarea unui op]iuni, iar riscul, ca un element
negativ. Deci, este dificil de formulat o defini]ie empiric` a riscului, satisf`c`toare
\n limitele unui cadru de lucru rudimentar (media, varia]ia distribu]iilor probabilistice
ale rezultatelor posibile etc.). Definirea riscului dup` varia]ie a fost criticat` pentru
confuzia pe care o \ntre]ine \ntre riscul negativ [i oportunitatea pozitiv`. Aceast` critic`
a stat la originea elabor`rii metodelor bazate pe semivaria]ie.
Utilizarea conceptului de risc reie[it din teoria deciziei ca mijloc de deschidere
a mecanismelor reale de comportament \n materie de alegere ridic` multiple complica]ii
suplimentare \n practic`. Exist`, astfel, posibilitatea ca cel care decide s` nu ia \n calcul
evenimente foarte pu]in probabile sau foarte \ndep`rtate, oricare ar fi consecin]ele lor.
Sunt situa]ii c#nd se are \n vedere doar o mic` parte a rezultatelor posibile, decizia
lu#ndu-se numai \n func]ie de m`sura varia]iei acestor rezultate \n c#teva ipoteze. Astfel,
cei care decid par s` prefere aprecierile verbale celor numerice referitor la risc, chiar
dac` transformarea primelor \n termeni numerici arat` gradul lor \nalt de varia]ie
[i dependen]` \n func]ie de contextul punerii problemei, iar posibilit`]ile rezultatelor
[i valorile acestora sunt luate independent \n calcul mai degrab` dec#t produsul lor
matematic.
Toate aceste situa]ii tind s` dovedeasc` faptul c` cei care decid au o concep]ie
a riscului foarte diferit` de defini]iile propuse \n teoria decizional` [i, ca deciden]i diferi]i,
vor avea o concep]ie diferit` pentru aceea[i situa]ie.
Un model Un astfel de model porne[te de la patru

fluxuri [i de la o serie de ipoteze care privesc
de simulare a deciziei tratamentul interrela]iilor acestora. Exist`
deci patru variabile de baz`, toate dependente de timp, [i anume:
❖ Un flux de alegeri: se presupune un num`r fix de alegeri, m, fiecare alegere
fiind caracterizat` printr-o dat` de intrare (data pentru care alegerea este activat`
70
\n vederea deciziei) [i o structur` de decizie (o list` de participan]i susceptibili
s` se pronun]e \n elaborarea acestei alegeri).
❖ Un flux de probleme: se porne[te de la ipoteza unui num`r oarecare de pro-
bleme, n, fiecare dintre ele fiind caracterizat` printr-o dat` de intrare (data pentru care
problema devine vizibil`), o necesitate de energie (energia necesar` pentru determinarea
alegerii c`reia \i corespunde problema, dac` fluxul de solu]ii este at#t de ridicat pe c#t este
posibil) [i o structur` de acces (o list` de alegere, la care problema are acces).
❖ Un flux de solu]ii: acest fapt permite existen]a unei coresponden]e \ntre solu]iile
date [i probleme, pe de o parte, [i alegerea datei, pe de alt` parte. Se presupune fixarea
unui coeficient de solu]ie, merg#nd de la 0 la 1, care determin` energia efectiv` aplicat`,
la un moment dat, \n rezolvarea unei probleme.
❖ Un flux de energie a participan]ilor: se presupune c` exist` un num`r, p,
de participan]i, iar fiecare este caracterizat de o serie cronologic` de energie disponibil`
pentru adoptarea deciziei (pentru fiecare perioad`), astfel \nc#t fiecare participant
s` poat` da organiza]iei o cantitate precis` de energie poten]ial`.
|n acest model sunt reflectate dou` feluri de segment`ri organiza]ionale, unul
care se refer` la aplicarea alegerii deciden]ilor, adic` structura deciziei, [i altul,
care vizeaz` aplicarea problemelor la alegere, adic` structura de acces. Cele dou` feluri
de segment`ri organiza]ionale, considerate ca fiind variabile, pot fi legate prin trei ipoteze
de baz` ale comportamentului:
➫ condi]ionarea necesit`]ilor de energie;
➫ modalitatea de distribuire a energiei \ntre alegeri;
➫ modalitatea de corelare a problemelor cu alegerile.
Astfel, fiecare alegere are o energie eficace egal` cu suma necesit`]ilor pentru
diverse probleme care se coreleaz`, adic` energia eficace consacrat` unei alegeri
este suma energiilor deciden]ilor implica]i \n aceast` alegere, diminuat`, pentru fiecare
perioad`, cu coeficientul de solu]ie. Energia fiec`rui participant nu este alocat`
dec#t unei singure alegeri pentru fiecare perioad`, adic` el selec]ioneaz` dintre alegerile
la care este \n drept s` participe pe aceea care este cea mai apropiat` de decizie,
deci cea care avea cel mai mic deficit de energie la sf#r[itul perioadei precedente.
Fiecare problem` este asociat` unei singure alegeri pentru fiecare perioad`, iar selec]ia
se face calcul#nd deficien]ele aparente de energie la sf#r[itul perioadei precedente,
aleg#ndu-se acea op]iune care este cea mai apropiat` de decizie. |n acest sens,
managementul elabor`rii [i lu`rii deciziilor const` dintr-o combina]ie de planificare
strategic`, experien]` individual` [i colectiv`, de imita]ie, toate coexist#nd \n bune condi]ii
\n modelul mise au panier.
Func]ionarea modelului determin` luarea deciziilor prin folosirea urm`toarelor date:
seria parametrilor constan]i, nemodificabili de la o varia]ie la alta;
datele de intrare ale alegerilor;
datele de intrare ale problemelor;
sarcina net` de energie a organiza]iei;
structura de acces a organiza]iei;
reparti]ia de energie \ntre deciden]ii organiza]iei.
Rezolvarea modelului permite luarea deciziilor prin una din urm`toarele trei metode:
➫ metoda rezolu]iei, rezolvarea problemei efectu#ndu-se prin alegeri;
71
➫ metoda survolului, rezolvarea f`c#ndu-se f`r` a se acorda aten]ie problemelor
existente, cu un minimum de timp [i de energie;
➫ metoda glis`rii, conform c`reia, \n anumite cazuri, o alegere este asociat` unor
probleme, dar f`r` succes, pe parcursul unui anumit timp, p#n` c#nd va ap`rea o alegere
mai atractiv` pentru aceste probleme.
Activitatea practic` eviden]iaz` faptul c`, \n situa]ia de criz`, luarea deciziei
nu se face totdeauna prin aplicarea numai a unei singure metode. Se folose[te at#t rezolu]ia
combinat` cu glisarea sau survolul, c#t [i glisarea combinat` cu survolul. Pot fi folosite,
de asemenea, metode diferite pentru alegeri diferite. Stilul de decizie al unei varia]ii
a modelului poate fi exprimat preciz#ndu-se propor]ia alegerilor efectuate conform
fiec`reia din cele trei metode.
Managementul centralizat Managementul riscului are diferite

\n]elesuri, \n func]ie de persoanele care
al situa]iilor de risc sunt implicate \n \nf`ptuirea acestui
proces. |n formularea sa cea mai simpl`, managementul riscului este un proces sistematic
de abordare a riscului \n cadrul unui domeniu.
Conform opiniei lui James Lam, unul dintre pionierii acestui domeniu,
managementul riscului poate fi privit ca [i un corp uman. Corpul reprezint` elementul
coordonator, decident, iar membrele reprezint` diferitele solu]ii care pot fi aplicate
independent, dar care, fiind coordonate, produc rezultate mai eficiente.
|n majoritatea cazurilor, fiecare manager al riscului ia deciziile referitoare la ges-
tionarea riscurilor de care este direct r`spunz`tor, f`r` a lua cuno[tin]` de felul \n care
celelalte riscuri sunt gestionate sau f`r` a cunoa[te ce efect va avea decizia sa de opti-
mizare a riscurilor asupra celorlal]i manageri ai riscului.
Acest management separat al riscului poate duce la o utilizare ineficient` a solu]iilor
\n gestionarea riscurilor. Dac` ar exista o coordonare a diferitelor activit`]i de mana-
gement al riscului s-ar putea ob]ine un control al riscurilor la nivelul \ntregii structuri
manageriale.
Procesul sistematic de identificare, priorizare, m`surare [i gestionare a riscului,
pe de o parte, luarea deciziei, implementarea [i monitorizarea rezultatelor \n cadrul
unei structuri militare, pe de alt` parte, pot fi apreciate ca reprezent#nd managementul
centralizat al unei situa]ii de risc.
72
CRIZELE +I R{ZBOIUL
}N VIITOR
Colonel Ion MU{AT
P
rofundele schimb`ri politice produse \n ultimii 12 ani au redefinit contextul
geopolitic [i geostrategic1 contemporan.
Ceea ce trebuie \ns` s` atrag` aten]ia anali[tilor [i strategilor de ast`zi
este poate tocmai faptul c`, \n timp ce eforturile pentru securitate [i pace cresc, paradoxal,
prolifereaz` [i spectrul conflictelor. Acest lucru face ca pacea [i r`zboiul s` coexiste
\n cotidian, identific#ndu-se tot mai mult cu o stare de criz` perpetu`. Constatarea poate
duce la o nou` interpretare a celor dou` concepte, devenite tot mai mult no]iuni abstracte,
\n \n]elesul clasic al acestora. |ntruc#t probabilit`]ile absolute exist` doar \n plan abstract,
este de presupus c`, \n plan concret, starea actual` a existen]ei umane coexist`
cu cele dou` st`ri [i se manifest` printr-o conflictualitate perpetu`,
cu pendul`ri \ntre normalitate [i violen]`. Clausewitz anticipa,
\n lucrarea sa, Despre r`zboi, dimensiunea abstract` a r`z-
boiului, mult mai actual` ast`zi, c#nd scria c` r`zboiul
va fi mai aproape de conceptul sù abstract... cu c#t
tensiunile care \l preced vor fi mai violente. Din aceast`
perspectiv`, se pare c`, de[i \n majoritatea doctrinelor
actuale sunt prezente trei st`ri relativ distincte pace, criz`
[i r`zboi , \n realitate trìm o singur` stare, continu`, aceea
de criz`, \n care pacea [i r`zboiul sunt extremele sale, \n sens absolut.
Esen]ial este dac` normele circumstan]iale, \n general, [i regulile r`zboiului,
\n special, sunt absolute, imuabile \n timp [i identice \n toate societ`]ile, sau dac` ele
reprezint` o reflectare a schimb`rii existen]ei umane [i, prin urmare, variaz` de la o so-
cietate/epoc` la alta pentru a servi noilor situa]ii, dup` cum las` s` se \ntrevad` Walzer
\n analiza sa despre moralitatea terorismului2 . Diferite alte modele puse \n circula]ie
ca scenarii, mai mult sau mai pu]in articulate pe suport ideologic sau politic3 , n-au dat
r`spunsuri adecvate \ntreb`rilor care fr`m#nt`, \n ultimul timp, nu numai lumea politic`
european`, ci [i pe exper]ii [i anali[tii \n domeniul securit`]ii, al rela]iilor interna]ionale,
\n general.
Echilibrul [i dezechilibrul de putere sunt cele care dau, \n ultim` instan]`,
starea sistemului rela]iilor interna]ionale. Echilibrul a \nsemnat dintotdeauna pace
[i securitate. Dezechilibrul conflict [i insecuritate.
73
Intensitatea [i gradul de dezechilibru ce intervin, la un moment dat, \n ecua]ia
de putere determin` \ntotdeauna st`ri de criz` cu manifest`ri incipiente \n mediul
diplomatic, economic, ideologic, social etc. [i care degenereaz`, printr-o ineficient`
gestionare, \n conflicte, de diferite intensit`]i, p#n` la r`zboi ca ultim` modalitate
(din nefericire cea mai violent`) de gestionare a crizei.
|n arealul situa]iilor de criz`, cu amenin]are direct` asupra securit`]ii interna]ionale,
se manifest` riscuri [i amenin]`ri diverse, complexe [i imprevizibile, locale [i regionale,
multidirec]ionale [i instabile dificil de analizat [i controlat. De la proliferarea armelor
de nimicire \n mas` la manipularea minorit`]ilor, de la actele de terorism la \ntreruperea
aprovizion`rii cu resurse vitale, de la traficul de droguri la sabotaj, toate acestea
sunt numai o parte din multitudinea formelor de manifestare a riscurilor.
Tot mai mul]i anali[ti politico-militari apreciaz` c`, \n contextul strategic actual,
se manifest` mai pu]ine temeri pentru pericolul unei agresiuni de amploare, de tip militar,
[i mai degrab` o exacerbare a tensiunilor [i antagonismelor generate de aceste riscuri
[i amenin]`ri. Reevaluarea unor teorii mai vechi, dar [i apari]ia unora noi cu privire
la era globaliz`rii dau ast`zi un nou con]inut riscurilor [i amenin]`rilor ce se manifest`
\n sfera securit`]ii interna]ionale*. Cele mai \nc`rcate de violen]` \ns` par s` fie crizele
provocate de conflictele etnice, de na]ionalismul extremist, disputele politice interstatale
sau ac]iunile teroriste care au generat [i \n trecut [i genereaz`, iat`, [i ast`zi (exemplele
devin aproape cotidiene !) crize politico-militare majore, ce afecteaz` securitatea
[i stabilitatea pe mapamond.
G#ndind ast`zi raporturile conflictuale \ntr-un altfel de spa]iu dec#t cel clasic, \n al]i
termeni dec#t cei la care se raportau Clausewitz, Mahan sau Foch, se constat` o deplasare
a c#mpului de confruntare, dintr-unul clasic, militar prin excelen]` (r`zboiul)
\ntr-unul mult mai complex, din celelalte domenii de manifestare a rela]iilor interna-
]ionale economic, informa]ional sau imagologic.
De[i majoritatea strategiilor militare contemporane dezvolt`, din aceast` perspectiv`,
teorii privind r`zboiul economic, r`zboiul informa]ional sau imagologic r`zboiul
\mpotriv` terorismului fiind ultimul concept generalizat prin raportare direct`
la doctrina [i filozofia NATO privind gestionarea crizelor, tindem s` credem c` starea
de criz` perpetu`, ca sum` a alternan]elor pace-conflict-pace \n care trìm, deschide
o nou` modalitate de abordare a ideii de r`zboi, ca parte a unei crize majore .
De regul`, crizele se manifest` \n mediul intern sau \n mediul extern; realitatea
confirm` rapiditatea cu care o criz` intern` se poate interna]ionaliza [i invers, procesul
fiind reversibil. |n ambele situa]ii, orice referire la evenimentele determinate de limitele
[i func]iile oric`rui sistem, ca organiza]ie, determin` o manifestare a tuturor tipurilor
de criz`, \n principal \n domeniile politic, economic, militar, social, ecologic, dar nu numai.
De cele mai multe ori crizele majore sunt o combina]ie de mai multe tipuri, \n care unul
din domenii este sau devine preponderent, \n func]ie de modul \n care au fost solu]ionate
fazele incipiente.
* Adep]ii ideologiei globaliste militeaz` pentru o nou` ordine mondial` globalist`, condus`
de un guvern mondial care s` gestioneze, \n cadrul unei pie]e mondiale, interdependen]ele
\ntre economii, popula]ii, surse de energie, mediul \nconjur`tor etc. context \n care independen]a
[i suveranitatea na]ional` devin fenomene anacronice.
74
Aceast` aser]iune pune \n valoare o nou` orientare privind modalit`]ile ac]ionale
pentru gestionarea crizelor, rolul [i importan]a unor categorii de for]e [i trupe specializate
fiind rezultatul unei astfel de op]iuni. Din punctul meu de vedere, lucrul cel mai important
relativ la modalit`]ile ac]ionale de r`spuns la crize este faptul c` cele mai complexe
muta]ii \n plan ac]ional se reg`sesc \n domeniul conceptual [i procedural al gestion`rii
crizelor, acolo unde se manifest` doctrina [i strategia de ac]iune, structurile ac]ionale
fiind numai mijlocul prin care obiectivele stabilite \n plan general sunt duse la \ndeplinire.
Proiec]ia, analiza [i desf`[urarea scenariilor geopolitice considerate [i ca modalit`]i
ac]ionale \n domeniul conceptual [i procedural (de proiec]ie [i strategie \n aria rela]iilor
interna]ionale) sunt \n acela[i timp veritabile modalit`]i de provocare, control
[i gestionare a crizelor.
Studiul matricei4 procesului gestion`rii crizelor relev` faptul c` forma cea mai violent`
prin care se poate gestiona o criz` este conflictul armat [i, ca urmare, putem include,
ca modalit`]i ac]ionale, toate tipurile de confruntare militar`5 r`zboiul de diferite tipuri,
insurec]ia armat`, interven]ia armat`, invazia sau incidentele militare [i altele, din care,
cu siguran]`, nu poate lipsi terorismul, indiferent sub ce forme se manifest`.
Marea diversitate a problemelor [i aspectelor ce eviden]iaz` arealul conceptual
ce \mbrac` dispersia problemelor p`cii [i ale r`zboiului \n prevenirea conflictelor
[i gestionarea crizelor, precum [i rapiditatea cu care aceste concepte au fost preluate
[i implementate, \n unele cazuri cu o mare u[urin]`, determin` eviden]ierea complexit`]ii,
importan]ei [i oportunit`]ii abord`rii lor \n viitor.
|n]elegerea delimit`rilor [i argument`rilor conceptuale permite o abordare cu \n]eles
unitar a acestora [i o mai mare rigurozitate, \n plan ac]ional, atunci c#nd avem \n vedere
perfec]ionarea sistemelor proprii de gestionare a crizelor interne [i de participare activ`
la solu]ionarea unor crize interna]ionale.
Problematica nu este deloc simpl`, pentru c`, \n general, paradigmele sunt rar
acceptate, mai ales c#nd apar la grani]a dintre mai multe discipline [i se manifest`
\n cadrul fenomenelor social-politice [i militare predominante la sf#r[it de secol.
|n aceast` stare de securitate instabil` sau pace fierbinte, care se coaguleaz`
[i se disipeaz` o dat` cu apari]ia [i dispari]ia riscurilor [i amenin]`rilor din lumea
contemporan`, se impune definirea termenilor [i conceptelor care \[i pun amprenta
pe \ntregul areal ac]ional al vie]ii intern]ionale.
Dar, [i \n aceste condi]ii, nici un efort nu este \n zadar, cunoscut fiind faptul
c` o paradigm` clar exprimat` poate evita anomaliile [i erorile ac]ionale ([i/sau
de comportament) \n aprecierea [i gestionarea fenomenelor [i faptelor ce se produc
\n sistemul rela]iilor interna]ionale.
Participarea na]iunilor la opera]iunile multina]ionale de gestionare a crizelor,
indiferent de denumirea pe care acestea o poart`, este [i va r`m#ne o modalitate eficient`
de gestionare a crizelor. Acest fapt poate duce la concluzia c` opera]iunile de gestionare
a crizelor vor fi o form` de activitate politic`, diplomatic`, umanitar` [i militar`, o misiune
de importan]` major` a organiza]iilor interna]ionale, a guvernelor [i for]elor armate
din toate statele. |n acest context, lipsa unor fundamente (teoretice [i practice)
clar definite, coroborate cu efectele unei gestion`ri politice ineficiente \n plan social
75
care pot duce c`tre o societate anomic`, generatoare de st`ri de insecuritate, confuzie,
conflict , poate fi luat` \n seam` [i ca un avertisment pentru societatea civil`.
Tendin]a fireasc`, general`, trebuie s` fie c`lùzit` de con[tientizarea consecin]elor
rezultate dintr-un astfel de comportament, consecin]e probabile care trebuie s` induc`
nevoia de adaptare real` a strategiilor generale [i a celor sectoriale, cu efecte directe
asupra capacit`]ii de planificare a ac]iunilor de prevenire/avertizare, \n plan ac]ional,
nevoia de \nlocuire a structurilor deficiente sau maladive, \n plan organiza]ional,
precum [i nevoia de reconsiderare a sistemelor existente \ntr-o viziune globalist`.
Dac` admitem c` r`zboiul este modalitatea cea mai violent` prin care se solu]ioneaz`
o criz`, deci este parte a acesteia, atunci se poate conchide c` tipurile de criz` la care
se ajunge \n aceast` form` extrem` se reg`sesc \n acelea[i medii \n care strategii plaseaz`
r`zboiul contemporan sau r`zboiul \n viitor.
Prezentul [i viitorul sunt \nc` supuse incertitudinilor at#t timp c#t se men]ine
o stare de conflict, cu riscuri [i amenin]`ri la adresa securit`]ii \n general. Terorismul
noua dimensiune \n care se manifest` aceste riscuri [i amenin]`ri, desprins parc`,
acum, la \nceputul acestui nou secol, dintr-o diabolic` strategie a haosului, nu face
dec#t s` confirme acest lucru. R`zboiul \mpotriva terorismului determinat de atacul
de la 11 septembrie 2001 \ndreptat \mpotriva Statelor Unite ale Americii, cu implica]iile
sale globale, va influen]a, probabil decisiv, strategiile ac]ionale ale r`zboiului.
BIBLIOGRAFIE
1. Colonel dr. Constantin Oni[or, Contextul geopolitic [i geostrategic privind conflictul militar
din Iugoslavia 1999, \n G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 5/1999. (... prin context geopolitic
putem avea \n vedere cadrul general \n care statele \[i orienteaz` ac]iunile politice, precum [i re-
la]iile interna]ionale \n care acestea \[i promoveaz` interesele na]ionale sau colective.; prin con-
text geostrategic avem \n vedere preocup`rile [i atitudinile actorilor de a rezolva (\n interes
propriu) problemele existente \ntr-un spa]iu geografic, \n func]ie de percep]ia fa]` de acestea,
dar [i modalit`]ile pentru care s-au f`cut op]iuni politice de atingere a obiectivelor propuse sau
de ap`rare a intereselor proprii (na]ionale [i federative).
2. Walzer Michael, Just and Unjust Wars, NY, Basic Books, 1977, p. 198-199.
3. |n articolul Geopolitica \n era globaliz`rii, mr. dr. Ionel Nicu Sava aprecia: Globalizarea tinde
s` erodeze centraliz`rile politice, de orice fel ar fi ele, \n primul r#nd cele statale. Mai mult, suve-
ranitatea statului este afectat`, \n sensul deleg`rii, ca urmare a integr`rii, sau \n sensul \nc`lc`rii,
ca urmare a fragment`rii interne, adic` a dezintegr`rii.
4. Mircea M#ndru, Managementul crizelor politico-militare, Editura A|SM, 1999, p. 11, [i Generic
crisis management handbook, NACC/PfP (COEC)D(97)2.
6. Colonel dr. Constantin Oni[or, Teoria strategiei militare, Editura A|SM, Bucure[ti, 1999, p. 88.
76
Admiterea \n NATO Argumentele certitudinii
POLITICA DE AP{RARE
Milica NEAC{U
Departamentul pentru Integrare Euroatlantic` [i Politica de Ap`rare
C
omponent` a securit`]ii na]ionale, ap`rarea na]ional` reprezint`
ansamblul de m`suri [i activit`]i adoptate [i desf`[urate de statul român,
în scopul garant`rii suveranit`]ii na]ionale, al independen]ei [i unit`]ii
statului, al integrit`]ii teritoriale a ]`rii [i democra]iei constitu]ionale.
Concret, politica de ap`rare const` în definirea unor obiective politice [i în coordo-
narea strategiilor de implementare a acestor obiective prin diferite mijloace, fiind astfel
o interfa]` între mediul politic [i cel militar. Potrivit Legii ap`r`rii na]ionale a României
nr. 45/1994, art. 33, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale r`spunde de înf`ptuirea concep]iei
fundamentale de ap`rare a ]`rii în domeniul militar, ceea ce s-ar traduce, de fapt,
prin politic` de ap`rare.
În ultimul deceniu, for]ele armate au fost confruntate cu schimb`ri f`r` precedent,
dintre care a[ men]iona necesitatea de a transforma armata dintr-o simpl` armat`
de ap`rare într-o armat` de securitate simultan cu sus]inerea financiar` a efortului militar
de sprijinire a p`cii [i a stabilit`]ii regionale. O nou` abordare a securit`]ii, focalizat`
pe aspectele diploma]iei preventive, pe participarea la securitatea cooperativ` [i pe trans-
formarea conflictelor determin` o modificare substan]ial` a percep]iilor asupra rolului
armatei în secolul XXI.
Probabilitatea ca Armata României s` fie angajat` în opera]iuni legate de îndeplinirea
misiunii sale de baz` ap`rarea teritoriului na]ional a sc`zut semnificativ, în schimb
a crescut participarea for]elor armate la o gam` larg` de misiuni de gestionare a crizelor.
Având în vedere faptul c` noile misiuni ale for]elor impun o capacitate de dislocare
rapid` [i capacitate opera]ional` deplin` între alia]i, se p`streaz` în continuare necesitatea
unor investi]ii pe termen lung în domeniul ap`r`rii na]ionale. Aceast` modificare la nivelul
percep]iei riscurilor la adresa securit`]ii na]ionale poate fi considerat` un prim element
cheie în analiza impactului pe care noi principii [i reguli de ac]iune îl au atât asupra
strategiilor na]ionale, cât [i asupra planific`rii ap`r`rii ca sistem de corelare a valorilor
[i obiectivelor politice cu resursele disponibile pentru promovarea lor.
În politica intern`, planificarea unor obiective [i alocarea resurselor depind
într-o mare m`sur` de succesele reformei, dar [i de dificultatea de a realiza prognoze
economice realiste pe termen lung. Întotdeauna va exista tendin]a asum`rii unor obiective
mult mai ambi]ioase decât cele realizabile în limita bugetului alocat ap`r`rii na]ionale.
Pragmatismul se poate ob]ine doar prin elaborarea unor studii comparative multianuale,
care, pe baza succeselor [i a nereu[itelor din perioadele precedente, s` propun`
[i s` evalueze obiectivele [i planurile de ac]iune imediat urm`toare. De asemenea,
77
planificarea ap`r`rii trebuie s` fie suficient de flexibil`, luând în considera]ie [i incer-
titudini, cum ar fi cele legate de viitorul tehnologiilor militare.
În vederea implement`rii unei structuri adecvate de for]e, a asigur`rii [i gestion`rii
eficiente a resurselor necesare ap`r`rii, sistemul de planificare a ap`r`rii la nivel na]ional,
reglementat prin Legea privind planificarea ap`r`rii, realizeaz`:
stabilirea responsabilit`]ilor autorit`]ilor publice în domeniul securit`]ii [i ap`r`rii
na]ionale;
coresponden]a dintre obiectivele de securitate na]ional` [i ap`rare, politica adoptat`
pentru îndeplinirea lor [i resursele care pot fi asigurate în acest scop;
compatibilitatea între sistemul românesc de planificare a ap`r`rii [i cele ale statelor
membre ale NATO.
Aceste cerin]e au stat la baza implement`rii sistemului de planificare, programare,
bugetare [i evaluare (PPBES), cu perspective pe termen lung asupra scopurilor finale
[i a resurselor prognozate. În condi]iile tranzi]iei economice, ale c`rei priorit`]i nu justific`
un buget de ap`rare la nivelul ]`rilor membre ale NATO, nucleul acestui sistem
îl constituie o mai bun` utilizare a fondurilor disponibile pentru a putea ob]ine o capacitate
de ap`rare credibil` cu cheltuieli minime, ]inând cont de faptul c` programele militare
sunt întotdeauna derulate pe termen lung [i adesea foarte costisitoare. Acest sistem
asigur` corelarea obiectivelor politicii de ap`rare cu resursele prognozate, prin implemen-
tarea unor programe majore, pe baza c`rora este elaborat bugetul ap`r`rii [i supus
spre aprobare Parlamentului. PPBES-ul asigur` astfel o cre[tere substan]ial` a transpa-
ren]ei în domeniul reformei [i al controlului democratic asupra for]elor armate.
Evaluarea constant` a riscurilor la adresa securit`]ii na]ionale, transformarea acestor
riscuri în misiuni ale for]elor armate, identificarea capacit`]ilor necesare pentru
îndeplinirea misiunilor [i traducerea acestor capacit`]i în programe, iar a programelor
în bani constituie etapele unui ciclu de planificare în cadrul noului sistem, implementat
în Armata României începând cu anul 1999.
La nivelul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, la începutul anului 2000 a fost activat
Consiliul de Planificare a Ap`r`rii, care are responsabilitatea coordon`rii celor trei
etape din procesul PPBES.
Astfel, etapa de planificare începe o dat` cu adoptarea Strategiei de securitate
na]ional`, a Cartei albe a Guvernului [i cu elaborarea Strategiei militare a României.
În stabilirea obiectivelor politicii de ap`rare a României s-a pornit de la trei ipoteze
principale:
absen]a, în prezent, a unor garan]ii de securitate, care determin` necesitatea
dezvolt`rii unui sistem de ap`rare de sine st`t`tor, stabil [i eficient;
mediul de instabilitate din Europa de Sud-Est generator de riscuri [i pentru ]ara
noastr`, prin posibile migra]ii în mas`, trafic de armament, crim` organizat`
[i eventuale extinderi ale crizelor sub-regionale;
concentrarea pe domeniul economic [i cel social în cadrul procesului de tranzi]ie,
care face dificil` alocarea unui procent substan]ial din PIB pentru ap`rarea
na]ional`. Consider c`, pentru implementarea reformei militare, este imperativ`
o gestionare mai eficient` a fondurilor disponibile.
78
|n acest sens, obiectivele politicii de ap`rare a României sunt orientate spre urm`-
toarele domenii de importan]` major`:
➫ integrarea în structurile militare euroatlantice [i europene;
➫ reforma organismului militar pentru dezvoltarea unei capacit`]i de ap`rare credibile,
moderne [i eficiente;
➫ înt`rirea controlului civil [i democratic asupra for]elor armate [i a mecanismelor
de realizare a acestuia;
➫ consolidarea statutului României de generator de securitate prin men]inerea
[i îmbun`t`]irea contribu]iei la stabilitatea regional`.
Pentru trecerea de la faza de planificare la cea de programare, Consiliul de Planificare
a adoptat Directiva de Planificare a Ap`r`rii.
Pornind de la cele patru obiective ale politicii de ap`rare, priorit`]ile în alocarea
resurselor reprezint` baza pentru activit`]ile structurilor specializate care planific`
structura [i capacitatea for]elor componente, aloc` resurse sau formuleaz` politici
[i programe sectoriale. |n consens cu Directiva de Planificare a Ap`r`rii, resursele
vor fi alocate conform urm`toarelor priorit`]i: capacitatea defensiv` credibil`;
restructurarea [i modernizarea Armatei; sistemul de parteneriate Parteneriatul
opera]ional intensificat [i integrarea gradual`.
Procesul prezentat anterior nu constituie un scop în sine, ci un instrument util pentru
o mai rapid` modernizare [i flexibilizare a armatei, adev`rata eficien]` nefiind simpla
ob]inere a unor economii substan]iale, ci rezultanta raportului cost-valoare, în care va-
loarea este reprezentat` de optimizarea capacit`]ii de ap`rare.
Cele patru obiective ale politicii de ap`rare sunt în mod evident corelate, iar criteriile
de interoperabilitate ale NATO nu pot fi îndeplinite f`r` implementarea reformei militare
sau a consolid`rii controlului civil asupra for]elor armate.
Strategia de securitate a unui stat nu poate oferi decât un cadru conceptual larg
pentru utilizarea for]elor armate, o direc]ionare politic` pe care liderii militari trebuie
s` o concretizeze la nivel opera]ional. Acestea presupun o cre[tere a cooper`rii în luarea
deciziilor între factorii politici [i cei militari. Decizia trebuie s` fie rezultatul ajust`rii
raportului dintre obiectivele politice [i expertiza militar`.
O cooperare eficient`, care s` duc` la realizarea unui control civil stabil asupra
for]elor armate, se realizeaz` în special prin integrarea planific`rii politice [i a celei
militare într-un sistem unic de definire a obiectivelor, analiz` a riscurilor, identificare
a misiunilor [i conceptelor de angajare [i gestionare a resurselor destinate asigur`rii
securit`]ii militare a statului.
Profesionalizarea militarilor trebuie sprijinit`, cre[terea nivelului expertizei
contribuind în mod direct la acceptarea de c`tre armat` a asum`rii noilor misiuni
[i roluri pe care este chemat` s` le îndeplineasc`, precum [i la o diviziune a responsa-
bilit`]ilor între institu]ii [i departamente specializate. De asemenea, militarilor le revine
responsabilitatea educ`rii civililor din aparatul guvernamental [i mass-media în domeniul
militar, pentru a conferi realitate cooper`rii civili-militari [i pentru a se asigura c` inte-
resele proprii le sunt în mod eficient reprezentate de ace[tia în disputele politice
[i la nivelul societ`]ii.
79
Liderii politici trebuie s` asigure resursele necesare for]elor armate pentru contra-
cararea riscurilor la adresa securit`]ii [i s` sprijine în mod direct, în fa]a opiniei publice
[i a Parlamentului, imaginea armatei [i a procesului de reform`.
Încetinirea sau amânarea procesului de reform` ar presupune cre[terea propor-
]ional` a resurselor alocate asigur`rii securit`]ii militare a României. Astfel, focalizarea
secven]ial` pe domenii prioritare de ac]iune, care s` beneficieze de o aten]ie sporit`
[i de prioritate în alocarea resurselor, creeaz` premisele realiz`rii capacit`]ii militare
a Armatei României, care s` o apropie din punctul de vedere al înzestr`rii [i al operativit`]ii
de cele ale statelor din spa]iul euroatlantic.
Din perspectiva cre`rii unei ap`r`ri na]ionale credibile, ca nucleu al strategiei
de descurajare adoptate de România, optimizarea capacit`]ilor de ap`rare [i procesul
de integrare european` [i euroatlantic` reprezint` cele dou` fe]e ale aceleia[i monede.
Un sistem de ap`rare credibil este dificil de realizat în prezent doar prin resurse proprii,
integrarea devenind astfel cea mai pu]in costisitoare op]iune pe termen lung a ]`rii
noastre, din perspectiva asigur`rii securit`]ii proprii.
Preg`tirea pentru aderarea la NATO înseamn` preg`tirea pentru a intra într-o alian]`
aflat` ea îns`[i în schimbare. NATO [i-a asumat noi misiuni, [i-a dezvoltat noi capacit`]i
pentru prevenirea [i gestionarea crizelor [i a stabilit noi strategii de a îmbun`t`]i
coeziunea organiza]iei, precum Defence Capabilities Initiative. Astfel, procesul de inte-
grare ne oblig` la o planificare riguroas` pentru a corespunde noilor cerin]e ale unei orga-
niza]ii aflat` în evolu]ie.
Pentru a r`spunde acestor obiective, structura de for]e a Armatei României,
planificat` a fi realizat` etapizat, va fi constituit` astfel încât s` asigure pe trei paliere
distincte, dar interdependente, o contribu]ie credibil` la ap`rarea teritoriului na]ional,
\n cadrul opera]iunilor în sprijinul p`cii, pentru ap`rarea colectiv`, în perspectiva ader`rii
la NATO [i a necesit`]ii împ`r]irii nu doar a beneficiilor, ci [i a responsabilit`]ilor în cadrul
acestei organiza]ii.
Revenind la corelarea dintre obiectivele politicii de ap`rare, contribu]ia noastr`
la securitatea regional` este direc]ionat` c`tre afirmarea rolului României de generator
de securitate [i factor de stabilitate în Europa de Sud-Est, rol prin care se asigur`
atât stabilitatea proprie, cât [i demonstrarea capacit`]ii noastre de a ac]iona ca un membru
de facto al NATO.
Consider`m c` implementarea principiului regional ownership [i responsabilizarea
statelor sud-est europene, prin implicarea direct` în gestionarea problemelor din regiune,
vor duce la transformarea acestei zone dintr-o problem` [i un consumator de securitate
pentru Alian]a Nord-Atlantic` într-un pol de cre[tere economic` [i stabilitate politic`.
Dintotdeauna, prevenirea conflictelor este mai pu]in costisitoare decât ges-
tionarea acestora. În acest sens, promovarea unei culturi a cooper`rii [i transparen]ei
poate fi realizat` prin crearea unor premise [i percep]ii politice comune, prin cre[terea
rolului ini]iativelor regionale [i dezvoltarea unor sisteme eficiente de control
al armamentelor.
Angajamentul sus]inut al României în Europa de Sud-Est este îndreptat spre
dezvoltarea unei cooper`ri regionale efective. Astfel, \ncepând cu 1 septembrie 2001,
80
România de]ine, pentru o perioad` de doi ani, pre[edin]ia Comitetului Director
Politico-Militar al For]ei Multina]ionale de Pace din Europa de Sud-Est [i a Comitetului
de Coordonare a Procesului Reuniunilor Mini[trilor Ap`r`rii din Europa de Sud-Est
(SEDM). În cadrul acestei ini]iative, România a propus extinderea proiectelor SEDM
pentru a aborda [i modalit`]ile de contracarare a noilor riscuri la adresa securit`]ii
(o ini]iativ` axat` pe contraterorism, contraproliferarea armelor de distrugere în mas`
[i securitatea frontierelor).
În concluzie, putem spune c` politica de ap`rare a României, ca parte a politicii
de securitate na]ional`, se bazeaz` pe prevenirea, descurajarea [i solu]ionarea pa[nic`
a crizelor [i conflictelor care ar putea afecta interesele [i valorile noastre na]ionale.
Reducerea [i contracararea riscurilor la adresa securit`]ii se realizeaz` prin mijloacele
diploma]iei ap`r`rii destinat` nu numai asigur`rii sprijinului extern pentru obiectivele
politicii de ap`rare, ci [i promov`rii directe a intereselor na]ionale ale statului ,
precum [i prin procesul de planificare a ap`r`rii care dezvolt`, pe baza riscurilor existente,
scenarii de utilizare a for]ei în situa]ii de criz` sau de r`zboi, modelând astfel, în func]ie
de evolu]ia mediului interna]ional, structura armatei. Prin managementul resurselor,
aceast` structur` este adaptat` resurselor disponibile [i implementat` pe baz`
de programe concrete, care permit o evaluare periodic` a capacit`]ii lor de a face fa]`
riscurilor [i situa]iilor de criz` prognozate.
81
SISTEMUL DE PLANIFICARE, PROGRAMARE, BUGETARE

{I EVALUARE AL FOR}ELOR, ACTIVITQ}ILOR
{I RESURSELOR ÎN MINISTERUL APQRQRII NA}IONALE
Comandor Mircea B~L~{CU}~
Locotenent-colonel Nicolae TUDOR
Maior Eugen CONSTANTIN
P
lanificarea ap`r`rii na]ionale reprezint`, în general, o activitate prin care
sunt stabilite, de obicei, volumul, structura [i modul de alocare a resurselor
naturale, umane, materiale [i financiare necesare materializ`rii
obiectivelor fundamentale ale securit`]ii na]ionale [i ap`r`rii armate ale unui stat.
În alocarea resurselor, stabilirea unor priorit`]i reprezint` un element esen]ial pentru
orice ]ar` aflat` într-un proces de tranzi]ie economic`, [i nu numai. În acest context,
ap`rarea na]ional` intr` în competi]ie cu alte sectoare de activitate, fiind aproape imposibil
s` se g`seasc` o solu]ie care s` asigure acoperirea cerin]elor în toate domeniile.
De aceea, este stringent` realizarea unui echilibru între necesit`]ile de protejare
a intereselor na]ionale în domeniul ap`r`rii [i resursele care pot fi alocate în mod real
pentru aceasta. Dar, între resursele necesare cre`rii [i men]inerii institu]iilor [i for]elor
capabile s` protejeze valorile [i interesele na]ionale [i cele real alocate în acest scop
apare o contradic]ie fundamental`, determinat` de discrepan]a tot mai accentuat`
dintre ce este necesar [i ce se poate aloca în realitate. Tensiunea creat` de raportul
necesitate-posibilitate a fost redus` în mod semnificativ în ]`rile occidentale prin pro-
movarea [i utilizarea unui instrument cunoscut, în general, ca fiind Planning Programing
and Budgeting System (PPBS) Sistemul de planificare, programare [i bugetare.
Devenit opera]ional în anul 1961 în cadrul Departamentului Ap`r`rii al SUA* ,
introdus în 1965 la nivel federal [i r`spândit ulterior aproape în întreaga lume, acest
sistem constituie una dintre piesele principale în angrenajul oric`rei democra]ii,
func]ionând pe baza legilor economiei de pia]`, deoarece, pe de o parte, contribuie
substan]ial la exercitarea controlului civil asupra armatei [i asigur` transparen]a necesar`
acestui domeniu [i, pe de alt` parte, se constituie într-un instrument de evaluare a efi-
cien]ei utiliz`rii resurselor. Cu alte cuvinte, se poate determina nu numai cât se cheltuie[te
pentru atingerea unui obiectiv (ca în sistemele clasice de alocare a resurselor),
cât [i cu ce eficien]` sunt folosite aceste resurse.
* Prin demersul personal al Secretarului Ap`r`rii, Robert Mc Namara, atras în cadrul Administra]iei
din domeniul privat.
82
Planificarea apqrqrii în cele trei state nou primite în NATO
La începutul anilor 90, Cehia, Polonia [i Ungaria au folosit în planificarea ap`r`rii
sistemul mo[tenit din perioada Tratatului de la Var[ovia, sistem caracterizat printr-o
corelare deficitar` între resursele financiare aflate la dispozi]ie [i misiunile stabilite.
Planificarea ap`r`rii viza o perioad` relativ scurt` [i era concentrat` pe structura de for]e
prezent`, în detrimentul proiect`rii unei for]e care s` r`spund` viitorilor factori de risc.
De asemenea, fiecare din cele trei ]`ri s-a confruntat cu dificult`]ile generate de o structur`
de for]e supradimensional`, inflexibil`, incapabil` s` r`spund` noilor misiuni.
Lansarea PfP [i PARP în anul 1994, cre[terea interesului pentru cooperarea cu ]`rile
membre ale NATO [i, în principal, demararea procesului de preg`tire pentru integrare
în Alian]` au reprezentat, pentru toate cele trei ]`ri, momente hot`râtoare în decizia
de a schimba sistemele de planificare a ap`r`rii, în sensul asigur`rii compatibilit`]ii
cu cele din ]`rile membre ale Alian]ei.
Sistemul de planificare, programare, bugetare [i evaluare

al for]elor, activitq]ilor [i resurselor în Ministerul Apqrqrii Na]ionale
În procesul de tranzi]ie pe care îl parcurge România în vederea ader`rii la structurile
euroatlantice, începând cu anul 1998, Ministerul Ap`r`rii a devenit, ca [i în cazul Statelor
Unite, unul dintre pionierii procesului de implementare a sistemelor moderne de plani-
ficare a reurselor.
O prim` etap` s-a încheiat prin elaborarea Concep]iei cu privire la planificarea ap`-
r`rii, urmat` de legiferarea acesteia prin O.G. nr. 52/1998, respectiv Legea nr. 63/2000
privind planificarea ap`r`rii, prin care:
sunt stabilite cu claritate drepturile [i responsabilit`]ile autorit`]ilor publice în do-
meniul securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale, precum [i mecanismele pentru executarea
planific`rii ap`r`rii;
se creeaz` coresponden]a între obiectivele securit`]ii na]ionale [i cele ale ap`r`rii,
modalit`]ile de ac]iune în vederea îndeplinirii acestor obiective [i de alocare a re-
surselor ce pot fi oferite de societate în acest scop;
se realizeaz` compatibilitatea [i interoperabilitatea sistemului românesc de pla-
nificare a ap`r`rii cu cele ale statelor membre ale NATO.
În perioada 1999-2000 au fost elaborate documentele necesare pentru ini]ierea
procesului de implementare a noului sistem, [i anume: Strategia de securitate na]ional`
a României (iunie, 1999), Carta alb` a Guvernului (noiembrie, 1999), Strategia militar`
a României (martie, 2000), Directiva de Planificare a Ap`r`rii (septembrie, 2000).
Activitatea a continuat în anul 2001 cu revizuirea documentelor de planificare a ap`r`rii
la nivel na]ional [i elaborarea unor noi documente la nivelul Ministerului Ap`r`rii
Na]ionale.
În plan structural, au fost înfiin]ate, ini]ial, Grupul de Planificare a Ap`r`rii
(la nivelul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale), cu rol de coordonare, [i structuri de specialitate
(la nivelul statelor majore ale categoriilor de for]e). Ulterior, Grupul de Planificare a Ap`r`rii
s-a transformat în Direc]ia Planificare Integrat` a Ap`r`rii [i au fost create noi
83
responsabilit`]i prin desemnarea directorilor de programe. A fost creat Consiliul
de Planificare a Ap`r`rii ca organism, la nivel central, cu putere de decizie.
Saltul calitativ l-a constituit îns` Ciclul II al Planului Na]ional de Aderare
(01 octombrie 2000 - 30 septembrie 2001), perioad` în care Sec]ia Programe [i Buget
de la Statul Major General a fost transferat` la Direc]ia Planificare Integrat` a Ap`r`rii
[i transformat` în Serviciul Buget. În acest fel, Direc]ia Planificare Integrat` a Ap`r`rii
a devenit principalul organism al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale cu atribu]ii în domeniul
planific`rii, care dispune [i de instrumentele necesare desf`[ur`rii activit`]ilor specifice.
Programe pentru constituirea, modernizarea,

pregqtirea [i evaluarea for]elor
Printre cele mai importante instrumente în cadrul noului sistem de planificare
a ap`r`rii ce se implementeaz` la nivelul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale se afl` pro-
gramele pentru constituirea, modernizarea [i preg`tirea Armatei României. Acestea
reprezint` ansamblul de activit`]i ce stabilesc m`surile [i ac]iunile concrete menite
s` asigure reorganizarea, preg`tirea [i întrebuin]area structurilor militare în raport
cu misiunile, obiectivele [i resursele ce le sunt stabilite prin documentele de planificare.
Programele de constituire, modernizare [i preg`tire ale Armatei României se elabo-
reaz` în scopul:
➫ asigur`rii gestion`rii într-o concep]ie unitar` a resurselor alocate;
➫ realiz`rii unei imagini clare asupra indicatorilor de performan]` realiza]i;
➫ prezent`rii unei imagini reale asupra capabilit`]ilor de care dispun for]ele armate
pe timp de pace, în situa]ii de criz` sau \n caz de r`zboi.
Începând cu anul 2000, în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale s-au derulat mai multe
etape, menite s` asigure implementarea buget`rii pe baza programelor. Astfel, în primul
ciclu de planificare s-au dezvoltat, experimental, 13 programe. Activitatea a continuat
[i în 2001, când num`rul programelor a fost redus la opt* prin concentrarea pe domenii
func]ionale [i au fost f`cu]i pa[i importan]i pentru continuarea implement`rii sistemului
conform celor dou` obiective prev`zute în Planul Na]ional de Aderare, Ciclul II
(Implementarea unui sistem de planificare integrat obiectivul nr. 3 [i a unui sistem
de bugetare pe baz` de programe obiectivul nr. 5). Urmeaz` ca, în conformitate
cu obiectivele asumate de România în cadrul Ciclului III al Planului Na]ional Anual
de Aderare la NATO (domeniul prioritar planificarea ap`r`rii), sistemul s` fie pe deplin
implementat în cursul anului 2002.
Dificultq]ile pionieratului
Pe timpul procesului de implementare a noului sistem de planificare s-au constatat
[i o serie de deficien]e [i dificult`]i, unele inerente oric`rui început, dar [i unele datorate
lipsei de flexibilitate a unor stucturi (persoane) fa]` de implementarea noului. Majoritatea
deficien]elor/dificult`]ilor care ]ineau de realizarea cadrului organizatoric pentru
* Cele opt programe sunt: For]e Terestre, For]e Aeriene, For]e Navale, Comunica]ii [i Informatic`,
Logistic`, Informa]ii pentru ap`rare, Administra]ie Central` [i Rela]ii Interna]ionale.
84
desf`[urarea activit`]ilor specifice au fost rezolvate sau eliminate pe m`sur` ce au fost
con[tientizate, dar au r`mas înc` suficiente impedimente de natur` material` sau macro-
sistemic` în calea unei implement`ri depline a sistemului, dintre care enumer`m:
➫ diferen]e între clasifica]ia bugetar` ➫ angajarea de cheltuieli f`r` a fi asigurate
na]ional` [i categoriile de cheltuieli NATO; în totalitate fondurile necesare;
➫ dimensionarea inadecvat` sau, în unele ➫ schimbarea priorit`]ilor de finan]are
a unor programe pe timpul execu]iei bugetare;
cazuri, chiar lipsa unor structuri specializate
➫ întârziere foarte mare în elaborarea
în planificare la unele e[aloane, precum [i o insu-
[i semnarea documentelor de garantare a unor
ficient` experien]` în cadrul unor structuri împrumuturi;
cu responsabilit`]i în domeniul planific`rii ap`r`rii; ➫ lipsa unor studii (planuri) fundamentate
➫ derularea cu întârziere [i uneori cu in- [tiin]ific privind evolu]ia pe terme lung
coeren]` a procesului de opera]ionalizare [i res- (15-20 ani) a infrastructurii [i echipamentelor
tructurare a for]elor; majore din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.
Perspective
Pentru eliminarea deficien]elor [i a disfunc]ionalit`]ilor men]ionate se va ac]iona,
preponderent, în urm`toarele direc]ii:
consolidarea (crearea/reorganizarea) structurilor specializate în domeniul plani-
fic`rii [i buget`rii, la nivelul directorilor de programe;
îmbun`t`]irea cooper`rii cu Departamentul pentru Armamente, pentru cunoa[-
terea operativ` [i oficializat` a intr`rilor/ramburs`rilor de credite externe;
finalizarea realiz`rii bazei de date specifice la nivel central [i la nivelul categoriilor
de for]e armate;
corelarea structurii ordonatorilor secundari/ter]iari de credite cu structura pro-
gramelor;
revizuirea programelor în ansamblu [i particularizarea structurii fiec`rui program;
continuarea perfec]ion`rii preg`tirii personalului prin cursuri de specialitate.
*
Noul Sistem de planificare, programare, bugetare [i evaluare nu constituie un panaceu
pentru realizarea tuturor obiectivelor armatei. Sistemul este doar o unealt` care ofer` mij-
loacele necesare lu`rii realiste a deciziilor, aloc`rii resurselor în mod obiectiv [i tran-
sparent, constituindu-se într-un instrument de planificare modern, util [i eficient,
dar a c`rui implementare cât mai rapid` în organismul miltar românesc depinde în mod
decisiv de contribu]ia activ` [i de sprijinul accordat în acest sens de liderii miltari
de la cel mai înalt nivel directorii de programe, care au la dispozi]ie, în acest moment,
cvasitotalitatea pârghiilor necesare.
Apreciem c` implementarea PPBES reprezint` unul dintre vectorii cei mai importan]i
ai procesului de reform` a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i compatibilizare cu NATO.
85
PROCESUL DE EXTINDERE AL NATO

context si
, perspective 2002
Maior Gheorghe CIASCAI
Iulia ANTONIAN
Sfâr[itul r`zboiului rece a oferit oportunitatea de a con-

Contextul general strui o nou` arhitectur` de securitate pentru regiunea
euroatlantic`. Obiectivul declarat al acestui nou aranjament paneuropean const`
\n asigurarea stabilit`]ii [i securit`]ii pentru toate statele din regiune [i [tergerea liniilor
de demarca]ie ap`rute în perioada bipolarismului. În aceste noi circumstan]e, conceptele
strategice aprobate succesiv de NATO, la Roma, în cursul anului 1991, [i la Washington,
în aprilie 1999, cu ocazia Summit-ului jubiliar, au configurat o nou` abordare a securit`]ii,
mai extins`, ce acoper`, pe lâng` aspecte clasice de ordin militar [i strategic (inclusiv
ap`rarea colectiv`), [i domenii noi de natur` politic` [i economic`, printre care [i coope-
rarea intensificat` cu fo[tii adversari din fostul bloc sovietic. Din perspectiva evolu]iei
structurale [i conceptuale pe care a parcurs-o Alian]a Nord-Atlantic` în ultimii ani
se poate afirma c` noua arhitectur` de securitate se va realiza printr-un proces de armo-
nizare gradual` [i cooperare între institu]iile europene de securitate sau cu voca]ie
în domeniul securit`]ii ce au supravie]uit celor 12 ani de la încheierea r`zboiului rece,
respectiv NATO, UE [i OSCE.
Mecanismele [i aranjamentele de cooperare puse în oper` de NATO în aceast`
perioad` EAPC/CCNA*, PfP, Consiliul Comun Permanent NATO-Rusia, Carta
NATO-Ucraina [i invitarea a trei state central-europene s` se al`ture Alian]ei,
conform art. 10 al Tratatului de la Washington, cu ocazia Summit-ului de la Madrid,
din iulie 1997 reprezint` pa[i concre]i pentru atingerea uneia dintre ]intele principale
al Alian]ei, aceea de a înt`ri securitatea [i stabilitatea în regiunea euroatlantic`.
În ceea ce prive[te procesul extinderii, Summit-ul de la Washington a adus clari-
fic`ri ale manierei de abordare a acestui dosar, MAP/PAA oferind aspiran]ilor la aderare
un cadru destul de riguros de preg`tire a candidaturilor. Reperele pe care le con]ine
MAP, cele din Studiul asupra extinderii NATO, lansat înaintea rundei de extindere
de la Madrid, lu`rile de pozi]ie ale oficialilor de rang înalt de la NATO [i statele membre
denot` faptul c` derularea procesului l`rgirii Alian]ei se întemeiaz` pe respectarea unor
principii precum:
încurajarea [i sprijinirea reformelor democratice din statele ex-comuniste;
* Consiliul de Cooperare Nord-Atlantic`.
86
promovarea rela]iilor de bun` vecin`tate, de care s` profite atât statele membre,
cât [i cele ne-membre ale Alian]ei;
men]inerea ap`r`rii colective ca nucleu dur al NATO [i extinderea beneficiilor
acesteia; cre[terea transparen]ei în planificarea ap`r`rii, reducând riscul instabilit`]ii deter-
minat de o abordare strict na]ional` a politicii de ap`rare;
înt`rirea capacit`]ii Alian]ei de a contribui la securitatea european` [i interna]ional`,
inclusiv prin misiuni/opera]iuni de men]inere a p`cii sub mandat OSCE sau ONU;
aprofundarea mecanismelor de cooperare în cadrul EAPC, PfP, CCP NATO-Rusia,
Cartei NATO-Ucraina [i Dialogului Mediteranean;
înt`rirea [i extinderea Parteneriatului Transatlantic.
În conformitate cu abord`rile men]ionate, decizia de extindere apar]ine în exclusi-
vitate Alian]ei [i se va realiza printr-un proces gradual, deliberativ, transparent,
presupunând existen]a dialogului cu toate p`r]ile interesate. În plus, în repetate rânduri,
oficialii alia]i au reiterat ideea conform c`reia nu exist` o list` fix`, rigid` [i definitiv`
de criterii pentru invitarea noilor membri, precizându-se c` invita]iile de aderare se vor
adresa în urma analizei realiz`rilor individuale ale fiec`rui candidat. De asemenea,
s-a afirmat c` apartenen]a la unele grupuri ori areale geopolitice nu va constitui un criteriu
discriminatoriu pentru decizia de invitare. Pentru a confirma maniera aliat` de a trata
acest ultim aspect au fost invocate frecvent principiile OSCE, care confirm` dreptul
suveran al fiec`rui stat de a-[i asigura securitatea, prin apartenen]a la anumite organiza]ii
interna]ionale [i alian]e. În acest sens, nici o ]ar` din exteriorul Alian]ei nu are drept
de veto sau de decizie în privin]a procesului extinderii.
În privin]a op]iunii alia]ilor, pân` la reuniunea Consi-

Perspectivele liului Nord-Atlantic, la nivelul [efilor de stat [i de guvern,
extinderii Aliantei
, desf`[urat` la 14 iunie 2001, op]iunea zero în privin]a
extinderii nu fusese exclus` în mod oficial dintre evolu]iile posibile ale procesului
de l`rgire a NATO. Comunicatul oficial al acestui summit, coroborat cu declara]ia istoric`
a pre[edintelui SUA, George W. Bush, de la Var[ovia, din aceea[i perioad`, referitoare
la dreptul ]`rilor din regiunea cuprins` între Marea Baltic` [i Marea Neagr` de a se al`tura
NATO, indic` o dep`[ire a scenariului extinderii zero.
De partea cealalt`, respectiv a aspiran]ilor la integrare, pân` în prezent exist` 9 state
candidate participante la procesul MAP, iar Croa]ia, ca urmare a noilor evolu]ii
democratice, ar putea fi acceptat` în cursa pentru aderare \n anul 2002. Pe lâng` ace[ti
candida]i, ]`ri precum Azerbaidjanul [i Georgia, de[i [i-au exprimat dorin]a în acest
sens, au [anse destul de reduse de a deveni membre ale NATO în viitorul apropiat.
Un actor important din spa]iul central [i est-european, Ucraina, despre care se emiteau
aprecieri conform c`rora ar putea fi un posibil candidat la aderare, s-a pronun]at pentru
înt`rirea rela]iilor cu NATO, nu pentru integrare.
◆ Posibile scenarii privind extinderea NATO
➣ Scenariul minimal, numit [i central-european. În aceast` variant`, favorit
ar fi tandemul Slovenia-Slovacia. Argumentele care se invoc` cel mai des se refer`
la dimensiunile reduse (teritoriu, popula]ie) ale celor dou` state, o evolu]ie politico-eco-
nomic` pozitiv` [i asigurarea continuit`]ii teritoriale a Alian]ei. Plecând de la aceste
87
argumente, dar [i de la sprijinul masiv de care beneficiaz` din partea celor trei vecini
admi[i în NATO în 1999, sunt considerate de anali[ti ca fiind cel mai bine plasate
în cursa pentru aderare. De altfel, \n rândul clasei politice slovace a început s` se manifeste
un entuziasm general, reuniunea de la Praga fiind numit` o ocazie istoric`. Aceast`
op]iune este considerat`, în cercul exper]ilor pe problematica NATO, prea redus`
[i lent`.
➣ Scenariul central-european [i statele baltice. În raport cu precedentul
scenariu, acesta include, al`turi de Slovacia [i Slovenia, cele trei state baltice, respectiv
Estonia, Letonia [i Lituania, sau doar una dintre acestea, în spe]` Lituania. O astfel
de op]iune se bazeaz` pe consistentul suport al membrilor nordici ai NATO [i din nou
al grupului celor trei noi membri central-europeni. Un argument utilizat frecvent
este cel de ordin cultural-civiliza]ional, respectiv faptul c`, din punct de vedere geografic,
cultural [i istoric, statele baltice sunt o parte a Occidentului [i, în consecin]`, trebuie
s` adere la NATO.
➣ Scenariul sud-est european. Este varianta care prive[te România [i Bulgaria,
fiind sprijinit`, în special, de statele mediteraneene din Alian]`. Sunt puse în eviden]`,
în acest caz, argumentul înt`ririi flancului sudic al NATO, evolu]ia încurajatoare a acestor
dou` ]`ri în raport cu celelalte state din regiunea Balcanilor, ca [i sprijinul pe care
l-au oferit [i-l ofer` opera]iunilor NATO din spa]iul ex-iugoslav. România este sus]inut`
mai ales de Fran]a [i de statele membre ale NATO din zona mediteranean`,
dar [i de altele, precum Canada sau Belgia; Bulgaria pare a se bucura de sprijinul
mai accentuat al Germaniei, iar în ultima vreme [i de cel al SUA. Progresele mai lente
din domeniul economic înregistrate în România [i Bulgaria au determinat o anumit`
reticen]` din partea unora dintre statele membre ale Alian]ei.
➣ Scenariul baltic. Este un scenariu cu o probabilitate de realizare destul
de redus`. Rusia a exprimat constant opozi]ia fa]` de posibilitatea integr`rii în NATO
a celor 3 state ex-sovietice. Principala îngrijorare a Federa]iei Ruse este extinderea NATO
pân` la grani]a sa vestic`, în special extinderea în spa]iul fostei URSS. Totu[i, este posibil
ca influenta comunitate lituanian` din SUA, din rândurile c`reia provine actualul
pre[edinte al Lituaniei, V. Adamkus, comunitate ce l-a sprijinit pe actualul pre[edinte
american G.W. Bush în campania electoral`, s` determine administra]ia SUA s` sus]in`
candidatura acestei ]`ri. Lituania are cea mai redus` comunitate rus` dintre toate statele
baltice [i cele mai bune rela]ii cu Moscova; în plus este sus]inut` puternic de c`tre Polonia
[i Danemarca.
➣ Scenariul maximal apare în dou` variante: Big Bang solution [i regatta.
În ambele variante se prevede invitarea tuturor candida]ilor s` înceap` negocierile
de aderare. Diferen]a const` în viteza cu care se va produce integrarea, respectiv simultan,
în cazul primei variante, [i pe m`sura îndeplinirii unor criterii foarte stricte de aderare,
în cel de al doilea caz. Prima solu]ie pare foarte pu]in probabil`, îns` a doua este împ`r-
t`[it` de unii exper]i [i oficiali din statele membre. Se consider` c` astfel se vor da asigur`ri
tuturor statelor candidate în leg`tur` cu viitoarea lor integrare, dar în acela[i timp se vor lua
m`suri de prevedere ca aceste ]`ri s` îndeplineasc` exigen]ele NATO.
◆ Influen]a evenimentelor din 11 septembrie asupra procesului de l`rgire
a NATO
Conform declara]iilor liderilor Alian]ei, atentatele teroriste din SUA nu vor afecta
procesul extinderii NATO. În acest sens, Lordul Robertson, secretarul general al NATO,
88
a afirmat, cu ocazia reuniunii Adun`rii Parlamentare NATO de la Ottawa,
din 8-9 octombrie 2001, c` atacurile teroriste din 11 septembrie, respectiv r`zboiul
antiterorist declan[at de SUA [i alia]ii sì, nu au schimbat strategia Alian]ei
fa]` de aspiran]i [i hot`rârea NATO de a continua procesul de extindere.
În cadrul dezbaterilor prilejuite de cea de-a 47-a reuniune anual` a Asocia]iei
Tratatului Atlantic, din 2-7 octombrie 2001, de la Bled, Jamie Shea, directorul Biroului
pentru Informa]ii [i Pres` al NATO, a confirmat interesul Alian]ei pentru desf`-
[urarea extinderii. Dac` la Praga vor fi invitate s` adere 6, 7 sau 8 state, num`rul
membrilor Consiliului Nord-Atlantic va dep`[i, pentru prima dat`, pe cel al partenerilor.
Ca urmare, a fost lansat procesul de regândire a modului de func]ionare al EAPC [i PfP,
a[teptându-se opinii [i propuneri concrete din partea partenerilor [i membrilor Alian]ei.
Un eveniment încurajator, care infirm` aprecierile sceptice privind înghe]area
procesului extinderii ca urmare a atentatelor de la 11 septembrie, s-a produs în toamna
anului trecut în Congresul SUA. La 17 octombrie 2001, senatorii Jesse Helms (republican
Carolina de Nord) [i Joseph Liberman (democrat Connecticut) au ini]iat un proiect
de act legislativ vizând sus]inerea extinderii NATO [i acordarea unui pachet de asisten]`
pentru preg`tirea, în vederea ader`rii la NATO, a celor 7 ]`ri considerate candida]i
credibili. Ca urmare a aprob`rii proiectului de c`tre Congres, România va beneficia
de asisten]` suplimentar` în valoare de 11,5 mil. USD.
Contextul generat de acutizarea fenomenului terorist va reprezenta, în opinia unor
speciali[ti, un argument suplimentar în sprijinul extinderii spa]iului de securitate
[i stabilitate în zona euroatlantic`. În aceast` nou` conjunctur` de securitate, scenariul
extinderii minime, care vizeaz` lansarea invita]iilor doar pentru Slovenia [i Slovacia,
devine din ce în ce mai pu]in probabil.
Campania antiterorist` ini]iat` de SUA, ca r`spuns la atacurile din 11 septembrie,
a marcat trecerea la o nou` etap` a rela]iilor SUA-Rusia, respectiv NATO-Rusia. Ca rezultat
al noii abord`ri [i al vizitei secretarului general NATO în Rusia (21-23 noiembrie 2001),
reuniunea NAC la nivel de mini[tri de externe (6-7 decembrie 2001) a confirmat
dezvoltarea cooper`rii NATO-Rusia, afirmându-se deschis dezideratul trecerii de la formula
Consiliului Permanent NATO-Rusia, în format 19+1, la un aranjament nou de cooperare,
în format 20. De asemenea, se remarc` o atitudine mai flexibil` a SUA, respectiv
a NATO, fa]` de Rusia în ceea ce prive[te problema cecen`, fiind recunoscut dreptul
Rusiei de a-[i proteja integritatea teritorial` [i de a-i proteja pe to]i cet`]enii ru[i contra
terorismului [i criminalit`]ii.
Relansarea colabor`rii cu pre[edintele Putin, care a manifestat o solidaritate
f`r` precedent cu Occidentul [i în special cu SUA dup` evenimentele din 11 septembrie,
ar putea fi interpretat` ca o cre[tere a influen]ei acestuia în examinarea extinderii NATO.
Se estimeaz` c` principalele beneficiare ar fi statele baltice. Rusia, prin vocea
pre[edintelui Putin, a precizat îns` c` pozi]ia fa]` de extinderea NATO r`mâne
neschimbat`, neexcluzând ipoteza ader`rii la aceast` organiza]ie în cazul accentu`rii
dimensiunii politice a acesteia.
◆ Stadiul de preg`tire al candida]ilor scurt` evaluare

În ceea ce prive[te criteriile de aderare propriu-zise, ca urmare a evenimentelor
din SUA de la 11 septembrie, acestea nu vor fi modificate. Este de a[teptat doar o repon-
derare a acestora, în sensul cre[terii importan]ei acordate considerentelor strategico-militare
89
[i a capacit`]ii efective a fiec`rui stat de a contribui la securitatea Alian]ei, inclusiv
în sfera culegerii [i transmiterii informa]iilor.
}`rile candidate trebuie s` se concentreze pe dou` direc]ii prioritare: MAP [i reforma
militar`. O decizie hot`râtoare în privin]a extinderii se va contura dup` evaluarea
ciclului III PNA din aprilie 2002. Situa]ia celor care vor r`mâne în afara listei de invita]i
ce va fi lansat` la Praga va deveni destul de dificil`, fiind greu de acceptat o alt` variant`.
La reuniunea ministerial` a NATO din 6-7 decembrie 2001, mini[trii de externe alia]i
au primit un raport de evaluare a progreselor înregistrate de candida]i în cadrul MAP.
Este de a[teptat ca aceste rapoarte s` fi cuprins referiri la comportamentul candida]ilor
în cadrul coali]iei antiteroriste, îndeosebi la capacitatea acestora de a oferi contribu]ii
individuale (aprob`ri rapide ale tranzitului trupelor americane sau aliate, ini]iative
în plan regional [i interna]ional, amendarea operativ` a legisla]iei na]ionale etc.). Primele
estim`ri privind candidatele cu [anse mari de aderare la NATO vor fi date publicit`]ii,
probabil, cu ocazia urm`toarei reuniuni a NAC de la Reykjavik din mai 2002.
Pentru eficientizarea eforturilor de aderare la NATO, statele candidate au ales solu]ia
angaj`rii solidare în procesul de preg`tire a ader`rii la NATO, prin func]ionarea Grupului
Vilnius. Ini]iativa, lansat` în luna mai 2001 la Vilnius, este apreciat` în mod deosebit
de Alian]`. Urm`toarea ac]iune semnificativ` a Grupului va avea loc la Bucure[ti,
în martie a.c., respectiv reuniunea [efilor de guvern din statele participante la Grupul
Vilnius.
Cu ocazia vizitei efectuate în România la 13 decembrie 2001, în cadrul turneului
realizat în statele candidate la aderarea la NATO, secretarul general al NATO a prezentat
un mesaj similar celor transmise [i în celelalte state candidate. Astfel, înaltul oficial aliat
a încurajat procesul de preg`tire pentru aderare, considerând c` toate statele candidate
au [anse la aderare [i a afirmat c` nu conteaz` doar cât de bine preg`tite sunt \n acest
moment, ci trebuie s` lucreze în continuare la preg`tirea ader`rii. De asemenea,
responsabilul aliat, referindu-se la calitatea de membru al NATO, a precizat c` nu este
o recompens` sau o onoare, acest statut implicând responsabilit`]i care vor duce
[i la beneficii. Lordul George Robertson a apreciat c` România a f`cut progrese
importante în procesul de aderare, iar reforma armatei se afl` pe drumul cel bun.
90
ROMÂNIA {I SUD-ESTUL EUROPEI

Lucian LEU{TEAN
Departamentul pentru Integrare Euroatlantic` [i Politica de Ap`rare
D
up` evenimentele din 11 septembrie 2001, Europa de Sud-Est se afl`
din nou într-un moment de cotitur`. Riscurile la adresa societ`]ii demo-
cratice nu mai ]in exclusiv de vechea abordare tradi]ionalist` (Balcanii,
ca butoi de pulbere al Europei), ele c`p`t#nd alte dimensiuni [i dovedind, astfel,
c` nu exist` nici o ]ar` invulnerabil` la spectrul amenin]`rilor neconven]ionale
ale începutului de secol XXI.
În Europa de Sud-Est, în ansamblu, exist` evolu]ii de natur` s` sporeasc` opti-
mismul relativ la succesul reformelor ini]iate pân` în prezent. România a salutat
schimb`rile democratice at#t din Croa]ia [i Republica Federal` Iugoslavia, c#t [i pe cele
din Bosnia-Her]egovina, Albania, Muntenegru, Macedonia, precum [i desf`[urarea
alegerilor democratice din Kosovo. Exist` îns` [i evolu]ii care îngrijoreaz`, dintre care
a[ enumera: incompleta cooperare [i încredere dintre comunitatea albanez` [i cea sârb`
din Kosovo; întoarcerea refugia]ilor din Kosovo; raporturile dintre Serbia [i Muntenegru
în cadrul Federa]iei Iugoslave; posibilele ac]iuni ale insurgen]ilor albanezi din Macedonia
[i deteriorarea raporturilor interetnice din aceast` ]ar`; tendin]ele centrifuge ale unor
for]e na]ionaliste [i extremiste din Bosnia-Her]egovina; instabilitatea economic`
din Albania. Acestora li se adaug` [i criminalitatea transfrontalier` (traficul de persoane,
arme [i droguri), corup]ia [i migra]ia ilegal`, surse predilecte ale instabilit`]ii [i pro-
mov`rii unei st`ri de neîncredere [i de impredictibilitate.
Drumul pe care se afl` multe dintre ]`rile din regiune nu este înc` ireversibil,
dar el poate deveni prin continuarea sprijinului regional, european [i interna]ional
\n impulsionarea [i stimularea evolu]iilor pozitive. Exemplul ]`rilor din Europa Central`
este sugestiv. Astfel, România, al`turi de celelalte ]`ri din zon`, a dezvoltat, prin exerci]ii
comune, veritabile pattern-uri comportamentale în perspectiva integr`rii europene [i
euroatlantice atât în domeniul reformelor interne, cât [i \n cel al raporturilor de bun`
vecin`tate, cooperare [i solidaritate. Cooperarea [i dialogul sunt acum gesturi reflexe [i
ele pot deveni practici însu[ite [i internalizate [i în Balcanii de Vest.
Voin]a de schimbare, de al`turare fireasc` la procesele europene [i interna]ionale
este clar demonstrat` acum de majoritatea cet`]enilor [i liderilor din Europa de Sud-Est.
Dup` cum remarca [i pre[edintele american, George W. Bush, în cadrul turneului sù
european, pentru prima dat` în istorie, toate guvernele din regiune sunt democratice,
91
dispuse s` coopereze între ele [i dornice s` se integreze în Europa. Acest moment
nu trebuie ratat, iar poten]ialit`]ile sale trebuie exploatate prompt [i extensiv. Este
un moment decisiv pentru demonstrarea solidarit`]ii [i încurajarea schimb`rilor
pozitive înregistrate în regiune. Perspectiva integr`rii în Uniunea European`, \n NATO
[i în organiza]iile interna]ionale poate juca [i în Balcanii de Vest un rol important prin posi-
bilitatea asocierii la organiza]ii [i institu]ii care au generat bun`stare [i securitate pentru
popoarele din statele membre, în condi]iile convergen]ei dintre necesit`]ile interne
[i cerin]ele sau criteriile externe.
Sprijinul concret, politic, financiar [i militar pentru procesele integrative [i demo-
cratice din regiune s-a manifestat pregnant prin dialogul politic, prin proiectele economice
[i sumele alocate pentru reconstruc]ie [i dezvoltare în zon`, prin for]ele de men]inere
a p`cii dislocate \n regiune.
Parafarea Acordului de Stabilizare [i Asociere al Uniunii Europene cu Croa]ia
[i semnarea acestui acord cu fosta Republic` Federal` a Macedoniei, precum [i efectuarea
studiilor de fezabilitate pentru încheierea unor astfel de acorduri cu Albania,
Bosnia-Her]egovina [i Republica Federal` Iugoslavia se constituie în premise îmbucu-
r`toare pentru stabilirea unui cadru de dialog între UE [i ]`rile din regiune susceptibil
s` pun` bazele încuraj`rii cre[terii [i dezvolt`rii economice, condi]ie, de altfel, necesar`
pentru consolidarea securit`]ii [i a regimului democratic.
Decizia continu`rii implic`rii trupelor americane [i aliate din cadrul for]elor NATO
în Bosnia-Her]egovina [i Kosovo reprezint`, de asemenea, o garan]ie a sprijinului
pentru men]inerea p`cii [i reconstruc]ia postconflict în Balcani. Colaborarea
dintre americani [i alia]ii europeni în cadrul NATO este în continuare esen]ial`
pentru stabilitatea regional`.
Complementaritatea UE [i NATO în promovarea stabilit`]ii în regiunea Balcanilor
se observ` at#t la nivelul cooper`rii în gestionarea crizelor [i a urgen]elor civile,
c#t [i în cadrul unor ini]iative comune sau care se completeaz` reciproc, ca Pactul
de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est [i Ini]iativa pentru Europa de Sud-Est (SEEI).
Un rol important în sprijinirea UE [i NATO în strategia de stabilizare a zonei îl are
[i OSCE, care, pe durata mandatului rom#nesc al PiE, a impulsionat procesul de solu-
]ionare a problemelor regionale pe calea dialogului [i a colabor`rii în identificarea
unor solu]ii amiabile [i trainice. România sus]ine înt`rirea capacit`]ii de ac]iune comun`
a UE, NATO, OSCE [i a Consiliului Europei în problemele regionale, ca [i sporirea
gradului de coordonare a implic`rii în solu]ionarea problemelor din Balcani.
|n calitate de coordonator al procesului de negociere [i implementare a SEECAP
(South-East Europe Assessment Paper on Regional Security Challenges and Opportunities),
România a sprijinit [i a încurajat participarea Republicii Federale Iugoslavia la acest
proiect dezvoltat sub auspiciile SEEI, care cuprinde o percep]ie comun` a provoc`rilor,
riscurilor [i oportunit`]ilor din regiune, precum [i unele modalit`]i de ac]iune comun`
92
a statelor din regiune. Problemele comune reclam` solu]ii comune [i ac]iuni concertate.
Ratificarea Acordului de cooperare între armatele României [i Republicii Federale
Iugoslavia va asigura cadrul necesar relu`rii cooper`rii politico-militare pe baze noi,
care s` ]in` seama de transform`rile survenite în mediul de securitate sud-est european.
De asemenea, România [i-a exprimat disponibilitatea de a juca un rol mai activ
în sprijinirea Republicii Federale Iugoslavia pentru a se integra rapid în structurile
regionale, europene [i interna]ionale, oferind expertiz` [i experien]a sa în domeniul
cooper`rii regionale [i al integr`rii în Uniunea European`.
Aderarea la NATO [i integrarea în UE a României [i Bulgariei ar contribui decisiv
la consolidarea unui mediu favorabil stabiliz`rii regiunii, dar [i un stimulent pentru
continuarea reformelor în Balcanii de Vest. Astfel, ]`rile din regiune integrate în UE
[i NATO vor putea contribui mai eficient la propagarea prosperit`]ii [i stabilit`]ii
în regiune, sporind capacitatea de reac]ie [i predictibilitate în regiune. Stadiul rela]iilor
militare româno-bulgare se afl` la un nivel ridicat în ceea ce prive[te num`rul de activit`]i
desf`[urate, centrate pe domenii precum preg`tirea personalului, instruirea trupelor,
exerci]ii [i opera]iuni de men]inere a p`cii, ap`rare antiaerian` [i managementul spa]iului
aerian. În vederea sus]inerii eforturilor comune de integrare în NATO, rolul esen]ial
\l vor avea at#t continuarea contactelor la toate nivelurile, c#t [i desf`[urarea unor activit`]i
cu un pronun]at caracter practic relativ la îndeplinirea obiectivelor reformei for]elor
armate [i programelor na]ionale de aderare ale celor dou` ]`ri.
Activitatea Centrului SECI pentru Combaterea Criminalit`]ii Transfrontaliere
din Bucure[ti înregistreaz` deja rezultate notabile. Aten]ia pentru fenomenele crimi-
nalit`]ii regionale ar trebui sporit`, stabilitatea regional` nefiind posibil` f`r` desfiin]area
re]elelor crimei organizate, care, prin zonele no mans land, adev`rate gùri negre
ale crimei, contribuie la men]inerea unui climat instabil [i alimenteaz` fenomene negative
conexe precum corup]ia. Stabilitatea economic` [i op]iunea democratic` trebuie sprijinite
prin ac]iuni comune în domeniul securit`]ii regionale.
În eforturile ei pentru integrarea în structurile europene [i euroatlantice, România
are o prezen]` activ` \n ceea ce prive[te cooperarea sa militar` în cadrul diverselor forme
institu]ionalizate de colaborare multilateral`, trilateral` sau bilateral` în regiune. Astfel,
în cadrul Reuniunilor mini[trilor ap`r`rii din sud-estul Europei (SEDM) are loc un schimb
de informa]ii [i experien]`, cu finalitate \n preg`tirea comun` pentru integrarea
în structurile de securitate europene [i euroatlantice, în conformitate cu în]elegerile
din cadrul reuniunilor mini[trilor ap`r`rii din ]`rile sud-est europene participante la PfP.
Toate proiectele ini]iate în cadrul acestui proces sunt gestionate de Comitetul de Coor-
donare al SEDM (SEDM-CC), România exercitând, începând cu data de 01.09.2001,
pre[edin]ia SEDM-CC [i a Comitetului Director Politico-Militar (PMSC) pe o perioad`
de doi ani.
Dintre proiectele cele mai importante din cadrul SEDM enumer`m:
crearea unei re]ele pentru suportul informa]ional al managementului crizelor (CIN);
93
constituirea unei re]ele de simulare în sud-estul Europei (South-Eastern Simulation
Network/SEESIMNET);
crearea unei re]ele de interconectare a spitalelor militare din statele membre ale SEDM.
Cu ocazia Reuniunii mini[trilor ap`r`rii din sud-estul Europei de la Sofia (03.10.1997)
a fost lansat` propunerea de înfiin]are a For]ei Multina]ionale de Pace (MPFSEE), PMSC
fiind organismul de coordonare a activit`]ilor din cadrul acesteia. Brigada Multina]ional`
din sud-estul Europei (SEEBRIG) a fost declarat` opera]ional` la 01.05.2001,
aceast` unitate multina]ional` putând participa la opera]iunile care intr` sub inciden]a
capitolului VI din Carta ONU, cu acordul tuturor p`r]ilor. Comandamentul SEEBRIG
este în prezent la Plovdiv, Bulgaria, urmând ca, potrivit planific`rii rota]iei, la 4 ani,
sediul acestuia s` fie g`zduit de România, la Constan]a, din anul 2003.
Preluarea de c`tre România la 1 septembrie 2001 a pre[edin]iei SEDM-CC [i a PMSC
vine într-un moment important pentru dezvoltarea acestei ini]iative. România este
hot`rât` s` ac]ioneze în conformitate cu principiul regional ownership [i s` contribuie
la cooperarea în plan regional prin realizarea unei structuri de securitate regional`
[i a capacit`]ilor de ac]iune necesare în acest sens, facilitând \n acest mod integrarea
în structurile euroatlantice, precum [i procesul de modernizare, profesionalizare, reform`
[i conducere a for]elor armate. Pre[edin]ia român` a întocmit un document-cadru privind
obiectivele pe timpul de]inerii mandatului de 2 ani, stabilindu-se [apte obiective prioritare:
➫ Sporirea contribu]iei SEDM la securitatea [i stabilitatea în Europa de Sud-Est.
➫ Men]inerea transparen]ei [i a caracterului deschis al ini]iativei vizând primirea
de noi membri în SEDM.
➫ Intensificarea procesului de cooperare în cadrul SEDM pentru a face fa]` pro-
voc`rilor neconven]ionale [i celor f`r` caracter militar din domeniul securit`]ii.
➫ Crearea condi]iilor diplomatice [i militare în vederea intensific`rii angaj`rii ]`rilor
partenere în gestionarea crizelor din Europa de Sud-Est.
➫ Dezvoltarea [i implementarea programelor de cooperare SEDM.
➫ Perfec]ionarea preg`tirii militare în regiune.
➫ Finalizarea procesului de opera]ionalizare a MPFSEE.
Mai sunt înc` multe lucruri de f`cut împreun`. Importurile Uniunii Europene din ]`rile
Europei de Sud-Est reprezint` doar aproximativ 1% din totalul importurilor UE.
Din cauza conflictelor, a stagn`rii [i declinului economic, ]`rile din Europa de Sud-Est
nu au ajuns decât la aproximativ 75% din PIB-ul dinainte de 1989. O parte din proiectele
agreate pentru dezvoltarea regional` în contextul Pactului de Stabilitate nu avanseaz`
în ritmul dorit în privin]a acord`rii finan]`rii [i demar`rii realiz`rii lor, în timp ce o parte
din aceste proiecte nu sunt adecvat implementate de c`tre ]`rile beneficiare.
Stabilizarea Balcanilor depinde în mod decisiv de stabilitatea economic`, aceasta
putând fi cel mai bine asigurat` prin investi]ii directe [i dezvoltarea unor proiecte
economice concrete.
94
Proiectul unei Europe democratice unite [i libere nu se poate realiza f`r` Balcani,
securitatea Europei fiind indisolubil legat` [i de securitatea Balcanilor, tot a[a cum
problemele Balcanilor sunt inevitabil legate între ele. Premisa fundamental` pe care
trebuie s` se a[eze eforturile noastre comune r`mâne realizarea progreselor
fundamentale pe calea stabiliz`rii regiunii, a reformelor democratice [i a dialogului
regional, îns` Balcanii r`mân înc` o zona fragil` [i volatil` care necesit` o strategie
concertat` de încurajare [i sus]inere a evolu]iilor pozitive.
Viziunea generoas` a întâlnirii tuturor statelor din regiune în spa]iul integrator
de prosperitate [i dezvoltare al organiza]iilor europene [i euroatlantice este tot mai
aproape de a fi realizat`. Experien]a ne arat` îns` c` eforturile nu trebuie s` înceteze
în acel moment, ci, dimpotriv`, trebuie intensificate.
România, ca stat aflat în proximitatea acestei zone, direct interesat de dinamica
evolu]iilor din Balcani, este hot`rât` s` continue, al`turi de NATO, Uniunea European`
[i celelalte state din regiune, demersurile de întregire a familiei europene printr-un
sprijin concret pentru evolu]iile pozitive din regiunea Balcanilor.
95
ARMATA ITALIAN~
FOR}E NOI
PENTRU
UN SECOL NOU
General de brigad` dr. Giovanni SULIS
A
rmata italian` parcurge o profund`
S-a n`scut la 24 iunie 1952
perioad` de transformare care
\n localitatea Orani, \n centrul
Sardiniei. se va finaliza printr-o restructurare
Dup` studiile clasice, a urmat adecvat` scenariilor moderne. Nu mai exist`
Academia Militar` din Modena o amenin]are direct` [i unidirec]ional` din Est,
(septembrie 1971) [i {coala de Apli- care s` oblige armata s` aib` o structur`
ca]ie din Torino, la terminarea
c`rora a fost promovat la gradul de supraveghere a grani]elor din timp de pace,
de locotenent de transmisiuni pentru a interveni \n contracararea unei eventuale
(septembrie 1975). agresiuni \mpotriva teritoriului na]ional
|n perioada 1975-1985 a fost sau a vreunei alte ]`ri membr` a NATO.
comandant de pluton [i de companie
\n unit`]i de transmisiuni din Pr`bu[irea URSS a adus iluzia unei perioade
Brigada Alpin` Tridentina de pace [i de stabilitate, dar cadrul strategic
de la Bressanone, Brigada de para- s-a modificat extraordinar de repede [i au ap`rut
[uti[ti Folgore din Livorno
o serie de riscuri nedeterminate, imprevizibile care,
[i din Regiunea Militar` a Sardiniei,
de la Cagliari. necontracarate, pot amenin]a interesele vitale
Promovat maior, a urmat cursul ale statelor.
de stat major [i cursul superior |ncep#nd cu anul 1989, \n lume, au avut loc
de stat major la {coala de R`zboi
o serie de fenomene de instabilitate politico-eco-
din Civitavecchia, la absolvirea
c`rora a fost transferat la Statul nomic`, de la revolu]ia din Rom#nia p#n` la reven-
Major al Trupelor de Uscat dicarea na]ionalismului \n Crimeea, de la dramatica
de la Roma, ini]ial la Biroul izbucnire a crizei \n ]`rile din fosta Iugoslavie
de Cercetare [i Studii, apoi la Biroul
p#n` la declara]iile de independen]` ale Sloveniei
de Transmisiuni [i Informatic`.
|ntre anii 1991 [i 1992 a fost [i Croa]iei din iunie 1991. Aceea[i situa]ie de insta-
comandant al Batalionului Tonale bilitate s-a instaurat \n anumite ]`ri din Orientul
96
Experien]a de care avem nevoie
\n Anzio [i apoi a fost numit [ef Mijlociu [i din nordul Africii. |n plus, o serie de crize
al Serviciului Logistic din Coman- interne \n ]`rile \ndep`rtate fa]` de Europa
damentul Regiunii Militare a Sar-
au necesitat interven]ia for]elor occidentale,
diniei. |n perioada 1995/1996
a fost comandant al Regimentului 11 sub controlul ONU, caracterizate prin prezen]a
Transmisiuni din Civitavecchia, militar` la diferite niveluri: escortarea convoaielor
cu care a participat la Sarajevo (de aprovizionare) sau misiuni de men]inere a p`cii.
la opera]iunile IFOR. |n luna Invadarea Kuweit-ului de c`tre Irak [i actualele
septembrie 1996 s-a transferat
\n Sardinia ca loc]iitor al [efului
probleme ale Afganistan-ului printr-o succesiune
Statului Major al Regiunii Militare de opera]iuni conduse de o vast` coali]ie
Sardinia. interna]ional` ne-au reamintit c` \n ap`rarea
Din aprilie p#n` \n mai 1998 intereselor na]ionale (\n primul caz, posibilitatea
a fost trimis la Mostar (Bosnia-Her- accesului la rezervele petrolifere locale, \n cel`lalt
]egovina), fiind numit ofi]er de le-
g`tur` cu frac]iunile aflate \n con- caz, lupta contra terorismului) poate deveni
flict \n cadrul Comandamentului necesar` men]inerea \n teatrul de opera]ii a unei
Diviziei Multina]ionale SE (Sala- grup`ri armate.
mandre). Mutat apoi la Cagliari,
a fost numit [ef de stat major
al Regiunii Militare, func]ie NATO de la ap\rare
pe care a \ndeplinit-o p#n` la data
de 9 mai 2000, dup` care a fost
spre securitate
Alian]a Nord-Atlantic`, care a asigurat
numit reprezentant militar italian
pe l#ng` Statul Major General securitatea \n Europa Occidental` p#n` la pr`-
al Armatei Rom#niei. bu[irea zidului Berlinului, a trebuit s` se adapteze
Este laureat \n [tiin]e strategice.unei noi [i mobile situa]ii politico-militare.
De-a lungul carierei sale a fost La \nt#lnirea pre[edin]ilor statelor membre
decorat cu Medalia militar` de
ale Alian]ei ]inut` la Londra, \n iulie 1990,
bronz pentru \ndeplinirea unor
func]ii de comand` timp \ndelungat, s-a discutat problema \ncet`rii confrunt`rii Est-Vest
Medalia de argint pentru activitate [i instaurarea unor contacte diplomatice fire[ti
\n para[utismul militar, Distinc]ia \ntre ]`rile Europei Centrale [i de Est, iar
de onoare de r`nit \n serviciu la 7 noiembrie 1991, la Roma, a fost conturat
[i Medalia NATO pentru serviciile noul concept strategic al Alian]ei, ce avea drept
prestate \n fosta Iugoslavie.
Este c`s`torit [i are doi copii.
scop crearea unei arhitecturi de securitate flexibil`,
cu posibilit`]i de extindere spre Est.
Din perspectiv` militar` era necesar` men]inerea unei capacit`]i defensive
consistent`, bazat` pe sisteme de armamente conven]ionale [i nucleare aflate la dispozi]ia
]`rilor membre. Au fost luate m`suri, \n noul cadru strategic, pentru redimensionarea
for]elor \n vederea ridic`rii mobilit`]ii [i capacit`]ii de reac]ie. For]ele trebuie s` fie
\n m`sur` s` intervin` \ntr-o gam` vast` de situa]ii, s` gestioneze situa]iile de criz`
[i s` men]in` capacitatea de reconstruc]ie prin desf`[urarea misiunilor fundamentale
de ap`rare ale ]`rilor membre ale Alian]ei.
|n criza Balcanilor, NATO a f`cut fa]` primei situa]ii de criz` pe scar` ampl`
\n afara zonei (fuori area) definite \n art. 6 al Tratatului de constituire a Alian]ei.
R`spunsul for]elor NATO \n aceast` criz` a fost, \ntr-o prim` faz`, \nfiin]area unui
dispozitiv naval [i aerian de embargo pentru combaterea traficului ilegal de arme; ulterior,
97
s-au planificat [i executat lovituri aeriene care au accelerat procesul de pacificare
dintre s#rbi [i bosniaci, culmin#nd cu \ncheierea, \n anul 1994, a Acordului de la Dayton,
prin care s-a ajuns la \ncetarea focului [i la desf`[urarea celor dou` misiuni IFOR
[i SFOR.
Rezolu]ia din Tratatul de la Maastricht din decembrie 1991, care prevedea crearea
unei structuri europene de securitate, a fost acceptat` de c`tre NATO, care era preocupat`
de gruparea for]elor ]`rilor aliate; \n acest sens, \n iunie 1996 s-a aprobat conceptul
de Combined Joint Task Force (CJTF) ca structur` apt` s` organizeze [i s` gestioneze
opera]iile NATO. |n Italia unele unit`]i \ntr` \n compunerea fie a ARRC (Corpul de Reac]ie
Rapid` al Comandamentului Aliat \n Europa), fie a EUROFOR (For]a Operativ` Rapid`
European`, constituit` din 4 ]`ri Italia, Spania, Fran]a [i Portugalia), fie Brigada
trina]ional` de munte recent constituit` din Italia, Slovenia [i Ungaria, fie Brigada
multina]ional` pentru sud-estul european (SEEBRIG), format` din Italia, Rom#nia,
Bulgaria, Grecia, Turcia, Macedonia [i Albania. Conform conceptului CJTF, trebuie luate
m`suri pentru a transfera \n c#mpul de lupt`, sub autoritatea unui comandament specific
(CJTF HQ), contingentele militare multina]ionale [i \ntrunite \n m`sur` s` \ndeplineasc`
o anumit` misiune (ini]iativa lansat` \n iunie 1994 la Bruxelles a favorizat raporturile
politico-militare \ntre NATO [i na]iunile ne-membre ale Alian]ei, dar membre ale PfP,
ca [i desf`[urarea de exerci]ii \n comun).
Modelul italian
Modelul italian de ap`rare pleac` de la definirea zonelor de interes strategic.
Pornind din teritoriul na]ional, zona de interes cuprinde regiunile europene definite
\n art. 6 al Tratatului NATO p#n` la teritoriul UE, \n centrul Europei [i \n Balcani, incluz#nd
]`rile din Mediterana, regiuni de la Transcaucazia p#n` la Cornul Africii [i regiunile
petrolifere din Golful Persic.
Italia, ca ]ar` puternic industrializat`, necesit` o capacitate real` de ap`rare
a intereselor proprii \n afara teritoriului na]ional [i, \n consecin]`, trebuie s` aib` o capa-
citate ridicat` de interven]ie.
Sarcinile \ncredin]ate instrumentului militar sunt:
prezen]a [i supravegherea teritoriului na]ional \mpotriva unei posibile invazii
sau calamit`]i;
ap`rarea integrat` a spa]iului Alian]ei;
ap`rarea intereselor externe [i interven]ia \n opera]iuni pentru men]inerea
securit`]ii interna]ionale.
Prezen]a [i supravegherea teritoriului na]ional se realizeaz` prin unit`]ile \nzestrate
[i calificate \n interiorul Italiei cu capacitatea de a le \ntrebuin]a \n cazul \n care ]ara
ar fi \n pericol.
Pentru ap`rarea intereselor externe [i contribu]ia la men]inerea securit`]ii
interna]ionale, armata trebuie s` fie \n m`sur` s` conduc` opera]ii \n strìn`tate \ntr-un
mediu \ntrunit [i multina]ional. Aceste misiuni pot fi diferite, astfel: misiuni umanitare
98
(\n care componenta logistic` este pe primul plan, interven]ia armat` limit#ndu-se
deci la supravegherea depozitelor [i la escortarea convoaielor), de peacekeeping (PK),
care cer o mai mare vizibilitate a for]ei [i a terenului, [i de peace enforcing (PE),
cum ar fi, de pild`, cazul eliber`rii Kuweit-ului, \n anul 1991, sau actualele opera]iuni
din Afganistan.
Ap`rarea integrat` a spa]iului Alian]ei cere for]e care, printr-un instrument militar
eficient [i o politic` de ap`rare credibil`, s` fie \n m`sur` s` descurajeze, s` previn`
[i, \n cazul unei agresiuni, s` apere teritoriul Alian]ei.
Pentru a face fa]` acestor cereri, modelul italian de ap`rare proiecteaz` o armat`
profesionalizat`, integrabil` \n structurile multina]ionale, mobil` [i bine dotat` cu oameni
[i mijloace.
Modelul a prev`zut un sensibil proces de reducere a personalului (de la 250 000
\n anul 1992 p#n` la 180 000 \n 1995, ajung#ndu-se la 140 000 \n 2005). Paralel, va cre[te
num`rul profesioni[tilor pe baz` de voluntariat [i ca urmare a faptului c`, pentru a evita
confruntarea cu opinia public`, este preferabil s` nu se \ntrebuin]eze militari \n termen
\n opera]ii \n strìn`tate.
Structura astfel proiectat` [i tipologia misiunilor, care prevede toate componentele
necesare unor func]ii operative specifice, sunt articulate [i modulare. |n acest sens, for]ele
operative au fost \mp`r]ite \n:
➫ for]e de proiec]ie, cu capacit`]i ridicate de reac]ie, mobile, cu personal pro-
fesionist [i destinate opera]iilor \n strìn`tate (fuori area);
➫ for]e de reac]ie destinate s` ac]ioneze \n cooperare cu for]ele NATO pentru
ap`rarea zonei Alian]ei;
➫ for]e de ap`rare a teritoriului na]ional, care vor fi \ncadrate cu militari
\n termen [i \nzestrate pentru misiuni de prezen]` [i de supraveghere.
|n urma unei analize a statelor dezvoltate, au fost definite [i analizate func]iile
operative care sunt necesare \n vederea constituirii unei Task Force. S-a constatat,
pentru Italia, c` este necesar` integrarea capacit`]ii de lupt` cu un puternic sprijin
de C4I [i cu acele func]ii care, aparent, pot avea un caracter mai pu]in militar, ca,
de exemplu, opera]iile psihologice (PSYOPS) [i cele de sondaj al opiniei publice.
Aceste func]ii sunt traduse \n module operative (unit`]i elementare ca, de pild`, regiment
pentru infanterie, baterie pentru artilerie etc.) care, la r#ndul lor, sunt selec]ionate
[i unite \n vederea \ndeplinirii unei misiuni.
Pachete de capacitate
Un pachet de capacitate cuprinde structurile de C2, unit`]ile [i mijloacele \n m`sur`
s` \ndeplineasc` func]iile cerute. Conform cu cele trei tipuri de for]e operative, avem pachete
de capacitate de proiec]ie, de reac]ie [i de prezen]` [i de supraveghere.
Astfel, pachetul de proiec]ie se caracterizeaz` printr-o structur` de C2, care pot fi
proiectabile [i expandabile \n sens multina]ional p#n` la nivel de D., C.A. [i eventual
joint. Elementele centrale sunt reprezentate de regimentele de infanterie cu o mobi-
litate, protec]ie, putere de foc [i capacit`]i de ac]iune exprimabile \n orice condi]ii
99
de timp, anotimp [i stare a vremii. Aici se \ncadreaz` [i elicopterele de atac (Gruppo
Squadroni) [i For]ele speciale.
Sprijinul de lupt` trebuie s` se adapteze unui anumit scenariu, iar sprijinul logistic
trebuie s` fie complet proiectabil [i \n afara grani]elor. For]ele sunt compuse numai
din militari angaja]i pe baz` de contract, gata pentru a fi \ntrebuin]ate \n situa]ii de conflict
de mic` intensitate [i de lung` durat`.
Pachetul de reac]ie este alc`tuit din unit`]i destinate for]elor de reac]ie rapid` NATO.
Unit`]ile au aceea[i compunere ca [i cele precedente, numai echipamentul este mai
greu. Aceste for]e trebuie s` fie interoperabile cu for]ele aliate. Caracteristica principal`
este disponibilitatea foarte ridicat` de lupt`, timpul de interven]ie de 1-2 s`pt`m#ni,
iar trupele sunt \nzestrate pentru conflicte de tip clasic, simetrice [i de mare intensitate.
|n cazul for]elor destinate ap`r`rii na]ionale, echipamentul este de tip u[or, capa-
citatea de mi[care pe comunica]ii este optim`, iar \n afara comunica]iilor este suficient`.
Unit`]ile de geniu trebuie s` dispun` de o varietate de mijloace pentru interven]ie \n caz
de calamit`]i naturale sau catastrofe. Sarcinile \ncredin]ate pot fi \ndeplinite [i de c`tre
personalul recrutat (\ncorporat).
100
Brig`zile trupelor de uscat sunt \n num`r de 13, \mp`r]ite \n 4 comandamente
intermediare (figura), iar fiecare brigad` trebuie s` \ndeplineasc` o func]ie primar`,
determinat` de apartenen]a la un pachet, [i o alta, secundar` (sau mai multe).
De exemplu, Brigada Friuli face parte din pachetul de proiec]ie, dar poate fi folosit`
[i ca element al pachetului de reac]ie pentru a face fa]` angajamentului NATO,
care prevede ca Italia s` pun` la dispozi]ia ARRC-ului maximum cinci brig`zi.
Ne putem confrunta [i cu o astfel de situa]ie: de pild`, o brigad` care face parte
din pachetul de reac]ie, ca urmare a circumstan]elor, poate fi chemat` s` contribuie
la o misiune tipic` for]elor de proiec]ie.
De aceea, pentru protejarea teritoriului na]ional [i pentru ac]iuni \n folosul for]elor
de ordine public`, pentru \nl`turarea amenin]`rilor, de exemplu, vor ac]iona toate
brig`zile.
|ncetarea confrunt`rii Est-Vest a f`cut ca spa]iul actual de securitate s` indice
o situa]ie de conflictualitate difuz` care solicit` for]elor de uscat italiene capacit`]i reale
[i instrumente capabile s` fac` fa]` noilor misiuni.
101
PROFESIONALIZAREA
ARMATEI FRANCEZE
Spre un tip nou de rela]ii
cu societatea civil`
Maior Thierry Le GUILLOU
R
`zboiul modern prezint` ast`zi
S-a n`scut la 26 septembrie 1959
[i unele aspecte care îl deosebesc
\n localitatea Douarnenez.
Titular al unei licen]e de limb` de cel tradi]ional. Evenimentele
[i civiliza]ie rom#n` a Institutului din 11 septembrie [i lupta împotriva terorismului
pentru limbi orientale (INALCO) ne dovedesc, dac` mai era necesar, c` spectrul
din anul 1996 [i al unui Brevet
Tehnic din |nv`]`m#ntul militar
unui conflict armat generalizat, cu trupe masive,
superior, \n domeniul Rela]ii aproape a disp`rut. Lupta întregului popor,
Interna]ionale. de asemenea, nu mai are sens în acest context.
|n anul 1997 absolv` Colegiul Sfâr[itul r`zboiului rece a însemnat, de fapt,
Na]ional de Ap`rare din Rom#nia
(promo]ia a 6-a), iar doi ani
o nou` situa]ie care mai trebuie analizat`, dar care,
mai t#rziu, College Interarmées desigur, presupune [i schimb`ri în ceea ce prive[te
de Défense (fosta {coal` de R`zboi) sistemul militar. Sunt mai multe teme de abordat
de la Paris. în acest domeniu printre care se afl` [i problema
Actualmente, \ndepline[te
men]inerii stagiului militar obligatoriu în armatele
func]ia de consilier pe probleme
legate de doctrin`, \nv`]`m#nt moderne. România n-a luat înc` o decizie privind
[i instruc]ie \n cadrul Direc]iei trecerea la o armat` profesionist`. Totu[i, aceast`
Opera]ii [i Instruc]ie din Statul problem` se poate pune într-o zi, mai ales
Major General. c` România este o ]ar` care dore[te s` se integreze
Face parte din Corpul
exper]ilor, \nfiin]at \n anul 1998. în structurile euroatlantice [i multe alte ]`ri
Este c`s`torit [i are 3 copii. s-au gândit deja la aceast` solu]ie.
Pentru România, ]inând cont c` recent
am încheiat acest proces care, pentru noi, militarii francezi, înseamn` un fel de revolu]ie,
experien]a Fran]ei în domeniu ar putea fi interesant`. Prezentul articol dore[te s` pun`
în lumin` unele aspecte concrete care pot fi luate în calcul de orice ]ar` care se confrunt`
cu aceast` problem`. El se adreseaz` \n special cadrelor militare care trebuie s` [tie
ce fel de schimb`ri presupune în sine un astfel de proces.
102
În anul 1792, Conven]ia ordona serviciul militar obligatoriu. În 1996, pre[edintele
Republicii Franceze decide trecerea la o armat` profesionist`, punând, dup` mai bine
de dou` secole, punct final serviciului militar obligatoriu.
De la 1 decembrie 2001, armata, cu un efectiv de 330 000 de militari de meserie
[i 27 000 de voluntari, este integral profesionalizat`. Comandamentul militar, obi[nuit
s` conduc` osta[i, va avea de-a face, de acum înainte, numai cu solda]i angaja]i.
Cadrul militar va trebui s` fie mai disponibil pentru activitatea în unitate, dar,
în acela[i timp, s` p`streze leg`tura cu societatea civil`, care este, de fapt, sursa
de candida]i pentru angajare. Este vorba deci de o adev`rat` revolu]ie cultural`,
iar cadrele militare vor fi nevoite s` fac` fa]` unor schimb`ri importante ce le vor afecta
via]a în domenii precum participarea la misiuni în exterior, disponibilitate pentru via]a
militar` sau stilul de conducere.
Participarea la misiuni în exterior

Primul punct care atrage aten]ia este cel privind participarea la ac]iuni militare
în exterior. În trecut, aceast` problem` se rezolva prin voluntariat, fiind, teoretic, posibil
s` se refuze o misiune de acest gen. Va fi greu de conceput îns` c`, într-o armat`
profesionalizat`, care trebuie, în acest sens, s` fac` fa]` problemelor legate de proiectarea
for]elor, mai poate exista o astfel de alegere. Faptul c` por]i o uniform` [i e[ti profesionist
înseamn`, de facto, c` e[ti voluntar pentru orice tip de misiuni. Trebuie gândit`, totu[i,
cu mare aten]ie, situa]ia femeilor cadru militar, care sunt, multe dintre ele, mame,
deci mai pu]in disponibile.
Disponibilitatea pentru via]a militar`

În perioada serviciului militar obligatoriu, militarii în termen erau obliga]i s` r`mân`
10 luni în armat`, iar centrul lor de interes, preocup`rile lor profesionale [i leg`turile
afective nu se aflau acolo. Cadrul militar, chiar [i cel mai bun, poate ac]iona numai par]ial
asupra vie]ii sale.
Dimpotriv`, pentru un soldat profesionist, care [i-a ales meseria dup` gustul pentru
ac]iune [i risc, motiva]ia este total diferit`. Mediul militar va deveni centrul existen]ei
sale, cazarma casa lui, [efii [i colegii a doua familie. Pentru cadrul militar este o sarcin`
extrem de important` s` în]eleag` acest lucru [i s` fac` tot posibilul pentru a r`spunde
a[tept`rilor.
Dincolo de misiunea opera]ional`, bine a[ezat` în ceea ce prive[te contextul uman,
pentru c` ac]iunea [i riscul genereaz`, firesc, coeziune, disponibilitatea cadrului pentru
problemele militare va trebui s` fie tot mai important` în via]a lor de zi cu zi. Chiar aici
se creeaz` un paradox în meseria noastr`: solda]ii profesioni[ti, pentru care cazarma
este punctul central al vie]ii, sunt comanda]i de superiori care, în general, trìesc
în afara caz`rmii [i, în plus, sunt lega]i de familie. Ei ar trebui s` fie prezen]i în unitate
aproape tot timpul, mai ales dup` orele de serviciu, atunci când pot izbucni diverse
conflicte sau chiar drame. Se poate vorbi deci despre nevoia unei adev`rate disponibilit`]i
active care dep`[e[te un simplu rond în cazarm`.
103
Comand` [i leadership
De acum înainte, stilul de comand` [i exerci]iul autorit`]ii vor cunoa[te [i ele
o schimbare. Comportamentul cadrelor influen]a osta[ii, dar numai pentru o anumit`
perioad`, care nu dep`[ea un an. Acum va fi vorba de durata unei cariere întregi, în care
soldatul va depinde de calitatea [i de autoritatea cadrelor.
Stilul de comand` va trebui s` rezolve o ecua]ie destul de complicat`: rigoare,
dar [i respect fa]` de individ; exigen]`, dar [i ajutor; exemplu personal [i efort,
dar [i în]elegere [i pedagogie. Despre toate acestea, generalul Bachelet nota: Acest
climat moral trece printr-un stil de comand` camaraderesc, în care soldatul este considerat
ca un coleg de arm`, adic` o combina]ie între rigoarea necesar` a educ`rii militare
[i bun`voin]a atent` [i c`lduroas`.
În plus, disponibilitatea cadrului va trebui s` se manifeste [i în domenii mai pu]in
militare, precum: rezolvarea unei probleme din afara serviciului, sprijin \n cazul unui
demers cu caracter social, ajutor la o ac]iune de justi]ie etc.
În armata profesional`, soldatul va cere ajutor cadrelor cu care este în contact,
în timp ce osta[ul î[i rezolv` problemele în afara mediului militar. Militarul profesionist
are un tip nou, specific, de rela]ii cu societatea civil`.
Un context nou în ceea ce prive[te rela]iile

cu societatea civil`
Prezen]a osta[ilor în armat` men]inea, destul de firesc, leg`tura între armat`
[i na]iune. În cadrul unei armate profesioniste, este mai pu]in sigur c` lucrurile se vor
desf`[ura la fel. P`strarea acestei leg`turi îns` reprezint` chiar garan]ia legitimit`]ii
institu]iei noastre fa]` de societatea civil`, o condi]ie vital` pentru procesul de profe-
sionalizare. Militarii no[tri tot de acolo provin [i tot acolo vor ajunge, prin reconversie.
Cadrele militare au în acest domeniu un rol important de jucat. |n acest sens, generalul
de la Presle men]iona, \n anul 1997: Trebuie s` evit`m s` credem c` suntem cei mai buni
numai pentru c` suntem militari. S` recunoa[tem c` aceste valori sunt împ`r]ite în mod
echitabil cu societatea civil`, un astfel de mod de gândire permi]ându-ne o larg` deschidere
social` [i intelectual`, în loc de a considera c` noi apar]inem unei alte rase.
Profesionalizarea va face ca aceast` osmoz` s` fie mai dificil de realizat.
O garan]ie de legitimare
A[a cum spuneam, serviciul într-o armat` profesionist` \i va cere cadrului o mai
mare disponibilitate pentru mediul militar. Pe de alt` parte, societatea civil` trece spre
o reducere a duratei activit`]ii profesionale din via]a individului, mergând spre un program
de 35 de ore pe s`pt`mân`. Se creeaz` astfel o prim` contradic]ie între cele dou` medii.
Spiritul de corp, care se cristaliza în jurul tradi]iilor de lupt`, al aspectului sfânt
al misiunii [i al angajamentului individual dezinteresat, a caracterizat armata regulat`,
dar va deveni [i mai important într-o armat` profesionist`. Societatea civil` este
din ce în ce mai marcat` de individualism, pune pe primul loc interesele materiale,
]inând tot mai pu]in cont de propria istorie. Este vorba aici de un alt paradox.
104
Totu[i, s` evit`m o blocare în schematism: militarul nu poate ie[i total din aceste
tendin]e ale lumii civile [i, în acela[i timp, nu este singurul care îndepline[te misiunea.
În mod obiectiv, principiile fundamentale care stau la baza societ`]ii civile [i a lumii
militare nu sunt în total` opozi]ie. Tendin]a de a dezvolta o specificitate este fireasc`,
mai ales într-o armat` profesionist`. Interesul cadrelor militare este ca aceast` specificitate
s` nu duc` la izolare.
Leg`tura armat`-na]iune depinde de un demers voluntarist al fiec`rui cadru militar,
care, prin fapte ale vie]ii cotidiene, va putea s` fie bine integrat în societate. Fa]`
de societate, cadrul militar r`mâne îndatorat, în ceea ce prive[te legitimitatea sa,
[i tot de la ea este a[teptat` o considera]ie obiectiv`.
Recrutarea
Recunoa[terea de c`tre societate a armatei profesioniste nu este îns` f`r` consecin]e
pe termen scurt. De fapt, de acolo provin viitorii candida]i la un angajament. Exist`
deci obliga]ia imperativ` pentru armat` de a se face atractiv`.
Înc` o dat`, succesul depinde de implicarea cadrelor în proces. Armata britanic`
ofer`, în acest sens, un exemplu, prin ac]iuni de recrutare tip KAPE (Keep the Army
on Public Eye), organizate de ofi]eri, subofi]eri [i solda]i tineri. Chiar dac` armata francez`
a decis s`-[i organizeze recrutarea prin organisme specializate, ce se va întâmpla
\n cazul \n care cadrele militare nu dau mediului civil o imagine bun` asupra meseriei,
a[a cum le este ea descris` candida]ilor la angajare ?!
Reconversia
La sf#r[itul parcursului profesional, dup` formarea ini]ial` [i, un timp, sub arme,
vine reconversia. Pân` acum, armata regulat` nu a preg`tit bine cadrele pentru acest
proces important al re\ntoarcerii la via]a civil`.
Miza este vital`. Armata \[i g`sea efectivele prin caracterul obligatoriu al stagiului
militar. Armata profesionist` va reu[i în acest domeniu numai dac` [tie s` dea garan]ii
solda]ilor pe timpul [i dup` perioada petrecut` în serviciu.
Garan]iile de reconversie vor fi u[or de perceput. Generalul Bachelet explica,
în acest sens, c` func]ia de partener de munc`-formare a devenit fireasc` [i pentru
armat`. În spatele cuvintelor apare concretul: fiecare cadru, într-o mare m`sur`, va avea
responsabilitatea de a asigura reconversia oamenilor sì. Nu este vorba de a facilita
demersurile unui tân`r de 20 de ani \n a-[i g`si pentru prima oar` un loc de munc`,
ci de a da ni[te garan]ii unui om, de regul` familist, care a lucrat cinci, zece sau cincisprezece
ani în institu]ie [i care trebuie s`-[i continue cariera în via]a civil`.
*
În concluzie, ca s`-l citez pe generalul de Gaulle (1934), crearea unei armate de vo-
luntari, bine echipa]i, chiar dac` este fireasc`, este, în acela[i timp, o reform` de propor]ii.
Profesionalizarea este un punct esen]ial în evolu]ia armatei franceze. Fiecare cadru
militar trebuie s` se gândeasc`, f`r` fric` inutil`, dar cu obiectivitate, ce înseamn` aceast`
schimbare uman` major`, în termeni de voca]ie, disponibilitate, comportament [i grij`
fa]` de factorul uman.
105
Logistica
opera]ional`
a for]elor terestre
franceze
Maior Yves NOVAK
L
ogistica For]elor Terestre franceze a fost
A absolvit \n anul 1986 École nevoit`, dup` 1989, s` se adapteze
Spéciale Militaire din Saint-Cyr,
specializarea logistic`.
noilor transform`ri ale contextului
A urmat cursul de stat major, strategic [i, implicit, tipurilor de angajament relative
primind calificarea \n logistic` la gestionarea crizelor [i necesitatea proiect`rii
grad 2. for]elor.
|n prezent este ofi]er cooperant
Profesionalizarea for]elor armate a provocat,
pe l#ng` Direc]ia Logistic` din Statul
Major General. de altfel, o anumit` \ngreunare \n cadrul struc-
Este c`s`torit [i are doi copii. turilor, realitate care a afectat comandamentele
[i unit`]ile logistice. Constr#ngerile economice
au impus, la r#ndul lor, o gestionare mai riguroas` a resurselor care a indus o exigen]`
crescut` pentru performan]` [i productivitate \n toate domeniile.
Definirea conceptului de sus]inere logistic` implic` interconexiunea global`
a factorilor determinan]i [i a parametrilor specifici de evolu]ie. Dintre ace[tia, \n timp
de pace, \n situa]ii de criz` sau \n caz de r`zboi, continuitatea are o importan]` capital`
at#t pentru armata francez`, c#t [i pentru alte armate ale lumii.
|n plus, logistica este o func]ie transvers` la care contribuie ansamblul armelor
[i serviciilor \ns`rcinate cu sus]inerea logistic`, \n vederea satisfacerii nevoilor for]elor.
O defini]ie a sus]inerii logistice porne[te de la regruparea ansamblului activit`]ilor
care permit forma]iunilor de arme terestre s`-[i asigure misiunile \n timp de pace,
\n situa]ii de criz` sau \n caz de r`zboi, furniz#ndu-le resursele necesare [i admini-
str#ndu-le. Administrarea asigur` indivizilor [i forma]iunilor satisfacerea drepturilor
de natur` statutar` [i financiar`, garant#nd comandamentului respectul legal
[i regulamentar al cadrelor.
106
Logistica le ofer` mijloace de trai, de antrenare, de deplasare [i \ndeplinire
a misiunilor lor, inclusiv a celor cu caracter nonspecific. Ea con]ine ansamblul activit`]ilor
care vizeaz`:
furnizarea c`tre for]ele armate a mijloacelor de trai, de lupt` [i de deplasare,
\n calitatea [i cantitatea necesare, \n momentul [i la locul stabilit;
garantarea asisten]ei medicale a personalului;
realizarea men]inerii materialelor tehnice [i a echipamentelor, precum [i eva-
cuarea lor;
dispunerea unei infrastructuri adecvate.
Scopul logisticii opera]ionale const` \n a men]ine sau \n a restabili poten]ialul luptei
sau capacit`]ile sistemelor de for]e \n a[a fel \nc#t s` conduc` ac]iunile prev`zute.
Se aplic` \n acela[i timp omului, materialelor, dar [i mediului opera]ional propriu.
Logistica este condi]ionat`
Principii generale de numero[i factori a c`ror natur`
[i importan]` sunt extrem de instabile.
ale logisticii opera]ionale Ce \i cerem noi ofi]erului de logistic` ?
S` se adapteze ! Mai \nt#i \n cadrul angaj`rii, apoi \n mediul economic
[i \n cel strategic.
Cum s` se adapteze ? Printr-o emula]ie a conceptelor [i principiilor de ac]iune,
pentru a le face clare, pragmatice [i aplicabile \n toate circumstan]ele, adopt#nd o atitudine
organizat` de anticipare [i de executare propriu-zis` \n conducerea diverselor domenii
legate de logistic`, strict adaptate realit`]ii opera]ionale.
Unde [i \n ce cadru ac]ioneaz` el ? Ast`zi, armata terestr` poate contribui, \ntr-un
cadru interarme [i \n general multina]ional, la dou` mari tipuri de angajare: fie un conflict
de tip regional, fie opera]ii de tipul men]inerea p`cii. Pentru a r`spunde diverselor
angaj`ri, armata trebuie s` dispun` de cele mai bune sisteme de for]e polivalente, inclusiv
\n logistic`, ceea ce \i va permite s` concretizeze rapid [i local o superioritate opera]ional`.
Ea trebuie, de asemenea, \n cadrul gestion`rii crizelor, s` [tie s` asigure diversitatea,
dezvoltarea [i reversibilitatea atitudinilor [i a dispozi]iilor sale.
Ac]iunea for]elor terestre se stabile[te \n func]ie de dou` moduri opera]ionale
distincte: coerci]ia for]ei, implic#nd ac]iuni de lupt` de \nalt` intensitate, generatoare
continue de reaprovizionare [i de sus]inere, [i controlul violen]ei, ax#ndu-se pe ac]iuni
de interpunere [i de impunere a p`cii care se \nscriu \n durat` [i care, \n domeniul logistic,
cresc nevoile de sus]inere uman` [i de implementare a unor infrastructuri stabile.
Cele dou` moduri de ac]iune pot fi pe acela[i teatru de opera]iuni simultane. Aceast`
simultaneitate determin` o complexitate evident` a sistemului [i resurselor logistice.
|n cadrul diferitelor scenarii stabilite \n Carta alb` a Ap`r`rii, ap`rut` \n anul 1994,
For]ele Terestre trebuie s` fie \n m`sur` s` participe:
➫ fie la un angajament major \n cadrul Alian]ei Atlantice, cu o compunere terestr`
de 50 000 de oameni;
➫ fie la un conflict regional de \nalt` intensitate, cu o alc`tuire terestr` de 30 000
de oameni care vor pune \n aplicare o opera]ie autonom` de amploare limitat` pe un alt
teatru, con]in#nd o component` de 5 000 de oameni care pot fi \nlocui]i;
➫ simultan la protec]ia teritoriului [i la diferite misiuni de serviciu public.
107
Conducerea sus]inerii logistice
Conducerea sus]inerii logistice a for]elor proiectate decurge at#t din contextul
angaj`rii, c#t [i din caracteristicile acestuia. Contextul angaj`rii permite definirea nivelului
general al partenerilor poten]iali ai Fran]ei, precum [i posibilit`]ile de sus]inere mutual`.
Ofi]erii de logistic` trebuie s` fie \n m`sur` s` evalueze consecin]ele acestor eventuale
posibilit`]i.
Caracteristicile angaj`rii permit evaluarea imperativelor [i a constr#ngerilor
ce trebuie surmontate, [i anume tergivers`rile (de planificare [i preg`tire), distan]ele
[i anvergura ac]iunii, mijlocul geografic [i uman al interven]iei, intensitatea previzibil`
a ac]iunii, durata ac]iunii, gradul de implicare a logisticii na]ionale \n cadrul unei opera]ii
multina]ionale.
Nu este deci nici rezonabil, nici pragmatic s` ne fond`m reu[ita doar pe o interven]ie,
pe o planificare rigid` [i o schem` organiza]ional` intangibil`. Nici o opera]ie nu se aseam`n`
\n totalitate [i nu se desf`[oar` conform unei schi]e de planificare, ofi]erul de logistic`
trebuind permanent s` reac]ioneze [i s` se adapteze. Totu[i, aceast` conducere optimizat`
de ac]iune nu va fi posibil` dec#t dac` va fi studiat a priori cel mai mare num`r posibil
de ipoteze de interven]ie.
Importan]a mediului logistic

Rolul mediului logistic evolueaz` \n permanen]`. El este afectat, \n special, de doi
factori suplimentari: voin]a de a asigura o continuitate pace-criz`-r`zboi [i ponderea
contextului economic. Ace[ti factori au consecin]e care complic` munca ofi]erului
de logistic`, din aceast` cauz` el fiind uneori obligat s` recurg` la compromisuri destul
de dificile. Cele mai semnificative sunt evolu]ia necesit`]ilor logistice, a constr#ngerilor
bugetare, precum [i prezen]a factorilor externi.
Nevoia logistic` [i mijloacele de a o satisface sunt \ntr-o permanent` evolu]ie.
Num`rul func]iilor logistice \n asigurare cre[te [i o parte dintre ele se dezvolt` \n mod
exponen]ial. |n plus, func]iile juridice [i financiare cap`t` importan]`, iar problematica
legat` de logistica de proiec]ie este cerut` de aplicarea textelor [i a statutelor juridice
relevante \n timp de pace.
Constr#ngerile bugetare legate de contextul economic general se aplic` \n toate
stadiile sus]inerii. Determinarea stocurilor obiective relev` compromisuri legate
de nevoile for]elor, dar [i de contextele industriale. Cùtarea celui mai mic cost are,
uneori, consecin]e nefaste pentru exercitarea bugetar` pe termen lung. |n plus, opera]iile
externe nu sunt integrate \n programe bugetare. Anumite op]iuni opera]ionale at#rn`
greu \n bugetul categoriilor de for]e.
Logistica proiec]iilor necesit` din ce \n ce mai mult luarea \n considera]ie a datelor
externe. |nc` de la concep]ie, ponderea politic` se constituie \ntr-o constr#ngere
major`: ea condi]ioneaz` posibilele sus]ineri negociate diplomatic cu ]ara-gazd` [i coordo-
natele de orientare autorizate de statele implicate. De asemenea, afecteaz` planificarea
dezangaj`rii, care trebuie efectuat` \nc` de la aplicarea for]elor. Anumite aspecte,
\n special cele generatoare de costuri, cum ar fi reparti]ia materialelor, cedarea pe loc,
trebuie s` fie, pe c#t posibil, precise. G`sirea celui mai mic cost incumb` \n mod necesar
o cooperare interaliat`, care depinde, \nainte de toate, de modul \n care se r`spunde
la nevoile noastre reale.
108
Ofi]erul de logistic` trebuie deci s` coordoneze sus]inerea opera]iilor cu resurse,
cu efective [i cu un buget restr#ns, chiar \n condi]iile \n care num`rul opera]iilor ar cre[te.
Pentru a \ndeplini contractul fixat, armata de uscat trebuie s` se bazeze pe o logistic`
ale c`rei prime calit`]i sunt reactivitatea (r`spunsul), adaptabilitatea, modularitatea
[i suple]ea \n concep]ia pe care o execut`.
Conceptul logistic
Conceptul de sus]inere a unei opera]ii se refer` la aplicarea [i \ntre]inerea pe teatrul
de opera]ii a tuturor mijloacelor necesare \ndeplinirii ac]iunii, garant#ndu-se continuitatea
re]elelor func]ionale ale acestei sus]ineri.
Trebuie aplicate 9 principii fundamentale care s` garanteze continuitatea [i adaptarea
sus]inerii, [i anume:
1 Unicitatea organiz`rii. |n ceea ce prive[te garantarea permanen]ei func]iei
logistice [i necesara ei adaptare la diferite contexte de punere \n practic`, organizarea
este unic`. Func]ionarea ei se bazeaz` pe o centralizare a concep]iei la nivelul autorit`]ii
de exercitare a responsabilit`]ilor pe ansamblul for]elor, pe o deconcentrare a conducerii
la nivelul statului major \ns`rcinat s` asigure coeren]a \ntre aspectele tactice [i logistice
ale manevrei, execu]ia fiind atribuit` forma]iunilor.
2 Unitatea de ac]iune. Tactica [i logistica sunt indisociabile, \ntruc#t manevra
este una. {eful interarme exercit` comanda prin ansamblul mijloacelor puse la dispozi]ie
[i supravegheaz` coeren]a deciziilor luate \n cadrul planific`rii, declan[`rii, conducerii
[i al dezangaj`rii.
3 Coeren]a economiei generale a for]elor este principiul \n spiritul c`ruia logistica
trebuie s` fie supl`, disponibil` [i reactiv`, ca [i unit`]ile care o sus]in.
4 Modularitatea structurilor [i resurselor se \nscrie \ntr-o logic` a optimiz`rii
mijloacelor [i resurselor de adaptare strict` la nevoi. Singur`, o organiza]ie modular`
permite satisfacerea rapid` a nevoilor [i \nscrierea \n termen.
5 Flexibilitatea. Ca [i celelalte func]ii opera]ionale, logistica trebuie s` se bazeze
pe principii flexibile de folosire, adaptate la fiecare situa]ie. Nu este vorba deci de o schem`
rigid` de desf`[urare. Se va recurge astfel la externalizare atunci c#nd mijloacele militare
nu sunt suficiente.
6 Interoperabilitatea. Structurile de comandament, materialele [i muni]iile trebuie
s` fie interoperabile la nivel interarme [i cu cele ale ]`rilor aliate. Economia mijloacelor
poate fi facilitat` printr-o reparti]ie a sarcinilor \ntre forma]iunile de sus]inere ale diferitelor
na]iuni angajate.
7 Devansarea este un veritabil factor de reu[it`. Sosirea mijloacelor logistice trebuie
s` precead` sau cel pu]in s` fie concomitent` cu cea a grup`rii for]elor pe teatrul
de ac]iuni.
8 Diminuarea servitu]ilor \n zona de lupt`, \n sensul c` trebuie elimina]i factorii
care ar reduce mobilitatea for]elor \n condi]iile \n care mijloacele mobile ale ajutorului
sanitar se afl` c#t mai aproape de unit`]ile combatante.
9 Unicitatea centraliz`rii resurselor de \ntre]inere: resursa este unic`, reprezint`
un important e[alon na]ional, administrarea ei realiz#ndu-se prin direc]ii centrale de arme
[i servicii.
109
Domeniile ac]iunii opera]ionale de sus]inere logistic`
Trebuie identificate c#teva domenii, [i anume:
administra]ia: vizeaz` furnizarea mijloacelor [i a serviciilor administrative
[i financiare care permit men]inerea \n timp [i \n toate circumstan]ele a capacit`]ii
opera]ionale a unit`]ilor \ns`rcinate cu materializarea intereselor individuale [i colective;
coordonarea asigur` deplasarea [i livrarea de resurse materiale destinatarului
final, permi]#ndu-i comandantului s` le urmeze \n timp util; acest domeniu include: tran-
sportul, tranzitul, manutan]a;
mentenan]a asigur`, pentru fiecare forma]iune, aprovizionarea cu materiale
[i muni]ii necesare misiunilor opera]ionale, precum [i recuperarea [i evacuarea
materialelor, f`r` a uita gestionarea stocurilor de re\nlocuire, a materialelor de completare
[i a muni]iei;
sprijinul sanitar corespunde aplic`rii [i prezerv`rii, pe plan individual
[i colectiv, a poten]ialului uman, asigur#nd prevenirea [i tratamentul maladiilor, r`nilor
personalului aflat \n stare de [oc psihologic;
sus]inerea uman` vizeaz` furnizarea de mijloace [i servicii logistice
care s` permit` men]inerea capacit`]ii opera]ionale a combatantului \n toate circum-
stan]ele [i \n toate fazele unei opera]ii;
sprijinul petrolier const` \n punerea la dispozi]ia unit`]ilor a produselor petro-
liere [i materiale necesare misiunilor opera]ionale [i garantarea coeren]ei unui canal
tehnic func]ional continuu, merg#nd de la achizi]ia de resurse p#n` la distribuire;
sus]inerea sta]ion`rii const` \n g`sirea unei zone afectate sau cucerite unde
se poate sta]iona, precum [i \n asigurarea circula]iei unit`]ilor \n condi]ii acceptabile
de igien` [i de securitate.
|nainte de a cunoa[te fundamentele logisticii

Actorii logisticii opera]ionale, trebuie identifica]i actorii principali
opera]ionale care ac]ioneaz` \n amonte [i \n teatrul de ac]iuni,
\ntr-un cadru interarme, cel mai adesea interaliat
sau multina]ional. Mai \nt#i, ce este logistica \n amonte: este vorba despre acel aspect
al logisticii care se sprijin` pe organizarea [i infrastructura na]ional` (depozite, spitale).
Ea intr` \n responsabilitatea [efului de stat major al armatei (CEMA) [i a celui al armatei
terestre (CEMAT) pentru for]ele terestre. Se afl` sub responsabilitatea administr`rii
centrale [i \nglobeaz` gestionarea fluxurilor (tranzit, transporturi, evacu`ri) p#n` la zona
logistic` din teatru. Dar logistica \n amonte con]ine [i politica stocurilor. Acestea sunt,
\n principal, pentru armata de uscat, cele care se refer` la om (vie]i), carburan]i, la men-
tenan]a materialelor [i a muni]iei.
{eful de stat major al armatei are un rol preeminent \n definirea obiectivelor logistice
generale (nivelurile resurselor, mijloacele de arme etc.). La declan[area opera]iei, trebuie
precizate obiectivele, trebuie organizate transportul strategic [i tranzitul opera]ional,
ordonarea [i conducerea sus]inerii interarme.
Pentru for]ele terestre, [eful de stat major al armatei de uscat are misiunea
de a preg`ti, a aplica [i chiar de a decide \ncetarea activit`]ii unit`]ilor, precum [i de a asi-
gura \ntre]inerea fluxului logistic necesar mijloacelor angajate. Tot el trebuie s` orga-
nizeze veriga logistic` \n amonte cu direc]iile de arme [i servicii, direc]ia general`
110
de armament [i industrie, \n rela]ie cu comandamentele opera]ionale organice,
precum [i cu statele majore ale for]elor multina]ionale la care Fran]a particip`.
Creat \n anul 1998, Comandamentul For]ei Logistice Terestre (CFLT) are misiunea
de a conduce sus]inerea opera]ional` a tuturor ac]iunilor de circumstan]`, a exerci]iilor
majore [i a opera]iunilor. El particip`, \n amonte, la planificarea angajamentelor aflate
sub responsabilitatea Comandamentului For]ei de Ac]iune Terestr` (CFAT) [i execut`
ordinul administrativ [i logistic (OAL) al for]ei.
|n timpul angaj`rii, CFLT asigur` pre\ndrumarea personalului [i a materialelor
spre platformele de ambarcare aeroportuare, precum [i a mijloacelor [i resurselor
pe teatru, inclusiv. El conduce [i sprijinul for]elor angajate, recomplet#nd, dup` OAL,
cererile exprimate la nivelul teatrului cu resursele de \ntre]inere.
Pentru a sus]ine, la ordinul CFAT, for]ele de ac]iune terestre, el dispune de regi-
mente cu voca]ie logistic` repartizate \n cadrul brig`zilor logistice. Acestea, \n num`r
de 2, au misiunea de a disloca dou` state majore din zone logistice pe teatru, acolo unde
vor fi proiectate for]ele. Ele sunt responsabile cu \ntre]inerea regimentelor [i a bata-
lioanelor care le sunt afectate.
De[i suntem ancora]i \ntr-o logistic` prin armate (Aer, Marin`, Uscat), conducerea
opera]iilor \n interarme prin statul major al armatei [i g`sirea unei economii duc
la o mai accentuat` interarmizare a logisticii. Este deja cazul Serviciului Po[telor,
al Trezoreriei Armelor, Serviciul Carburan]ilor, Serviciul de S`n`tate al Armatei
[i tranzitele care, prin construc]ie, sunt deja interarme, dar \n alte domenii sau func]ii
emergente, ca sprijinul uman, al administra]iei [i al transportului.
|ntr-un cadru interaliat [i multina]ional, fiecare na]iune este integral responsabil`
\n sus]inerea mijloacelor militare care vor deservi, \ntr-un cadru proiectiv, for]e
multina]ionale; limitarea, adic` diminuarea resurselor financiare pentru toate armatele
occidentale, creeaz` o presiune \n a avea o cooperare accentuat` \n materie de logistic`.
|n acest sens, exist` regulamente (NATO ALP 9) care prev`d organizarea multina]ional`
a logisticii. Ele r`spund unor principii simple [i unanim asumate. Determinarea
modalit`]ilor de sus]inere se face \ncep#nd cu procesul de planificare a interven]iei.
Ea depinde de gradul de urgen]`, de nivelul de standardizare [i de acordurile bilaterale
sau multilaterale existente \ntre parteneri. Fiecare opera]ie necesit` acorduri particulare
]in#nd cont de sumele importante care sunt angajate [i de interesele financiare ale c`ror
efecte se pot prelungi chiar [i dup` plecarea for]elor.
Logistica unei for]e terestre

\n opera]ie va fi abordat` urm#ndu-se
Logistica for]elor terestre cele 5 faze temporale care \nso]esc
\n opera]ii interven]ia ca atare: preg`tirea anga-
j`rii, cre[terea puterii, proiec]ia,
sus]inerea angaj`rii [i a dezangaj`rii.
Dup` ce se ia decizia politic` a angaj`rii unei for]e terestre, statul major al armatei
mandateaz` Statul Major Interarme de Planificare Opera]ional` (EMIA)
s` planifice opera]ia conlucr#nd cu armatele de uscat [i aerien`, marin`, precum [i cu alia]i.
Autonomia logistic` ini]ial` [i modalit`]ile de ansamblu schi]eaz` dispozitivul general
111
[i de sprijin logistic. Tot \n acest stadiu se negociaz` acordurile interna]ionale. For]ele
prezente fac primele recunoa[teri.
For]ele logistice trebuie s`-[i moduleze unit`]ile \n a[a fel \nc#t s` r`spund` strict
nevoilor. Ofi]erii de logistic` reprezint` autonomia ini]ial` a for]ei [i, \n acela[i timp,
r`spund exigen]elor unit`]ilor la nivel tehnic. Constituit` [i dotat`, for]a este adus`
\ntr-un c#mp de antrenament pentru \nt`rirea coeziunii [i pentru a efectua ultimele retu[uri.
Proiec]ia relev` competen]a statului major al armatei care \[i desf`[oar` activitatea
la centrul sù opera]ional [i \n special la Biroul de Transport Maritim, Aerian [i de Suprafa]`
(BTMAS). For]ele pot fi angajate departe de teritoriul na]ional (1 500 la 7 000 km).
Astfel, este necesar s` se fac` apel la mijloace de transport inter-teatru, uneori la calea
ferat` [i cìle rutiere, dar cel mai adesea la rutele maritime [i aeriene.
Dup` regruparea \n metropol`, \n zona de regrupare [i de a[teptare (ZRA), c#t mai
aproape de paltformele de ambarcare, unit`]ile efectueaz` ultimele verific`ri, ultimele
formalit`]i administrative [i de frontier`. La ie[ire ele \[i \mbarc` vectorii determina]i.
Caden]ate [i organizate \n mai multe e[aloane, ele trebuie s` respecte planificarea
timpului, obiectivul fiind ob]inerea unei regrup`ri de mijloace c#t mai rapide pe teatru
pentru a dispune de capacitatea opera]ional` optim`.
Ofi]erii de logistic` \n harpon, precursori ai intr`rii \n teatru, trebuie s` men]in`
simultan contactul cu autorit`]ile locale din ]`rile respective, cu organismele interna-
]ionale, cu unit`]ile na]ionale eventual angajate, precum [i cu alte contingente strìne
[i aliate. Ele trebuie s` cunoasc`, paralel, leg`turile de implementare, preg`tire [i semnare
a contractelor de prestare [i servicii, ca [i amenajarea zonelor de tranzit [i de primire
a for]ei. De asemenea, trebuie s` se preg`teasc` s` r`spund` pozitiv fluxurilor psihice
[i de informare generate de sosirea for]ei (exemplu de ra]ie: 1 container de 20 de picioare
pentru 8 oameni [i o ton` de material pe om).
Odat` \ndeplinit` \ndrumarea, logistica de proiec]ie consist` \n a asigura for]ele
angajate, \n spa]iul [i timpul stabilite, fluxul logistic de natur` psihic`, pe cel de informa]ii
[i cel financiar.
Pe teatrul de opera]ii, sus]inerea angaj`rii are \n vedere zonele logistice multi-
func]ionale, strict ierarhizate. Succesiv, desf`[urate \n spa]iul geografic, este vorba
de: zona logistic` a teatrului, gruparea logistic`, baza de sus]inere divizionar` [i c#mpurile
de lupt`. C#teva e[aloane, \n func]ie de efective [i de \ntindere, pot s` nu fie desf`[urate
sau s` fuzioneze cu altele.
Zona logistic` a teatrului (ZLT) se desf`[oar` \n toate cazurile de interven]ie.
Ea este legat` de infrastructurile portuare [i aeroportuare, de cìle ferate [i cìle rutiere.
Este poarta de intrare \n teatrul de opera]ii, care poate fi interaliat`. La ordinul
comandantului teatrului, ea regrupeaz` toate func]iile de logistic` ale for]ei. |n acela[i
timp, asigur` tranzitele [i stocajele [i coordoneaz` evacu`rile spre teritoriul na]ional.
Este \ncadrat` cu o brigad` logistic`.
Gruparea logistic` (GL) este componenta grea, dar mobil`, de sus]inere
multifunc]ional` a for]ei. Este deci primul e[alon logistic terestru. El poate contopi
mijloace aliate, permi]#nd sus]inerea mai multor grup`ri de for]e de nivel divizie
de clas` NATO. Este, de asemenea, \ncadrat` cu o brigad` logistic`.
112
Baza de sus]inere divizionar` (BSD) asigur` sprijinul direct al forma]iunilor angajate
care sunt fie brig`zi, fie unit`]i care apar]in direct diviziei. Aceast` baz` regrupeaz`
toate mijloacele de aplicare a sus]inerii. Ea se poate articula \n dou` elemente care
\i permit pozi]ionarea centrului sù de gravitate c#t mai aproape de unitatea de sprijin.
Trenurile de lupt` constituie e[alonul cel mai avansat al logisticii, la nivel de regiment
sau de batalion. Ata[ate unit`]ii de lupt`, ele transport` [i livreaz` tot ceea ce au nevoie
regimentul sau batalionul.
C#t prive[te dezangajarea ca ultima faz` a unei interven]ii, e bine s` fie subliniat
c` repatrierea for]elor este o opera]ie important` a c`rei preg`tire intervine \nc`
de la sosirea \n teatru. Este vorba, la ie[irea dintr-o regrupare pe una sau mai multe
zone de regrupare [i de a[teptare desemnate pe teatrul de opera]ii, de efectuarea
opera]iilor inverse celor de proiec]ie \n direc]ia metropolei.
Dup` o restructurare profund`, gra]ie experien]ei dob#ndite pe teritoriul na]ional,
ca [i pe diferite teatre de opera]ii, logistica opera]ional` a for]elor terestre se aplic`
\n orice situa]ie (pace, criz`, r`zboi). Dar, aceasta necesit` o corect` anticipare a nevoilor,
a fi reactiv [i a dispune de mijloace logistice rapide, proiectabile [i performante.
Ea trebuie totu[i s` g`seasc` cel mai sc`zut cost, f`r` a degrada nivelul sù de servicii
oferite.
Altfel spus, \n inima for]ei, \n serviciul for]ei:
➫ Logistica [i tactica sunt \n m#na comandantului, lipsa uneia antren#nd c`derea
celeilalte.
➫ Logistica nu trebuie s` sufere de improviza]ii, ci trebuie s` beneficieze de anticipare
[i s` ofere r`spuns.
➫ Logistica nu are alt` ra]iune dec#t de a fi \n serviciul combatantului unit`]ii
aflat` \n prima linie.
Versiune \n limba rom#n`:
Alina UNGHEANU
113
CONSIDERA}II PRIVIND METODOLOGIA PREGQTIRII

{I EXECUTQRII TRANSFERULUI DE AUTORITATE
ÎN SITUA}II DE CRIZQ {I PE TIMP DE RQZBOI
ÎN ZONA DE OPERA}II DE SUD-EST
General de brigad` Constantin ZECA
A
tât în literatura militar` de specialitate, cât mai ales în scenariile [i docu-
mentele întocmite pe timpul aplica]iilor de comandament [i al antre-
namentelor de stat major din ultima perioad` s-a abordat [i uzitat foarte
frecvent conceptul de transfer de autoritate. |ns`, pân` la aceast` dat`, acest concept
a fost explicat sumar în regulamentele noastre militare [i a fost [i mai pu]in abordat
[i detaliat în lucr`rile de specialitate. Iat` de ce ne-am propus în cele ce urmeaz`
s` exprim`m un punct de vedere relativ la noile valen]e pe care le incumb`.
Dac` pân` acum 1-2 ani acest aspect era tratat doar ca o simpl` subordonare
temporar` de for]e [i mijloace, de la o structur` la alta, pentru înt`rirea acesteia pe timpul
ducerii ac]iunilor militare, iat` c`, o dat` cu înfiin]area comandamentelor opera]ionale,
care necesit` preluarea înc` din timp de pace (situa]ii de criz`) a unor structuri preg`tite
de c`tre comandamentele administrative teritoriale, conceptul cap`t` noi dimensiuni
[i particularit`]i la care ne vom referi în continuare.
O semnifica]ie aparte o reprezint` [i Zona de Opera]ii de Sud-Est a României,
caracterizat` din acest punct de vedere, pe de o parte, de existen]a Comandamentului 9
Opera]ional DOBROGEA ca entitate distinct` de planificare [i conducere a ac]iunilor
militare întrunite, precum [i de multitudinea [i varietatea for]elor [i mijloacelor apar]inând
celor trei categorii de for]e armate, precum [i cele ale Ministerului de Interne, ale Ser-
viciului Rom#n de Informa]ii, ce ar putea fi preluate prin transfer de autoritate în situa]ii
de criz` [i r`zboi.
Importan]a operativ` [i chiar strategic` a zonei poate impune, în anumite situa]ii,
necesitatea transfer`rii (subordon`rii) Comandamentului 9 Opera]ional DOBROGEA
[i a altor for]e (mari unit`]i [i unit`]i mecanizate, de arme, aeropurtate etc.) din alte
zone de opera]ii ale ]`rii.
CONCEPT
Pornind de la considerentele men]ionate, putem s` definim conceptul de transfer
de autoritate ca fiind un ansamblu de activit`]i [i ac]iuni desf`[urate de structurile
114
Opinii Argumente Certitudini Perspective
opera]ionale [i teritoriale de conducere, la ordinul e[aloanelor superioare, pentru punerea
la dispozi]ie [i preluarea for]elor opera]ionale în vederea constituirii grup`rii de for]e
ac]ionale destinate gestion`rii unei situa]ii de criz` sau preg`tirii [i ducerii ac]iunilor
militare.
Transferul de autoritate trebuie s` se realizeze numai dup` ce structurile militare
care se predau/primesc au fost opera]ionalizate de c`tre comandamentele teritoriale
care le au în subordine în timp de pace.
Transferul de autoritate se poate executa în urm`toarele situa]ii:
➫ pe timp de pace pentru constituirea unor mari unit`]i operative (tactice) ca structuri
de sine st`t`toare, potrivit cadrului organizatoric de pace sau proiect`rii preliminare
a unor elemente de baz` ale cadrului de r`zboi;
➫ în situa]ii de criz` sau în perioada premerg`toare acestora (de tensiune), pentru
constituirea unor structuri dimensionate strict la caracterul, configura]ia [i amploarea
crizei, în vederea gestion`rii acesteia sau pentru preg`tirea [i desf`[urarea ac]iunilor
militare în perioada ini]ial` a r`zboiului;
➫ pe timp de r`zboi pentru constituirea (reconstituirea) unor structuri lupt`toare,
în raport cu cerin]ele preg`tirii [i ducerii ac]iunilor militare;
➫ pentru punerea la dispozi]ie a unor for]e în vederea constituirii grup`rilor
multina]ionale.
PARTICULARITQ}I OPERA}IONALE
Preg`tirea [i executarea transferului de autoritate \n Zona de Opera]ii de Sud-Est
prezint` multe particularit`]i, asupra c`rora vom insista \n continuare.
Astfel, apreciem c`, pe timp de pace [i în situa]ii de criz`, transferul de autoritate
reprezint` o formul` de lucru adoptat` temporar, în vederea constituirii unor structuri
ac]ionale, pân` la stabilirea unui cadrul opera]ional dimensionat în raport cu necesit`]ile
reale de securitate. Caracterul temporar al transferului de autoritate pe timp de pace sau
în situa]ii de criz` este dat de faptul c` acesta se execut` periodic pe parcursul
unor restructur`ri ale organismului militar impuse de transform`rile produse în mediul
de securitate intern [i interna]ional (de ex.: constituirea corpurilor de armat` teritoriale,
a Flotei Maritime, a brig`zilor teritoriale etc.).
Pe timp de r`zboi, transferul de autoritate devine o modalitate de lucru adoptat`
frecvent pentru constituirea (reconstituirea, refacerea) unor grup`ri de for]e ac]ionale,
impuse de cerin]ele preg`tirii [i ducerii ac]iunilor militare în aceast` zon` de opera]ii
a ]`rii. În situa]ia ducerii r`zboiului în cadrul unor alian]e (coali]ii), transferul de autoritate
poate reprezenta o modalitate de constituire (reconstituire) a grup`rilor de for]e
multina]ionale. În aceast` idee for]ele na]ionale desemnate s` desf`[oare ac]iuni în teatru
vor fi transferate opera]ional structurii multina]ionale de conducere create în acest sens,
iar for]ele de rezerv` vor r`mâne sub comand` na]ional` pân` la executarea transferului
de autoritate [i introducerea lor în teatrul de ac]iuni militare.
Indiferent de situa]ie [i de zona în care se execut`, transferul de autoritate
are în esen]` acela[i scop, [i anume constituirea unor grup`ri de for]e ac]ionale, omogene,
dimensionate la necesit`]ile de preg`tire [i ducere a ac]iunilor militare.
115
Structurile care fac obiectul transferului de autoritate pot avea valoare de la nivel
pluton pân` la e[alon brigad` (divizie) [i trebuie s` fie opera]ionale sau într-un stadiu
avansat de opera]ionalizare (peste 80% la to]i indicatorii) pentru a-[i putea îndeplini
misiunile ce le revin în situa]ii de criz` [i la r`zboi. Ca modalit`]i de executare nu exist`
diferen]e majore între cele dou` situa]ii, cu excep]ia timpului avut la dispozi]ie care,
la pace, va fi mult mai mare decât la r`zboi. Acesta trebuie s` asigure condi]iile de preluare
a structurilor de deplasare a acestora în vederea constituirii grup`rilor de for]e în locurile
(zonele) determinate de situa]ia concret`. Atunci când se impune, prin ordin al e[alonului
superior, structurile care se transfer` vor fi puse la dispozi]ia comandamentelor care
le preiau în locurile (raioanele) solicitate de acestea. În acest caz, responsabilitatea
execut`rii deplas`rii (transferului) pân` în raionul de predare va reveni comandamentelor
teritoriale (care le predau).
Din perspectiva factorului timp, transferul de autoritate pe timp de pace poate fi anticipat
[i preg`tit în mod corespunz`tor, pe când în situa]ii de r`zboi acesta se va desf`[ura
de cele mai multe ori concomitent cu preg`tirea [i ducerea ac]iunilor militare.
În unele situa]ii, transferul de autoritate pe timp de r`zboi poate viza [i structuri
militare din afara Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, îndeosebi din cadrul Ministerului
de Interne, care pot fi subordonate temporar Comandamentului 9 Opera]ional
DOBROGEA, pentru preg`tirea [i ducerea unor ac]iuni militare specifice. Acest aspect
cap`t` o dimensiune important` în Zona de Opera]ii de Sud-Est, \nscris` \n coordonatele
unei necesit`]i obiective, determinat`, pe de o parte, de cantitatea relativ redus`
de for]e [i mijloace lupt`toare dislocate în Dobrogea, [i, pe de alt` parte, de multitudinea
[i varietatea celorlalte for]e ale sistemului na]ional de ap`rare existente în aceast` zon`
[i care trebuie s` ac]ioneze într-o concep]ie unitar` [i sub o comand` unic` (structurile
de jandarmi, Poli]ia de Frontier`, Garda de Coast` etc.).
De asemenea, consider`m c`, pe timp de r`zboi, transferul de autoritate poate fi deter-
minat de dou` aspecte distincte:
❖ transferul de autoritate din proprie ini]iativ` (subordonarea direct`) de c`tre
o structur` militar` de conducere a unor unit`]i [i forma]iuni, f`r` acordul prealabil
al e[aloanelor superioare acestora, procedeu impus de necesitatea stringent` a preg`tirii
[i ducerii luptei (opera]iei) atunci când nu exist` timpul necesar [i posibilit`]ile
de a ob]ine acordul pentru transfer (subordonare) [i
❖ transferul de autoritate executat la ordinul e[aloanelor superioare în urm`toarele
scopuri:
înt`rirea unor mari unit`]i aflate pe direc]iile principale de ac]iune;
constituirea unor grup`ri de for]e în momentul [i în locul impuse de cerin]ele
preg`tirii [i ducerii ac]iunilor militare;
completarea (refacerea, reconstituirea) unor structuri care [i-au pierdut temporar
capacitatea de lupt`.
O particularitate a execut`rii transferului de autoritate pe timp de r`zboi o reprezint`
situa]ia în care o structur` militar` preia sau instituie controlul într-o fâ[ie (zon`) ori ocup`
116
fâ[ia (zona) respectiv` în scopul preg`tirii [i ducerii ac]iunilor militare. În aceast` situa]ie,
unit`]ile [i forma]iunile militare sau militarizate existente în zon` vor intra în subordinea
e[alonului militar destinat prin ordin s` gestioneze situa]ia. Transferul de autoritate asupra
acestor structuri se va executa în baza ordinului de ac]iune primit, iar documentele
se vor încheia între structura care preia [i unitatea care intr` în subordine. Atunci când
timpul permite [i sunt condi]ii, la transferul de autoritate vor participa reprezentan]i
ai e[aloanelor superioare acestor structuri. Când acest lucru nu este posibil, structura
care a emis ordinul privind transferul de autoritate va ob]ine acordul prealabil al e[aloanelor
superioare unit`]ilor ce urmeaz` a fi subordonate sau va informa despre acest lucru.
Pe timpul execut`rii regrup`rilor [i înlocuirilor, transferul de autoritate se va executa
de c`tre structura care preia fâ[ia (zona) asupra unit`]ilor [i forma]iunilor care au fost
[i r`mân în aceast` fâ[ie (zon`).
Pentru a se efectua cu oportunitate transferul de autoritate în orice condi]ii impuse
de complexitatea câmpului de lupt` modern, este necesar ca, at#t la nivelul fiec`rei
structuri, cât [i la cel al e[aloanelor superioare acestora, s` fie cunoscut` în permanen]`
starea real` [i s` existe documente tipizate, sintetice, u[or de completat [i de exploatat.
DURATA
Cu privire la durata transferului de autoritate, preciz`m c` aceasta trebuie
reglementat` de c`tre e[alonul care ordon` transferul [i particularizat` în ordinul
de ac]iune emis în acest sens, având în vedere cele dou` elemente distincte:
➫ durata execut`rii activit`]ilor de transfer (subordonare);
➫ perioada pentru care se execut` transferul (definitiv sau temporar).
Durata execut`rii transferului de autoritate va fi stabilit` în func]ie de urm`toarele
elemente:
situa]ia concret` în care se execut` (pace, criz` sau r`zboi);
distan]a la care se afl` structura care subordoneaz` fa]` de structura ce urmeaz`
a fi subordonat`;
activit`]ile ce urmeaz` a se desf`[ura dup` executarea transferului;
structura, natura [i valoarea structurii care se transfer`.
În raport cu aceste elemente, durata execut`rii transferului poate fi estimat`,
la pace, de la 2-3 zile la 1-2 zile sau chiar mai pu]in (pân` la câteva ore), iar în situa]ii
de criz` [i la r`zboi, de aproximativ 10-12 ore pentru unit`]i de valoare batalion - regiment
[i respectiv 1-2 zile pentru mari unit`]i de valoare brigad` - divizie.
Durata execut`rii transferului de autoritate va fi calculat` din momentul primirii
ordinului de ac]iune de c`tre structura care urmeaz` s` ia în subordine for]ele
nominalizate [i pân` la înaintarea de c`tre aceasta a raportului de informare privind
executarea transferului de autoritate, la e[alonul care a emis ordinul de ac]iune.
Perioada pentru care se execut` transferul de autoritate va fi stabilit` de c`tre e[alonul
care emite ordinul de ac]iune (transfer), în func]ie de scopul în care se execut`.
117
LOCUL DE EXECUTARE
Locul unde se execut` transferul de autoritate se stabile[te [i se comunic`
prin ordin de c`tre e[alonul care ordon` transferul. În func]ie de situa]ie, acesta poate
fi stabilit:
➫ direct din garnizoanele de dislocare la pace (din raioanele de opera]ionalizare
situate în apropierea acestora);
➫ din raioanele stabilite prin ordin, în func]ie de concep]ia desf`[ur`rii ulterioare
a ac]iunilor militare;
➫ din raioanele (dispozitivele) ocupate în cadrul fâ[iilor (pe timpul regrup`rilor
[i al înlocuirilor).
Caracteristicile fizico-geografice [i cele operativ-tactice ale Zonei de Opera]ii
de Sud-Est impun anumite restric]ii în ceea ce prive[te constituirea unor grup`ri de for]e
de nivel operativ într-un spa]iu relativ redus. În asemenea situa]ii, anumite mari unit`]i
[i unit`]i ce vor fi transferate Comandamentului 9 Opera]ional DOBROGEA din alte
zone de opera]ii vor fi predate/primite în raioane situate în jude]ele limitrofe Dobrogei
(C`l`ra[i, Ialomi]a, Brìla sau Gala]i), pentru realizarea dispers`rii for]elor [i mijloacelor.
Trecerea fluviului Dun`rea în Dobrogea se va executa selectiv [i în ascuns, pe mai multe
direc]ii (puncte de trecere), pe baza unui grafic întocmit de c`tre statul major.
Pentru divizioanele de nave ale Flotei Maritime [i ale Flotilei Fluviale sau alte
structuri din subordinea Statului Major al For]elor Navale, apreciem c` cele mai favorabile
locuri de executare a transferului de autoritate sunt porturile (garnizoanele) de dislocare
la pace, unde dispun de toate elementele de conducere [i de infrastructur` necesare
ducerii ac]iunilor militare. În unele situa]ii acestea vor fi preluate direct din raioanele
ocupate pe mare, fluviu sau delt` (vezi harta).
Acelea[i aspecte sunt valabile [i pentru unele unit`]i [i subunit`]i de avia]ie
(elicoptere).
TEHNICA EFECTUQRII
Pe timp de pace [i în perioada premerg`toare crizei
Structurile opera]ionale puse la dispozi]ie vor fi preluate, de regul`, din garnizoanele
de dislocare la pace sau din raioanele situate în apropierea acestora de c`tre comisiile
constituite în acest scop, fiind de fa]` reprezentan]ii e[alonului care a ordonat transferul.
Structurile care pun la dispozi]ie for]ele vor constitui comisii de predare a acestora care,
împreun` cu cele de primire, vor asigura executarea transferului de autoritate. În anumite
situa]ii, în func]ie de timpul avut la dispozi]ie sau de alte considerente, în special de natur`
confiden]ial`, transferul de autoritate poate fi f`cut de c`tre reprezentan]i (delega]i)
de la structurile care predau [i preiau for]ele. Indiferent de situa]ie, predarea/primirea
[i încheierea documentelor se vor executa la structura care face obiectul transferului.
118
În timp de pace, când unit`]ile se predau definitiv în subordinea altor structuri,

în mod obligatoriu vor fi anexate actului de predare-primire liste de inventariere complete
sau alte documente [i situa]ii de detaliu solicitate de comisii, documente care s` completeze
situa]ia structurii respective la data transferului.
119
Executarea transferului de autoritate nu se va face printr-o inventariere a patri-
moniului structurii respective, ci prin evaluarea acesteia din punct de vedere opera]ional.
Problemele de detaliu referitoare la situa]ia tehnico-material`, altele decât cele prev`zute
în anexele la documentele privind transferul de autoritate, pot fi comunicate ulterior
prin rapoarte de informare înaintate direct de c`tre structurile care au fost transferate.
|n situa]ii de criz` [i de r`zboi

Transferul de autoritate se desf`[oar` dup` acelea[i reguli ca [i în timp de pace,
cu urm`toarele particularit`]i:
structurile puse la dispozi]ie vor fi preluate, de regul`, din raioanele de dispunere,
concentrare sau de sta]ionare [i mai pu]in din garnizoanele de dislocare;
transferul se execut`, în principiu, la ordinul e[alonului superior, îns` vor fi frecvente
situa]iile când unele structuri vor fi subordonate direct, f`r` ordinul e[alonului superior,
din necesit`]i operative, urmând s` se comunice luarea în subordine;
preluarea structurilor se va face de c`tre delega]i (responsabili) [i nu de c`tre
comisii; vor fi situa]ii când transferul de autoritate se va executa prin convocarea
(chemarea) comandan]ilor structurilor ce urmeaz` a fi subordonate la punctul
de comand` al e[alonului care le va subordona, prilej cu care vor fi încheiate documentele
de transfer; \n acest caz, anexele la documentele privind transferul de autoritate
vor fi înaintate prin raport de informare;
durata execut`rii transferului de autoritate va fi mult mai redus` decât pe timp
de pace, putând fi estimat`, în func]ie de situa]ie, de la câteva ore pân` la cel mult 1-2 zile;
documentele relativ la transferul de autoritate vor fi încheiate, în func]ie de situa]ie,
la punctul de comand` al structurii care face obiectul transferului sau la cel al structurii
care o va lua în subordine.
Responsabilit`]ile privind executarea deplas`rilor, inclusiv a manevrelor de for]e
[i mijloace în scopul punerii la dispozi]ie a unor structuri, revin e[alonului care le are
în subordine sau celui care ordon` transferul de autoritate.
Apreciem c` acest lucru este absolut necesar, având în vedere probabilitatea ca,
în aceast` situa]ie, Comandamentul 9 Opera]ional DOBROGEA s` fie angajat în mod
prioritar pentru planificarea [i conducerea ac]iunilor militare în curs de desf`[urare.
Pentru constituirea unor grup`ri de for]e necesare opririi definitive a inamicului p`truns
în Dobrogea pe un aliniament final sau pentru executarea unor riposte ofensive puternice
este necesar s` fie transferate [i subordonate Comandamentului 9 Opera]ional
DOBROGEA unele mari unit`]i [i unit`]i din alte zone de opera]ii. În acest context,
se impune ca deplasarea acestora, inclusiv trecerea peste fluviul Dun`rea, [i ajungerea
cu întreaga capacitate de lupt` pe aliniamentul (raionul) de intrare în ac]iune s` fie
în responsabilitatea exclusiv` a structurii pred`toare.
Asigurarea trecerii peste fluviul Dun`rea se poate executa [i de c`tre o parte
din for]ele deja aflate în subordinea Comandamentului 9 Opera]ional DOBROGEA
120
(Dn.Nv./Fl.Flv., unit`]i [i subunit`]i mecanizate, de ap`rare antiaerian`, elicoptere,
jandarmi etc.).
*
|n ceea ce prive[te elaborarea [i transmiterea ordinului privind transferul de autoritate
men]ion`m c` acesta se execut` de c`tre e[alonul care efectueaz` transferul. Ordinul
trebuie s` ajung` concomitent la e[alonul care urmeaz` s` predea structura [i la cel
care o preia. E[alonul pred`tor va informa structura în cauz` [i va ordona m`surile
necesare în vederea execut`rii transferului.
Ordinul privind transferul de autoritate va cuprinde, în principiu, urm`toarele
elemente:
➫ scopul în care se execut`;
➫ ce structur` se pune la dispozi]ie [i cui anume;
➫ data [i locul punerii la dispozi]ie;
➫ felul transferului (perioada) pentru care este pus` la dispozi]ie structura;
➫ eventualele restric]ii în întrebuin]area în ac]iune a structurii puse la dispozi]ie;
➫ m`suri (activit`]i) ulterioare execut`rii transferului;
➫ cine particip` la activitate din partea e[alonului superior;
➫ documentele ce vor fi întocmite;
➫ modul de informare despre executarea transferului.
Transmiterea ordinului de transfer se poate face prin sistemul de comunica]ii
[i informatic`, prin serviciul de curieri sau prin convocarea comandan]ilor la e[alonul
care ordon` transferul. Pot fi frecvente situa]iile, în special pe timp de r`zboi, când transferul
de autoritate se va executa în baza ordinului de ac]iune, în care vor fi incluse elementele
prezentate în con]inutul ordinului de transfer.
Referitor la informarea privind executarea transferului de autoritate subliniem faptul
c` e[alonul care a ordonat transferul va fi informat în timp oportun de c`tre e[alonul
care a predat [i de cel care a primit structura. Rapoartele de informare vor fi întocmite
în scris [i înaintate prin sistemul de comunica]ii [i informatic` sau prin curieri. În aceste
rapoarte va fi prezentat modul de rezolvare a problemelor ordonate prin ordinul de ac]iune
[i constat`rile privind starea operativ` a structurii luate în subordine.
Nu vor face obiectul transferului structurile neopera]ionale care nu au parcurs
etapele prev`zute pentru ridicarea gradual` a capacit`]ii de lupt`.
Rapoartele de informare vor fi elaborate imediat dup` încheierea documentelor
de transfer de c`tre acelea[i comisii (delega]i, reprezentan]i) [i vor cuprinde un punct
de vedere comun al p`r]ilor implicate. Rapoartele vor fi semnate de comandant [i de c`tre
pre[edintele comisiei (delegatul, reprezentantul) care a participat la predarea-primirea
structurii.
În situa]ii de criz` [i de r`zboi, când timpul avut la dispozi]ie [i condi]iile în care
se execut` transferul nu permit elaborarea [i înaintarea unui raport scris, comandantul
121
e[alonului care a predat [i al celui care a preluat structura vor raporta telefonic e[alonului
care a ordonat transferul. Ulterior, vor consemna în scris, în primul raport de informare
ce va fi înaintat e[alonului superior, detaliile necesare privind executarea transferului.
*
În concluzie, apreciem c` transferul de autoritate constituie un obiectiv al actului
previzionar, fiind deci necesar` anticiparea acestuia pentru a putea fi executat în timp
oportun. Transferul de autoritate trebuie s` se execute într-un termen cât mai scurt,
mai ales în situa]ii de criz` [i pe timp de r`zboi, pentru a se asigura structurilor lupt`toare
timpul necesar preg`tirii [i ducerii ac]iunilor militare.
Din perspectiva celor men]ionate, se impune ca atât Comandamentul 9 Opera]ional
DOBROGEA, cât [i celelalte comandamente existente în zona sa de responsabilitate,
indiferent de natura [i nivelul acestora, s` fie în m`sur` s` execute în orice moment
transferul de autoritate asupra structurilor subordonate, deoarece dinamica ac]iunilor
militare [i frecven]a schimb`rilor de situa]ie impun cu necesitate acest lucru.
|n acela[i timp, fa]` de responsabilit`]ile pe care le incumb` transferul de autorit`]i
pentru Comandamentul 9 Opera]ional DOBROGEA, opiniile [i punctele de vedere
exprimate în demersul de fa]` vor fi aprofundate, experimentate [i îmbun`t`]ite
în cadrul activit`]ilor de comandament [i de stat major planificate s` se desf`[oare
cu structurile dislocate în zona sa de responsabilitate.
122
NOUL TERORISM
amenin]area asimetric`
General de brigad` dr. Vasile PAUL
Atacul terorist din 11 septembrie 2001

O or\ care a schimbat împotriva SUA marcheaz` punctul de cotitur`
secolul al XXI-lea c`tre o nou` ordine mondial`. R`zboiul a afectat,
iat`, [i p`mântul american. Mitul invincibilit`]ii SUA a fost spulberat în decurs de o or`,
avertizându-ne pe fiecare c`, dac` unica superputere mondial` a fost atacat` la ea acas`,
din interior, atunci celelalte ]`ri au devenit [i mai vulnerabile, putând fi considerate
victime sigure la riscurile [i amenin]`rile asimetrice. Aceast` tragedie, care a schimbat
cursul istoriei, mediatizat` intens în direct, a [ocat, a speriat [i a convins c` nimic
nu va mai fi la fel pe p`mântul american, de acum înainte, unda de [oc propagându-se
[i repercutându-se la nivel global.
Reac]ia poporului american [i a comunit`]ii interna]ionale a fost exemplar`. Iar anali[tii
[i strategii au afirmat c`, începând cu aceast` dat`, lumea s-a schimbat.
Prin atacul declan[at la 11 septembrie a început
R\zboiul asimetric un nou tip de r`zboi, atipic, asimetric, mult diferit
de cele de pân` acum, care presupune o alt` abordare, o alt` mentalitate, un alt tip
de strategie global`, multina]ional` [i multidimensional`; este un r`zboi de lung` durat`,
dus atât cu metode conven]ionale, cât [i neconven]ionale, silen]ios, mediatizat selectiv,
bazat pe informa]ii, pe ac]iuni în special pe timp de noapte, f`r` un front precis,
cu pu]ine ]inte de interes strategic, împotriva unor for]e care lupt` nerespectând regulile
r`zboiului [i care afirm` c` nu au ce pierde. Acest tip de r`zboi se desf`[oar` pe vertical`
(între o superputere/coali]ie aflat` în era informa]ional` [i for]e aflate într-un stadiu
inferior de dezvoltare), în care asimetria de cuno[tin]e, tehnologii, informa]ii [i capacitatea
de opera]ionalizare a acestora sunt total diferite.
Cât va dura acest r`zboi ? Dup` unii exper]i, circa 10 ani.
Cauzele reale, ca [i solu]iile pentru eliminarea acestora trebuie extrem de bine
identificate [i alese, deoarece acest tip de r`zboi va fi lung, acoperit, dificil, metodic,
la nivel global, costisitor [i cu urm`ri greu de anticipat acum.
Inamicul invizibil este terorismul de toate tipurile, la nivel global, [i nu lumea islamic`.
Cùtând s` identifice cauzele reale ale terorismului islamic, exper]ii s-au orientat,
în principal, c`tre urm`toarele:
incapacitatea [i, uneori, dezinteresul lumii occidentale, de a în]elege corect cultura
[i religia lumii islamice [i arabe;
123
situa]ia social` grea din aceste zone; s`r`cia [i disperarea popula]iei, m`cinat`,
printre altele, [i de foamete, ur` [i intoleran]`;
reac]ia acestei lumi la fenomenul globaliz`rii (economice, financiare, informa-
]ionale, [tiin]ifice, culturale), care o afecteaz`, [i la rolul SUA de unic` superputere
(tendin]a fiind de subminare [i de sabotare a acestui rol).
Potrivit anali[tilor, exist` organiza]ii teroriste capilare ale lui Osama ben Laden
în peste 60 de ]`ri, iar o parte din grup`rile teroriste care au ac]ionat la 11 septembrie 2001
au avut bazele în ]`ri democratice precum SUA, Germania, Spania, Anglia sau Italia.
Vor ie[i SUA [i lumea democratic` mai în]elepte din acest r`zboi atipic ?
Cu certitudine, da. Modul exemplar în care s-au mobilizat, comportat [i [i-au revenit
dup` atacul terorist garanteaz` acest lucru. Se va conlucra, coopera [i ac]iona altfel
decât pân` acum.
Existau informa]ii referitoare la posi-
Iunie 1994 > bilitatea ducerii unui asemenea r`zboi
Terorismul anului 2000 asimetric pe p`mânt american ? A fost el
previzionat de c`tre strategi ? Categoric, da.
previziuni Ne vom referi îns` la un document mult
mai important: în iunie 1994, un grup de 41 de exper]i, din toate structurile informative
[i contrainformative ale SUA ([i alte ]`ri), au elaborat pentru Pentagon un studiu intitulat
Terorismul anului 2000 previziuni. Printre altele, studiul avertiza asupra:
➫ pericolului intensific`rii fenomenului terorist [i al schimb`rii naturii acestuia;
➫ accentu`rii pe diversificarea motiva]iei fenomenului terorist, cre[terii num`rului
de victime [i pe asimetria ac]iunilor [i mijloacelor folosite;
➫ trecerii de la terorismul tradi]ional (bazat pe folosirea atacurilor cu arme [i bombe)
la superterorism ori neoterorism.
Studiul f`cea recomand`ri [i descria noua fa]`/fizionomie a terorismului
din secolul XXI, indicând:
trecerea la superterorism ori neoterorism, cu folosirea armelor de nimicire în mas`
(terorism nuclear, chimic [i biologic);
trecerea la terorismul etnico-religios;
apari]ia masiv` a fenomenelor din zona gri a terorismului (traficul de droguri,
de arme, de persoane, sp`larea de bani, leg`tura cu crima organizat`, pentru sponso-
rizarea activit`]ilor teroriste);
transformarea terorismului într-o arm` strategic`;
selec]ionarea de ]inte la nivel de state, în care SUA figurau pe primul loc.
Partea din studiu referitoare la previziuni [i direc]ii ulterioare de ac]iune
ale neoterorismului accentua pe urm`toarele elemente de noutate ale terorismului
din secolul al XXI-lea:
➫ fenomenele teroriste din zona gri (droguri, arme, sp`lare de bani, corup]ie,
crim` organizat`, sponsoriz`ri etc.) vor duce la cre[terea criminalit`]ii, la anarhie
[i la ridicarea [tachetei ac]iunilor teroriste, având drept ]inte statele democratice
124
(SUA figurând pe primul loc); se vorbea de existen]a unui plan de destabilizare a SUA
[i a unor ]`ri din lumea democratic`;
➫ ac]iunile teroriste vor fi spectaculoase (anun]ate din timp, mediatizate intens,
cu pierderi umane [i materiale mari, cu efect [ocant, intimidator/umilitor asupra opiniei
publice interna]ionale);
➫ terorismul etnico-religios va c`p`ta amploare, inten]ionând s` se orienteze
c`tre declan[area r`zboiului sfânt împotriva cre[tinilor [i evreilor;
➫ terorismul va fi transformat într-o arm` strategic`, pentru intimidarea [i distru-
gerea inamicilor (r`zboiul celor mul]i [i s`raci împotriva celor boga]i);
➫ proliferarea armelor de nimicire în mas` (nucleare, chimice [i biologice) [i a tero-
rismului cibernetic va permite ridicarea fenomenului terorist pe o treapt` superioar`: super-
terorismul/neoterorismul.
Studiul analiza [i schimb`rile din motiva]ia terorismului interna]ional, [i anume:
❖ motiva]ia tradi]ional` (bazat` pe violen]` politic`, destinat` s` influen]eze
na]ionalismul, separatismul, ideologia etc.);
❖ motiva]ia viitoare: terorismul ca o form` de r`zboi sfânt împotriva societ`]ii
democratice, având drept scop producerea de pagube umane [i materiale în statele-]int`;
de asemenea, tot aici, motiva]ia pseudo-religioas`, etnic`, urm`rind rezolvarea unor pro-
bleme esen]iale [i selective.
|n final, studiul recomanda o serie de m`suri necesare pentru contracararea feno-
menului terorist (valabile [i ast`zi), dintre care amintim:
intensificarea cooper`rii institu]iilor interne [i interna]ionale abilitate în contra-
cararea fenomenului terorist;
îmbun`t`]irea sistemului de ob]inere a informa]iilor (cu ajutorul tehnicii specifice
[i prin surse umane - HUMINT);
necesitatea recunoa[terii fenomenului terorist ca o problem` real`, de interes inter-
na]ional;
corelarea ob]inerii informa]iilor de valoare cu analiza [i valorificarea [tiin]ific` a acestora;
prioritizarea posibilelor ]inte teroriste (ex.: atacul la simboluri politice, militare,
economice);
exercitarea de presiuni (politice, diplomatice, economice, militare etc.) asupra statelor
care sponsorizeaz` terorismul;
mediatizarea succeselor luptei antiteroriste prin cazurile solu]ionate/finalizate
cu condamnarea terori[tilor;
încurajarea ]`rilor aflate în curs de democratizare în lupta antiterorist`;
educarea publicului asupra fenomenului terorist;
abordarea asimetric` a fenomenului terorist (eliminarea punctelor slabe/vulnerabile
[i exploatabile de c`tre terorism); amenin]`rilor teroriste asimetrice s` li se r`spund`
cu mijloace de lovire asimetrice.
125
Concluziile studiului (care previzionau, printre altele, c` împotriva SUA [i a Vestului
vor fi lansate atacuri teroriste, inclusiv cu folosirea ANM; c` terorismul intern va coopera
cu cel interna]ional; c`, în general, acest altfel de terorism va avea o nou` fizionomie
[i va ac]iona imprevizibil, inclusiv pe teritoriul american) au fost considerate alarmiste,
deranjante [i au fost îngropate (ascunse) de c`tre cei care l-au ordonat.
Ulterior studiului au avut loc atacuri teroriste care au înt`rit/confirmat escaladarea
c`tre superterorism/neoterorism, iar acum se vorbe[te aproape normal despre tero-
rismul nuclear, chimic, biologic, cibernetic (folosirea calculatoarelor [i a Internet-ului
ca arm`), de[i consecin]ele unor astfel de atacuri devastatoare nu pot fi înc` evaluate.
*
Evenimentele din 11 septembrie au marcat punctul culminant al previziunilor
[i au demonstrat c` lumea nu este preg`tit` pentru a face fa]` superterorismului
sau noului terorism. Au fost atacate centrele de gravitate, de unde eman` puterea na]iunii
americane (politic`, diplomatic`, economic`, militar`, financiar`, informa]ional` etc.),
precum [i alte zeci de ]inte simbol.
Scopul urm`rit a fost s` se creeze [oc, panic`, efect psihologic [i moral, s` intimideze,
s` compromit` [i s` umileasc` \ntreaga na]iune, la ea acas`.
Ac]iunea a avut o motiva]ie, pe de-o parte, ideologic`, religioas`, cultural`, pe de alt`
parte, antiglobalist`, urm`rindu-se sl`birea SUA [i deturnarea acestora de la superdez-
voltare. A fost poate [i un act de r`zbunare pentru ceea ce s-a \nt#mplat \n r`zboiul
din Golf sau \n conflictul israeliano-palestinian.
Preg`tirea atacului a \nceput cu circa 2-3 ani înainte, prin ac]iuni de genul: compar-
timentare [i secret total; instruire, expertiz` [i coordonare calificate; legendare, asigurare
financiar` [i logistic`, \n spatele ac]iunii afl#ndu-se grup`ri teroriste interna]ionale,
sponsori interna]ionali [i state interesate, precum [i servicii secrete din anumite ]`ri,
care au ajutat la recrutarea, preg`tirea, acoperirea, asigurarea logistic`, sponsorizarea
[i coordonarea atacurilor teroriste [i bacteriologice ulterioare.
Efectul, dup` cum s-a v`zut, a fost at#t global (politic, diplomatic, economic, financiar,
informa]ional recesiune, c`derea industriei aeronautice, a transporturilor, a turismului;
[omaj, sc`derea puterii de cump`rare etc.), c#t [i psihologic (America nu va mai avea
lini[te de acum înainte).
|ntrebarea pe care trebuie s` ne-o punem este: Poate fi neoterorismul înfrânt
ori oprit cu mijloace militare ? P`rerea noastr` este c` nu. Eventual, poate fi controlat,
monitorizat, dar nu distrus ori înfrânt definitiv. Este nevoie ([i s-a demonstrat c` exist`)
de voin]` politic` la nivel interna]ional [i de resurse de toate tipurile pentru a se g`si
solu]iile necesare, pentru a fi eradicate cauzele [i a se controla fenomenul terorist.
R`spunsul la posibilitatea prevenirii, control`rii, monitoriz`rii lui trebuie cùtat
în mediile politice interne [i interna]ionale, în realizarea [i implementarea unei strategii
126
globale de cooperare pe termen lung, la nivelurile politic, diplomatic, economic, militar,
financiar (drumul banilor), cultural, informa]ional, psihologic etc. [i în soliditatea insti-
tu]iilor interne [i interna]ionale care lupt` împotriva acestuia. Aceast` strategie trebuie
s` se bazeze, printre altele, pe fermitate, prezen]` de spirit, prevenire [i r`bdare (stra-
tegic`). |n acest context, consider c` trebuie s` ne regândim strategiile de securitate,
pe cele militare [i economice, s` ne elimin`m sau m`car s` protej`m punctele vulnerabile,
s` cooper`m pe plan intern [i extern mai intens, mai eficient [i s` ac]ion`m mai mult
preventiv decât reactiv. De asemenea, trebuie s` ne adapt`m structurile, instruirea,
logistica [i procedeele de ducere a ac]iunilor militare la noile realit`]i. Nici o ]ar`
nu se poate ap`ra singur`, ci numai printr-o larg` cooperare la nivel interna]ional.
Amenin]area terorist` fiind global`, este nevoie de cooperare [i m`suri la nivel global,
dar, în acela[i timp, este absolut necesar ca fiecare ]ar` s` aplice cele mai eficace m`suri
interne de combatere a fenomenului terorist. Statele trebuie s`-[i transforme obliga]iile
interna]ionale în legi [i s`-[i croiasc` institu]ii interne func]ionale.
Împotriva neoterorismului acest inamic neidentificat, nelocalizat [i difuz, care comite
atacuri la valorile lumii democratice [i civilizate trebuie luptat pe toate palierele, inclusiv
informa]ional [i psihologic, men]inând îns` un echilibru între m`surile dure luate [i libert`]ile
democratice cucerite.
Va trebui ca SUA [i ]`rile democratice, în general, s`-[i analizeze comportamentul
lor fa]` de alte culturi [i în special religii, aflate în alte stadii de dezvoltare, [i s` elimine
cauzele care au generat o asemenea reac]ie anti-vestic`, în special în lumea islamic`.
Categoric, de acum înainte, cu al]i ochi vor fi privite cooperarea [i re-prioritizarea
problemelor de interes general de c`tre marile puteri, inclusiv din civiliza]ii diferite,
cùtându-se tot mai intens drumul spre consens.
A[a cum se cunoa[te, SUA nu ac]ioneaz` pe cont propriu împotriva neoterorismului,
ci coopereaz` cu ]`rile aliate [i prietene, pentru a-[i asigura sprijinul la nivel global.
Fiind o amenin]are multina]ional`, neoterorismului trebuie s` i se r`spund`/riposteze
multina]ional.
Este nevoie de noi aranjamente de securitate globale [i de trecerea de la abordarea
clasic` a securit`]ii la o alta, nou`, în care s` se realizeze concertarea ac]iunilor statelor
interesate pentru contracararea amenin]`rilor comune.
Rolul cooper`rii în domeniul ob]inerii, analizei [i valorific`rii informa]iilor va cre[te
enorm. Serviciile de informa]ii interne [i strìne trebuie s` coopereze real [i eficient,
s` aib` un dialog permanent, s` ac]ioneze preventiv [i nu concuren]ial. Trebuie investit
în calitatea informa]iilor, trebuie finan]ate serviciile secrete corespunz`tor misiunilor
vechi [i noi [i restructurate acelea care nu au func]ionat preventiv [i eficient [i nu s-au
adaptat noilor realit`]i (de ex. e[ecul informativ premerg`tor atacului din 11.09.2001).
Rolul informa]iilor este crucial în luarea deciziilor corecte, de folosire punctual`,
pe obiective precis identificate, a rachetelor de croazier`, a atacurilor aeriene pe timp
de noapte sau zi, de desf`[urare a unor opera]ii militare eficiente în termen scurt,
127
de întrebuin]are operativ` a for]elor speciale, toate îns` numai dac` vor exista suficiente
informa]ii [i garan]ii de succes.
Ac]iunile teroriste din ultimii ani ne-au de-
Se na[te o nou\ ordine monstrat c` suntem cu to]ii vulnerabili. Trìm
mondial\ într-o lume asimetric`. Trebuie s` facem fa]` unor
amenin]`ri asimetrice, de tip nou, pentru care nu suntem preg`ti]i. Avem puncte slabe
pe care neoterorismul/inamicul ni le exploateaz`, depindem enorm de informa]ii
reale/ob]inute în timp real, de decizii corecte, oportune [i de m`suri de contracarare eficace.
Am intrat într-o er` nou`, în care are loc accelerarea procesului de realizare a unei noi
ordini mondiale. De la lumea unipolar` se va trece atât la una multipolar`, cât [i la reali-
zarea unor coali]ii de poli de putere, bazate pe interese comune.
În aceste condi]ii, apare necesitatea nu doar a globaliz`rii economice, dar [i a celei
în domeniul securit`]ii (securitate prin cooperare).
Apreciem c` noul tip de r`zboi asimetric va fi desf`[urat permanent, într-un climat
de pace încordat`, dur` [i fierbinte, în care no]iunile de pace [i r`zboi vor convie]ui,
distinc]ia dintre ele devenind irelevant`. Asimetria este o caracteristic` a schimb`rilor
rapide de dup` 1990 [i, cu certitudine, va fi o dominant` a conflictelor armate. Este o nou`
realitate, diferit` de cea din deceniul trecut, pentru care am demonstrat c` nu suntem
preg`ti]i.
Noua ordine mondial` trebuie cunoscut` [i acceptat`, pentru a ne putea integra
în ea [i a-i face fa]`, deoarece este extrem de important s` fim la timp de partea corect`
a istoriei.
128
PARTICULARITQ}I ALE RAPORTULUI

CONTINUITATE-DISCONTINUITATE
|N AC}IUNILE MILITARE DESFQ{URATE
|N RQZBOIUL DE APQRARE A }QRII
General-locotenent (r.) dr. Iulian TOPLICEANU
Colonel Gheorghe JILAVU
C
ontinuitatea [i discontinuitatea ac]iunilor militare duse \mpotriva for]elor
agresorului, \n r`zboiul de ap`rare a ]`rii, necesit`, \n opinia noastr`,
o abordare nuan]at`, ca urmare a condi]iilor [i specificului confrunt`rii.
Astfel, din nenum`rate motive, dar mai ales din cauza insuficien]ei for]elor de care dispune
statul rom#n, continuitatea ac]iunilor militare trebuie s` fie ra]ional`, strict legat`
de rela]ia costuri-rezultate [i s` reflecte \n cel mai \nalt grad cerin]ele ac]iunii eficiente.
Ca urmare, rigoarea procesului decizional, mai cu seam` la nivel strategic, reclam`
determinarea acceptabilit`]ii fiec`rei ac]iuni concepute, sub aspectul costurilor acesteia.
Costurile continuit`]ii ac]iunilor strategice au o greutate determinant` \n exprimarea
deciziilor privind introducerea voit` sau acceptarea unor momente (perioade) de discon-
tinuitate a confrunt`rii cu inamicul [i se refer` la*:
consecin]e politice [i militare;
pierderi umane prognozate;
consumuri [i pierderi materiale;
costuri financiare;
costuri imagologice.
Ori de c#te ori evalu`rile ambelor p`r]i relativ la evolu]ia parametrilor men]iona]i
indic` \n mod evident c` eventuala continuare a confrunt`rii militare, \n condi]iile create
\n mediul strategic, la un moment dat, devine ineficient`, ac]iunile vor sc`dea \n intensitate
\n mod semnificativ sau chiar se vor \ntrerupe temporar, marc#nd momentele
(perioadele) de discontinuitate a acesteia. De obicei, aceste perioade de discontinuitate
a confrunt`rii armate nu duc \n mod automat la sc`derea intensit`]ii confrunt`rii
* |n Corela]ia politic` - strategie, general de brigad` dr. Liviu Habian, colonel Mircea Chelaru,
Bucure[ti, Editura Academiei de |nalte Studii Militare, 1997, p. 91.
129
[i \n celelalte domenii (politic, diplomatic, economic, imagologic etc.), ci, dimpotriv`,
\n domeniile respective ea se poate accentua, except#nd situa]ia \n care ac]iunile militare
au fost \ntrerupte temporar cu acordul ambilor adversari.
Continuitatea \n limite ra]ionale a confrunt`rii armate presupune ca ac]iunile militare
desf`[urate \n mod ne\ntrerupt \n r`zboiul de ap`rare a ]`rii s` aib` o durat` dezirabil`,
astfel \nc#t poten]ialul militar s` nu se diminueze sub un anumit nivel critic care,
dac` ar fi dep`[it, s-ar ajunge \n situa]ii limit`, cum ar fi \ns`[i periclitarea fiin]ei na]ionale.
Cu alte cuvinte, trebuie evitat` cu des`v#r[ire epuizarea poten]ialului militar. Experien]a
istoric` universal` [i cea a poporului rom#n ofer` nenum`rate exemple \n care, pentru
atingerea unui nivel critic al poten]ialului militar, s-a recurs la aducerea \n prim-planul
confrunt`rii a ac]iunilor de alt` natur` (politice, diplomatice), \n scopul evit`rii
unui curs total nefavorabil al evenimentelor.
|n r`zboiul de ap`rare a ]`rii, durata optim` a confrunt`rii ne\ntrerupte cu agresorul
depinde de o varietate de factori de natur` obiectiv` [i subiectiv` afla]i \ntr-o str#ns`
interdependen]`. Ponderea influen]ei lor asupra eficien]ei ac]iunilor desf`[urate este
determinat` de condi]iile \n care are loc confruntarea [i se manifest` \n mod diferit.
|n orice caz, dintre factorii care dau con]inut duratei optime a continuit`]ii ac]iunilor
militare, apreciem c` trebuie lua]i \n considera]ie urm`torii:
➫ capacitatea combativ` a structurilor armate [i a for]elor apar]in#nd altor compo-
nente ale sistemului na]ional de ap`rare, la \nceperea confrunt`rii;
➫ evolu]ia pierderilor pe timpul desf`[ur`rii ac]iunilor de lupt`;
➫ capacitatea de regenerare a sistemului militar;
➫ formele [i procedeele de ac]iune strategic` adoptate;
➫ condi]iile de desf`[urare a ac]iunilor militare oferite de mediul politic [i de cel strategic.
|n raport cu ac]iunea combinat` a factorilor enun]a]i, continuitatea confrunt`rii
armate \n r`zboiul de ap`rare a ]`rii va avea, de regul`, o evolu]ie ciclic`, \n care perioadele
caracterizate prin desf`[urarea unor ac]iuni militare majore vor alterna cu perioadele
de sc`dere a intensit`]ii acestora [i de \ntrerupere temporar` a confrunt`rii. Num`rul
perioadelor active din punctul de vedere al confrunt`rii armate pe timpul r`zboiului
(conflictului armat) este diferit, depinz#nd \ndeosebi de: durata acestuia; evolu]ia
confrunt`rii \n celelalte domenii (politic, economic, diplomatic etc.); capacitatea statelor
angajate \n r`zboi (conflict) de a sus]ine pe timp \ndelungat efortul militar prin rege-
nerarea oportun` a sistemelor militare de care dispun etc.
O analiz` a ciclicit`]ii confrunt`rii armate \n majoritatea r`zboaielor moderne relev`
faptul c`, la nivel strategic (al r`zboiului), aceasta s-a concretizat \n general prin desf`-
[urarea campaniilor sau a opera]iilor strategice \n alternan]` cu perioadele de \ncetare
temporar` a confrunt`rii cauzate fie de epuizarea beligeran]ilor, fie de interven]ia
unor factori din afara conflictului.
Analizate \n func]ie de descre[terea poten]ialului militar, perioadele de confruntare
sunt definite \n general prin trei niveluri ale intensit`]ii [i continuit`]ii acesteia.
130
Primul nivel corespunde perioadei \n care poten]ialul militar se men]ine la parametrii
optimi desf`[ur`rii unor ac]iuni eficiente, favorabile atingerii scopurilor r`zboiului.
|n intervalul de timp respectiv, confruntarea armat` se afl` \n prim-planul r`zboiului
(conflictului armat), are un pronun]at caracter de continuitate, iar rezultatele ob]inute
influen]eaz` \n mod decisiv [i ac]iunile \ntreprinse \n celelalte domenii de confruntare.
O dat` cu diminuarea poten]ialului militar, ca urmare a pierderilor suferite,
la un moment dat se atinge un prag critic al acestuia, iar continuarea confrunt`rii armate,
\n condi]iile \n care poten]ialul militar scade sub acest prag critic, aduce raportul
costuri/rezultate \ntr-o zon` incert`, \n care ac]iunile militare pierd din eficacitate,
trec#nd \n planul secund, locul lor fiind luat treptat de ac]iunile politice, diplomatice
[i de alt` natur`.
Diminuarea semnificativ` a poten]ialului militar are repercusiuni [i asupra intensit`]ii
ac]iunilor militare, \n sensul c` acestea vor cunoa[te o sc`dere accentuat` [i uneori
brusc` a continuit`]ii acestora, ceea ce va determina, \ntr-un timp relativ scurt,
incapacitatea opera]ional` a sistemului militar. Dac` situa]ia este caracteristic` ambilor
adversari, rezultatul va fi apari]ia unui moment de discontinuitate a confrunt`rii, ca urmare
a epuiz`rii (temporare) a capacit`]ilor opera]ionale.
131
APLICA}II MILITARE
ALE MEDICINEI TROPICALE
colaborarea rom#no-german`
Maior medic Bogdan C|RCIUMARU
D
eplasarea în regiunile care, din punct de vedere geografic, climateric
[i socio-economic sunt definite ca tropicale, nu reprezint`, \n contextul
contemporan, doar o escapad`, ci, de multe ori, chiar o necesitate.
Majoritatea conflictelor de la sfâr[it de secol XX [i început de mileniu au avut loc
în astfel de regiuni m`cinate de probleme sociale, economice, culturale, religioase care,
adesea, se acutizeaz`, dând na[tere unor crize ce pot pune în pericol stabilitatea global`.
De aceea, apreciez c` studierea patologiei acestor zone are o importan]` major`,
atât din perspectiva c`l`toriilor turistice, cât, mai ales, din cea a posibilelor deplas`ri
de trupe în aceste regiuni calde ale globului.
De[i rapiditatea ac]iunilor Marinei Militare sus]inerea [i transportul trupelor
[i al materialelor de lupt` [i logistice \n [i dinspre zonele \ndep`rtate, zonele tropicale
este inferioar` mijloacelor aeriene, totu[i, prin raportul costeficien]` [i departe de a-[i
pierde rolul secular, Marina reu[e[te s`-[i \ndeplineasc` \n mod oportun misiunile.
Nu este deci un paradox faptul c` [i armata german` (Bundeswehr), în contextul
noii reorient`ri strategice, care permite deplasarea unor efective în afara grani]elor
na]ionale, ca [i datorit` noii concep]ii [i reorganiz`ri efectuate dup` evenimentele tragice
din septembrie din Statele Unite ale Americii, organizeaz` cursuri de preg`tire în me-
dicin` tropical`. Astfel, în perioada 19 noiembrie - 14 decembrie 2001, în ora[ul Kiel,
capitala landului Schleswig-Holstein, s-a desf`[urat cursul Introducere în patologia
infec]ioas`, tropical` [i medicin` preventiv` pentru ofi]erii medici, la care au participat
13 ofi]eri medici din toate categoriile de arme din Marina german` [i un ofi]er medic
român.
Pe lâng` expunerile teoretice pe diverse teme de interes major (vaccin`ri, profilaxia
antimalaric` sau contracararea armelor biologice etc.), cea mai important` [i atractiv`
parte a cursului a constituit-o practica de baz` a laboratorului clinic în teren,
care s-a finalizat printr-un examen constând \n sus]inerea unei prelegeri pe un subiect
dat [i diagnosticul microscopic al malariei, precum [i al altor infec]ii frecvente în zonele
tropicale.
S-a subliniat necesitatea folosirii infrastructurii existente pe teren, ca [i rolul,
\n contextul confrunt`rilor armate moderne, al forma]iunilor medicale [i militare mici
132
[i mijlocii capabile s` se deplaseze rapid [i eficient \n locurile cele mai importante
din punct de vedere tactic.
Un accent deosebit s-a acordat at#t folosirii mijloacelor de lupt` moderne (submarine,
scafandri de lupt`, inclusiv cei de mare ad#ncime) \n logistica specific` aplica]iilor militare
ale medicinei tropicale, c#t [i necesit`]ii cooper`rii acestor forma]iuni cu for]ele aeriene
[i cele de uscat.
A fost reliefat` \n context eficien]a unor nave de lupt` de capacitate mic` [i mijlocie
(submarine de buzunar, vedete, fregate), cu posibilitatea de deplasare rapid` pentru
exercitarea misiunii.
Sediul acestui eveniment [tiin]ific a fost Institutul Medical al Marinei din Kiel,
iar cursul, expus în limba german`, a primit sus]inerea unor valoroase cadre didactice
de la Institutul de Medicin` Tropical` Bernard Noch din Hamburg (numit astfel
dup` numele unui fost ofi]er medic al marinei germane), care g`zduie[te un important
centru de referin]` european pentru febrele hemoragice, a unor personalit`]i \n domeniu
din Berlin, München, Rostock, Bonn, Frankfurt, Koblenz, dar [i de la Amsterdam
sau din Manaos (Brazilia). Au fost parcurse lec]ii documentare [i practice la Universitatea
din Kiel, sec]iile de {tiin]e Botanice [i Zoologice, deosebit de informative pentru familiari-
zarea cu flora [i fauna din zonele tropicale. De asemenea, au fost discutate cazurile
interesante aflate în sec]ia clinic` a Institutului, ca [i variante de elaborare a strategiilor
ra]ionale de vaccinare [i chimioprofilaxie pentru zonele tropicale, \ntr-un permanent
feed-back intelectual, colegii germani manifest#nd o transparent` receptivitate.
Nu în ultimul rând, ora[ul Kiel, aflat de-a lungul canalului ce face leg`tura
între Marea Nordului [i Marea Baltic`, dezvoltat în trecut ca un important port militar
ce ad`postea temutele submarine U-Boot, a c`p`tat, în prezent, mai ales valen]e de transport
de m`rfuri [i pasageri în special c`tre ]`rile nordice, reprezent#nd un adev`rat mit
al p`s`rii Phöenix: distrus aproape în totalitate în timpul ultimului r`zboi mondial, a fost
ref`cut în stilul anterior conflagra]iei [i ast`zi are alura unui ora[ modern [i dinamic.
De altfel, constituie esen]a spiritului na]iunii germane [i al întregii Europe: munc`,
seriozitate, unitate.
}inând seama de importan]a [i seriozitatea acestui curs, comparabil cu cele
mai înalte standarde europene, consider c` participarea la el a fost un real câ[tig,
profesional [i uman, iar o continuare a acestuia ar fi mai mult dec#t necesar` pentru
cooperarea medical` româno-german`, dar [i pentru via]a medical`, în general.
Ca o concluzie [i nu numai, apreciez c` adaptarea la cerin]ele moderne ale luptei
antiteroriste trebuie s` impun` o reproiectare, la nivel strategic, a unei structuri armate
eficiente, \n care forma]iunile mici [i mobile, inclusiv cele medicale, s` joace un rol
predominant.
133
TEHNOLOGII MODERNE
CU APLICABILITATE
ÎN AC}IUNILE MILITARE
Colonel Octavian DUMITRESCU
E
volu]ia din ultimele decenii în domeniul tehnologiilor cu aplicabilitate
în ac]iunile militare ne poate oferi, pe lâng` rezultatele directe, [i perspectiva
aplica]iilor acestora, respectiv imaginea modului \n care acestea vor putea
fi folosite. În acest scop, speciali[tii militari occidentali au efectuat studii [i au elaborat
prognoze interesante, pertinente, prin care se proiecteaz` inova]iile din domeniul
ac]iunilor militare. Domeniile principale în care este de a[teptat s` întâlnim cele mai
spectaculoase realiz`ri cu aplicabilitate militar` sunt: energia electric`; energia dirijat`;
calculatoarele; comunica]iile; r`zboiul informa]ional; senzorii [i micro-mecanismele;
biotehnologia [i materialele inteligente; interfa]a om-ma[in`; precizia armelor de atac;
robotizarea [i automatizarea.
Întrebuin]area energiei electrice pe câmpul de lupt`

va cunoa[te o evolu]ie semnificativ` pentru aproape tot ce va exista pe câmpul de lupt`,
incluzând sistemele de arme, de la cele mai mici pân` la tunurile de mare calibru,
care vor consuma energie electric` nu numai pentru deplasare, ci [i pentru func]ionarea
diferitelor mecanisme [i pentru procesul de lansare. |n acela[i timp, va cre[te rolul
sistemelor automatizate [i al celor robotizate, a c`ror func]ionare necesit` senzori
[i procesoare de date, de asemenea, consumatoare de energie. Motoarele vehiculelor
de lupt` vor fi consumatoare de energie electric`, disponibilizând spa]iu pentru
perfec]ionarea tehnologic` a sistemelor de conducere. Pân` [i infanteristul, soldatul
individual, va deveni un consumator important de energie, având nevoie de senzori,
de dispozitive pentru înc`lzirea echipamentului sau a materialelor de sprijin al deplas`rilor
în teren, precum [i a sistemelor de cercetare, comand` [i control, a celor de procesare
a datelor [i informa]iilor [i de comunica]ii.
Solu]iile s-ar putea g`si prin extinderea folosirii surselor chimice de energie [i a hidro-
carburilor, dar dorin]a beneficiarilor este ca generatorii de energie s` fie la fel de mobili
ca [i consumatorii, mai ales marii consumatori vehiculele electrice sau sistemele
de arme de putere mare care ar putea fi amplasate pe platforme de lupt` mobile. Chiar
în prezent se fac estim`ri asupra modalit`]ilor prin care se va putea ajunge la aceste
performan]e tehnologice. Astfel, de[i generarea de putere în câmpul de lupt` se va baza,
în continuare, pe hidrocarburi, este posibil s` apar` fabrici mici de electricitate pe baz`
de combustibil nuclear, energie solar` sau pentru convertirea altor timpuri de energie
134
Realitatea militar` interna]ional`
\n energie electric`. Motoarele cu turbin`, alternativa motoarelor cu piston, deja folosite,
vor oferi o putere mai mare [i continuitate 24 ore, precum [i producerea energiei
pe câmpul de lupt`. Turbinele cu 24 de mii rota]ii pe minut, de exemplu, vor putea
asigura direct curent alternativ de 400 Hz, cu cre[terea raportului putere/greutate motor,
de la 0,05 kw/kg pentru curentul de 60 Hz, la mai mult de 3 kw/kg. Dispozitivele
cu energie dirijat` [i alte sisteme energetice de mare putere vor reclama generatoare
de mare putere, energie în impuls [i de mare durat`, de sute de megawa]i. Pentru acest
gen de generator sunt necesare componente electronice rezistente la temperaturi ridicate
[i la curen]i mari.
O solu]ie pentru rezolvarea consumului tot mai mare de energie pe câmpul de lupt`
ar reprezenta-o investi]iile [i cercet`rile care vor fi direc]ionate, probabil, spre generarea
puterii electrice necesare câmpului de lupt`, spre stocarea [i distribuirea energiei
electrice, generarea energiei, folosind superconductibilitatea (care trebuie s` contribuie
la reducerea pierderilor [i a consumului inutil de energie, precum [i la perfec]ionarea
sistemelor de acumulare [i stocare a energiei electrice). Este de a[teptat ca impactul
acestor tehnologii asupra capacit`]ilor militare s` fie foarte important, unele din implica]ii
fiind estimate astfel:
puterea energetic` utilizat` pe câmpul de lupt` va face posibil` folosirea unor vehicule
cu propulsie electric` eficiente, va asigura energie pentru armele cu laser sau cu microunde
de mare putere [i va permite folosirea robo]ilor pentru o gam` larg` de misiuni [i pentru
un timp îndelungat, precum [i a vehiculelor aeriene f`r` pilot;
dezvoltarea bateriilor foarte u[oare [i a procedeelor de conservare a energiei
va permite construirea surselor independente de energie necesare aliment`rii sistemelor
aflate la dispozi]ia lupt`torului computere, comunica]ii, echipament de vedere pe timp
de noapte [i poate chiar armamentul u[or de infanterie bazat pe energie direc]ionat`;
sistemele de arme bazate pe tehnologii energetice (tunuri electromagnetice,
electrochimice, termale) vor putea spori eficien]a de folosire a energiei clasice, vor putea
lansa proiectile cu vitez` foarte ridicat`, ceea ce va spori considerabil distan]a [i precizia
de lovire a ]intelor, precum [i efectul distructiv al loviturilor;
se estimeaz` c`, în acela[i timp, vor fi afectate pozitiv atât procesele de
comand`-control [i de conducere a focului, cât [i logistica ac]iunilor militare, care
va avea sarcini mai pu]ine [i mai simplu de rezolvat.
Tehnologiile calculatoarelor vor cunoa[te o importan]`

semnificativ` în viitorul câmp de lupt`, în special în domeniul sistemelor C4I. Elementele
cheie în acest domeniu sunt calculatorul [i produsele software asociate, procesoarele
[i sistemele de transmitere rapid` a datelor, precum [i interfa]a om-ma[in`. În acest
context, este interesant de prezentat posibilele evolu]ii în privin]a inteligen]ei artificiale,
a proces`rii datelor [i informa]iilor, a calculatoarelor propriu zise, a ingineriei software,
precum [i a instruirii cu ajutorul calculatorului.
În ceea ce prive[te inteligen]a artificial`, actualele sisteme de procesare a informa]iei
sunt capabile s` asigure transmiterea, stocarea, compararea [i procesarea datelor,
respectiv pot selecta [i extrage informa]iile necesare. Saltul tehnologic va permite
realizarea sistemelor de procesare a cuno[tin]elor (knowledge processing by systems),
respectiv a sistemelor cu inteligen]` artificial`, care vor fi capabile s` rela]ioneze datele
stocate deja sau pe cele primite de la senzori cu cele acumulate anterior, cre#nd cuno[tin]e
135
noi, bazate pe reguli [i concluzii. De fapt, termenul de inteligen]` artificial` implic`
ideea ambi]ioas` de a simula performan]ele intelectuale umane. A[a-zisele sisteme-expert
pot fi legate de primul stadiu al sistemelor de procesare a cuno[tin]elor, care permit
prelucrarea unor probleme alese în prealabil în limbaj cvasinatural [i ofer` certitudinea
folosirii acestora în dialog.
Totodat`, trebuie subliniate domeniile relativ noi ale sistemelor biologice [i neuro-
logice de procesare a informa]iei, care se refer` la procedeele umane de procesare
a informa]ie, ca [i la simularea lor pe calculator. În special, trecerea de la procesarea
secven]ial` clasic` a informa]iei la procesarea distributiv` [i paralel`, precum [i la stocarea
în re]ele neurale de informa]ii va permite simularea bazat` pe computer a func]iilor
cunoa[terii, cum sunt înv`]area, memoria [i asocia]ia. Avantajele poten]iale ale tehno-
logiei sistemelor neurale constau \n procesarea datelor cu mare vitez`, în condi]ii
de paralelism masiv, de mare intensitate a varia]iei elementelor caracteristice, creând
sisteme capabile s` înve]e.
Inteligen]a artificial` va avea un impact major asupra senzorilor automatiza]i
ai sistemelor de procesare a datelor, dar [i asupra proces`rilor de imagine, de recunoa[tere
[i control. În viitor, senzori ca muni]iile inteligente sau sistemele de supraveghere vor fi
capabili s` detecteze, de exemplu, tancurile ori alte vehicule blindate par]ial scoase
din func]iune sau starea general` de func]ionare a platformelor de lupt`.
Procesarea datelor [i informa]iilor va cunoa[te progrese esen]iale, trecând
la o nou` genera]ie de sisteme [i modificând, la rândul ei, fizionomia proceselor principale
din câmpul de lupt`. În acest sens, vor continua s` se dezvolte calitatea [i cantitatea
senzorilor inteligen]i, a platformelor [i sistemelor autonome (f`r` echipaj), comunica]iile
bazate pe calculator sau alte sisteme de prelucrare intensiv` a datelor [i informa]iilor.
Bazele de date [i produsele software necesare managementului acestora vor avansa
spre genera]ia a treia, cu modalit`]i noi de codificare a datelor stocate [i cu mai mult`
inteligen]` în interac]iunea dintre utilizatorul uman [i banca de date. Sistemul mixt
de înv`]are ma[in`-om va include, ca într-o echip`, capacit`]ile de înv`]are ale omului
cu capacit`]ile calculatorului de procesare rapid` a datelor [i de analiz`.
Pentru procesul de luare a deciziei asistat de calculator [i pentru managementul
câmpului de lupt` sunt necesare un limbaj de control al luptei [i sprijinul corespunz`tor.
Capacitatea hardware a calculatorului de a prelucra datele a crescut cu o rat` foarte
mare [i este de a[teptat s` continue s` se dubleze la fiecare zece ani. Ca urmare, limita
folosirii complete a acestei tehnologii va fi dep`[it` prin dezvoltarea programelor software
de analiz`, pentru o mai eficient` selectare [i structurare a informa]iilor, precum [i pentru
transformarea deciziilor comandan]ilor în directive detaliate c`tre executan]i.
Avantajul tactic poate fi ob]inut prin accesul mai rapid la datele relevante stocate,
pe care s` fie astfel în]elese capacitatea adversarului [i mediul în care se desf`[oar`
ac]iunile. De asemenea, avantajul poate veni [i din partea sistemelor de simulare rapid`,
\n a[a fel \nc#t tacticile s` poat` fi u[or adaptate la situa]iile neprev`zute. Un punct critic
în acest domeniu va r`mâne software-ul specializat în monitorizarea protocoalelor
[i standardelor pentru toate categoriile de for]e [i serviciile existente pe câmpul
de lupt`, respectiv sisteme software pentru for]ele combinate cu capacit`]i de a reveni,
a revedea [i a compara situa]iile anterioare, stocate, ale câmpului de lupt` [i ale sistemelor
componente.
136
Limbajul de control al luptei este legat de structura limbajului computerelor,
astfel c` un limbaj superior va însemna h`r]i, grafice, ordine de ac]iune sau rapoarte,
iar produsele software corespunz`toare vor trebui s` permit` adaptarea acestuia,
în func]ie de nivelul de comand`, la grade diferite de abstractizare. Acest lucru va da
for]elor capacitatea de a selecta [i a extrage cele mai utile informa]ii, de a compara
cursul ac]iunilor [i de a lua decizii în sistem automat. Aceste tehnologii vor putea oferi
capacit`]ile corespunz`toare pentru simularea [i evaluarea alternativelor cursului
ac]iunilor; exercitarea comenzii [i a controlului câmpului de lupt` în timp aproape real,
cu informa]ii clare [i oportune, precum [i asigurarea unui grad de realism f`r` precedent
în instruire [i în exerci]iile preg`titoare.
Relativ la impactul tehnologiei calculatoarelor asupra capacit`]ilor for]elor trebuie
ar`tat c`, în primul rând, acestea vor asigura procesarea, asimilarea [i transmiterea
rapid` a datelor, furnizând produse informa]ionale precise [i oportune pentru sprijinul
de foc [i pentru decizii moderne, precum [i algoritmi pentru identificarea, în timp real,
a ]intelor pe câmpul de lupt`. Produsele software destinate managementului câmpului
de lupt` vor asigura o singur` imagine a câmpului de lupt` pentru to]i comandan]ii,
cel pu]in la nivel tactic, ceea ce are multe avantaje, printre care ob]inerea unei singure
imagini, obiective, a situa]iei, cunoa[terea în timp real a modific`rilor [i reducerea
posibilit`]ii fratricidului. În acela[i timp, acest lucru va crea capacitatea de a men]ine
o dispersare corespunz`toare a for]elor simultan cu concentrarea eforturilor pentru
atingerea anumitor obiective. Folosirea b`ncilor de date moderne, la nivelul inteligen]ei
artificiale, în privin]a proceselor decizionale [i a produselor informa]ionale în timp real,
va permite, de asemenea, executarea unor ac]iuni decisive cu pierderi tot mai pu]ine,
cunoa[terea cu precizie a situa]iei logisticii for]elor, prevenirea asupra acesteia [i controlul
surselor.
Tehnologia r`zboiului informa]ional va pune la dispozi]ie capacitatea de elaborare
rapid` a planurilor [i de adaptare a acestora la situa]ie în timp real, de a ac]iona în cadrul
ciclului decizional al inamicului [i de a reac]iona de dou` pân` la trei ori mai repede
decât este posibil în prezent. Dispersarea senzorilor în câmpul de lupt`, în cadrul
sistemelor combative, includerea lupt`torului individual, conectat la o arhitectur`
informa]ional` cuprinz`toare [i puternic implicat în managementul bazelor de date,
vor permite o disponibilitate crescut` a datelor privind ac]iunile militare [i a sistemelor
de identificare. Avertizarea multilateral` asupra situa]iei va reduce probabilitatea
de fratricid [i va permite masarea for]ei combative, concomitent cu asigurarea cerin]elor
de dispersare [i protec]ie, numai la momentul [i \n locul critic.
Atacul asupra sistemelor informa]ionale ale adversarului va restric]iona
capacit`]ile acestuia de a controla for]ele sale [i va bloca sistemele informa]ionale.
Un avantaj tactic poate fi ob]inut prin afectarea sistemelor informa]ionale ale acestuia.
Prin încetinirea fluxului informa]ional sau prin afectarea informa]iei se poate reduce
sau chiar anula capacitatea de lupt` a adversarului. O abordare mai sofisticat`, dar având
mare efect, este cea care face apel la introducerea unor informa]ii eronate în sistemul
sù informa]ional, ceea ce deja s-a mai întâmplat în r`zboi, îns` trebuie ]inut cont
c` tehnologia sistemelor de comunica]ii militare s-a schimbat.
Evolu]ia tehnologiei calculatoarelor propriu-zise va asigura perfec]ionarea
performan]elor acestora, cu beneficii directe pentru utilizatori. Preocup`rile cercet`rii
137
fundamentale [i aplicative vor produce schimb`ri deosebite ce nu pot fi analizate succint,
dar câteva exemple pot fi edificatoare în acest sens. Circuitele integrate specializate
le vor substitui pe cele standard în anumite aplica]ii. Aceste aplica]ii vor fi de trei cate-
gorii: dispozitive programabile logic, arii de por]i sau celule standard [i circuite integrate
tip wafer scale (circuite cu cip integrat direct în substrat). Primele aplica]ii sunt deja
disponibile, iar celelalte dou` urmeaz` a intra în lucru. Urm`rile previzibile ale acestor
aplica]ii pot consta în reducerea dimensiunilor, greut`]ii, a consumului [i costului
calculatoarelor [i, mai ales, a sistemelor militare care le vor încorpora. Dar [i perfor-
man]ele acestora vor fi cu totul altele, bineîn]eles superioare.
O alt` categorie de tehnologie a computerelor se refer` la folosirea circuitelor
integrate tip wafer scale, cea mai avansat` perfec]ionare a circuitelor integrate, care
presupune dezvoltarea dispozitivelor monolitice [i hibride, cu cip-uri implementate direct
în substratul circuitului, ceea ce ofer` o capacitate masiv` a componentelor utilizate,
în special în tehnologiile spa]iale, în viitor putând fi aplicabile [i în tehnologiile radar,
de comunica]ii, avionic` sau \n cele electrono-optice.
Echipamentele electronice tip teraHertz vor încorpora tehnologie electronic`
pentru amplificarea frecven]elor pân` la 1012 Hz (de unde [i denumirea acestora),
cu comutarea semnalelor digitale în interiorul unui interval de timp de ordinul a 10-12 se-
cunde (picosecunde). Aceste echipamente vor asigura o mare îmbun`t`]ire a sensibilit`]ii
[i vitezei dispozitivelor digitale, ceea ce ar putea însemna cre[terea de o sut` de ori a vitezei
actuale, ajungându-se la un miliard de opera]ii pe secund`. Impactul acestor tehnologii
în domeniul militar va însemna, probabil, cre[terea vitezei transmisiilor de date [i a puterii
calculatoarelor, cu aplicabilitate în acelea[i domenii ca cele men]ionate, ceea ce ar putea
revolu]iona sistemele C4I actuale sau executarea ac]iunilor din cadrul r`zboiului
informa]ional.
Ingineria software este un alt domeniu al computeriz`rii care va fi supus unor
schimb`ri tehnologice esen]iale, cele mai semnificative aplica]ii fiind a[teptate în ceea
ce prive[te software-ul pentru managementul luptei, controlul limbajului de lupt`, noi
sisteme de management [i manipulare a datelor, procesarea accesului la date în domeniul
informa]iilor militare [i re]elele neurale.
Software-ul destinat managementului luptei presupune dezvoltarea semnificativ`
a capacit`]ilor de procesare a datelor al c`ror volum a crescut în progresie geometric`
[i este de a[teptat s` se dubleze la fiecare zece ani. Pentru o utilizare eficient` a tehno-
logiilor sunt necesare programe care s` execute orice tip de analiz`, s` asigure selectarea
[i extragerea informa]iei necesare [i organizarea sinoptic` a produselor informa]ionale,
precum [i transformarea/interpretarea deciziilor în directive [i ordine de ac]iune
detaliate. Aceste progrese tehnologice vor putea asigura capacit`]i suplimentare pentru
simularea [i evaluarea alternativelor cursului ac]iunilor, exercitarea comenzii [i a con-
trolului câmpului de lupt` în timp aproape real, cu utilizarea informa]iei clare [i sigure,
precum [i pentru atingerea unui grad de realism neîntâlnit în cadrul exerci]iilor [i lucr`rilor
analitice. Implica]iile acestei capacit`]i se vor putea reg`si în realizarea unei imagini
comune a câmpului de lupt` la nivelul comandan]ilor de la e[aloanele tactice, reducerea
probabilit`]ii de fratricid, precum [i abilitatea de a realiza un raport optim între cerin]ele
dispers`rii for]elor [i cele ale concentr`rii eforturilor. În planul r`zboiului informa]ional,
produse software performante de genul celor semnalate ar putea contribui la asigurarea
138
proces`rii datelor [i informa]iilor în interiorul ciclului decizional, respectiv la operarea
în timp aproape real.
Limbajul de control al luptei, rela]ionat cu limbajul calculatorului, va asigura
comandan]ilor controlul, vizualizarea [i rezumarea aproape instantanee a fluxului de date
despre unitate [i logistica acesteia. Comandan]ii [i statele majore vor putea s` notifice
u[or schimb`rile pentru a reflecta situa]ia unit`]ilor, inamicului [i terenului. Datele
istorice vor fi colectate automat [i analizate continuu, iar ordinele de lupt` vor fi elaborate
automat de c`tre instruc]iunile de implementare a deciziilor. Produsele informa]ionale
vor putea fi transmise în câteva secunde, ordinele de ac]iune vor fi preg`tite [i transmise
în câteva minute, reducând astfel riscul de a fi devansat în planificare.
Viitoarele capacit`]i de management [i exploatare a datelor [i informa]iilor vor
asigura prezentarea acestora în forma [i pe suportul cele mai corespunz`toare nevoilor
utilizatorului, cu posibilitatea de a detalia instantaneu anumite aspecte [i cu referin]`
la mai multe domenii, cu actualizarea dinamic` [i în timp real, precum [i cu implica]iile
previzibile asupra planific`rii pe câmpul de lupt`. Aceste facilit`]i presupun schimb`ri
importante în sistemele actuale de procesare a datelor, între care pot fi subliniate aplica]ii
pentru sincronizarea datelor legate de timp (cu termen sau la termen) cu cele care nu sunt
legate de timp, dezvoltarea unor agen]i inteligen]i capabili s` navigheze autonom
în structurile b`ncilor de date complexe [i s` extrag` informa]ia necesar` beneficiarului,
precum [i a unor tehnici adaptabile, de distribu]ie a informa]iei, cu tendin]a de a atinge
o distribu]ie inteligent` [i controlul selectiv al informa]iei vehiculate într-un sistem.
Procesarea accesului la date reprezint`, în prezent, o problem` serioas` pentru
managementul [i protec]ia informa]iei, dar care ar putea fi rezolvat` prin introducerea
unor noi proceduri de aplica]ii, superioare, compatibile cu infrastructura [i protocoalele
de re]ea, ceea ce va permite accesul în siguran]` la date [i informa]ii, eviden]a [i controlul
accesului, eventual blocarea accesului neautorizat [i semnalarea încerc`rii de penetrare,
precum [i func]ionalitatea diverselor sisteme interconectate în a[a-zisul sistem de sisteme
(care ar putea include mii sau chiar milioane de echipamente computerizate, de la nivelul
cel mai înalt, strategic, pân` la nivelul soldatului).
Problematica produselor software din sistemele de informa]ii militare este chiar
în prezent complex` [i cu dificult`]i specifice, îndeosebi în situa]ia, tot mai des întâlnit`,
când informa]iile trebuie ob]inute din numeroase surse [i apoi sintetizate. Un scop
al lucrului în sisteme informa]ionale inteligente const` în a permite un acces universal,
mai u[or [i mai direct la bazele de date, în condi]iile contribu]iei mai multor sisteme
la colectarea acestora. Tehnologiile viitorului vor trebui s` asigure, în primul rând, accesul
inteligent, ceea ce presupune formularea automat` a cererii [i prezentarea simpl`
a acesteia la beneficiar care nu mai trebuie s` cunoasc` structura bazei de date, precum
[i lucrul în sistem de cooperare, r`spunsul ajutând beneficiarul în reformularea întreb`rii
sau adùgând informa]ii suplimentare pentru ca r`spunsul s` fie relevant. În al doilea
rând, prin procedee de mediere a bazelor de date, sistemul asigur` accesul la informa]ia
necesar` din diferite fi[iere, ceea ce ar putea asigura formarea unei imagini coerente [i
folosirea analitic` a tuturor informa]iilor disponibile în momentul solicit`rii; beneficiarul
va putea apela la acest procedeu pentru a ob]ine date din toate sistemele conectate
în re]ea, f`r` a fi nevoie s` acceseze fiecare sistem în parte. |n al treilea rând, prin utilizarea
unor agen]ii informa]ionale programe specifice cùt`rii informa]iilor, se va putea
efectua cùtarea automat` a informa]iei necesare.
139
Un alt domeniu, la fel de important pentru ingineria sofware, îl reprezint` simularea,
prin care se realizeaz` capacitatea de a procesa o cantitate foarte mare de date pentru
a imita mediul în care poate avea loc o ac]iune. Simularea cu ajutorul calculatorului
[i realizarea grafic`, pe display, a diferitelor medii \i vor permite instructorului sau coman-
dantului s` dezvolte scenariile opera]ionale ori pe cele de instruc]ie, ceea ce poate fi util
pentru procesele de instruire, planificare [i de materializare a misiunilor virtuale.
Interac]iunea dintre simulare [i sistemul informa]ional de lupt` permite, atât în plan
real, cât [i în plan virtual, realizarea conect`rii [i a comunica]iei între simulatoare [i jocurile
de r`zboi, ceea ce poate duce la acumularea unei experien]e bogate de instruire. Corelarea
metodelor computerizate avansate, cum ar fi realitatea virtual`, sisteme de luare a deciziilor
bazate pe cuno[tin]e sau simularea cu mare fidelitate a terenului [i mediului, poate pune
la dispozi]ie cea de-a doua alternativ` de instruc]ie, ca eficacitate, dup` lupta propriu-zis`,
f`r` pierderi [i cu costuri reduse.
Ca mijloace de instruire, tehnologiile de simulare [i comunica]ii pot reduce
semnificativ controlul necesar în cazul execut`rii diferitelor experiment`ri opera]ionale
sau exerci]ii [i, în plus, ofer` oportunitatea de integrare automat` a bazelor de date,
de colectare a datelor [i a concluziilor procedurilor necesare de instruire. Orice mediu
sau teren poate fi modelat, iar rezultatele vor fi înregistrate [i stocate instantaneu, ulterior
fiind analizate [i criticate, evaluate sau resimulate pentru o mai bun` valorificare.
Implica]iile tehnologiilor de simulare vor permite tot mai mult instruirea opera]ional`
combinat` (între realitate, simulare constructiv` [i simulare virtual`) a ac]iunilor armelor
[i serviciilor, precum [i între diferite na]iuni.
Folosirea facilit`]ilor [i a programelor de simulare virtual` [i constructiv` va asigura
planificarea [i revederea misiunilor pentru lumea real` a misiunilor opera]ionale,
capacitatea unit`]ilor de a practica manevra în teren virtual împotriva unui pericol real,
folosind mediile simulate. Numeroase genera]ii de militari, structurile militare [i
echipamentele vor putea fi adaptate [i eficientizate prin tehnologiile de simulare, nu
numai ca planificare înaintea misiunilor, ci [i ca mod de sprijin al proceselor de decizie,
în timp aproape real, în cadrul execut`rii actualelor misiuni.
Unele din cele mai avansate tehnologii vor fi folosite în procesul de miniaturizare,
respectiv pentru producerea de noi senzori [i micromecanisme
electronice. Combinarea interdisciplinar` a electronicii, tehnologiei informa]iei,
[tiin]ei materialelor, opticii, biochimiei, biotehnologiei [i micromecanismelor este
esen]ial` în realizarea viitoarelor tehnologii, care ar putea fi folosite în domeniul
materialelor cu form` adaptabil` (tailored) [i al sistemelor biotehnologice, în care rolul
de vârf îl va de]ine, indiscutabil, microelectronica.
În domeniul militar, elementele miniaturizate [i integrate vor duce la realizarea
unor componente [i sisteme ca micromotoare, microsenzori [i micromateriale, ale c`ror
propriet`]i specifice vor putea fi prestabilite [i, ca atare, influen]ate artificial. În afar`
de realizarea unor echipamente electronice eficiente [i mult mai compactate, materialele
pot fi dezvoltate, ceea ce va permite produc]ia unor arme de înalt` performan]`.
Electronica molecular` se refer` la folosirea materialelor moleculare în electronic`
[i în opto-electronic`, cum sunt ecranele cu cristale lichide, la fabricarea dispozitivelor
electronice la scara unei singure molecule, a diodelor moleculare, precum [i la folosirea
structurilor moleculare. Aceasta poate deja însemna conductori [i superconductori,
140
optic` organic` nonlinear`, dispozitive electronice plastice, materiale electro [i foto cromice.
Ca implica]ii în domeniul militar, unele materiale organice permit utilizarea câmpurilor
electrice pentru controlul indicelui de refrac]ie al materialelor destinate peliculei folosite
la ochelarii de protec]ie. Materialele reac]ioneaz` u[or la o serie de unde, sunt ieftine
[i rezistente [i pot fi fabricate sub o larg` form` de pelicule flexibile [i fine. Acestea sunt
capabile s` reac]ioneze la niveluri mici de luminozitate.
În domeniul calculatoarelor, materialele moleculare vor permite, probabil, un mod
revolu]ionar de abordare pentru utilizarea moleculelor adaptabile (tailored); de exemplu,
exploatarea caracteristicilor moleculelor ADN, cum ar fi recunoa[terea reciproc`,
auto-asamblare [i amplificarea [ablonului (reac]ie în lan] polimerizant`) pentru a rezolva
probleme specifice. Datorit` leg`turilor de hidrogen din ADN, enzimele pot fi folosite
pentru controlul leg`turilor, iar procesul poate fi utilizat în modul de criptare [i decriptare
în tehnologia computerelor.
Tehnologia electronic` bazat` pe siliciu va fi chemat` s` revolu]ioneze industria
[i aplica]iile tranzistorilor, cu tendin]a de a ob]ine dispozitive bazate pe un singur electron.
Este posibil s` se ajung` la memorii DRAM de 100 GB [i microprocesoare de 1-10 giga-
tranzistori pe cip, în condi]iile unei aliment`ri de maxim 0,9 V, dar va cre[te vulnerabi-
litatea fa]` de interferen]a electromagnetic` [i efectele electrostatice. Se estimeaz` c`,
pân` în anul 2020, convertoarele analog-numerice, care au în prezent o importan]`
special` în domeniul militar, vor avea o eficien]` de aproximativ 10 ori mai mare.
Implica]iile asupra capacit`]ilor militare se pot materializa în realizarea unor
echipamente (baterii de alimentare, calculatoare portabile [i echipament de comunica]ii)
cu cerin]e reduse de alimentare [i putere mic`. Acestea pot folosi o nou` arhitectur`
a circuitelor [i tehnologii noi, ceea ce ar duce la realizarea unor progrese în privin]a
puterii inteligente, a unor dispozitive cu putere încorporat` [i control digital (vehicule
electronice, de exemplu).
Totodat`, semiconductorii ce vor fi realiza]i pe baza unor materiale avansate vor
permite aplica]ii remarcabile, de mare putere [i frecven]e înalte, în domenii ca radarele,
comunica]iile cu microunde [i r`zboiul electronic. Dispozitivele analogice combinate,
încorporate într-un singur chip, tranzistoarele de putere mare vor avea, [i ele, efecte
marcante asupra echipamentelor [i capacit`]ilor militare. Componentele optice, incluzând
lasere tip solid-state, modulatorii, detectori, amplificatori, toate acestea vor fi combinate
în cadrul aplica]iilor specifice dispozitivelor de anten` cu pierderi mici la transmisie sau
antenelor radar. Tehnologia bazat` pe siliciu va permite func]ionarea unor echipamente
pentru frecven]e mai ridicate la o putere mai mic`, ceea ce va duce c`tre neliniaritatea
efectelor [i vulnerabilitatea sistemelor electronice din domeniul comunica]iilor [i al armelor
bazate pe frecven]e radio.
Superconductorii de temperatur` înalt`, cu propriet`]i avansate, sunt utili pentru
electronica de mare vitez` [i putere mic`, pentru senzorii magnetici [i de mare putere
[i pentru aplica]iile cu imagini termice. În domeniul tehnologiilor militare, aplica]iile
microundelor pasive includ rezonatori Q, filtre eficiente pentru cre[terea selectivit`]ii
receptoarelor radar, re]ele [i receptori. Folosind aceste tehnologii va fi posibil` realizarea
camerelor termo-sensibile în infraro[u [i unde milimetrice, iar senzorii magnetici baza]i
pe superconductoare vor asigura câmpului magnetic cea mai mare sensibilitate.
Tehnologia bazat` pe superconductori de temperaturi ridicate (High Temperature
Superconductivity - HTS) va face posibil` o sensibilitate a camerelor termice de trei ori
141
mai mare decât în prezent. Aplica]iile posibile includ detectarea submarinelor,
a câmpurilor de mine [i a explozivilor.
Senzorii reprezint` una dintre cele mai larg întrebuin]ate componente

din domeniul militar.Tehnologiile inteligente sunt legate de introducerea în materiale
a acelei abilit`]i care s` simt` mediul [i s` reac]ioneze în sensul în care a fost prev`zut,
acesta fiind obiectivul pe termen lung. Sistemele dezvoltate de urm`rire a structurii
materialelor vor avea o valoare aparte în domeniu, monitorizarea structurii materialelor
putând reduce costurile de între]inere [i spori disponibilitatea, procedee utilizabile
pe câmpul de lupt` pentru sistemele de arme [i vehicule, cl`diri [i poduri, vehicule
aeriene f`r` pilot [i elicoptere. Sistemele avansate de senzori vor putea fi utilizate pentru
detec]ia focului, a cl`dirilor, vehiculelor mari [i a personalului. Echipamentul aflat
în depozitare poate fi monitorizat pentru a asigura o distribuire rapid`, iar alte aplica]ii
se pot referi la senzorii chimici destina]i monitoriz`rii atmosferei, a vehiculelor de lupt`
sau detectarea acestora, armelor inteligente ori pentru detectarea minelor.
Combinarea unor sisteme perfec]ionate de senzori ofer` posibilitatea cre`rii unor
sisteme productive, care pot diminua distrugerile prin compensare activ` [i recon-
figurare, în func]ie de situa]ia concret`, dar acest lucru necesit` ca structura ce trebuie
astfel controlat` s` fie parte a unui sistem. Aceast` aplica]ie poate m`ri capacitatea
de supravie]uire a unui echipament, respectiv a structurii unor leg`turi de comunica]ii
sau a vehiculelor aeriene f`r` pilot destinate supravegherii. Alte posibile aplica]ii
ale senzorilor se refer` la o nou` abordare a sistemelor de recunoa[tere [i de identificare
amic-inamic sau a celor privind protec]ia personalului.
Performan]ele care ar putea fi generate de evolu]ia tehnologiei senzorilor pot îmbr`ca
urm`toarele aspecte: abilitatea de a reconfigura ori compensa structurile ar putea
determina evitarea distrugerilor [i a lovirii propriilor obiective; folosi]i în construc]ia
vehiculelor blindate, senzorii pot contribui la reducerea nevoilor de repara]ii [i între]inere,
prin eliminarea omului din procesul de monitorizare a st`rii acestora; controlul amprentei;
implementarea sistemelor de robo]i miniaturiza]i; sisteme de auto dislocare; robo]i
autonomi, ma[ini zbur`toare [i viespi; controlul structurii ]evilor de tun, podurilor,
deminarea; controlul amprentei în infraro[u; surse miniaturizate de aprovizionare
cu energie; muni]ii [i mine cu autodistrugere.
*
Transform`rile posibile [i predictibile în cadrul dot`rii [i echip`rii for]elor [i al
comandamentelor de orice tip ori nivel vor avea un impact deosebit asupra conceptelor
de constituire, preg`tire, generare [i folosire a structurilor militare, ceea ce va impune
regândirea aspectelor referitoare la construc]ia for]elor militare, la strategiile, tacticile
[i procedurile de întrebuin]are a acestora în ac]iuni militare sau nonmilitare, la ponderea
[i echilibrele ce trebuie create [i men]inute în interiorul acestora, în timp de pace, \n
situa]ii de criz` ori r`zboi.
BIBLIOGRAFIE
*** Land Operations in the Year 2020 (LO2020), NATO Research and Technology
Organisation Study, Bruxelles, 1999, pag. 75-170.
142
CONSTITUIREA
SISTEMELOR MILITARE MODERNE
Colonel dr. Vasile VARTOLOMEI
Maior Dorel BEJAN
F
iind o problem` destul de sensibil` în zilele noastre, în care situa]iile
tensionate sau de conflict coexist` cu pacea de dup` încheierea r`zboiului
rece, constituirea sistemelor militare moderne, în concordan]` cu noile
realit`]i din domeniul securit`]ii globale [i regionale, prezint` interes [i devine o preocu-
pare evident` [i justificat` a majorit`]ii statelor.
Motivele acestei preocup`ri sunt multiple [i se reg`sesc, cu siguran]`, în muta]iile
din domeniile politic, economic, tehnico-[tiin]ific, demografic, informa]ional, militar,
juridic, cultural, social [i de alt` natur`, care se situeaz` fie în zona generatoare
de securitate, fie în opusul acesteia.
Perspectiva r`zboiului [i a luptei armate preocup` speciali[tii de pretutindeni.
Identificarea, definirea [i analiza riguroas` a con]inutului acestei perspective revin
prioritar strategiei militare. Aceasta are menirea de a studia viitorul r`zboiului [i al luptei
armate prin prisma proiect`rii, organiz`rii [i dot`rii sistemelor militare care trebuie
s` marcheze dubla lor func]ionalitate: descurajarea producerii r`zboiului [i desf`-
[urarea luptei armate în situa]ia unei crize politico-militare deosebit de complexe 1 .
Consider`m c` nu este lipsit de interes, pentru a desprinde în]elesul profund al sin-
tagmei sistem militar, s` readucem în aten]ie faptul c` societatea, ca sistem social
global, este alc`tuit` din mai multe subsisteme care, luate fiecare în parte, constituie
sisteme de sine st`t`toare, cu specific, rela]ii, dinamic` [i activit`]i proprii. Astfel,
societatea uman`, ca sistem social global, este alc`tuit`, în primul rând, din sisteme
na]ionale aflate într-o strâns` interdependen]` [i care se dezvolt` de sine st`t`tor.
Sistemul na]ional, ca sistem social global, la rândul sù, este alc`tuit din mai multe
subsisteme cu identitate proprie, precum: economic, social, politic, juridic, militar.
Prin prisma analizei sistemice, fiecare dintre acestea poate fi luat în mod independent
[i privit ca un sistem. A[adar, putem vorbi, f`r` teama de a gre[i, de un sistem militar.
Chiar dac` nu am g`sit o defini]ie unanim acceptat` a sistemului militar, vom spune,
totu[i, c` el reprezint` totalitatea for]elor militare de care dispune un stat, a formelor,
procedeelor [i metodelor de organizare, între]inere [i folosire a acestor for]e în timp de pace
[i \n caz de r`zboi.
143
Principalele componente ale unui sistem militar modern, eviden]iate în literatura
de specialitate a majorit`]ii statelor cu poten]iale militare, demne de a fi supuse unei analize
riguroase, sunt urm`toarele2 :
for]ele armate permanente osatura sistemului militar, capabile, prin organi-
zarea, dotarea [i instruirea lor, s` preg`teasc` [i s` duc` ac]iuni militare cu caracter
de continuitate, dup` un plan strategic elaborat din timp;
for]ele armate nepermanente organizate dup` principii militare din rândurile
cet`]enilor civili, care îmbin` activitatea din mediul civil cu cea militar` sau care particip`
la activitatea militar` numai în timp de r`zboi;
forma]iuni de ordine interioar` jandarmerie, poli]ie, unit`]i de siguran]`
(securitate), g`rzi militare na]ionale (regale sau preziden]iale) etc.;
forma]iuni paramilitare 3 care au menirea de a face educa]ia militar`
[i de a preg`ti tineretul înc` înainte de a fi încadrat în armat`; forma]iuni de ap`rare
local` (protec]ie civil`), sanitare, de preg`tire a rezervi[tilor etc.;
institu]iile economico-sociale cu destina]ie militar`: întreprinderi ale industriei
de r`zboi, institutele [i laboratoarele de studii, cercet`ri [i experiment`ri militare,
editurile [i institutele culturale cu profil militar etc.;
modalit`]ile de recrutare, completare [i mobilizare a for]elor armate
prin care se realizeaz` subordonarea acestora fa]` de puterea central` a statului, a for]elor
politice care de]in puterea în stat;
rela]iile stabilite între toate elementele enumerate, între acestea [i celelalte
componente ale sistemului social global.
Exist`, în prezent, \n lume o tendin]` tot mai evident` de integrare militar` a statelor
pe baza unor în]elegeri, tratate [i acorduri, tendin]` materializat` \n dezvoltarea celor
existente [i \n crearea altor sisteme militare globale, regionale, subregionale, cu con-
secin]e evidente în structurarea [i func]ionalitatea sistemelor militare na]ionale.
Caracteristici structurale [i func]ionale

Relativ la organizarea unui sistem militar modern, putem spune c` aceasta este
influen]at` de o serie de factori, dintre care, \n opinia noastr`, semnificativi sunt urm`torii:
➫ nivelul de dezvoltare a armamentului [i a tehnicii de lupt` ale statului (statelor)
care compun sistemul militar respectiv;
➫ particularit`]ile na]ionale, istorice, pozi]ia geopolitic` [i geostrategic` a fiec`rui
stat (a statelor);
➫ caracteristicile teatrelor de ac]iuni militare;
➫ organizarea [i modul de ac]iune ale poten]ialilor adversari ai statului (coali]iei);
➫ nivelul teoriei [i practicii militare [i, în mod deosebit, al artei strategice;
➫ apartenen]a statului (statelor) la alian]e militare, economice sau politice.
O caracteristic` structural` esen]ial` a sistemelor militare moderne este definit`
de reducerea for]elor na]ionale [i integrarea în structuri militare suprana]ionale.
144
|n opinia noastr`, aceast` caracteristic` este determinat`, în primul rând, de concentrarea
poten]ialului militar, al`turi de alte poten]iale, statele con[tientizând tot mai mult
realitatea c`, f`r` integrare, dezvoltarea structural` [i cea func]ional` a oric`rui domeniu
nu mai sunt posibile.
În ceea ce prive[te primul aspect, trebuie s` re]inem c` ap`rarea intereselor na]ionale
ale unui stat poate fi asigurat` de armata na]ional`, de for]a militar` a unei alian]e
sau coali]ii, la care statul respectiv este parte semnatar` a documentelor de constituire
[i func]ionare. În prima situa]ie, respectiv atunci când un stat î[i formuleaz` strategia
militar` pe baza principiului capacit`]ii defensive prin efort na]ional este [i cazul
României, sistemul militar privit ca armat` na]ional` este structurat pe categorii de for]e
specifice fiec`rui mediu de desf`[urare a ac]iunilor militare. Astfel, armata na]ional`
a României este constituit` din trei subsisteme denumite categorii de for]e armate,
[i anume: for]ele terestre, for]ele navale [i for]ele aeriene.
Din punct de vedere structural [i func]ional, armata noastr` na]ional` este creat`
pentru a fi for]a descurajant`, credibil` [i capabil` s`-[i îndeplineasc` cu succes misiunile
încredin]ate prin Constitu]ia României pentru ap`rarea, prin folosirea mijloacelor militare
ca ultim` instan]`, a suveranit`]ii, independen]ei [i unit`]ii statului român, a integrit`]ii
teritoriale a ]`rii [i democra]iei constitu]ionale4 .
În con]inutul acestui articol, vom aborda sistemul militar sub o form` redus` la for]ele
cu o organizare [i dotare specific` din cadrul sistemului militar na]ional. Sistemul militar
modern va fi privit, în accep]iunea noastr`, sub trei aspecte, [i anume:
sistemul militar ca armat` na]ional`;
sistemul militar ca o component` a armatei na]ionale;
sistemul militar ca o grupare ac]ional` (opera]ional`).
Exist`, a[adar, caracteristici structurale care definesc sistemele militare moderne,
aflate, dup` cum se observ` în ultimii ani, într-un proces continuu de înnoire, în strâns`
corela]ie cu evolu]ia societ`]ii, în ansamblul ei. Astfel, putem spune c` principalele
caracteristici structurale ale sistemelor militare moderne se refer` la: adaptabilitate,
dinamism, coeziune intern`, standardizare, integrare [i modulare.
În ceea ce prive[te adaptabilitatea, trebuie s` subliniem c` societatea, în ansamblul
sù, se afl` într-un evident progres [i o înnoire permanent`. Sistemul militar, ca parte
a sistemului social global, nu poate r`mâne în afara sau în urma procesului de transfor-
mare a societ`]ii. A[adar, [i acesta va fi supus unor modific`ri care s`-l situeze la nivelul
exigen]elor dezvolt`rii sistemului social global.
Dinamismul este strâns legat de prima caracteristic`, în sensul c` orice sistem
militar trebuie s` aib` o capacitate ac]ional` mereu îmbun`t`]it`, performant` [i credibil`,
ceea ce presupune m`suri tehnico-organizatorice care s`-l aduc` într-o stare calitativ
nou`.
Orice proces de structurare [i modernizare a unui sistem militar are în vedere
coeziunea intern` a elementelor, coeziune care se r`sfrânge atât în plan existen]ial,
145
cât [i func]ional. Un sistem militar în care exist` divergen]e de rela]ii, fie pe orizontal`,
fie pe vertical`, nu-[i va putea îndeplini misiunile pentru care a fost creat.
|n ultima perioad` s-a înregistrat o tendin]` tot mai evident` de crearea a unor sis-
teme militare suprana]ionale. Acest lucru, \n opinia noastr`, nu este posibil f`r` o stan-
dardizare din punct de vedere structural, pornind de la nivelul for]elor [i terminând
cu sistemul de conducere [i ap`rare.
Integrarea structural` trebuie în]eleas` sub dou` aspecte: o integrare care s` confere
compatibilitate ac]ional` la nivel global (de sistem) [i o integrare care s` confere armonie
[i eficien]`.
Modularea structural` este strâns legat` de misiunile pe care sistemele de for]e
(subunit`]i, unit`]i, mari unit`]i) le îndeplinesc în diferite situa]ii ce pot fi create pe teri-
toriul unui stat sau al unui teatru (zon`) de opera]ii.
Din punct de vedere func]ional, un sistem militar modern trebuie s` se caracterizeze
prin: viabilitate, fiabilitate, polivalen]` ac]ional`, integrarea ac]iunilor
[i autonomie func]ional`.
Fiecare categorie de for]e armate are o structur` solid`, care \i confer` o func]io-
nalitate distinct` în cadrul sistemului militar global, \ntemeiat`, esen]ial, pe un set
de principii ac]ionale. Red`m, pentru exemplificare, principiile ac]ionale5 ale for]elor
terestre care, în mare parte, sunt [i ale celorlalte categorii de for]e armate:
➫ prioritatea ap`r`rii obiectivelor [i intereselor na]ionale;
➫ asigurarea unor capabilit`]i credibile [i viabile;
➫ informa]ii corecte [i oportune;
➫ angajarea cu precizie a for]elor, reac]ie rapid` intern` [i regional`, la criz`
[i conflict;
➫ omnidirec]ionalizarea ac]iunilor;
➫ caracterul invariabil întrunit al ac]iunilor;
➫ flexibilitatea structural`;
➫ ini]ierea, preg`tirea [i desf`[urarea ac]iunilor militare pe baza prevederilor legis-
la]iei interne [i interna]ionale.
Cu toate transform`rile structurale [i adapt`rile func]ionale, se pare c`, în majoritatea
sistemelor na]ionale, for]ele terestre (trupele de uscat) reprezint` categoria principal`
de for]e destinate ducerii ac]iunilor militare. Pentru sistemul militar românesc, for]ele
terestre au capacitatea de a se proiecta rapid ...; sunt în m`sur` s` participe hot`râtor
la prevenirea, descurajarea [i învingerea unui eventual agresor ...; execut` toat` gama
de misiuni specifice ...; constituie o for]` flexibil`, capabil` s` se adapteze permanent
caracteristicilor câmpului de lupt` modern6 .
Sistemul militar, privit ca o grupare opera]ional`, nu este altceva decât o structur`
militar` cu o organizare variabil` puternic integrat` (armonios constituit`), cu o capacitate
ac]ional` optim` în raport cu misiunea [i obiectivele pe care le are de îndeplinit7 .
146
Aceste grup`ri opera]ionale nu exist` ca entit`]i structurale în timp de pace,
dar vor fi constituite în perioadele de criz` sau de tensiune [i mai ales pe timpul ducerii
r`zboiului de ap`rare a ]`rii ori în vederea îndeplinirii unor misiuni în afara teritoriului
na]ional în cadrul unor acorduri, alian]e [i angajamente asumate de România. În func]ie
de valoare, compunere, destina]ie [i posibilit`]i ac]ionale, gruparea opera]ional` poate
fi de nivel strategic, operativ sau tactic, fiecare ac]ionând pentru îndeplinirea unui scop
dimensionat corespunz`tor de c`tre conducerea e[alonului superior.
BIBLIOGRAFIE
1. Elemente de art` strategic` româneasc`, Bucure[ti, 2001, p. 144.
2. Elementele difer` de la un stat la altul, în func]ie de o serie de factori obiectivi [i subiectivi
care sunt într-o continu` schimbare, ca de altfel întreaga societate uman`.
3. Am denumit astfel acele forma]iuni legal constituite.
4. |n Doctrina Ac]iunilor Întrunite ale For]elor Armate, proiect, Bucure[ti, 2000, p. 11.
5. |n Doctrina Ac]iunilor Întrunite ale For]elor Armate, proiect, Bucure[ti, 2000, p. 11.
6. Ibidem, art. 15.
7. Vasile Vartolomei, Opera]ia de ap`rare a unei grup`ri opera]ionale de nivel operativ, Editura
A|SM, Bucure[ti, 2000, p. 12.
147
PROTEC}IA INFORMA}IILOR
ÎN SISTEMELE DE TRANSMISIUNI
DIN ARMATELE STR|INE
Locotenent-colonel Gabriel CONSTANTIN
C
ircula]ia informa]iilor în cadrul sistemelor informa]ionale ale marilor
unit`]i de arme întrunite din armatele statelor occidentale este riguros
organizat` [i ierarhizat`, astfel încât s` se asigure atât organelor de con-
ducere, cât [i celor de execu]ie informa]iile necesare pentru îndeplinirea optim` a mi-
siunilor de lupt`.
Cerin]ele deosebite privind informa]iile solicitate de câmpul de lupt` modern, care
tinde s` fie complet electronizat [i cibernetizat, determin` adoptarea unor principii ferme
pentru culegerea, transmiterea, prelucrarea [i distribuirea acestora.
Dependen]a strict` a organiz`rii [i execut`rii ac]iunilor de lupt` de volumul [i cali-
tatea informa]iilor relativ la situa]ia (trupelor proprii, adversarului, mediului etc.)
[i misiunile de lupt` a impus constituirea unor fluxuri de informa]ii bine structurate,
strict direc]ionate [i protejate, disponibile numai persoanelor autorizate, fluxuri care
s` reziste la ac]iunile de cercetare ale adversarului.
|n armatele statelor membre ale NATO, pentru asigurarea accesului ierarhizat
la informa]ii, documentele militare (texte, imagini, comunic`ri, mesaje) sunt clasificate
din punctul de vedere al con]inutului astfel:
strict secret (top secret), care se atribuie informa]iilor [i materialelor a c`ror
dezv`luire neautorizat` a con]inutului produce pagube de gravitate excep]ional` pentru
NATO [i armatele statelor membre;
secret, pentru informa]iile [i materialele a c`ror dezv`luire neautorizat` a con]i-
nutului produce pagube militare grave;
confiden]ial, \n cazul informa]iilor [i materialelor a c`ror dezv`luire neautorizat`
a con]inutului produce pagube intereselor militare;
restric]ionat, pentru informa]iile [i materialele a c`ror dezv`luire neautorizat`
a con]inutului ar fi în dezavantajul intereselor militare ale NATO;
neclasificat, care se atribuie informa]iilor [i materialelor care sunt libere
la publicare [i nu necesit` încadrarea în categoriile de secret men]ionate.
Fiecare din structurile marilor unit`]i [i ale unit`]ilor din armatele statelor membre
ale NATO are obliga]ia s` asigure protec]ia informa]iilor utilizate în sistemele de comand`
[i control, ]inând seama de categoria acestora, de gradul de detaliere solicitat de c`tre
utilizator [i de regimul de acces la traficul efectuat.
148
Accesul persoanelor autorizate la traficul de informa]ii din sistemele de transmisiuni
se realizeaz`, de c`tre fiecare armat` na]ional`, prin stabilirea unor urgen]e diferite
privind transmiterea pe canalele telefonice. Pentru ac]iuni militare comune, desf`[urate
de c`tre mari unit`]i din armate na]ionale diferite, este necesar s` se asigure adaptarea
urgen]elor na]ionale la cele comune stabilite de NATO, ceea ce permite tranzitarea
traficului prin sistemele de transmisiuni ale acestora. Urgen]ele comune standardizate
sunt: Rutin` (R), Normal (O - Ordinar ) [i Special (S)1.
Schema coresponden]ei urgen]elor între sistemele de transmisiuni ale marilor
unit`]i din armate na]ionale diferite este prezentat` în figura de la pagina 148.
Dac` informa]iile clasificate sunt expuse accesului persoanelor neautorizate sau date
importante vor fi distruse, capacitatea de conducere [i de execu]ie va fi afectat`,
putându-se ajunge chiar la pierderea controlului asupra for]elor proprii.
Ca urmare, personalul militar din mari unit`]i [i unit`]i r`spunde individual
de îndeplinirea sarcinilor ce le revin în adoptarea m`surilor de asigurare a securit`]ii
informa]iilor în toate fazele de tratare a acestora (culegere, transmitere, memorare,
procesare, distribuire [i afi[are).
M`surile de protec]ie sau de securitate (cum sunt denumite în armatele occidentale)
a informa]iilor trebuie aplicate tuturor sistemelor [i re]elelor de transmisiuni [i de cal-
culatoare.
Asigurarea unei protec]ii (securit`]i) informa]ionale adecvate, împotriva
amenin]`rilor substan]iale, este o problem` fundamental` a organelor militare de con-
ducere din armatele moderne. Aceast` preocupare se materializeaz` în dezvoltarea
[i modernizarea unei arhitecturi de securitate informa]ional` (INFOSEC).
În standardele militare* [i în literatura de specialitate din principalele armate
occidentale, cu prec`dere din armata SUA2 , se acord` o aten]ie deosebit` securit`]ii
sistemelor informa]ionale împotriva accesului neautorizat [i modific`rii informa]iilor
pe timpul culegerii, memor`rii, prelucr`rii [i transmiterii acestora. Astfel se asigur`
at#t utilizarea de c`tre personalul autorizat, c#t [i luarea m`surilor pentru prevenirea
accesului neautorizat prin descoperirea [i contracararea ac]iunilor respective.
Aceast` securitate are în vedere: mijloacele de transmisiuni (COMSEC), tehnica
de calcul (COMPUSEC) [i controlul radia]iilor (emana]iilor) compromi]`toare (TEMPEST).
Definit din punctul de vedere al securit`]ii, prin sistem de transmisiuni se în]elege orice
sistem care asigur` transmiterea, recep]ia [i alte forme de comunicare a informa]iei prin
utilizarea de mijloace electrice, electromagnetice, electromecanice sau opto-electronice.
Sistemele de transmisiuni moderne ale marilor unit`]i includ, în mod normal,
[i componente asociate cu tehnica de calcul, ceea ce determin` ca ele s` respecte
[i cerin]ele impuse sistemelor informa]ionale automate.
Finalmente, nivelul de protec]ie pe care [i-l poate permite un sistem depinde
de valoarea informa]iilor con]inute sau vehiculate prin acesta sau de func]iile pe care
trebuie s` le asigure.
* Un standard de telecomunica]ii cuprinde un ansamblu de defini]ii, criterii [i reguli care sunt

derivate din legi [i în]elegeri la nivel interna]ional între organiza]ii de specialitate cu interese comune.
149
150
Pentru adaptarea unor niveluri corespunz`toare de securitate a informa]iilor
protejate, statele membre ale NATO au elaborat documentul C M(55)15 numit
Securitatea în cadrul Organiza]iei Tratatului Atlanticului de Nord, care ofer` cerin]ele
minime de securitate ce trebuie satisf`cute pentru protec]ia informa]iilor clasificate
(secrete) în NATO.
Politica de securitate a sistemelor de transmisiuni [i a re]elelor de calculatoare
aferente are în vedere urm`toarele domenii: hardware; software [i firmware; proceduri;
comunica]ii: re]ele [i mediul fizic; personal; radia]ii parazite; calamit`]i naturale.
Securitatea hardware constituie un factor important al securit`]ii mediului pentru
fiecare sistem militar. Cerin]ele de securitate hardware se urm`resc pe timpul proiect`rii,
fabric`rii [i achizi]ion`rii echipamentelor tehnice [i se bazeaz` pe adoptarea urm`toarelor
m`suri:
➫ utilizarea unui personal verificat (la încadrare);
➫ prevenirea accesului neautorizat la echipamente, materiale [i documente;
➫ protec]ia împotriva ac]iunilor de spionaj, de sabotaj, de deteriorare a mijloacelor
tehnice [i altele;
➫ reducerea amenin]`rii asupra componentelor tehnice, care pot cauza scoaterea
lor din func]iune sau alterarea neautorizat` a datelor cuprinse în acestea;
➫ personalul de între]inere care are acces la date de nivel superior s` fie autorizat
special în acest scop.
Securitatea software [i firmware constituie o component` major` a m`surilor
care asigur` protec]ia sistemelor de transmisiuni din armatele moderne, caracterizate
printr-un grad înalt de automatizare [i prin utilizarea pe scar` larg` a calculatoarelor.
Erorile care pot ap`rea în func]ionarea produselor software3 pot fi generate
de cauze numeroase, dintre care cele mai importante sunt: gre[elile de programare (0,5%)
[i de implementare (1%), defectarea suportului hardware (6,5%), erori generate de catastrofe
naturale (2%), erori provocate de ac]iunile adversarului (35%), gre[eli de operare (25%)
[i ac]iuni specifice mediului cibernetic (30%).
O aten]ie special` trebuie acordat` cerin]elor de securitate software, în toate etapele
de elaborare [i exploatare a produselor logice, acestea realiz#ndu-se prin:
asigurarea unui control permanent asupra func]ion`rii componentelor software
[i firmware, pentru protec]ia împotriva compromiterii, deterior`rii sau utiliz`rii
neautorizate;
verificarea, de c`tre personalul autorizat, înainte de darea în exploatare, a tuturor
produselor software utilizate în sistemele militare;
includerea unei liste de identificare a modulelor executabile, iar în toate
mecanismele hardware [i software ale aparaturii, fiecare produs software s` fie protejat
împotriva modific`rilor neautorizate;
personalul de exploatare autorizat trebuie s` dispun` de întreaga documenta]ie
asupra produselor software, atât în format surs`, cât [i în cel de execu]ie, pentru a elimina
în timp scurt erorile ap`rute.
Dac` din analiza riscurilor rezult` c` este posibil atacul prin software de distrugere
(malicious software) în scopul penetr`rii sistemelor informatice, trebuie adoptate m`suri
151
de protec]ie corespunz`toare, cum ar fi: programe antivirus, de identificare [i blocare
a hackerilor, solu]ii holografice rezistente la falsific`ri [i alte metode nontehnice, astfel
încât riscul s` fie men]inut la un nivel acceptabil.
Ca urmare, se impune adoptarea [i a urm`toarelor m`suri:
➫ documenta]ia privind proiectarea [i performan]ele software va fi protejat`, fiind
utilizat` numai de c`tre programatorii [i operatorii autoriza]i, care au acces doar la docu-
menta]ia software de care r`spund în mod oficial;
➫ produsele software vor fi p`strate în configura]ia original` furnizat` de c`tre
firma produc`toare, fiind interzis a se executa copii neautorizate de pe orice documenta]ie
de programare surs`;
➫ copiile software, executate legal, vor fi ap`rate [i nu vor fi folosite niciodat` pentru
opera]ii de produc]ie ulterioare;
➫ controlul sever pentru reducerea riscurilor introducerii de produse software
netestate sau a software-ului distructiv (malsoftware);
➫ personalul care a înc`lcat regulile privind utilizarea software trebuie s` suporte
sanc]iuni legale [i s` i se interzic` accesul la re]elele sistemului de transmisiuni.
Protec]ia bazelor de date folosite în sistemele de transmisiuni moderne poate fi realizat`
cunosc#ndu-se [i respect#ndu-se urm`torii parametri:
asigurarea confiden]ialit`]ii, prin ierarhizarea strict` a informa]iilor stocate
în func]ie de importan]a lor, prin distribuirea lor autorizat` [i asigurarea accesului limitat
al utilizatorilor la acestea, potrivit competen]elor func]ionale;
asigurarea integrit`]ii [i disponibilit`]ii bazelor de date prin m`suri tehnice,
organizatorice [i software corespunz`toare;
utilizarea unor mecanisme [i a unor programe de protec]ie a datelor, prin controlul
citirii [i scrierii acestora numai la nivelurile permise;
separarea func]iilor cu atribu]ii de control fa]` de cele de utilizare.
Conceptul de securitate hardware
[i software multinivel 4 asociaz`
diferite niveluri de control al accesului,
pentru a proteja cât mai bine o resurs`,
indiferent de natura sa, f`r` a produce
degradarea performan]elor sistemului
de transmisiuni (vezi figura al`turat`).
Securitatea procedurilor, parte
Nivelurile de securitate hardware [i software a programului general de securitate,
trebuie s` asigure un înalt nivel de protec]ie a echipamentelor ce folosesc software
prin adaptarea unor m`suri care s` constea \n:
➫ supravegherea continu` a parametrilor de exploatare [i a echipamentelor;
➫ descrierea [i separarea opera]iilor pentru reducerea riscurilor ca un adversar
poten]ial s` afecteze accesul la opera]iile sistemelor de calcul utilizate în re]elele
de transmisiuni;
➫ protejarea componentelor hardware, software, firmware [i a documenta]iei
pentru prevenirea disloc`rii, distrugerii sau a modific`rii inten]ionate ori neinten]ionate,
152
ceea ce presupune un control riguros al configura]iei dispunerii fizice [i a personalului
de exploatare, precum [i generarea oportun` a rapoartelor, alarmelor [i semnalelor
de avertizare;
➫ schimbarea formei de prezentare a unei alarme în func]ie de confirmarea
sau neconfirmarea acesteia;
➫ determinarea prealabil` a implica]iilor probabile ce pot surveni la modificarea
configura]iei echipamentelor de automatizare ale sistemului de transmisiuni (schimbare
software, facilit`]i, mediu, module tehnice sau interfe]e), inclusiv a nivelului radia]iilor
parazite, ceea ce atrage m`suri suplimentare de protec]ie [i o nou` certificare
TEMPEST*;
➫ operarea [i secretizarea echipamentelor din sistemele de automatizare utilizate
în re]elele de transmisiuni pentru prelucrarea, transmiterea [i memorarea informa]iilor
cu grad diferit de confiden]ialitate, \n conformitate cu legisla]ia de protec]ie în vigoare
(în armata american` este cuprins` în DIAM 50-4, NSAM/30-1 [i în alte instruc]iuni);
➫ organizarea unui control sever asupra gener`rii, gestion`rii [i utiliz`rii parolelor
privind accesul la diferite facilit`]i oferite de sistemele de transmisiuni.
Securitatea comunica]iilor (COMSEC) intereseaz` în mod deosebit sistemele
de transmisiuni, având scopul s` asigure prevenirea intercept`rii emisiunilor, a accesului
electronic neautorizat [i modific`rii informa]iei pe timpul memor`rii, prelucr`rii
[i transmiterii, garantând utilizarea acesteia numai de c`tre personalul autorizat.
De asemenea, trebuie s` previn` accesul personalului neautorizat la echipamente,
la servicii, la material [i documente prin descoperirea, confirmarea [i contracararea
ac]iunilor de spionaj, de sabotaj [i de distrugere ale acestuia.
Sistemul de securitate adoptat5 trebuie s` fie capabil s` asigure circula]ia informa]iei
\n condi]ii optime, cu orice categorie de clasificare (pân` la SECRET NATO), în telefonie,
facsimil, teleimprimare sau sub form` de date [i video, atât în interiorul oric`rui sistem
de transmisiuni (EUROCOM), cât [i cu diferite na]iuni.
Sistemul de securitate preconizat se realizeaz` la nivel monocanal sau multicanal
[i opereaz` pe baza principiului leg`tur` cu leg`tur`, cu criptare în linie [i/sau a utiliz`rii
de circuite fizice aprobate de autorit`]ile autorizate. Dac` o parte din circuite nu sunt
protejate, pe acestea se utilizeaz` un indicator de avertizare.
Protec]ia fizic` a echipamentelor de transmisiuni se realizeaz` prin organizarea
[i dotarea corespunz`toare a locurilor de dispunere, pentru interzicerea accesului
neautorizat [i a intercept`rii radia]iilor parazite ale acestora. Se are în vedere verificarea
continu` a protec]iei fizice prin monitorizarea uman` [i/sau electronic` a zonei protejate.
De asemenea, se vor folosi bariere [i proceduri standardizate, chei de control, ilumin`ri
[i alte solu]ii care s` interzic` accesul neautorizat.
Securitatea personalului urm`re[te s` asigure interzicerea accesului persoanelor
neautorizate sau rùvoitoare la echipamente, la mediile de informa]ii [i bibliotecile
* M`surile incluse în TEMPEST se refer` la investigarea, studiul [i controlul emana]iilor (radia]iilor)

compromi]`toare din sistemele de transmisiuni [i din cele de informare profesional`.
153
de programe ale sistemelor automatizate din re]elele de transmisiuni moderne. Aceasta
se realizeaz` prin urm`toarele m`suri:
stabilirea pentru fiecare operator a unui domeniu de responsabilitate (echipamente
de exploatat) [i a unui ansamblu de comenzi autorizate;
investigarea strict` a personalului militar [i civil destinat pentru operarea [i accesul
la echipamentele de transmisiuni, care trebuie s` respecte toate cerin]ele prev`zute
în instruc]iunile privind personalul destinat s` lucreze la aparatura de prelucrare automat`
a datelor din complexele re]elelor de transmisiuni; personalul care prezint` riscuri pentru
securitate va fi înlocuit din func]iile de operare [i mentenan]`;
asigurarea unei protec]ii stricte împotriva persoanelor rù inten]ionate, întrucât
pericolul interior reprezint` posibilitatea ca personalul care are acces autorizat la o re]ea
de transmisiuni s` abuzeze inten]ionat sau accidental de dreptul sù de acces pentru
a pune în pericol întreaga securitate a acesteia (experien]a a dovedit c` cele mai mari
pericole la adresa securit`]ii sistemelor de transmisiuni au venit din interiorul acestora);
actualizarea continu` [i compartimentat` a preg`tirii personalului destinat
s` exploateze diferite echipamente din sistemul de transmisiuni, antrenarea acestuia
pentru rezolvarea oportun` a situa]iilor ce pot ap`rea pe timpul oper`rii;
controlul [i supervizarea permanent` a întregii activit`]i a personalului de operare
[i între]inere, inclusiv prin monitorizarea video a locurilor de lucru;
protec]ia personalului autorizat împotriva ac]iunilor de cercetare-diversiune
[i teroriste prin interzicerea accesului persoanelor strìne la locurile de lucru.
Protec]ia împotriva intercept`rii de c`tre persoane neautorizate a radia]iilor
parazite generate de echipamentele de transmisiuni [i de calcul, pe timpul func]ion`rii,
se realizeaz` ]in#ndu-se cont de urm`toarele aspecte:
➫ diminuarea nivelului radia]iilor parazite pân` la valorile prev`zute prin standarde
[i norme de specialitate;
➫ limitarea accesului personalului neautorizat în raioanele de instalare a centrelor
de transmisiuni [i a celorlalte elemente ale sistemului, precum [i eliminarea din aceste
raioane a oric`ror echipamente capabile s` înregistreze [i s` transmit` radia]ii parazite;
➫ controlul continuu al nivelului radia]iilor parazite în gamele de lucru ale echi-
pamentelor din centrele de transmisiuni, eviden]a lor strict` [i adoptarea unor m`suri
organizatorice [i tehnice severe pentru eliminarea sau reducerea posibilit`]ilor de inter-
ceptare a acestora.
Protec]ia contra urm`rilor calamit`]ilor naturale cuprinde un spectru larg de m`suri
privind cutremurele de p`mânt, inunda]iile, furtunile, desc`rc`rile electrostatice,
fenomenele electromagnetice naturale sau provocate (zone cu anomalii magnetice, zone
energetice artificiale din atmosfer` etc.), radia]ii nucleare. Protec]ia se refer` în egal`
m`sur` la echipamentele de transmisiuni [i la personalul de operare.
Referitor la protec]ia personalului se scoate în eviden]` timpul admis de sta]ionare
a operatorilor în câmpurile electromagnetice radiate de mijloacele electronice
de transmisiuni [i de calcul. Evaluarea6 orientativ` a acestuia se prezint` în tabelul
de la pagina 153.
154
Nivelul limit` Operatorii trebuie proteja]i
admis al ra-
dia]iei electro-
[i împotriva câmpurilor electrice
Timpul admis
magnetice la lo- generate de curentul industrial cu frec-
curile de lucru de sta]ionare
a personalului ven]a de 50 Hz, când valoarea acestora
Gama de frecven]e
de operare dep`[e[te 5 KV/m. Timpul de sta-
Microwa]i/cm2
Amperi/m
în câmpul
Vol]i/m
]ionare în aceste câmpuri în decurs
radiat
de 24 de ore este de 180 de minute
la tensiunea de 5-10 KV/m, 90 de minute
60 KHz 3 MHz 50 - - Nelimitat la tensiunea de 10-15 KV/m
3 MHz 30 MHz 20 - - Nelimitat [i maximum 10 minute la tensiune
30 MHz 50 MHz 10 0,3 - Nelimitat
50 MHz 300 MHz 5 - - Nelimitat de 15-20 KV/m.
300 MHz 300 GHz - - 10 Maxim 8 ore Prin aplicarea acestor m`suri
300 MHz 300 GHz - - 100 Maxim 2 ore [i importan]a care se acord` politicii
Maxim 20 minute
300 MHz 300 GHz - - 1 000 (cu ochelari de securitate a sistemelor de trans-
de protec]ie) misiuni, se scoate în eviden]` faptul
c`, în r`zboiul modern, informa]ia poate s` substituie elementele de for]`, ea reprezentând
un factor calitativ capabil s` compenseze, într-o anumit` m`sur`, inferioritatea cantitativ`,
decalajul de poten]ial. Informa]ia este transformat` din auxiliar în mijloc principal
de lovire, în arm` de lupt`, cre[terea rolului [i a importan]ei acesteia preg`tind saltul
de la r`zboiul clasic la cel informa]ional.
BIBLIOGRAFIE
1. Colonel dr. Constantin Toma. Interoperabilitatea [i compatibilitatea sistemelor de comu-
nica]ii militare. Editura APP. Bucure[ti, 1999, p. 143.
2. AR 380-19, Information Systems Security (Army Regulation), Headquarters Department
of the Army, Washington D.C., 1998.
3. Roceanu Ion. Amici [i adversari software, Editura A.|.S.M., 2000, p. 7.
4. B`jenescu Titu. Managementul re]elelor moderne de telecomunica]ii. Editura Teora.
Bucure[ti, 1998, p. 123-124.
5. EUROCOM D/1 (1986), Tactical Communication System, p. IF1-1.
6. Rukovostvo po boevomy primeneniu sta]ionarnåh uzlov sveazi, Moskva, p. 50, 51.
*** EUROCOM D/O. Tactical communications system, Operational concepts, Requirements
and performance characteristics, oct. 1994.
*** Directiva de securitate a Comandamentului Suprem [i Trupelor Aliate din Europa (ACE).
NATO, Bruxelles.
*** Romania C4 Study Interoperability Arhitecture and Implementation Approach, US/Romania
C4 Study Team, 8-10 iune 1999.
*** Angheloiu, Ion. [.a. Securitatea [i protec]ia informa]iei \n sistemele electronice de calcul.
Editura Militar`, Bucure[ti, 1986.
155
NATO [i PfP (IX)*

STATELE MEMBRE
CROA}IA
Suprafa]a: 56 542 km2
Popula]ie: 4 501 000 (1998), 80 loc./km2
Limba oficial`: croata
Capitala: Zagreb (Agram) (706 000 loc.) (1991)
Forma de stat [i de guvern`m#nt:
republic` (din 1991, Constitu]ia din 1990)
Produs social brut: 20 786 mil. USD (1998)
4 620 USD/loc.
Moneda: 1 kuna (K) = 100 lipa
Balan]a comercial` (1999)
import: 7 777 mil. USD
(Germania 18%, Italia 15,4%, Rusia 8,6%)
export: 4 280 mil. USD
(Italia 18%, Germania 15,7%,
Bosnia-Her]egovina 12,8%)
3 brig`zi de infanterie
Cheltuieli pentru ap`rare: 590,0 mil. USD (2000)
3 batalioane de infanterie
Ajutor militar: 0,6 mil. USD (2000) (SUA)
Efective totale: 1 subunitate de tancuri
Active: 61 000 1 subunitate de artilerie
inclusiv 21 320 recrutabili prin \ncorporare 1 brigad` de artilerie (artilerie/rachete)
serviciul militar general obligatoriu 1 brigad` de ap`rare antitanc
durata: 9 luni 4 brig`zi de ap`rare antiaerian`
Rezerve: 220 000 1 brigad` de geniu
terestre: 150 000
ap`rarea patriei: 70 000
For]e de rezerv`:
26 brig`zi de infanterie (din care 1 de instruc]ie)
Organiza]ii interna]ionale: ONU, OSCE, PfP
39 regimente de ap`rare a patriei
Mijloace de lupt`:
For]ele terestre: 53 000 Tancuri de lupt`: 305
(20 000 prin \ncorporare) () T-34
For]e active: () T-55
6 regiuni militare
() M-84/T-72M
8 brig`zi de gard`
3 batalioane de infanterie mecanizat` Tancuri u[oare: 1 PT-76
1 batalion de tancuri Ma[ini de patrulare: 7 BRDM-2
1 batalion de artilerie Transportoare blindate: 109 M-80
* Dup` revista Truppendienst/Milint, Beilage zu Heft, 6/2001
156
Tancuri transport personal: Arunc`toare de grenade: 1 000
18 BTR-50 () 82 mm
20 M-60 PB + 7 tipuri similare 325 120 mm M-75
Tunuri de artilerie: 6 120 mm UBM-52
tractate: 423 () 240 mm (?)
() 76 mm ZIS-3 Arunc`toare de grenade antitanc cu reac]ie:
() 85 mm () 73 mm RPG-7/-22
100 105 mm M-56 () 90 mm M-79
50 105 mm M-2A1 Tunuri antitanc/tractate: 133 100 T-12
50 122 mm M-1938 Rachete antitanc dirijate: () AT-3 (SAGGER)
40 122 mm D-30
9 AT-3 BRDM-2
83 130 mm M-46
() AT-4 (SPIGOT)
20 152 mm D-20
() AT-7 (SAXHORN)
21 152 mm M-84
() MILAN (?)
37 155 mm M-1
22 203 mm Tunuri antiaeriene: 600
autopropulsate: 8 122 mm 2S1 () 14,5 mm ZPU-2/-4
Lansatoare de rachete cu mai multe ]evi: () 20 mm BOV-1 (autopropulsate)
40 120 mm BM-21 () 20 mm M-55
200 128 mm M-63/-91 () 30 mm M-53/59
2 262 mm M-87 Orkan () 30 mm BOV-3 (autopropulsate)
For]ele navale: 3 000

Baze de lansare terestre:
Split Dubrovnik
Pula Lastovo
Sibenik Vis
Ploce
Flota:
Submarine: 1 VELEBIT (UNA modernizat) SSI Nave pentru opera]iuni de desant:
Nave de serviciu [i de paz` litoral`: B`rci de desant:
Vedete rapide/rachete dirijate: universale: 7 LCU
1 KRALJ PETAR PFM pentru vehicule: 2 SILBA LCT
1 RADE KONCAR PFM 1 DTM LCT
Vedete rapide/rachete dirijate: 1 DSM-501 LCT/ML
1 DUBROVNIK (RD.OSA 1 modernizat) PFC Nave de sprijin [i aprovizionare:
Nave de paz` litoral`: 4 MIRNA PCC {lepuri: 2 AT
1 RLM-301 PCI Nave de paz`: 1 (RD.MOMA) AGHS
5 PCR Alte nave: 1 SPASILAC ARS
Nave de minare/deminare: - nici una, SILBA-LCT
are capacitatea de a planta mine
Ap`rarea litoralului:
Infanteria marin`: 10 baterii de artilerie de coast`
2 companii (independente) 2 baterii SSM RBS-15 (?)
For]ele aeriene: 5 000

(1 320 prin \ncorporare) 4 MiG-21 UM (MONGOL)
41 avioane de lupt` () Jastreb
10 elicoptere cu armament la bord transport: 4 An-2 (COLT)
media orelor de zbor/an: 50 2 An-26 (CURL)
Unit`]i navigante: 2 escadrile de avioane de inter- 2 An-32 (CLINE)
ceptare/v#n`toare-bombardament (MiG-21) 5 UTVA
Mijloace de lupt`: 2 Do-28
Avioane: asalt/u[oare: () J-20 Kraguj
v#n`toare-bombardament/v#n`toare: antrenament: 20 PC-9
20 MiG-21 bis (FISHBED) 1 Galeb
157
Elicoptere: Rachete dirijate:
lupt`: 10 Mi-24 (HIND) aer-aer: () AA-2 (ATOLL)
leg`tur`: 2 MD-500 () AA-8 (APHID)
1 UH-1 Rachete antiaeriene: () SA-7 (GRAIL)
9 Bell 206 B Jet Ranger () SA-9 (GASKIN)
transport: 16 Mi-8/17 (HIP) () SA-14 (GREMLIN)
() SA-16 Igla
For]e croate \n afara ]`rii: For]e Paramilitare:
ONU: 10 observatori Poli]ie: 40 000
Sierra Leone Paz` de coast`: numai b`rci
(UNAMSIL)
For]e strìne \n Croa]ia:
27 observatori din 23 de ]`ri
ONU:
(SFOR)
(UNMOP)
componente
LETONIA
Popula]ie: 2 449 000 (1998), 38 loc./km2
Limba oficial`: letona
Capitala: Riga (815 000 loc.) (1997)
republic` (din 1991, Constitu]ia din 1992,
reintrat` \n vigoare din 1993)
2 420 USD/loc.
Moneda: 1 lats (Ls) = 100 santims
import: 1 724 mil. Ls
(Germania 15%, Rusia 11%, Finlanda 9%)
export: 1 008 mil. Ls
(Germania 17%, Marea Britanie 16%, Suedia 11%)
Cheltuieli pentru ap`rare: 72,0 mil. USD (2000) 1 batalion de cercetare
Ajutor militar: 0,7 mil. USD (2000) (SUA) 1 batalion de cercetare-diversiune
Efective totale: 1 subunitate de artilerie
Active: 5 050 1 companie de men]inere a p`cii
inclusiv 1 600 Garda Na]ional` 1 subunitate de trupe speciale
inclusiv 1 690 recrutabili prin \ncorporare For]e de rezerv`:
serviciul militar general obligatoriu
5 brig`zi
durata: 12 luni
5-7 batalioane
Rezerve: 14 500
Garda Na]ional`
Mijloace de lupt`:
Tancuri de lupt`: 3 T-55
Organiza]ii interna]ionale: ONU, OSCE, PfP,
UEO - partener asociat Ma[ini de patrulare: 2 BRDM-2
Tancuri transport personal: 13 Pskbil m/42
For]ele terestre: 2 400 Tunuri de artilerie:
tractate: 26 100 mm K-53
(1 330 prin \ncorporare)
For]e active: Arunc`toare de grenade: 5 82 mm
1 brigad` de infanterie 26 120 mm
1 batalion de infanterie Tunuri antiaeriene: 12 14,5 mm ZPU-4
158
For]ele navale: 840
(360 prin \ncorporare) (250 ap`rarea litoralului)
Baze de lansare terestre: Riga
(sunt folosite \n comun de Lituania, Letonia [i Esto- Ventspils
nia \n cadrul BALTRON) (Tallin - Estonia)
Liepaja (Klaipeda - Lituania)
Flota: 5 KBV 236 PCI
Nave de serviciu [i de paz` de coast`: 3 PB
Vedete rapide/rachete: 1 OSA (foste RDG) PFM Nave de minare/deminare:
(f`r` armament la bord) Nave de dragare:
Nave de paz` de coast`: 2 KONDOR II (ale fostei RDG) MCC
1 STORM (foste Norvegia) PCC 1 NAMEJS (LINDAU - fost german) MHC
(f`r` armament la bord) {lepuri: 1 GOLIAT ATA
2 RIBNADZOR PCC Alte nave: 1 NYRAT pentru sprijinul scafandrilor
For]e de ap`rare a litoralului:
1 batalion de ap`rare a litoralului 5 KBV 236 PC
Nave: 2 RIBNADZOR PCC 3 PCH
For]ele aeriene: 210

Mijloace de lupt`:
Avioane: Elicoptere:
transport: 13 An-2 transport: 3 Mi-2
1 L-410 1 Mi-8
5 PZL Wilga
For]e letone \n afara
teritoriului: For]e paramilitare:
Gr`niceri: 3 500
ONU:
(subordonate Ministerului de Interne)
Bosnia: 40
1 brigad`
(SFOR II)
7 batalioane
Iugoslavia: 10
(KFOR)
LITUANIA
Popula]ie: 3 703 000 (1998), 57 loc./km2
Limba oficial`: lituaniana
Capitala: Vilnius (Wilna) (578 000 loc.) (1999)
2 540 USD/loc.
Moneda: 1 litas(LTL) = 100 centas
import: 19 163 mil. LTL
(Rusia 20%, Germania 17%, Polonia 6%)
export: 11 983 mil. LTL
(Germania 16%, Letonia 13%, Danemarca 7%)
159
1 brigad` de infanterie moto
2 batalioane de infanterie moto
Ajutor militar: 0,8 mil. USD (2000) (SUA)
1 batalion de ap`rare a litoralului
Efective totale:
1 regiment de v#n`tori
Active: 12 700
inclusiv 2 000 for]e na]ionale voluntare 1 regiment de instruc]ie
de ap`rare 3 batalioane de instruc]ie
inclusiv 4 000 recrutabili prin \ncorporare 1 batalion de geniu
serviciul militar general obligatoriu 1 companie de men]inere a p`cii
durata: 12 luni For]e de rezerv`:
Rezerve: 335 650 For]ele voluntare de ap`rare na]ional`:
Categoria I: 27 700 10 regimente de ap`rare teritorial`
(72 de ore, inclusiv 10 200 for]e na]ionale 38 de batalioane de ap`rare teritorial`
voluntare de ap`rare) 200 de companii de ap`rare teritorial`
Categoria 2: 327 950 2 e[aloane volante
(p#n` la 59 de ani)
Mijloace de lupt`:
Organiza]ii interna]ionale: ONU, OSCE, PfP,
Ma[ini de patrulare: 11 BRDM-2
partener asociat UEO
Tancuri transport personal: 49 M-113 (fost GE)
14 BTR-60
For]ele terestre: 9 340 13 Pskbil m/42
(3 720 prin \ncorporare) 10 MT-LB
For]e active: Arunc`toare de grenade: 42 120 mm M-43
3 regiuni militare Arunc`toare de grenade antitanc cu reac]ie:
1 brigad` de infanterie moto 170 82 mm RPG-2
4 batalioane de infanterie moto 119 84 mm Carl Gustav
For]ele navale: 560

Baze de lansare terestre: (sunt folosite \n comun de c`tre Estonia, Letonia
Klaipeda [i Lituania \n cadrul BALTRON)
Flota:
Nave de r`zboi de suprafa]`: Nave de minare/deminare:
Fregate: 2 GRISHA III (tip 1124 M) FFL Dragoare: 1 LINDAU (tip 331) MHC
Nave de paz` de coast`: 1 STORM PCF Nave de sprijin [i aprovizionare:
1 HK 21 PC Nave pentru cercet`ri oceanografice:
1 LOKYS 1 VALERIAN URYVAYEV AGOR/AG
For]ele aeriene: 800

nici un avion de lupt` 2 baze aeriene
Comandamentul de observare aerian` media orelor de zbor/an: 60
Mijloace de lupt`:
Avioane: antrenament: 6 L-39 Albatros
transport: 2 L-410 Elicoptere:
3 An-26 (CURL) transport: 8 Mi-8 (HIP)
6 An-2 (COLT) 2 Mi-2 (HOPLITE)
For]e lituaniene \n afara ]`rii:

ONU: Iugoslavia: 30
Bosnia: 41 (KFOR)
(SFOR II)
For]e paramilitare: 3 900

Gr`niceri: 3 500 Paz` de coast`: 400
160
LUXEMBURG
Popula]ie: 427 000 (1998), 165 loc./km2
Limba oficial`: luxemburgheza, germana,
franceza
Capitala: Luxemburg (Letzebuerg)
(79 800 loc.) (1999)
monarhie parlamentar` (mare Ducat)
(din 1866, Constitu]ia din 1868)
45 100 USD/loc.
Moneda: euro
Mijloc de plat`:
Cheltuieli pentru ap`rare: 100,0 mil. USD 1 franc luxemburghez (lfr) = 100 centime
(2000) Balan]a comercial` (1999)
Efective totale: (toate informa]iile \mpreun` cu Belgia)
Active: 899 import: 6 090 mld. lfr
armat` de voluntari (Germania 18%, Olanda 17%, Fran]a 14%)
Organiza]ii interna]ionale: ONU, OSCE, export: 6 674 mld. lfr
NATO, UE, UEO (Germania/Fran]a 18%, Olanda 13%)
For]ele terestre: 899

Mijloace de lupt`:
For]e active:
Arunc`toare de grenade: 6 81 mm
1 batalion de infanterie (u[oar`)
Arunc`toare de grenade antitanc cu reac]ie:
2 companii de cercetare
() LAW
(1 pentru Eurokorps, 1 pentru AMF(L))
Rachete antitanc dirijate: 6 TOW
For]ele aeriene:
nu are
Din motive de ordin juridic E-3A Sentry apar]in#nd NATO - Airbone Early Warning Force sunt \nregistrate
\n Luxemburg.
1 escadril`
17 E-3A Sentry
2 Boeing 707 (antrenament)
For]e luxemburgheze \n afara ]`rii:

ONU: Componente aeriene: 5 E-3A Sentry
Bosnia: 23 Iugoslavia: c#]iva solda]i
(SFOR II) (KFOR)
Deliberate Forge
For]e paramilitare:
Jandarmerie: 612
161
MALTA*
Suprafa]a: 315,6 km2
Popula]ie: 377 000 (1998), 1 193 loc./km2
Limba oficial`: malteza, engleza
Capitala: Valletta (7 146 loc.) (1997)
republic` (\n Commonwealth) (din 1974,
Constitu]ia din 1974)
10 100 USD/loc.
Moneda: 1 lir` maltez` (Lm) = 100 cen]i
import: 1 136 mil. Lm
(Fran]a 19%, Italia 17%, Marea Britanie 11%)
export: 791 mil. Lm
(SUA 21%, Fran]a 15%, Germania 13%)
Ajutor militar: 0,1 mil. USD (2000) (SUA) 1 regiment 3 (logistic)
Efective totale: 1 companie de geniu
Active: 2 140 1 companie de repara]ii
Organiza]ii interna]ionale: ONU, OSCE 1 companie muni]ie
1 companie aeropurtat`
Mijloace de lupt`:
For]ele armate: 2 140 Tunuri antiaeriene: 50 14,5 mm ZPU-4
1 Comandament 40 40 mm Bofors
1 regiment 1 (batalion de infanterie) Avioane: 4 O-1 Bird Dog
3 companii de infanterie 2 BN-2B Islander
1 companie de sprijin Elicoptere: 5 SA.316 B
1 regiment 2 (mixt) 2 NH-369M
1 escadril` de avia]ie 2 AB-47G2
(76 persoane) Nave: 3 KONDOR-1 (fost RDG) PCC
1 escadril` naval` 4 PCI
(210 persoane) 3 nave portuare
1 baterie de ap`rare antiaerian` 1 LCVP
For]e strìne pe teritoriul maltez:
Italia: 47 For]e Aeriene: 2 AB.212
MACEDONIA
Popula]ie: 2 010 000 (1998), 78 loc./km2
Limba oficial`: macedoneana
Capitala: Skopje (444 300 loc.) (1994)
1 290 USD/loc.
Moneda: 1 dinar (Den) = 100 deni
import: 1 740 mil. USD
(Germania 13,7%, Iugoslavia 10,1%)
export: 1 210 mil. USD
(Germania 21,4%, Iugoslavia 21,3%)
* Nu este membr` NATO sau PfP.
162
1 regiment de ap`rare antitanc (mixt)
Ajutor militar: 0,5 mil. USD (2000) (SUA) Mijloace de lupt`:
Efective totale: Tancuri de lupt`: 5 T-34
Active: 16 000 94 T-55 A
inclusiv 1 000 comandamente centrale 31 T-72
inclusiv 8 000 prin \ncorporare Ma[ini de patrulare: 10 BRDM-2
serviciul militar general obligatoriu 41 HMMWV
durata: 9 luni Tancuri transport personal: 1 BMP-2 (comandament
Rezerve: 60 000 de tancuri)
Organiza]ii interna]ionale: ONU, OSCE, PfP 105 Hermelin
10 Leonidas
30 M-113
For]ele terestre: 15 000 60 BTR-70
Statul Major General al for]elor armate 12 BTR-80
1 brigad` de gard` (reprezentare) Tunuri de artilerie:
1 brigad` de gr`niceri tractate: () 76 mm M-48
1 regiment de transmisiuni () 76 mm M-1942
1 regiment de geniu 18 105 mm M-56
1 corp de armat` 18 105 mm M-2A1
1 brigad` de partizani (u[oar`) 108 122 mm M-30
3 brig`zi de infanterie (u[oar`) Lansatoare de rachete cu mai multe ]evi:
1 brigad` de infanterie 73 128 mm M-71
2 brig`zi moto 12 128 mm M-77
1 regiment de artilerie (mixt) Arunc`toare de grenade: () 60 mm
1 regiment de ap`rare antitanc (mixt) () 82 mm
1 corp de armat` () 120 mm
5 brig`zi de infanterie Arunc`toare de grenade antitanc cu reac]ie:
1 brigad` moto () 57 mm
3 brig`zi de infanterie (u[oar`) () 82 mm
1 regiment de artilerie (u[oar`) Rachete antitanc dirijate: () AT-3 (SAGGER)
For]ele navale: 400

9 nave de patrulare fluvial`
For]ele aeriene: sub 700

1 brigad` de avia]ie Elicoptere:
1 regiment ap`rare antiaerian` lupt`:
1 regiment supraveghere a spa]iului aerian 6 Mi-24 (HIND) (cel pu]in \nc` alte 4 \n curs
Mijloace de lupt`: de achizi]ie) (pilo]i din Ucraina)
Avioane: transport: 2 UH-1H (fost grec)
v#n`toare-bombardament: 8 Mi-8 MTV (HIP)
4 Su-22 (?) (din care, probabil, 1 biloc) 3 (?) M-17 (HIP-H)
(pilo]i din Ucraina) Tunuri antiaeriene: 50
antrenament: 4 Zlin-242 () 20 mm
10 UTVA-75 () 40 mm
Rachete antiaeriene: 30 SA-7 (GRAIL)
For]e paramilitare:
Poli]ie: 7 500 din care 4 500 \narmate
For]e de opozi]ie:
UCK (Armata na]ional` de eliberare) 6 brig`zi
2 000-2 500 membri cu program complet Nivelul armamentului/UCK (dup` evalu`ri):
(16 000 sunt sus]inu]i de c`tre UCK) pu[ti: 5 000 - 8 000
163
arme vechi: 15 000 - 30 000 (suplimentar) PAR: 20 - 50
arme de foc individuale: 40 000 - 55 000 arunc`toare de grenade: 100 - 200 (60 mm,
mitraliere: 150 - 250 82 mm, 120 mm)
pu[ti cu lunet`: 100 - 200 mine: 5 000 (+)
MANPADS: 20 - 50
For]e externe pe teritoriul sù:

NATO: Alte elemente din: Norvegia, Ungaria, SUA (CH-47 D,
OPERATION ESSENTIAL HARVEST UH-60, UAV Hunter), Italia (elicoptere, MP),
Task Force Harvest Belgia (subunit`]i de transport)
1 brigad` multina]ional` La mijlocul lui octombrie 2001, opera]iunea a fost
1 comandament de brigad` (UK/16 Air Assault \ncheiat`, fiind \nlocuit` cu
Brigade) OPERATION AMBER FOX: 1 000
1 brigad` desant aerian (ZK) Task Force Fox
1 grup` de lupt` de batalion (Lead Nation: Fran]a) Lead Nation: Germania (700 de persoane)
1 grup` de lupt` de batalion (Lead Nation: Grecia) Alte na]iuni: (300)
1 grup` de lupt` de batalion (Lead Nation: Italia) Fran]a, Italia, Belgia
1 grup` de lupt` de batalion KFOR: 2 300
(Lead Nation: Marea Britanie) (KFOR Rear) sprijin logistic pentru KFOR
MOLDOVA
Suprafa]a: 33 800 km2 (2 000 km2 G`gùzia,
2 500 km2 Republica Nistrean`)
Popula]ie: 4 298 000 (1998), 127 loc./km2
Limba oficial`: moldoveneasca
Capitala: Chi[inù (655 900 loc.) (1994)
380 USD/loc.
Moneda: 1 leu moldovenesc (MDL) = 100 bani
import: 567,9 mil. USD
(Rusia 20,8%, Rom#nia 15,8%)
export: 471,4 mil. USD
(Rusia 40,7%, Rom#nia 8,8%)
Cheltuieli pentru ap`rare: 5,0 mil. USD (2000) 1 batalion for]e speciale
Ajutor militar: 0,6 mil. USD (2000) (SUA) 1 batalion de geniu (independent)
Efective totale:
Active: 9 500
Mijloace de lupt`:
inclusiv 5 200 recrutabili prin \ncorporare Transportoare blindate: 54 BMD-1
serviciul militar general obligatoriu Tancuri transport personal: 11 BTR-80
durata: p#n` la 18 luni 11 BTR-D
Rezerve: 66 000 2 BTR-60 PB
Organiza]ii interna]ionale: ONU, OSCE, PfP, CSI 131 TAB-71
135 tipuri similare
For]ele terestre: 8 500 Tunuri de artilerie:
(trebuie reduse la 7 000)
tractate: 17 122 mm M-30
(5 200 prin \ncorporare)
32 152 mm D-20
For]e active:
3 brig`zi de infanterie moto 21 152 mm 2A-36
1 regiment de artilerie Arunc`toare de grenade/obuziere: 9 120 mm 2S9
164
Lansatoare de rachete cu mai mul]e ]evi: 27 AT-6 (SPIRAL)
14 220 mm 9P140 Uragan Tunuri antiaeriene: 30 23 mm ZU-23
12 57 mm S-60
(urmeaz` a fi puse \n v#nzare)
Aparate de control [i supraveghere:
Arunc`toare de grenade: 54 82 mm
() GS-13
60 120 mm M-120
1 L 219/200 PARK-1
Arunc`toare de grenade antitanc de reac]ie:
() LONG TROUGH (SNAR-1)
() 73 mm SPG-9
() PORK TROUGH (SNAR-2/-6)
Tunuri antitanc: 36 100 mm MT-12
() SMALL FRED/SMALL YAWN
Rachete antitanc dirijate: 70 AT-4 (SPIGOT)
() BIG FRED (SNAR-10)
19 AT-5 (SPANDREL)
For]ele aeriene: 1 000

1 escadril` mixt` de avia]ie transport:
Mijloace de lupt`: 3 An-72 (COALER)
Avioane: 1 Tu-134 (CRUSTY)
v#n`toare-bombardament/v#n`toare: Elicoptere:
(6 MiG-29 (FULCRUM) \n conservare) transport:
(urmeaz` a fi puse \n v#nzare) 11 Mi-8 (HIP)
For]e de ap`rare antiaerian`:

1 brigad` 25 SA-3/-5
For]e paramilitare: 3 400

Trupe de interne: 2 500 (poli]ie special`)
(Ministerul de Interne) (Ministerul de Interne)
OPON: 900
For]e de opozi]ie:
Transnistria: 7 500 Mijloace:
(p#n` la 10 000 ?) 16 tancuri de lupt`
4 brig`zi 43 SPz/AIFV
1 regiment de artilerie 18 obuziere
1 batalion g`rzi republicane (Batalion 75 arunc`toare de grenade
Transnistrean) 24 lansatoare de rachete cu mai multe ]evi
1 batalion Delta (for]e speciale) 29 aparate de zbor
p#n` la 1 000 de cazaci
For]e externe pe teritoriul Moldovei:

Rusia: 2 600 Peacekeeping:
1 grup` operativ` Rusia: 500
1 batalion de infanterie moto
Versiunea \n limba rom#n`:

Delia PETRACHE
165
ROM@NIA MILITAR~
FONDATOR ISTORIC
AL
G@NDIRII MILITARE ROM@NE{TI
- Restituiri -
PERICOLUL CE NE AMENIN}~*
Maior Emanoil LEOVEANU
V`z#nd num`rul foarte redus al candida]ilor prezenta]i la [colile militare

[i observ#nd curentul printre ofi]erii inferiori de a p`r`si armata, cred necesar
s` scot \n eviden]` motivele care fac ca recrutarea cadrelor ofi]ere[ti, s` devin`
din ce \n ce mai grea [i aceasta nu pentru a spune ceva nou, ci \n scopul
de a preveni cu un minut mai de vreme, pericolul care ne amenin]`.
Din cele mai vechi timpuri [i ast`zi \n special, o armat`, ca \n adev`r
s` constituie scutul ]`rei contra du[manilor din afar` [i turbur`rilor din interior,
trebue s` fie dotat` din timp de pace cu elemente alese cadre bine selec]ionate
din punctul de vedere fizic [i complet preg`tite pe terenul intelectual
[i sufletesc.
Aceste elemente sunt ofi]erii activi, st#lpii marelui edificiu armata
la ad`postul c`reia se desvolt` [i progreseaz` toate institu]iunile dintrun stat.
Dac` st#lpii sunt [ubrezi, totul se pr`bu[e[te, l`s#nd teren liber anarhiei,
care [tim c` duce la pieire.
S` vedem cum se recruteaz` ofi]erii activi:
Isvorul din care se alimenteaz` cadrele ofi]ere[ti este clasa oamenilor
mode[ti, pot accentua s`raci, de oarece oamenii cu avere [i \n special cei
cu origin` nobil`, caut` cariere cu perspective materiale pozitive [i sigure,
sau trèsc din subzisten]a averei mo[tenite.
Prin urmare, majoritatea candida]ilor, sunt lipsi]i de mijloace materiale,
au \ns` desvoltat sentimentul de patrie [i tron, dragoste pentru cariera armelor
[i con[tinciozitatea \ndeplinirei datoriei.
* |n revista Rom#nia Militar` nr. 5/1924, p. 70-71.
166
Fundamente na]ionale
Ce miraj a atras p#n` acum tineretul la milit`rie ?
|n prima linie, uniforma (e vorba de uniforma veche), paradele pompoase,
patriotismul \nn`scut [i cultivat de dasc`li [i p`rin]i.
|ntro slab` m`sur`, motivul c` dupe un scurt timp ajung s`-[i formeze
cariera.
Ast`zi de ce nu mai avem candida]i ?
R`spunsul este foarte simplu:
Acum, c#nd grija zilei de m#ine a devenit o preocupare de c`petenie,
i
partea sentimental` a cedat. Tineretul s`n`tos, viguros [i bine preg`tit
pe terenul intelectual, alearg` acolo unde poate s` adune la tinere]e, ca s`
r
aib` la b`tr#ne]e.
i
Numai cine nu este capabil s` fac` ceva \n alt` ramur` de activitate, alearg`
la milit`rie, zic#nd c` este singura carier` ce-i convine.
Iat` aluatul din care se vor recruta cadrele ofi]ere[ti \n viitor.
u
Greut`]ile vie]ii de ast`zi, dansul milioanelor \n alte cariere [i ocupa]iuni
precum [i tabloul sinistru al pensionarilor militari, sunt puternice stimulente
t
pentru a de[tepta judecata celui mai \nfl`c`rat t#n`r [i-al face s` [tie c` trebue
i
s` str#ng` bani albi pentru zile negre, c#t timp vigoarea fizic` [i intelectual`
are energie, pentru ca la b`tr#ne]e s`-[i alinte greutatea anilor cu partea
ts
material`, at#t de indispensabil` acestei p`r]i din via]`.
P`rin]ii, rudele [i prietenii, pot s` le arate, c` renumera]ia acordat` ofi]erilor,
de[i impresioneaz` la prima vedere, nu ajunge nici pentru satisfacerea nevoilor
de prima ordine, necum s` se mai fac` vre o rezerv` material` pentru vremuri
e
grele.
|ntre]inerea personal`, obliga]iunile generale profesionale ([coli, c`r]i,
reviste), cele familiare [i sociale cer mul]i bani, nu se pot satisface din sold`.
Pu]ini sunt ferici]ii care, au mo[tenit o avere [i tot at#t de pu]ini sunt
R
cei care prin c`s`torie [i-au \mbun`t`]it starea material`.
O mare parte, din cauz` c` nu pot face fa]` nevoilor vie]ei, distrug c`snicia,
nu pot da copiilor o educa]ie aleas`, al]ii nu se c`s`toresc sau trèsc
\n condi]iuni ne permise de lege ceea ce constitue un mare neajuns na]ional.
Preocupa]i tot timpul de serviciu [i chinui]i de nevoile traiului, ajung
\n pragul pensiei completamente s`raci, uza]i, fizice[te, cu nervii sl`bi]i,
cu numeroase debilit`]i organice, cu moralul sc`zut, absolut nepreg`ti]i pentru
noua via]` de pensionar.
Din lips` de mijloace materiale, duc o via]` de priva]iuni, trèsc numai
cu mul]umirea sufleteasc` c`-[i fac datoria, muncind pentru institu]ie
[i numai pentru ea, lupt` cu vigoarea fizicului [i-a intelectului, f`r` a mai avea
posibilitatea so regenereze cu o vilegiatur`, o sta]iune balnear` sau un trai
mai \nbel[ugat, \ntrun cuv#nt se pot socoti martirii institu]iei.
Gradul Nr. anilor Suma acordat` Privind tabelul de fa]`, scos
de serviciu pe lun` ca pensie
din M.Of. nr. 234 [i 145/1923, vedem
C`pitan ........... 34 840 lei
1044 ,,
c` dup` mai mult de jum`tate
Maior .............. 38
Lt. colonel....... 37 1326 ,, din via]` \n serviciul activ pensionarul
Colonel ........... 38 1662 ,, militar nu este recompensat pentru
Gl. de brigad` .. 38 2250 ,, sacrificiile f`cute, din contr`, se vede
167
p`r`sit de orice sprijin moral [i material tocmai acum c#nd dup` o munc`
obositoare, are nevoe absolut` de o hran` mai bun`, de asisten]` medical`,
de ajutorul unui servitor; chiar considera]iunea \n societate se mic[oreaz`.
|ntruna din zile, un comandor pensionar, ducea o p#ine [i ni[te zarzavat
\ntrun pachet; alt` dat` un fost vestit general se \nghesuia la un consum
militar [i suporta cu u[urin]` necuvin]ele unei servitoare.
Tabloul devine [i mai \nduio[`tor v`z#nd pensionarii militari la ad-]ia
i
financiar`.
Sb#rci]i, sl`bi]i, ap`sa]i de povar` nevoilor [i cu o ]inut` cari te face
r
s` te g#nde[ti cu groaz` la via]a de pensionar, ace[ti apostoli ai datoriei trec
i
\n v`zul tutulor f`r` ca cineva s` se g#ndeasc` c` alta ar trebui s` fie recom-
pensa ce li se cuvine.
Sar putea zice, c` etatea le-ar \ng`dui s` mai munceasc` !
u
To]i sunt dornici de munc`, dar de ce s` se apuce ? A \ncepe o \ntreprindere,
se cere bani [i o preg`tire prealabil` !
t
Rar se poate g`si o societate sau vre-un capitalist care s` utilizeze bagajul
i
intelectual al unui militar pensionar.
Iat` prin urmare un contingent mare de oameni cul]i, plini de cinste [i destul
ts
de merito[i, l`sa]i s` se lupte din greu cu nevoile traiului, s` devin` o povar`
pentru familie, societate [i stat [i s` se arate genera]iunilor tinere, cum
se recompenseaz` un ofi]er de carier` dup` 40 ani de munc` fizic` [i intelectual`.
C#t` durere sufleteasc` se adaug`, v`z#nd cum cei care o via]` \ntreag`
e
sau r`sf`]at \n bel[ug [i libertate, au fost feri]i de emo]iile examenelor
[i inspec]iilor, de observa]iile grele ale superiorilor inerente serviciului,
de reumatismele manevrelor, de intemperiile de tot felul, \n sf#r[it ast`zi fruntea
nu le \ncre]e[te c` iarna vie]ei vine, de oarece au str#ns din bel[ug la tinere]e.
R
Urm`rile acestei st`ri de lucruri, sunt nefaste institu]iei [i statului.
S` cuget`m cu aten]iune [i s` lu`m m`suri c#t mai este timp, pentru
ca rana produs` s` se poat` vindeca.
Asigurarea p`r]ei materiale \n timpul c#t ofi]erul se g`se[te \n activitate
[i special dup` ce-a e[it la pensie, este punctul asupra c`ruia trebue
s` ne fix`m privirile.
Lipsind pe ofi]er de grija zilei de m#ine, rendementul muncei sale va fi
cu mult mai mare, institu]ia va fi c#[tigat`, iar dup` e[irea la pensie s` i se dea
posibilitatea s` mai fie util societ`]ii at#t timp c#t for]ele fizice [i intelectuale
dau semne de via]`, r`m#n#nd ca atunci c#nd ele sau epuizat complet,
pensionarul s`-[i odihneasc` trupul [i sufletul, av#nd recompensa material`
pe care o merit`.
Realizarea acestui deziderat va atrage tineretul \n num`r mare, a[a
c` se poate alege.
Armata va folosi, iar statul va prospera.
168
PA{TELE S~RB~TOAREA BUCURIEI

Preot colonel Florin BUHALEA
Cre[tinilor romano-catolici, cititori ai revistei noastre,

[i nu numai, le dorim un Pa[te fericit !
G
oethe, celebrul poet german, vizitând }ara Sfânt`, spunea: Dac` vrei
s` cuno[ti spiritul unui om, trebuie s` cuno[ti ]ara sa. O incursiune
[i pe meleagurile noastre, pline de istorie, este, uneori, suficient` pentru
a descoperi c` via]a românilor este strâns legat` de credin]a în Dumnezeu.
Acel Dumnezeu care nu este o doctrin` sau o teorie despre ceea ce a fost [i despre
ceea ce va fi sufletul uman, cum considera Ludwig Wittgenstein, ci este un Dumnezeu
iubitor de oameni, care a creat toate frumuse]ile materiale [i spirituale.
Când ne referim la cre[tini, ne gândim c` via]a lor este influen]at` [i ritmat`
de aspira]iile spre ceea ce îl transcende, aspira]ii concretizate în via]` prin rug`ciune,
un suflet bun [i plin de compasiune fa]` de necazul semenului.
|n tot arcul istoriei, credin]a ne-a oferit modele care au [tiut s` trìasc` aproape
de Creatorul sù. Dar întreaga lor m`rturie a avut la baz` tocmai ceea ce noi celebr`m
cu mare solemnitate ca fiind o s`rb`toare a prim`verii Învierea Domnului nostru
Isus Cristos sau Pa[tele.
Chiar dac` aceast` mare s`rb`toare este celebrat` la date diferite de c`tre cre[tinii
romano-catolici [i cei ortodoc[i*, ea are acela[i fundament, pe Isus Cristos, care a învins
moartea, înviind. Învierea lui Isus este dovada suprem` a dumnezeirii sale, este temelia
credin]ei [i a speran]ei noastre. Sfântul Apostol Paul, în prima Scrisoare c`tre Corinteni,
m`rturisea: Dac` Cristos nu a înviat, zadarnic` este credin]a noastr`, zadarnic`
este m`rturia noastr` (1 Cor. 14, 15).
Chuck Colson, unul din colaboratorii fostului pre[edinte Richard Nixon, a fost nevoit
s`-[i dea demisia în anii 70. A sfâr[it în pu[c`rie împreun` cu ceilal]i vinova]i. A intrat
necredincios [i a ie[it credincios. El însu[i m`rturise[te ce l-a c`lùzit spre credin]`: Noi,
cei implica]i în scandal, nu am putut ascunde nici trei s`pt`mâni minciuna cu care
am încercat s` ie[im din încurc`tur`. Cum ar fi putut apostolii s` propage circa 40 de ani
minciuna |nvierii lui Isus f`r` ca minciuna s` fie demascat` ?.
* La cre[tinii romano-catolici, data Pa[telui este calculat` \n func]ie de Echinoc]iul de prim`var`,
[i anume, \n prima duminic` dup` prima Lun` plin` ulterior zilei de 23 martie. |n acest an, s`rb`toarea
va fi celebrat` la 31 martie.
169
Iat` dou` m`rturii care înt`resc credin]a în Cel înviat, la care al`tur, pentru cititorii
no[tri, alte câteva gânduri legate de aceast` Mare S`rb`toare, citând dintr-o omilie
de Pa[ti a unui predicator anonim din secolul V, înlocuit de istorie [i tradi]ie cu Sf. Augustin
de Hippona: Natura care pân` acum era moart` celebreaz` |nvierea împreun` cu Domnul
sù. Frumuse]ea copacilor înverzi]i [i a florilor ce încânt` ochiul, toate sunt ca un unic
gest de bucurie. Cerul pân` ast`zi trist, acoperit cu nouri r`zle]i, acum zâmbe[te p`mântului.
Bolta cereasc` [i întinderea p`mântului î[i acord` glasul într-un unic cânt lui Cristos,
Dumnezeu [i om, care a adus pacea în cer [i pe p`mânt. Toat` creatura celebreaz`
o Sfânt` Liturghie pentru aceast` zi a mântuirii noastre.
Cre[tinul celebreaz` aceast` mare s`rb`toare care culmineaz` cu o alt` s`rb`toare,
Coborârea Duhului Sfânt. Întreaga s`rb`toare este centrat` pe memoria lui Cristos
cel înviat. Celebrarea este v`zut` ca o mare bucurie, care suscit` un continuu Aleluia
împreun` cu al]i fra]i. În vechea tradi]ie, noaptea Învierii este noaptea de veghe în cinstea
Domnului (Ex. 12.42), pe drept numit` veghea mam` a tuturor veghilor (Sf. Augustin).
În aceast` noapte, Domnul a trecut pentru a salva [i a elibera poporul sù oprimat
de sclavia egiptean`. În aceast` noapte, Cristos a înviat învingând inamicul omului,
moartea. A veghea este o atitudine permanent` a Bisericii care, con[tient` de prezen]a
vie a Domnului, a[teapt` venirea de pe urm`, definitiv`, atunci când Pa[tele se va împlini
în acel osp`] al vie]ii (cf. Apoc. 19,7-9).
Liturgia specific` s`rb`torii nu este coregrafie, nu este o amintire goal`, ci o prezen]`
vie, eveniment cardinal: moartea [i |nvierea Domnului Isus. Se poate spune c`, pentru
Biseric`, ori de câte ori celebreaz` Sf. Liturghie, este Pa[tele. Succesiunea simbolurilor
cu care este ]esut` Noaptea Învierii exprim` foarte bine sensul |nvierii lui Cristos pentru
via]a omului [i a lumii:
Liturgia luminii. Isus Cristos, primul n`scut al celor care a înviat din mor]i
(Col. 1,18), lumineaz` destinul omului [i identitatea sa de imagine [i asem`nare
cu Dumnezeu (cf. Gen.).
Liturgia cuvântului. Se citesc lecturi din Vechiul [i Noul Testament, prin care
Biserica mediteaz` ceea ce Dumnezeu a realizat în istorie.
Liturgia botezului. Poporul chemat la libertate trece prin aceast` ap` care distruge
[i regenereaz`. Ca [i poporul ales, în Marea Ro[ie, Cristos a trecut prin marea mor]ii
[i a ie[it victorios. În apa botezului a fost înecat` lumea p`catului [i apare noua crea]ie.
Se reînnoiesc promisiunile de la botez.
Liturgia euharistic` - coloan` a celebr`rii pascale. Poporul, regenerat prin botez
în Duhul Sfânt, particip` la masa euharistic`.
Lucrul cel mai simplu la care suntem chema]i este s` fim mai buni [i mai îng`duitori
cu noi în[ine [i cu cei din jurul nostru. Renun]ând la rùtate, la spiritul de r`zbunare,
la invidie [i, \n acela[i timp, \mpodobindu-ne sufletul cu virtutea bun`t`]ii, a r`bd`rii
[i a d`rniciei, ar`t`m c` am \n]eles sensul profund al marii s`rbatori a Pa[telui.
Cu siguran]`, proced#nd astfel, s`rb`toarea Pa[telui, cu obiceiurile sale frumoase
[i ad#nc \nr`d`cinate \n sufletul nostru rom#nesc, va fi ceea ce trebuie s` fie, adic`
un moment de trìre sincer` [i, de ce nu, un moment de re\nnoire sufleteasc`.
170
Evanghelistul Ioan a reluat \n Evanghelia sa cuvintele lui Isus: Cine ]ine la via]a
sa o va pierde (|n. 12, 25). De fapt, S`rb`toarea de Pa[ti \nseamn`, \nainte de toate,
o s`rb`toare a vie]ii ca punct final al unui drum parcurs dup` pilda unic` [i, \n acela[i
timp, aduc`toare de speran]` a lui Isus, devenit, prin actul |nvierii, st`p#n incontestabil
asupra vie]ii [i a mor]ii.
S`rb`toarea de Pa[ti este, prin excelen]`, o s`rb`toare a speran]ei de via]` \n]eleas`
\n elementul ei sacru, adic` de manifestare a unui dar divin ce se cere respectat ca atare.
A ]ine la via]a proprie este un lucru absolut firesc, dar, \n contextul \n discu]ie,
cel ce ]ine la via]` este cel ce r`m#ne imobil [i \nc`tu[at de propria-i orbire sufleteasc`,
adic` de aparen]ele seduc`toare ale non-valorilor \n via]`.
S`rb`toarea Pa[telui este, prin \ns`[i natura sa, o s`rb`toare dinamic`, deoarece
provoac` [i angajeaz` con[tiin]a uman` \n cùtarea sensului vie]ii \n elementul ei divin.
Nu putem r`m#ne \n mod irevocabil \n morm#ntul rece, cel al intoleran]ei, al violen]ei
sau al egoismului ca form` de trìre. Ac]ion#nd astfel, \nseamn` ca ]inem la via]`,
dar, \n mod incon[tient, o pierdem. Pierderea este imens`, pentru c` pierdem de fapt
[i posibilitatea speran]ei.
Concluzia care se impune este \ntru totul fireasc`: trebuie s` \nviem la via]`
prin victoria personal` asupra \ntunericului din noi [i, prin aceasta, asupra rùlui
din propriile noastre con[tiin]e.
171
Nu intr\m `n NATO

pentru a beneficia
de securitate,
ci pentru a participa
la crearea securit\]ii
Interviu cu domnul George Cristian MAIOR,

secretar de stat [i [ef al Departamentului pentru Integrare Euroatlantic`
[i Politica de Ap`rare
◆ V` rog s`-mi \ng`dui]i, domnule secretar

S-a n`scut la Cluj-Napoca
de stat, s` intr`m nu neap`rat abrupt, dar,
la 16 noiembrie 1967.
A absolvit Colegiul oricum, destul de consistent \n discu]ia
Gheorghe {incai din noastr`. Bunòar`, de ce NATO ?
Cluj-Napoca \n anul 1986,
iar \n 1991 ob]ine licen]a Pentru c` NATO va ratifica practic [i din punct
\n istorie la Facultatea de vedere formal apartenen]a noastr` la un sistem
de drept din acela[i ora[. de valori, apartenen]a noastr` la Europa, la acest club
Un an mai t#rziu, la George euroatlantic. Practic, aderarea noastr` la NATO leag`,
Washington University, ob]ine
masterul \n Drept Interna]ional
\n cadrul unui fir istoric, natural, apartenen]a noastr`
[i Comparat. Este [i anul la un sistem de alian]e occidental, \n care ne-am sim]it
\ndeplinirii unei func]ii confortabil [i \n care ne-am putut asigura at#t exprimarea
de diplomat \n cadrul Ministe- ca stat suveran politic, c#t [i securitatea militar`.
rului Afacerilor Externe. Aderarea la NATO aceast` alian]` politico-militar`,
Din anul 1997 este doctor
\n Drept Interna]ional, titlu
care a evoluat dinspre o organiza]ie de ap`rare colectiv`
ob]inut la Universitatea spre o structur` care pune mult accentul pe politic,
Babe[-Bolyai din Cluj-Napoca. dar care r`m#ne, totu[i, un puternic filon de securitate
|n perioada 1997-1999 este colectiv`, de ap`rare colectiv`, un puternic filon militar
\ns`rcinat cu afaceri \n Irlanda, va semnifica \mplinirea aspira]iilor istorice naturale
unde particip` [i la o conferin]`
pe tema Politica \n Europa
ale acestui popor, reu[ind s` creeze contextul psiho-
de Est, la Trinity College logic, politic [i de securitate care s` permit` dezvoltarea
din Dublin. acestui stat [i a acestui popor.
172
Dialoguri GMR
|n anul 2001 absolv` ◆ La nivelul institu]iei militare na]ionale,
Colegiul Na]ional de Ap`rare. centrul de greutate al efortului diplomatic
|n anul 1997 a publicat
[i nu numai privind integrarea \n Alian]`
lucrarea Concepte de Drept
se afl` asupra Departamentului pe care
Public European, iar \n 1991
Derog`ri de la Tratatele \l conduce]i. V-a[ ruga, din aceast` per-
Drepturilor Omului. Se afl` spectiv`, s` prezenta]i, \ntr-o manier`
\n curs de apari]ie lucrarea succint`, care sunt principalele preocup`ri
Nostalgia dup` Wilson. Ciclu- ale Departamentului, \n perioada actual`,
rile diploma]iei americane. din perspectiva admiterii \n NATO ?
Este c`s`torit. Are o fat`.
A]i sugerat c#teva aspecte de principiu chiar
\n \ntrebare. |ntr-adev`r, Departamentul pentru Integrare Euroatlantic` [i Politica
de Ap`rare va duce greul din punctul de vedere al expresiei diplomatice, dac` vre]i,
pe care o vom da eforturilor de reform` \n plan militar pentru a putea adera la Alian]`.
Deci, aceast` dimensiune de diploma]ie militar`, de mesaj pe care vrem s`-l transmitem
capitalelor statelor membre ale NATO [i forurilor decidente, la nivelul Alian]ei ca atare,
va reprezenta preocuparea noastr` esen]ial`, al`turi de alte aspecte importante legate
at#t de formularea [i implementarea unei politici de ap`rare adecvate mediului actual
de securitate, c#t [i cerin]elor transform`rii armatei noastre \ntr-un sistem care s` poat`
face fa]` riscurilor de securitate \n care trìm. Acest al doilea aspect, mai pu]in spectaculos,
dar nu mai pu]in semnificativ, se concretizeaz` prin activitatea Direc]iei de Planificare
Integrat` a Ap`r`rii care \ncearc`, prin sistemul de planificare pe care l-a instituit
[i care \ncepe s` capete contur [i substan]`, s` introduc` o metodologie specific`
[i direc]ii de ac]iune apte s` creeze o balan]` echilibrat` \ntre obiectivele pe care
ni le propunem [i resursele pe care le avem, astfel \nc#t s` realiz`m acea armat`
modern` despre care vorbeam.
◆ F`r` doar [i poate, dac` am putea vorbi de o structur` din cadrul

Ministerului Ap`r`rii Na]ionale \n care s` se reflecte cel mai bine
elementele politicii de securitate a Rom#niei, aceasta este Departamentul
pe care \l conduce]i. A[ vrea, din perspectiva acestui enun], s` \ncerca]i
o prezentare a principalelor elemente ale politicii de securitate
a Rom#niei, a[a cum se v`d ele de la timona specific` a Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale.
Cred c` trebuie s` fim con[tien]i tot mai mult de faptul c` trìm \ntr-o er`
a post-r`zboiului rece, \n care dimensiunea de ap`rare [i cea de securitate nu mai pot fi
confundate. |n trecut exista o schem` destul de fix` care presupunea c` cele dou`
dimensiuni, practic, exprimau acela[i lucru. No]iunea de securitate s-a l`rgit \ns` o dat`
cu sf#r[itul r`zboiului rece, a c`p`tat dimensiuni noi, unele chiar neb`nuite, a[a cum
o demonstreaz` [i recentele evenimente din SUA, astfel \nc#t prima noastr` preocupare
ar fi s` adapt`m politica de ap`rare la acest context de securitate, profund schimbat,
organic schimbat. |n al doilea r#nd, dimensiunea politicii de ap`rare va trebui cuplat`
cu celelalte segmente importante ale politicii generale de securitate a statului,
173
care presupune interven]ia mai multor institu]ii [i care nu mai reprezint` apanajul
unei singure structuri. Este un proces dificil din multe puncte de vedere. Comunicarea
institu]ional`, desigur, va reprezenta \ntotdeauna o provocare pentru structurile
care \ncearc` s` o promoveze, trecerea peste ni[te tradi]ii, cutume \ncet`]enite, fixate
[i la nivelul mentalit`]ilor, fiind uneori extrem de dificil`. Dar cred c` ne-am lansat
pe un drum care poate s` optimizeze consistent [i s` valorifice aceast` cooperare
institu]ional`, astfel \nc#t s` particip`m, prin dimensiunea politicii de ap`rare, la politica
mai larg`, de securitate a statului, un lucru care se va \nscrie \n coordonatele
modernit`]ii timpului \n care trìm.
Un aspect important al politicii de ap`rare, pe care noi \l consider`m ca atare,
este capacitatea de a transforma institu]ia militar`, Armata, \ntr-un organism apt s` r`s-
pund` la aceste noi provoc`ri pe linia securit`]ii, astfel \nc#t liniile clasice, \n care [tiam
precis c` misiunea fundamental` a armatei este ap`rarea teritoriului na]ional,
s` se completeze cu noi dimensiuni [i misiuni, cu alte aspecte pe care armata,
\ntr-un astfel de mediu de securitate, trebuie s` le abordeze. Aceast` necesitate
de cre[tere a expedi]ionarismului, a[ spune, adic` de participare la misiuni \n afara
grani]elor, misiuni care sunt, pe undeva, un fenomen destul de nou fa]` de misiunile
tradi]ionale ale armatei, este clar c` va comporta o consisten]` sporit` [i, de aceea,
trebuie s` adapt`m politica de ap`rare \n a[a fel \nc#t structura militar` s` poat` face fa]`
adecvat acestor provoc`ri. Soldatul modern nu mai este doar soldatul care \ndepline[te
misiunea clasic` de ap`rare teritoriului na]ional cu arma \n m#n`; el este [i un diplomat,
[i nu trebuie s` ne ferim de acest lucru, este [i un poli]ist, [i un administrator prin parti-
ciparea la acest tip de misiuni.
Trebuie s` introducem o astfel de mentalitate la nivelul organismului militar
[i, foarte serios, s` vedem, de fapt, cu ce ne confrunt`m \n aceast` lume schimbat`,
ca apoi s` r`spundem adecvat noilor provoc`ri.
◆ |n toamna anului recent \ncheiat a]i prezentat la Bruxelles Planul

Na]ional de Aderare a Rom#niei la NATO. |mi pute]i spune care sunt
obiectivele majore ale acestui Plan ?
Au existat, desigur, [i anumite ne\mpliniri, dar, per ansamblu, consider c` a fost o
etap` calitativ superioar`.
Acest al III-lea ciclu poate s` mearg` mai departe, \n sensul c` aspectele calitative
trebuie elevate la rangul cuvenit, s` lucr`m cu priorit`]i [i pe direc]ii de ac]iune importante
pentru reform`. Noi am stabilit \n cadrul acestui ciclu nou` domenii prioritare care,
de fapt, acoper` aspecte majore ale institu]iei [i organismului militare, de la aspectele
legate de resursele umane, factor esen]ial, de altfel, \n reu[ita oric`rei reforme,
p#n` la anumite aspecte legate de logistic`, de modernizare pe ni[te elemente precis
definite. Dup` cum se [tie, filozofia de abordare a reformei comport` dou` etape: una
structural`, prev`zut` a se desf`[ura p#n` \n anul 2003, conform resurselor pe care le avem,
[i apoi, cea de modernizare. Am p`strat \ns` pe arii strategice, cum ar fi managementul
spa]iului aerian [i ASOC-ul, [i pentru aceste cicluri ini]iale ale programului na]ional
de aderare, deci p#n` \n 2003, unele elemente de modernizare. Ele sunt fixate,
174
Dialoguri GMR
au fost prezentate la Bruxelles, \ntr-o manier` \n care, la nivelul Alian]ei, deciden]ii
[i evaluatorii pot s`-[i dea seama c` ne-am g#ndit bine, \nainte de a \nscrie un obiectiv,
dac` \l putem realiza. Eu cred c`, dac` mergem pe aceast` schem`, din punctul de vedere
al \mplinirii acestor criterii militare, nu vor fi probleme majore sau, cel pu]in, probleme
insurmontabile.
◆ Din 1990 vorbim despre modernizare, despre reform`, despre

restructurare. Aproape c` nu mai [tim \n ce proces ne afl`m. Opt#nd,
totu[i, pentru o anumit` \n]elegere a schimb`rii, a[ vrea s` ne spune]i
care este stadiul actual al restructur`rii \n Armata Rom#niei ?
|ntr-adev`r, vorbim, de la \nceputul anilor 90 de anumite transform`ri.
Poate c` nici n-ar trebui s` dramatiz`m foarte mult aceast` perioad` de transform`ri
care presupune, vedem cu to]ii, multe dificult`]i [i incertitudini, \ntruc#t nu cred
c` suntem singura armat` care parcurge asemenea procese. Nu m` refer aici doar
la faptul c` suntem angaja]i pe calea ader`rii spre NATO.
Aceast` reform`, [i a[ vrea s` insist asupra acestui lucru, nu se face neap`rat
doar pentru aderarea la NATO; ea vine dintr-o necesitate intern`, am mai subliniat,
trìm \ntr-o lume schimbat`, \ntr-un mediu de securitate \n evolu]ie. {i alte state parcurg
asemenea procese, uneori cu aspecte cel pu]in la fel de dureroase, inclusiv armate
din Occident, din statele membre ale Alian]ei Nord-Atlantice. Trebuie s` con[tientiz`m
faptul c` lumea s-a transformat, context \n care [i armata trebuie s` se transforme o dat`
cu aceste noi provoc`ri la adresa securit`]ii. |n ceea ce prive[te evolu]ia restructur`rii
ca atare, desigur exist` ritmuri diferite care s-au impus \n ace[ti ani, care au dus, totu[i,
la anumite transform`ri de sistem, exist#nd astfel o anumit` continuitate \n ceea
ce s-a f`cut. Apreciez, \n schimb, c` acceler`rile pe care am \ncercat s` le imprim`m
\n acest mandat [i direc]iile foarte clar conturate pe care am \ncercat s` mergem
vor duce spre ceea ce ne-am propus. Avem aceast` For]` Proiect, pe care vrem s` o imple-
ment`m p#n` \n anul 2003, care presupune 112 000 de militari [i 28 000 de civili,
o structur` bazat` pe for]e active teritoriale [i \n rezerv`, care a fost aprobat` de forurile
politice. De fapt, o dat` ce ea va fi implementat`, putem spune c` se va stabiliza sistemul,
astfel \nc#t s`-i permit` consolidarea [i apoi necesara modernizare cu echipamente
adecvate. Cam acesta ar fi obiectivul nostru pe termen mediu.
◆ Sublinia]i ceva mai \nainte c` una dintre dimensiunile sensibile

ale schimb`rii o reprezint` zona resurselor umane. Din aceast`
perspectiv`, \ng`dui]i-mi s` v` \ntreb cum se deruleaz` reforma
\n domeniul resurselor umane ?
E, poate, cel mai dificil segment al reformei, de la care, practic, ar trebui s` porneasc`
toate; este [i cel mai sensibil, pentru c` este vorba despre factorul uman, evident.
Aceast` idee de a avea o armat` bazat` pe un sistem de competen]e [i pe un sistem
de promovare \n cariera militar` c#t se poate de obiectiv nu se poate realiza peste noapte.
Sunt multe aspecte care influen]eaz` acest proces [i care ]in de factorul uman. Dar, cred
175
c` adoptarea Ghidului carierei militare va reprezenta un pas pozitiv at#t din punct
de vedere normativ, c#t [i din cel al politicii \n domeniul resurselor umane, \ntruc#t
\ncearc` s` creeze o baz` obiectiv` pentru evolu]ia carierei militare [i pentru a[ezarea
acesteia pe principii [i pe valori moderne acceptate ca atare, valori care vin spre individ.
Implementarea acestui ghid va fi dificil`; ea va necesita, probabil, anumite ajust`ri
pe parcurs, p#n` c#nd vom intra \ntr-un ritm natural. Sunt aspecte care vor durea
[i \n continuare, pentru c` \n zona cea mai sensibil` nu se poate altfel. Dar, dac` finalitatea
acestui ghid se va reg`si \n 2003, prin implementarea modelului piramidal, prin crearea
acestui sistem transparent de evolu]ie \n carier`, prin eliminarea falsului profesionalism
\n favoarea celui adev`rat [i, implicit, cernerea lor, cred c` aceste eforturi [i aceste difi-
cult`]i pe care mul]i le vor \nt#mpina [i pe care le vedem, de altfel, vor merita pre]ul pl`tit.
◆ |n ultima jum`tate a anului trecut au avut loc evolu]ii destul de accen-

tuate, importante \n mediul interna]ional de securitate. Au determinat
aceste evolu]ii modific`ri \n politica noastr` de ap`rare, \n strategia
general` a politicii noastre de ap`rare ?
|ntr-adev`r, cred c` am mai abordat acest subiect [i pe parcursul altor \ntreb`ri,

desigur, un lucru a devenit clar: trìm \ntr-o lume \n care factorii de interdependen]`
se resimt extrem de acut [i pe planul securit`]ii. {i, ca s` ne asigur`m propria securitate,
trebuie s` particip`m responsabil la ac]iuni care nu mai au neap`rat baze teritoriale
precise, ci care se difuzeaz` sau se petrec pe arii ce nu mai fixeaz` teritoriul ca centru
de operare a politicilor de ap`rare [i de securitate. Iat` un mod concret: \n cur#nd
vom trimite un contingent \n Afganistan, \n cadrul For]ei Interna]ionale de Asisten]`
de Securitate. Se pune \ntrebarea: de ce \n Afganistan ? Pentru c`, dincolo de faptul
c` ne-am asumat ni[te r`spunderi noi, o dat` cu 11 septembrie, [i ca participant la coali]ia
interna]ional` \mpotriva terorismului, dincolo de acest fapt de voin]` politic` este necesar
s` con[tientiz`m c` securitatea afectat` \ntr-un loc al lumii are implica]ii asupra fiec`rui
stat [i trebuie s` con[tientiz`m asemenea responsabilit`]i. Trebuie s` ni le asum`m
pentru viitor; vor mai fi situa]ii, \n special c#nd vom fi membri ai Alian]ei, c#nd va trebui
s` ne asum`m responsabilit`]i dificile. Nu intr`m \n NATO doar pentru acest beneficiu
al securit`]ii, ci [i pentru participarea la crearea securit`]ii. Nu mai trìm \ntr-o lume
pasiv`, \n care a[tept`m evenimentul ca s` ripost`m; trebuie s` fim pro-activi,
s` pre\nt#mpin`m [i s` cre`m securitatea. Cred c` aceasta ar fi schimbarea la nivel
conceptual \n ceea ce prive[te politica de ap`rare [i de securitate. Desigur, din punct
de vedere material, substan]ial, de aici decurg ni[te consecin]e [i pentru structura
de for]e despre care vorbeam, care trebuie calat` mai mult pe aceast` dimensiune
de securitate care este decisiv determinat` de pericolul terorismului [i care trebuie
contracarat` nu neap`rat numai de c`tre organismul militar. Aceasta deoarece nu \n special
organismul militar are sarcini sau misiuni \n acest domeniu, el trebuind \ns` s` participe
at#t prin cooperarea pe orizontal`, interinstitu]ional`, c#t [i prin crearea structurilor
specializate necesare la combaterea acestui flagel reprezentat de terorism.
176
Dialoguri GMR
◆ Evenimentele din 11 septembrie, anul trecut, au proiectat \n g#ndirea,
dar [i \n ac]iunea geopolitic` [i geostrategic` un alt context strategic.
|n acest nou context, care ar fi [ansele Rom#niei privind aderarea
la Alian]a Nord-Atlantic` ?
Nu trebuie s` punem imediat \n conexiune evenimentele din 11 septembrie cu l`rgirea

Alian]ei. Exist`, desigur, la nivel conceptual, o tez` care spune c` l`rgirea unei structuri
de securitate [i politice testate [i tradi]ionale precum NATO, prin includerea mai multor
membri, va l`rgi acel nucleu de state apte s` \mp`rt`[easc` valori comune [i, explicit
sau implicit, s` lupte mai solidar, mai aproape unul de altul cu acest flagel reprezentat
de terorism.
Desigur, la nivel macro de g#ndire geopolitic`, extinderea Alian]ei poate ap`rea
[i ca o necesitate impus` de un sistem sistemul actual de securitate interna]ional`.
Se poate spune c` s-a identificat un nou du[man clar terorismul, clar prin dimensiunile
[i efectele prin care ac]ioneaz` acesta; e necesar, a[adar, s` ne adapt`m, inclusiv
prin l`rgirea unei alian]e, la acest tip nou de du[man.
Mai mult dec#t at#t, eu cred c` l`rgirea Alian]ei a fost foarte bine definit`
de pre[edintele american, George Bush, \nainte de evenimentele din septembrie,
ca fiind un proces de ratificare formal` a dreptului oric`rui stat de a apar]ine unui sistem
de valori. El a men]ionat arii geografice de la Marea Baltic` la Marea Neagr` [i cred
c` \n aceasta const` paradigma acestei l`rgiri care poate fi \nt`rit` [i mai mult
de consecin]ele evenimentelor din septembrie.
◆ |n acest an, anul Praga 2002, ce ar putea diminua [i, evident

oponen]ial, ce ar putea spori [ansele Rom#niei privind admiterea
\n Alian]` ?
Sporirea [anselor este legat`, evident, de \ndeplinirea c#t mai riguroas` [i c#t
mai precis` a criteriilor con]inute \n Planul Na]ional de Aderare, \n toate capitolele,
inclusiv aspectele men]ionate incluse \n alte capitole relevante, precum capitolul I,
referitor la dimensiunea politic`, sau capitolul relativ la resurse. Un factor care ar putea
diminua aceste [anse ]ine de noi \n[ine [i de modul \n care vom [ti s` ne juc`m [ansele
chiar \n interior.
Iat`, numai \n aceste zile ce se \nt#mpl` cu un anumit raport Armaghedon
care apare pe Internet [i care reprezint` o diversiune intern` f`cut`, cum a spus [i [eful
Statului Major General, de oameni care nu vor aderarea la Alian]a Nord-Atlantic`.
De modul \n care vom putea controla aceste fenomene, care vor mai fi [i care,
probabil, se vor amplifica pe m`sur` ce [ansele noastre vor spori, de modul \n care vom
[ti s` le pre\nt#mpin`m [i vom [ti s` ne exprim`m pe plan extern \n leg`tur` cu munca
riguroas` [i dificil` pe care am dus-o p#n` acum, pentru \ndeplinirea criteriilor asumate,
de toate acestea depinde sporirea [anselor noastre.
177
◆ Admitem, ne dorim cu luciditate [i convingere acest eveniment,
c` suntem primi]i \n Alian]`. Dispune Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
de suficiente resurse pentru a putea face fa]` obliga]iilor asumate,
pentru a putea reprezenta Armata Rom#niei la standardele pe care
le impune admiterea \ntr-o astfel de organiza]ie politico-militar` ?
Am afirmat chiar oficial [i eu, [i colegul meu de la Ministerul de Externe, \n pre-

zentarea Planului Na]ional de Aderare faptul c` nu privim Praga ca pe un punct final
\ntr-un proces, ci, pur [i simplu, ca o etap` \ntr-un proces, [i acest adev`r cred
c` se impune a fi subliniat [i relevat cu at#t mai mult pentru Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.
Va exista \n continuare o etap` de adaptabilitate la exigen]ele militare ale Alian]ei, etap`
care, iat`, este parcurs` chiar de statele central-europene recent admise \n Alian]`,
e drept, c` din interior m` refer la Polonia, Ungaria [i Cehia; vor exista multe ajust`ri,
poate vor exista negocieri chiar mai dure [i mai concrete fa]` de ceea ce o s` facem
\n continuare, din multe puncte de vedere, astfel \nc#t s` \ncerc`m s` reducem
c#t mai mult acest timp de absorb]ie militar` \n structurile Alian]ei [i de adaptare
la rigorile unui asemenea sistem.
Numai din punctul de vedere al resurselor umane, imagina]i-v` c` o ]ar` mare,
precum Rom#nia (mare \n compara]ie cu celelalte state candidate din acest val),
va trebui s` fac` fa]` unor solicit`ri [i nevoi proprii legate de participarea \n structurile
Alian]ei f`r` s` neglijeze aspectul intern al acelui segment uman care se va rela]iona
cu noua clas` de militari rom#ni, care va lucra \n structurile Alian]ei. Evident,
toate aceste sisteme presupun resurse [i adesea, am subliniat [i \n [edin]ele de guvern
la care a participat domnul ministru \nsu[i, c`, din punct de vedere financiar, noi trebuie
s` amplific`m eforturile care au fost f`cute prin aceste procente mai consistente
care ne-au fost alocate.
Nu poate s` cread` nimeni c`, odat` intra]i \n Alian]`, ne-am \ndeplinit criteriile
[i, deci resursele vor fi \ntr-un fel eliminate. Dimpotriv`, ele vor trebui clar sporite,
[i nu doar \n anii urm`tori, ci pe segmente mai mari de timp.
◆ |naintea unei decizii importante privind admiterea \n Alian]`,

ne-am obi[nuit s` spunem c` este anul decisiv. Da]i-mi voie s` consider
c` abia acum, anul acesta Praga 2002 este cu adev`rat decisiv pentru
Armata Rom#niei \n ceea ce prive[te admiterea \n Alian]`. Asta \nseamn`
c` pune undeva \n umbr` Madrid 97. Dar aceasta este percep]ia mea.
Ce mesaj dori]i s` adresa]i Armatei Rom#niei, deopotriv` militari
[i civili, \n acest context ?
S` existe un optimism ra]ional [i speran]`, pentru c` admiterea \n NATO, dincolo

de numeroasele aspecte pe care le va presupune pentru \ntreaga societate rom#neasc`,
se va repercuta pozitiv asupra organismului militar [i asupra oamenilor care lucreaz`
\n acest sistem, \n sensul c` va crea acea presiune pozitiv` pentru ca oamenii cu adev`rat
178
Dialoguri GMR
profesioni[ti s` se exprime mai bine pe plan profesional, va duce la un context \n care
[i valoarea profesional` va ie[i la suprafa]` dac` nu imediat, cel pu]in \ntr-un timp foarte
scurt.
Calitatea de membru al Alian]ei presupune mai multe obliga]ii dec#t s-ar a[tepta
cineva, obliga]ii care vor da expresia valorii oamenilor (cu adev`rat profesioni[ti)
care lucreaz` \n sistem. Pe de alt` parte, va crea [i o presiune pentru persoanele care
nu se pot adapta unui asemenea mod de lucru [i la astfel de exigen]e. Acest lucru
va reie[i, cu claritate, astfel \nc#t lucrurile se vor cerne [i mai mult atunci.
◆ Aprecia]i c` a sc`pat ceva inspira]iei redactorului-[ef ?

Cred c` au fost \ntreb`ri interesante [i c#teodat` e bine s` ne aplec`m mai mult
[i din punct de vedere teoretic asupra ceea ce reprezint` integrarea \n Alian]`, din punctul
de vedere al securit`]ii, din perspectiv` militar`. Cred c` [i revista dumneavoastr`
are un rol foarte important \n acest sens. Ofer` posibilitatea de a exprima concep]ii
[i g#nduri legate de acest lucru [i a[ sugera poate ca, \n aceast` etap`, s` ne concentr`m
pe aspecte legate de l`rgirea Alian]ei, de reforma militar`, aspecte care s` fie redate
\n articole, eseuri, interviuri de acest gen, \n c#t mai multe limbi de circula]ie [i pe care,
cu sprijinul ambasadelor noastre [i al propriului nostru sistem de ata[a]i militari,
s` le promov`m \n locurile relevante.
Este \n plin proces aceast` campanie de aderare la NATO, \n care fiecare suntem
implica]i pe palierul specific de activitate [i \n care fiecare avem o anumit` contribu]ie,
f`r` doar [i poate esen]ial`, prin care s` exprim`m mesajul nostru, de a-l aborda la nivel
teoretic, astfel \nc#t pe plan intern [i, mai ales, extern s` se \n]eleag` ce reprezint`
reforma \n Armata Rom#niei, care sunt direc]iile acesteia, ce s-a realizat, care sunt
problemele cu care ne confrunt`m, pentru c` sunt, nimeni nu neag` aceasta.
Din perspectiva temelor enun]ate [i nu numai, doresc succes redac]iei dumneavoastr`
\n aceast` important` misiune !
◆ V` mul]umesc !
A consemnat:
locotenent-colonel Costinel PETRACHE
8 ianuarie 2002
179
UNIVERS
PUBLICISTIC
MILITAR
Armed Forces Journal International, SUA,
octombrie 2001
BRUSH UP
Provoc`ri la adresa securit`]ii na]ionale a Statelor Unite YOUR MILITARY
Imagine sumbr` privind bugetul alocat armatei
de uscat |n obiectiv comandamentele subregionale
ENGLISH
\ntrunite ale ANATO Contribu]ia avia]iei americane
\n opera]iuni de informa]ii, de supraveghere [i de recu-
noa[tere Noua versiune a avionului de avertizare XXVIII. Muni]ii
timpurie E-2C al marinei militare americane Programul
de echipare pentru lupt`torul for]ei obiective R`zboiul
\n epoca american`: perspectiv` terestr` Transfor- antitank (AT) antitank
marea armatei de uscat va remedia problemele ? armor piercing (AP)
Obiective pe termen lung ale armatei de uscat
Genera]ia care va realiza transformarea armatei de uscat perforant
Transformarea avia]iei militare americane va extinde armor piercing discarding
opera]iunilor strategice ale SUA Consolidarea marinei
militare argentiniene Companiile europene puternice sabot (APDS) perforant
\[i \ndreapt` privirile peste Atlantic Caracterul subcalibru (cu elemente
schimb`tor al v#nz`rilor de arme chineze \n Africa
Ap`rarea [i securitatea din perspectiva ]`rilor deta[abile)
scandinave bullet (small arms) glonte
Armées daujourdhui, Fran]a, nr. 264, (arme mici)
octombrie 2001 cartridge cartu[
Ministrul francez al ap`r`rii despre planul Vigipirate
\nt`rit Armata aerului vegheaz` asupra spa]iului aerian cluster bomb caset` de bombe
francez Statele Unite [i ]`rile europene mobilizate fin stabilized (FS)
\mpotriva terorismului mondial Conferin]a ONU
privind armele u[oare Noua comisie pentru recursuri cu ampenaj, cu stabilizator
militare Brigada franco-german` la a 12-a aniversare fixed ammunition muni]ie
Misiunea de str#ngere a armelor \n Macedonia
Apropierea franco-bulgar` Transform`ri economice cuplat`
[i militare \n China C#inii \n armat` (Dosar) Despre
folosirea limbii franceze \n armata de uscat Condi]ia
personalului \n opera]ii Radarul trans-orizont * Dup` revista
Nostradamus Jandarmi auxiliari "Truppendienst", 5/2001
180
Univers publicistic militar
Sondajele de opinie high explosive (HE) exploziv
confirm` solida-
ritatea francezilor de putere
cu americanii
Bilan] [i perspective
high explosive antitank
ale reformelor \n do- (HEAT) exploziv de putere
meniul ap`r`rii
Exerci]iul maritim antitanc
f r a n c o - ma r o c a n high explosive plastic explo-
Chebeck 2001
Reforma armatei ziv plastic de \nalt` putere
cehe Pe urmele incendiary ammunition
for]elor speciale
(Dosar) Profesia muni]ie incendiar`
de ochitor-tr`g`tor
de rachete Ac]iuni
kinetic energy (KE) projectile
civil-militare proiectil cu energie cinetic`
\n Kosovo Realiz`ri \n domeniul optronicii de v#rf
laser guided projectile
Défense nationale, Fran]a, nr. 10, octombrie 2001 proiectil ghidat prin laser
Politica extern` a Fran]ei O strategie naval` pentru
Fran]a [i Europa Politica spa]ial` pentru Europa multisection charge
(Dosar) Ap`rarea antirachet`: mize [i prejudec`]i \nc`rc`tur` multipl`
Identitatea european` de securitate [i ap`rare [i rela]iile
transatlantice: convergen]e [i divergen]e Bilan]ul rocket-assisted projectile
pre[edin]iei suedeze a Uniunii Europene Genetica
amenin]`ri pentru ap`rare ? Dezordini interna]ionale
(RAP) rachet` dirijat`
vechi [i noi semi-fixed separated
Défense nationale, Fran]a, nr. 11, noiembrie 2001 ammunition muni]ie acuplat`
Politica de ap`rare a Fran]ei Scrisoare adresat` shaped charge \nc`rc`tur`
participan]ilor la seminarul marilor [coli militare
Cadrul institu]ional al ap`r`rii Ap`rarea [i securitatea format` (complet`)
de m#ine Mediul financiar al ap`r`rii Mediul
shell obuz
interna]ional Ap`rarea [i securitatea teritoriului
na]ional Amenin]`rile la care poate fi supus teritoriul spin stabilization stabilizarea
na]ional Diploma]ie [i ap`rare Institu]iile na]ionale
[i ap`rarea european` Institu]iile Identit`]ii Europene
rotirii
de Securitate [i Ap`rare Opinia public`, mass-media subcaliber ammunition
[i ap`rarea Cadrul juridic al opera]iunilor externe
Ur` [i politic` muni]ie subcalibru
tandem shaped charge
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 11,
noiembrie 2001 warhead \nc`rc`tur` de lupt`
Continuitate sau cruciad` ? Efectele atacului terorist din
\n tandem cu focosul
11 septembrie asupra politicii externe a SUA Noul
serviciu medical al armatei germane Ap`rarea tracer trasor
de m#ine o \ndatorire a \ntregii societ`]i Divizia 10
de tancuri a armatei germane \n opera]iunile de pace
warhead focos
Parteneriat cu Polonia Racheta dirijat` aer-aer IRIS-T
R`zboiul Rece a luat sf#r[it. Discursul ]inut Versiunea \n limba rom#n`:
de Vladimir Putin la 25 septembrie 2001 \n fa]a Adriana-Elena COSTACHE
181
Parlamentului german Peisajul politicii Military Technology, Germania, vol. 25,
de securitate este \n plin` mi[care Pentru cer- nr. 10, 2001
cetare [i pentru ob]inerea de informa]ii, aparatele Reflec]ii asupra unei tragedii Sf#r[itul tero-
de zbor f`r` pilot sunt indispensabile Mana- rismului global Planul moderniz`rii armatei
de uscat americane \n 2001 Programul sistemelor
gementul informa]iilor o [ans` pentru avia]ia
viitoare de lupt` Viziune 2020: Drumul \nainte
militar` Atacul terorist asupra SUA aduce \n dis- pentru Malaysia Interviu cu ministrul ap`r`rii
cu]ie noi probleme din Malaysia Interviu cu ministrul ap`r`rii
na]ionale din Rom#nia Sisteme de ap`rare active
IFDT (Information für die Truppe), Germania,
declan[ate prin senzor Corpul de transmisiuni
nr. 3, iulie-septembrie 2001 al armatei elve]iene la 50 de ani Nout`]i
Imaginile, [tirile [i manipularea. Mass-media industriale din Elve]ia Regiunea Golfului Persic
\n conflictul din Kosovo Experien]a unui coman- r`m#ne pia]a mondial` cea mai mare pentru
dant. Considera]ii cu privire la opera]iunile din exporturile de armament Decizia coreean`
Kosovo Motiva]ia \n era schimb`rii o misiune privind achizi]ionarea unei noi genera]ii de avioane
a educa]iei politice NATO procesul de extinde v#n`toare Programul coreean de dotare
dere spre Est Schimbarea spectrului de misiuni a marinei militare Rusia pe pia]a mondial`
\n sfera politicii de securitate. Reflec]ii cu privire a elicopterelor
la orientarea etnic` Serviciul militar obligatoriu Edificarea
r`m#ne indispensabil. Pledoarie \n favoarea unei securit`]ii prin
op]iuni complexe Disp`ru]i \n al Doilea R`zboi parteneriat
Mondial. Soarta a 1, 2 milioane de solda]i ai
|nt#lnirea mi-
Wehrmacht-ului, \nc` neelucidate Educa]ia sub
zvastic`. Adolescen]ii [i adul]ii tineri \n perioada nisterial` a Con-
celui de-al Treilea Reich Un prim bilan] al Pactului si liului Parte-
de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est neriatului
Euro-Atlantic
Janes Interational Defense Review, Promovarea
Marea Britanie, vol. 34, decembrie 2002 securit`]ii regio-
Se revitalizeaz` activitatea Agen]iei de Cercetare nale \n Balcani,
[i Dezvoltare \n domeniul ap`r`rii din Canada
Caucaz [i \n zo-
|n Olanda se perfec]ioneaz` tehnologia sistemelor
aeriene automate de livrare a diverselor \nc`r- na M`rii Baltice
c`turi Serviciile de informa]ii adopt` tehnologii Experien]a
avansate pentru analizarea datelor primite Georgiei \n Par-
Mitraliere de distrugere a tehnicii de lupt` teneriatul
Programe americane pentru construirea viitoarelor pentru Pace Viziunea NATO 2011 Monito-
portavioane For]e aeriene pentru secolul 21 rizarea contamin`rii radioactive \n Kazahstan
A treia genera]ie de elicoptere tactice de transport Facilitatea trecerii \n via]a civil` a unor ofi]eri
din Rom#nia, Bulgaria, Croa]ia [i Albania Interviu
Military Review, SUA, vol. 81, nr. 5,
septembrie-octombrie 2001 cu mediatorul interna]ional Martti Ahtisaari
Instruirea [i perfec]ionarea liderilor \n procesul Noua problem` macedonean` Educarea unei noi
de transformare a armatei de uscat Algoritmul elite Realit`]ile reformei \n Europa Central`
de formulare [i transmitere a ordinelor \n armata [i de Est Cheltuielile de ap`rare [i efectivele
de uscat |nv`]`minte cu privire la conflictele for]elor armate ale ]`rilor membre ale NATO
asimetrice Necesit`]i ale tehnologiei informa]iei [i ale Parteneriatului pentru Pace
pentru for]ele de men]inere a p`cii M`suri
militare operative privind eficien]a opera]iunilor NATOs Nations and Partners for Peace,
de men]inere a p`cii Probleme ale culegerii Germania, nr. 4, 2001
[i prelucr`rii informa]iilor \n opera]iunile civile
Provoc`ri viitoare Agen]ia pentru cercetare
[i militare Echipe ministeriale de consultan]`
pe probleme civile ale armatei de uscat americane [i tehnologie o contribu]ie esen]ial` la viitorul
sunt desf`[urate \n Haiti Centrul na]ional NATO Elicoptere NH 90 pentru NATO
de instruc]ie la 20 de ani de activitate Folosirea Ap`rarea aerian` l`rgit` Interoperabilitatea
eficient` a resurselor financiare: logistica antre- re]elelor de comunica]ii Cooperarea \n domeniul
prenorului Despre r`zboi f`r` perdele de fum logistic: ieri, azi [i m#ine Aprovizionarea for]elor
182
Univers publicistic militar
armate cu produse petroliere Programul NATO Continentul asiatic o amenin]are la adresa p`cii
privind sistemele aeropurtate de supraveghere [i securit`]ii planetei Noile for]e armate
\ndep`rtat` [i control Standardizarea \n NATO finlandeze Dezarmarea [i securitatea interna-
Operare, integrare [i cooperare Multina]io- ]ional` Procesul de creare a for]elor multi-
nalitate [i cooperare \n logistic` Bulgaria face na]ionale pentru misiuni de pace (force
pa[i \nainte Programul de restructurare a for]elor generation) Dimensiunea Nord a Europei
armate din Ungaria Perspectiva norvegian` For]ele medii \n conflictele asimetrice
Planul de restructurare [i modernizare a for]elor Ap`rarea aerian` integrat` Femeile-soldat.
armate poloneze \n perioada 2001-2006 Un nou Mit [i realitate 4 noiembrie 1918. Trieste revine
sistem de planificare a ap`r`rii/\n Slovacia \n Italia
Simularea \n procesul de instruc]ie \n armata
german` For]ele armate ale Suediei la a 75-a Terre magazine, Fran]a, nr. 129, noiembrie 2001
aniversare Misiunea de str#ngere a armelor \n Macedonia
Revenirea la calm \n Kosovo Reconstruirea p`cii
ÖMZ (Österreichische Militärische Ultimii recru]i trimi[i \n opera]iuni externe
Zeitscrift), Austria, nr. 6, Rela]iile interna]ionale \n armata de uscat (Dosar)
noiembrie-decembrie 2001 O datorie pentru armata de uscat: sprijinirea
Apa resurs` strategic` Apa o resurs` redus` exportului Para[uti[ti francezi \n Rusia Liceul
R`zboaiele pentru ap` \n secolul 21. Un mit militar din la Flèche Solde \n euro Buc`t`rie
sau o realitate amenin]`toare O evaluare stra- cu tehnologie de v#rf
tegic` a situa]iei generale a resurselor de ap`
din Austria Multina]ionalitatea \n zonele ten- Training & Simulation, SUA, toamna 2001
sionate \ntre tradi]ie [i integrare [i raportul Un partener deplin \n transformarea armatei
acesteia cu viitoarele evolu]ii ale politicii de ap`rare de uscat Edificarea sistemului \ntrunit de
\n cadrul NATO Studiu de ]ar`: Bulgaria simulare Investi]ii minime \n Departamentul
dup` alegerile preziden]iale din iunie 2001 ap`r`rii \mbun`t`]esc interoperabilitatea pe mare
|n]elegerea sistemelor de simulare a mi[c`rii
Politique internationale, Fran]a, nr. 93, Instruc]ia operatorilor pentru marina militar`
toamna 2001
Scurtarea perioadei de preg`tire a pilo]ilor
R`sturnarea lumii Terorismul nu este o civili-
\n avia]ia marinei militare Programul tactic
za]ie Ben Laden [i fra]ii sì Detonatorul afgan
de conducere Armata de uscat va standardiza
Democratizarea Pakistanului Iran: c`ma[`
mijloacele de instruc]ie
de for]e Diploma]ia american`: un nou
leadership ? Un r`zboi de lung` durat`
Truppendienst, Austria, nr. 6,
Rusia-SUA: o nou` alian]` ? A trì f`r` pales-
noiembrie-decembrie 2001
tinieni Amenin]are cu furtun` \n Golf Calea
Imaginea amenin]`toare a superterorismului
kuwaitian` Algeria: toamna generalilor
Epidemiile \n istoria militar` Primul atac
Washington-Beijing: ecua]ia strategic`
aerian strategic (la 2 iulie 1849) De ce este
Du[manii lumii China: lini[te, execut`m !
necesar` o armat` de profesioni[ti [i ce se va
Adev`ratele ra]iuni ale monedei euro Adio
m`rcii Zimbabwe: p`m#ntul [i s#ngele \nt#mpla \n viitor cu serviciul militar obli-
gatoriu ? Perfec]ionarea cadrelor cerin]`
Rivista militare, Italia, nr. 6, sau un rù incomod [i sup`r`tor ? Curentul
noiembrie-decembrie 2001 electric: energie, lumin`, c`ldur`, dar [i pericol
Stabilitatea \n Balcani. Rolul militarilor Mar[ul (Part. 4)
Selec]ie [i traducere:
Ioana MANAFU, Octavian MIHALCEA,
Ecaterina NICULESCU, Delia PETRACHE,
Mihai POPESCU
Biblioteca Militar` Na]ional`
183
& EVENIMENTE
EDITORIALE
Prezenta lucrare, un veritabil album monografic,
surprinde esen]ialul ideii, reu[ind s` inventarieze
[i s` redea obiectiv elemente de cert` valoare, circum-
secvente celui mai important eveniment al sf#r[itului
de an 1989 Revolu]ia Rom#n`. O sintez`
de excep]ie, f`r` preten]ia exhaustivului care, al`turi
[i laolalt` cu alte preocup`ri \n materie, vine s` \ntre-
geasc` adev`rul, nu cel absolut, bine\n]eles, ci purul
[i simplul adev`r al faptelor intrate deja \n memoria
acestui popor. V-o spune asta unul dintre cei care
a gustat clipa de sacrificiu, de libertate [i bucurie
a marelui eveniment [i, poate mai mult dec#t al]ii,
a \ncercat s`-i surprind` resorturile [i conota]iile,
determin`rile [i repercusiunile, \n adev`rata
lor valoare.
Sunt, iat`, cuvintele senatorului Sergiu Nicolaescu, participant important pe frontul
Revolu]iei Rom#ne, care prefa]eaz` foarte consistent aceast` lucrare de referin]`
\n \n]elegerea unor evenimente ce au poten]at destinul istoric al poporului rom#n.
Din aceast` perspectiv` subliniem, la r#ndu-ne, caracterul excep]ional al acestei
apari]ii editoriale Revolu]ia Rom#n` din decembrie 1989 retrìt` prin docu-
mente [i m`rturii, la care, suntem convin[i, se vor raporta proiec]iile credibile asupra
evenimentelor istorice din decembrie 1989. Pornind de la concluzia, m`rturisit` de c`tre
cei doi autori Constantin SAVA [i Constantin MONAC , conform c`reia Au fost
astfel r`st`lm`cite fapte, s-au emis cu non[alan]` tot felul de judec`]i [i aprecieri rùvoitoare,
cu un profund efect manipulatoriu asupra opiniei publice, ajung#ndu-se la bagatelizarea
Revolu]iei Rom#ne, la \ndep`rtarea rom#nilor de adev`rata lor istorie, la mult` ur`
[i patim` [i, mai ales, la minimalizarea rolului Armatei \n acele evenimente,
la culpabilizarea [i condamnarea acesteia \n justi]ie, volumul [i-a \ntemeiat argumenta]ia
pe cele mai relevante coresponden]e diplomatice ale anului 1989, pe rapoarte [i note
informative ale organelor de informa]ii ale statului rom#n; pe con]inutul jurnalelor ac]iunilor
de lupt`, pe \nregistr`rile con]inute de benzile magnetice care au surprins momente
184
Evenimente editoriale
importante ale evenimentelor, precum [i pe m`rturii ale participan]ilor nemijloci]i
la \nt#mpl`rile istorice din decembrie 1989.
Sunt, iat`, c#teva argumente care ne \ndrept`]esc s` v` recomand`m spre lectur`
aceast` lucrare, ap`rut` la editura bucure[tean` Axioma Edit.
A[a cum ne-a obi[nuit, fidel deci studiului asupra

statutului [i rolului comandantului militar, generalul
de divizie (r.) dr. Gheorghe Ar`d`voaice ne ofer`
un cod deontologic al comandantului, ap`rut
sub patronajul Editurii Militare.
Un set de principii, reguli [i norme (peste 100),
formulate succint [i persuasiv, necesare \n condu-
cerea unei structuri militare, [i nu numai. De altfel,
\n orice organiza]ie, oric#te probleme ar \nt#mpina
aceasta, conduc`torul este cel care le va solu]iona,
cel care va men]ine un anumit echilibru, utiliz#nd
un stil de conducere bazat pe propria moralitate,
pe propria experien]`, dar [i pe \n]elegerea subordona]ilor.
Sensibiliz#nd cititorul sau poate chiar readuc#ndu-l pe p`m#nt ! prin rememorarea
cuvintelor lui Nicolae Iorga F`-]i datoria \ntotdeauna pentru c` \ntotdeauna va fi cineva
care s` te vad` - tu \nsu]i !, autorul ne introduce \ntr-o atmosfer` de cazon [i civil, \n care
sfaturile, dac` vre]i, \ndemnurile, propriile convingeri nu sunt doar la adresa unui lider
militar. Ele se pot modela foarte bine pe orice suport organiza]ional. Iat`, de pild`, c#teva
dintre acestea: dovedi]i competen]` profesional`; fi]i fermi, perseveren]i [i constan]i
\n afirmarea principiilor [i flexibili \n aplicarea lor; fi]i one[ti \n \ndeplinirea atribu]iilor
de serviciu; g#ndi]i pozitiv; stimula]i activ subordona]ii; executa]i curent, cu exigen]`
[i obiectivitate, controlul asupra modului \n care subordona]ii \[i \ndeplinesc sarcinile;
utiliza]i cu discern`m#nt metoda deleg`rii; dovedi]i \n]elegere [i calm atunci c#nd
conduce]i o [edin]`; fi]i mereu aproape, str`dui]i-v` s`-i \n]elege]i [i, mai ales, s`-i ajuta]i
pe ofi]erii tineri; afecta]i-v` timp pentru a discuta [i a v` cunoa[te subalternii; ]ine]i
la prestigiul [i autoritatea institu]iei militare. Acestea ar fi, \ntr-o prezentare sumar`
[i aleatoare, coordonatele unei conduceri ra]ionale, operative [i eficiente, bazat`
pe credin]`, munc`, lege [i moral`. Un cod de onoare al ofi]erului, dup` cum apreciaz`
\nsu[i autorul, dar din care cu to]ii avem ceva de \nv`]at.
A[adar, s` r`sfoim \mpreun` aceast` carte de buzunar, care ar trebui s` se afle
la \ndem#na fiec`ruia dintre noi, \ndeosebi la cea a conduc`torilor de structuri, oric#t
de mic` numeric ar fi, aceast` pledoarie pentru \n]elegerea moralit`]ii ca o necesitate
sine qua non a realiz`rii performan]elor \n actul de conducere. S` nu uit`m, de asemenea,
c` [i din gre[eli sau e[ecuri putem \nv`]a, iar principiile prezentate \n aceast` carte,
chiar dac` multe dintre ele sunt \nc`lcate ori doar evitate, ne pot c`lùzi via]a [i activitatea
de zi cu zi.
185
13 martie 1938 iulie 1944. Rapoarte. Buletine
de informa]ii. Telegrame. Sinteze [i note informative.
D`ri de seam` ale ata[a]ilor militari. Iat` ceea ce
ne prezint`, \n peste 360 de pagini, Alesandru
Du]u, Lenu]a Nicolescu [i Alexandru O[ca,
un studiu minu]ios [i o surs` de informa]ii istorice,
grupate sub titlul Ata[a]ii militari transmit
(1938-1944).
De ce ata[a]ii militari ? Care este rolul acestora
\n cadrul politicii unui stat, recte statul rom#n,
\n diploma]ia conducerii unui stat ? |ntreb`ri
cu r`spuns deschis, am`nun]it, de la istoricul acestei
profesii, de la calit`]ile pe care trebuia s` le posede
o persoan` acreditat` \n aceast` func]ie, pe parcursul analizei perioadei declan[`rii
celei de-a doua conflagra]ii mondiale, c#nd Rom#nia a avut acredita]i ata[a]i militari
\n 24 de ]`ri, iar \n decurs de patru ani (1940-1944) \n 17 ]`ri.
C#t de important a fost rolul jucat de fiecare dintre ace[tia pentru statul rom#n
afl`m din paginile acestei c`r]i-documentar, ap`rut` sub auspiciile Funda]iei General
{tefan Gu[`, c`reia cei trei autori au avut r`bdarea [i abilitatea de a-i da via]`. De la Roma
sau de la Londra, de la Atena sau de la Budapesta, ata[a]ii militari informau \n mod
corect asupra problemelor politice, militare, diplomatice, sociale sau economice ale statelor
unde erau acredita]i, asupra rela]iilor interna]ionale la scar` mondial` sau regional`,
ceea ce constituia un important punct de sprijin \n evaluarea situa]iei militare de pe teatrele
de opera]ii. Spicuim, \n acest sens, [i pentru a v` st#rni interesul, din informa]iile
transmise de c`tre ata[atul militar rom#n la Roma, locotenentul-colonel Gheorghe
Petrescu, referitor la situa]ia Rom#niei perceput` \n cadrul cercurilor politico-diplomatice
de la Roma: A[a dup` cum am raportat telegrafic, din sursa Ambasadei germane
de la Roma, am aflat c` Germania va avea toate menajamentele posibile fa]` de Rom#nia
pentru a o atrage \n orbita sa pe cale economic`, salv#nd orice aparen]` de \ncercare
de dominare politic`, de team` c` o ac]iune armat` ar provoca p#n` la sf#r[it
distrugerea sondelor de petrol, care experien]a din 1916 a ar`tat c` cere un timp \ndelungat
[i de a le repune \n stare de produc]ie. () sau: Atentatul s`v#r[it \n Bucure[ti asupra
fostului prim-ministru al Rom#niei, Armand C`linescu, a impresionat profund toate
cercurile de aici Ne-am str`duit s` ar`t`m c` este un odios gest izolat a unor descreiera]i,
care, nici \n aceste vremuri, c#nd sentimentul de iubire de patrie trebuie s` domine
orice alt sentiment sau instinct, n-au \n]eles s`-[i \n`bu[e instinctele primitive [i at#t
de dùn`toare ]`rii (septembrie, 1939).
186
Evenimente editoriale
Aniversarea Regimentului 48 Transmisiuni,
la 60 de ani, este un eveniment care aduce \n con[tiin]a
noastr` fapte [i \nt#mpl`ri dramatice pentru ]ar`,
pentru armat` [i pentru noi to]i, [i pentru acest motiv
necesita o m`rturie scris` cu titlul inspirat ales: Un
regiment pentru istorie. Extinz#nd aprecierea
generalului-maior dr. Constantin Mincu, reg`sim
istoria unui regiment, \n paginile c`reia sunt adunate
[i a[ezate, cu o str`danie inexpugnabil` a[ spune,
cunosc#nd tenacitatea [i aplecarea spre detaliu
a autorului ! , documente de arhiv`, fotografii, evo-
c`ri, grupate pe 9 capitole a c`ror denumire recon-
stituie drumul [i povestea acestui regiment: |nfiin-
]area Regimentului; Pe Frontul din Est; La partea
sedentar`; Pe Frontul din Vest; De la Alexandria
la Cluj; De la Vaslui la Bucure[ti; Un deceniu de reform` [i modernizare; Muzeul
Regimentului; Comandan]ii Regimentului.
Ap`rut` sub egida Academiei de |nalte Studii Militare, lucrarea colonelului
Ion CER~CEANU se vrea un modest omagiu adus celor care au trudit la \n`l]area
lui at#t prin fapte de eroism, c#t [i prin sufletul cu care au conlucrat la a face din acest
regiment o unitate consistent [i conving`tor reprezentativ`. Dar, impresia pe care o creeaz`
lectura atent` a lucr`rii denot` c` este mai mult dec#t at#t. Elaborarea ca atare, prima
de acest fel din perspectiva evolu]iei armei transmisiuni, pune \n eviden]` istoria unui
regiment care, dac` n-ar fi existat, ar fi trebuit, cu siguran]`, inventat. Misiunile,
cele \ndeplinite, dar [i cele care \i guverneaz` predictiv existen]a, sunt dovada peremptorie
a utilit`]ii sale na]ionale, dup` cum [i a situ`rii Regimentului 48 Transmisiuni \n frontul
unit`]ilor de elit` ale Armatei Rom#niei.
Nu putem sc`pa din vedere, fapt inedit prin str`duin]`, devotament [i loialitate,
c` autorul lucr`rii este chiar comandantul Regimentului, a c`rui carier` militar`
se confund` cu aproape jum`tate din existen]a \ns`[i a unit`]ii.
Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor

Omului, de la \nfiin]are, a militat constant pentru
cunoa[terea [i respectarea drepturilor fundamentale
ale omului \n societatea rom#neasc` Un corolar
al acestei preocup`ri este prezentul manual, care este
o premier` absolut` \n Rom#nia.
Dup` o parcurgere sumar` a drepturilor
fundamentale ale omului, izvor#te din Noua Cart`
a Angliei, Actes de lHabeas corpus, Declara]ia
de independen]` a Americii [i Declara]ia Francez`,
documente care au stat la baza elabor`rii legisla]iei
juridice interna]ionale, autorul pre[edintele
Organiza]iei pentru Ap`rarea Drepturilor Omului,
Florentin Scale]chi ne prezint` \n 21 de teme
187
drepturile [i libert`]ile omului prin prisma a dou` documente oficiale Declara]ia
Universal` a Drepturilor Omului [i Constitu]ia Rom#niei, \nso]ite de scurte explica]ii
asupra celor men]ionate \n articolele citate.
Tenta de manual cu caracter general, adres#ndu-se deci deopotriv` elevilor,
liceenilor, studen]ilor, precum [i celor ce \[i desf`[oar` activitatea \n institu]ii ale statului,
este zugr`vit` at#t prin stil pedagogic, concis, c#t [i prin cele patru \ntreb`ri
recapitulative, de la sf#r[itul fiec`rei teme. Iar axiome precum: Libertatea este un drept
sacru; Libertatea nu are bariere; Dreptul la via]` este natural; Legea protejeaz` via]a
privat`; Dreptul la libera circula]ie; Dreptul la munc`; |nv`]`tur` [i cultur`
sunt comentate pe \n]elesul tuturor, aidoma ca \ntr-unul din manualele pe care le studiam
\n [coal`. Da, un manual al drepturilor omului, ap`rut la editura bucure[tean` Bren,
din care afl`m [i \nv`]`m despre regulile democra]iei \n Rom#nia, dar [i despre
aplicarea [i respectarea acestora. |n acest sens ne sunt de folos [i cele cinci anexe,
referitoare la: Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului; Constitu]ia Rom#niei;
Pactul Interna]ional cu privire la Drepturile Civile [i Politice [i Protocoalele sale Adi]ionale;
Pactul interna]ional cu privire la drepturile economice, sociale [i culturale [i Carta Social`
European`.
Un instrument util, necesar multora dintre noi, pe care v` propun s`-l r`sfoim
din c#nd \n c#nd. |n fond, dintotdeauna, omul a fost preocupat de rela]iile cu semenii sì,
de ceea ce trebuie s` ofere [i ceea ce trebuie s` primeasc`. Pentru c`, nu-i a[a,
nu putem vorbi de un stat liber dac` cet`]enii sunt lipsi]i de drepturi Iar \n cazul
drepturilor omului, pentru a respecta legile, acestea trebuie s` fie cunoscute.
Selec]ie [i argumente editoriale:

Alina UNGHEANU
188
Glosar NATO
GLOSAR NATO DE TERMENI (I)

Prezent`m, \ncep#nd cu acest num`r, lista cu termenii
de importan]` militar` afla]i \n utilizarea structurilor
de conducere ale Alian]ei Nord-Atlantice. Demersul nostru
se \nscrie \n eforturile de optimizare a interoperabilit`]ii
conceptuale \n spa]iul managementului militar interaliat.
A
A&I Audit and Inspection ACA Air Space Control Authority
A/C Aircraft Air Coordination Area
A/F Airfield Aerodrome ACAMP Allied Camouflage and Concealment
A/G Air-to-Ground Publication (s)
A/S Antisubmarine ACBA Allied Command Baltic Approaches
AA Air Armament Area of Action ACC Approach Control Centre
Air-to-Air Airspace Coordination Centre
AAA Anti-Aircraft Artilerry Air Control Center
Area Advisory Authority ACCHAN Allied Command Channel
AAB Air Assault Brigade ACCIS Automated Command, Control and
AACC ATAF Airspace Coordination Centre
Information System
AAD Advanced Ammunition Depot
ACCS Air Command and Control System
AADGE ACE Air Defence Ground Environment
ACCSA Allied Communications and Computer
AAF Allied Air Force (s)
AAFCE Allied Air Forces Central Europe Security
AAM Air-to-Air Missile ACDA Arms Control and Disarmament Agency
AAMG Anti-Aircraft Machine-Gun ACE Allied Command Europe
AAP Allied Administrative Publication (s) ACED Advanced Communications Equipment
AAR Air-to-Air Refuelling Depot
AAW Air-to-Air Warfare Anti-Air Warfare ACEHIGH ACE Troposcatter Communications
AAWACU Anti-Air Warfare Command Net System
AB Air Base ACELIP ACE Long-Term Infrastructure Programme
ABB Airborne Brigade ACEMET ACE Meteorological Service
ABC (nations) America, Britain, Canada ACENET ACE Communications Network
ABCA (nations) America, Britain, Canada, ACG Amphibious Combat Group
Australia ACHQ Advanced Control Headquarters
ABCCC Airborne Command, Control ACI Airborne Control Intercept
and Communications (system)
ACIL ACE Installation List
ABD Airborne Division
ACLANT Allied Command Atlantic /
ABDR Aircraft Battle Damage Repair
ABM Anti-Ballistic Missile EASTLANT/IBERLANT/
ABNCP Airborne Command Post OCEANLANT/WESTLANT
ABNOC Airborne Operations Centre ACM Airspace Control Means
ABRGT Airborne Regiment Air Combat Manoeuvre
AC Air Coordinator Army Corps ACMI Air Combat Manoeuvring Instrumentation
Airspace Control ACMR Air Combat Manoeuvring Range
189
ACO Airspace Control Order Air Control Order ADP Automatic Data Processing
Airspace Coordination Order Automatic Deletion Procedure
ACOC Air Command Operations Centre Allied Defence Publication (s)
ACOS Assistant Chief of Staff ADR Aerodrome Damage Repair
ACOUSTINT Acoustic Intelligence Air Defence Region
ACP Advanced Command Post ADRS Automatic Data Reporting System
Airspace Control Plan ADS Architectural Design Study
Airborne Command Post ADSC Air Defence Software Committee
Allied Communications Publication (s) ADSIA Allied Data Systems Interoperability Agency
ACR Airfield Control Radar ADWHQ Air Defence War Headquarters
Air Control and Reporting ADZ Air Defence Zone
ACS Airspace Control System AEGIS Airborne Early Warning Ground
ACSA Allied Communications Security Agency Environment Integration Segment
ACSM Assemblles, Components, Spare Parts AEODP Allied Explosive Ordnance Disposal
and Materials Publication (s)
ACTICE Agency for the Coordination of Inland AEP Allied Engineering Publication (s)
Transport in Central Europe AES Aeromedical Evacuation System
ACTIMED Agency for the Coordination of Inland AESB Armament and Equipment Storage Base
Transport in the Mediterranean AETP Allied Electronics Publication (s)
ACU Aircraft Control Unit AEW Airborne Early Warning
ACV Armoured Combat Vehicle Airborne Early Warning (radar picket
Aircraft)
Air Cushion Vehicle
AEW&CS Airborne Early Warning & Control
ACW Anti Carrier Warfare
System
AD Armoured Division
AEWCU AEW Control Unit
ACE Directive
AEWTF Aircrew Electronic Warfare Tactics
Andorra/AN/AND
Facility
Assistant Director
AF Afghanistan/AFG
Air Defence
Audio Frequency
ADA Air Defence Artillery
Augmentation Force
Air Defence Area Air Force
ADAMS ACE Deployment and Movement System AFAR Azores Fixed Acoustic Range
ADATP Allied Data Publication (s) AFB Air Force Base
ADATS Air Defence Anti-Tank System AFC Automatic Frequency Control
ADC Air Defence Command AFCENT Allied Force Central Europe
ADCC Air Defence Control Centre AFCS Automatic Flight Control System
ADCOM Administrative Command AFICE Air Forces Iceland
ADCON Administrative Control AFMED Allied Forces Mediterranean
ADD Air Defence District AFNON Allied Forces North Norway
ADEW Air Defence Early Warning AFNORTH Allied Forces Northern Europe
ADEX Air Defence Exercise AFNORTHWEST Allied Forces Northwestern
ADF Automatic Direction-Finger Europe
ADGE Air Defence Ground Environment AFS ACE Forces Standards
ADH Automated Data Handling AFSONOR Allied Forces South Norway
Automatic Data Handling AFSOUTH Allied Forces Southern Europe
ADI Air Defence Interceptor AFTN Aeronautical Fixed Telecommunication
ADIZ Air Defence Identification Zone Network
ADL Automatic Data Link AFV Armoured Fighting Vehicle
ADM Atomic Demolition Munition AG Antigua and Barbuda
ADML Atomic Demolition Munition Location Army Group
ADMP Air Defence Modernization Plan AGARD Advisory Group for Aerospace Research
ADOC Air Defence Operations Centre and Development
ADOLT Air Defence Operations Liaison Team AGC Amphibious Group Command
190
Glosar NATO
AGEOP Allied Geographic Publication AMEDP Allied Medical Publication (s)
AGM Air-to-Ground Missile AMETS Army Meteorological System
AGO Angola/AO AMF ACE Mobile Force
AGOS Air-Ground Operations Section AMHS Automated Message Handling System
AGZ Actual Ground Zero AML Aerodrome Marking and Lighting
AH Attack Helicopter AMM Anti-Missile Missile
AHC ACCS Hardware Committee AMMS Automatic Message Management System
AHG Ad Hoc Group AMO Allied Meteorological Office
AHP Allied Hydrographic Publication (s) AMP Allied Mining Publication (s)
AHS Airborne Homing System AMPA Advanced Mission Planning Aid
AHWG Ad Hoc Working Group AMPS Automated Message Processing System
AI Aeronautical Information AMRAAM Advanced Medium-Range Air-to-Air
Air Interdiction Missile
AICV Armoured Infantry Combat Vehicle AMSA Allied Military Security Agency
AIF Automated Intelligence Field AMSG Allied Military Security Guidelines
AIFV Armoured Infantry Fighting Vehicle AMSP Allied Military Security Publication (s)
AIG Address Indicator Group AMTI Airborne Moving Target Indicator
AIM Air Intercept Missile ANCA Allied Naval Communications Agency
AINTP Allied Intelligence Publication (s) ANP Allied Navigation Publication (s)
AIP Air Independent Propulsion AOA Amphibious Objective Area
Aeronautical Information Publication Area Orginating Authority
AIRBALTAP Allied Air Forces Baltic Approaches AOB Air Order of Battle
AIRCENT Allied Air Forces Central Europe Any Other Bussines
AIREASTLANT Naval Air Forces East Atlantic AOC Air Operations Centre
Area AOCC Air Operations Coordination Centre
AIREX Air Live Exercise AOI Area of Interest
AIRNON Allied Air Forces North Norway AOII Area of Intelligence Interest
AIRNORTHWEST Allied Air Forces AOIR Area of Intelligence Responsability
North-Western Europe AOO Area of Operations
AIROFEX Air Offensive Exercise AOOI Area of Operational Interest
AIRSONOR Allied Air Forces South Norway AOR Area of Responsability
AIRSOUTH Allied Air Forces Southern Europe AP Assumed Position Accredited Personnel
AIS Aeronautical Information Service Anti-Personnel
Automated Information System APA Air Patrol Area
Advanced Identification System APC Armoured Personnel Carrier
AJ Azerbaydzhan API Air Photo Interpretation
Anti-Jamming APIC Allied Press Information Centre
AJI Area of Joint Interest APID Air Photographic Interpretation Detachment
AJP Allied Joint Publication APIU Army Photo Interpretation Unit
AL Albania/ALB APOD Airport of Debarkation
ALARM Air-Launched Anti-Radar Missile APOE Airport of Embarkation
ALCM Air-Launched Cruise Missile APP Allied Procedural Publication
ALEX Alert Exercise Approach Control Service
ALIMPREP Alert Implementation Report APS Auxiliary Power Supply
ALLA Allied Long Lines Agency APU Auxiliary Power Unit
ALMV Air-Launched Miniature Vehicle AQAP Allied Quality Assurance Publication (s)
ALO Air Liaison Officer AQL Acceptable Quality Level
ALP Allied Logistic Publication (s) AR Air Route Argentina/ARG
ALSS Advanced Logistics Support Site Anti-Radar/Anti-Radiation
ALTROCCENT Alternate Regional Operational ARA Airborne Relay Aircraft
Control Center ARCN Air Reporting and Control Net
AM Armenia/ARM AREC Air Resource Element Coordinator
191
ARF ACE Reaction Force ASWEPS Antisubmarine Warfare
ARFA Allied Radio Frequency Agency Environmental
ARFPS ACE Reaction Forces Planning Staff ASWEX Antisubmarine Warfare Exercise
ARLO Air Reconnaissance Liaison Officer ASWFA Antisubmarine Warfare Free Area
ARM Antiradiation Missile ASWOC Antisubmarine Warfare Operations
ARRC ACE Rapid Reaction Corps Centre
ARRCS Air Rapid Reporting Control Ship AT Antitank Austria/AU/AUT
ARRF ACE Rapid Reaction Force ATA Actual Time of Arrival Air Tasking
ART Air-Launched Radiation Thermometer Authority
Artillery and Related Equipment ATAC Air Tasking Authority Commander
ARTEX Artillery Exercise ATAF Allied Tactical Air Force
ARTY Artillery ATB Advanced Technology Bomber
ARV Armoured Recovery Vehicle Air Technical Battalion
AS Associated Support Australia/AUS ATBM Anti-Tactical Ballistic Missile
ASAAD Advanced Shipborne Area Air Defence ATC Armoured Troop Carrier
ASACS Air Surveillance and Control System Air Traffic Control
ASAG Air Surface Action Group ATCA Allied Tactical Communication Agency
ASAP As Soon As Possible ATCC Air Traffic Control Center
ASAT Anti-Satellite ATCCIS Army Tactical Command and Control
ASC Airspace Control Information System
ACCS Software Committee ATCV Antitank Combat Vehicle
AUTODIN Switching Centre ATD Actual Time of Departure
ASCC Air Standardization-Coordination ATE Automatic Test Equipment
Committee ATF Allied Tactical Force
ASF Allied Command Europe Strike File Amphibious Task Force
ASG AFCENT Support Group ATGM Antitank Guided Missile
ASI Airspeed Indicator ATGW Antitank Guided Weapon
ASM Air-to-Surface Missile Airfield Survival ATM Air Task Message
Measures ATO Area of Tactical Operations
ASMD Anti-Ship Missile Defence ATOC Air Tactical Operations Centre
ASMDEX Anti-Ship Missile Defence Exercise ATP Allied Tactical Publication (s)
ASOC Alternate Sector Operations Centre ATR Automatic Target Recognition
Air Support Operations Centre ATS Air Traffic Service
ASP Ammunition Supply Point ATSTAT Air Transport Status Report
ASR Authorized Supply Rate AU Accounting Unit
Area Surveillance Radar AUM Air-to-Underwater Missile
ASRRAM Advanced Short-Range Air-to-Air AVGAS Aviation Gasoline
Missile AVLB Armoured Vehicle-Launched Bridge
ASROC Antisubmarine Rocket AVMRL Armoured Vehicle-Mounted Rocket
ASSESSREP Assessment Report Launcher
ASSM Antisurface Ship Missile AVR Automatic Voltage Regulator
ASSU Air Support Signal Unit AVTAG Aviation Fuel (Gasoline/Kerosene)
ASUW Antisurface Warfare AW Amphibious Warfare
ASUWC Antisurface Warfare Coordinator All Weather
Antisurface Warfare Commander AWACS Airborne Warning and Control System
ASUWEX Antisurface Warfare Exercise AWHQ Alternate War Headquarters
ASW Antisubmarine Warfare AWNIS Allied Warning Navigational Information
ASWACU Antisubmarine Warfare Aircraft System
Control Unit AWP Allied Weather Publication (s)
ASWC Antisubmarine Warfare Commander AXP Allied Exercise Publication (s)
192
Glosar NATO
B
BA Bosnia-Hercegovina/BIH/BK Bahrain BH Belize/BLZ/BZ
BAC Bilateral Agreement Conference BICES Battlefield Information Collection
BACAT Barge Aboard Catamaran and Exploitation System
BAI Battlefield Air Interdiction BIFF Battlefield Identification Friend or Foe
BALFLT Baltic Fleet BISCLANT Bay of Biscay Sub-Area
BARCAP Barrier Combat Air Patrol BL Bolivia/BO/BOL
BAROPS Barrier Operations BLKFLT Black Sea Fleet
BASS Base Automated Supply System BLOS Beyond Line of Signt
Barrier Ammunition Storage Site BLT Battalion Landing Team
BB Barbados/BRB BM Burma/BU/BUR
BC Botswana/BW/BWA BMD Ballistic Missile Defence
BCA Broadcast Control Authority BMEWS Ballistic Missile Early Warning System
Border Crossing Authority BMS Battlefield Management System
BD Bangladesh/BG/BGD BN Brunei/BRN/BX
BDA Bomb Damage Assessment BO Belarus/BY/BYS Break-off Position
BDE Brigade BOA International Board of Auditors for NATO
BDI Burundi/BI/BY BOC Battalion Operations Centre
BDR Battle Damage Repair BOCCA Bureau for the Coordination
BDZ Base Defence Zone of Civil Aviation
BE Belgium/BEL BOD Board of Directors
BEF Belgian Franc Beneficial Occupancy Date
BEL Belgium/BE BOSS Ballistic Offensive Supression System
BEN Benin/BJ/BN BRASS Broadcast and Shup-to-Shore (system)
BENECHAN Benelux Sub-Area Channel BSA Brigade Support Area
BF Bahamas/BHS/BS BSF Budget Submission Figure
Burkina Faso/BFA/UV BT Bhutan/BT Bathythermograph
BFI Bulk Fuel Installation BUDFIN Budget and Finance
BG Bulgaria/BGR/BU Bangladesh/BD/BGD BVR Beyond Visual Range
BGR Bulgaria/BG/BU BW Biological Warfare
C
C2 Command and Controll CA Counter Air (operation) Coordinating Authority
C2CS Command and Control Communication Combat Aircraft Canada
System Contract Authority
C2IS Command, Control and Information System CAA Combined Arms Army
C2W Command and Control Warfare CAAT Computer Assisted Audit Technique
CAC Contract Awards Committee
C3 Command, Control and Communications
CAD Canadian Dollar
Consultation, Command and Control
CADA Coordinated Air Defence Area
C3I Command, Control, Communications
CADIMS Coordinated Air Defence In Mutual
and Intelligence Support
Command, Control, Communications CADO Coordinated Air Defence Operations
and Information CAEE Central and Eastern Europe
C3S Command, Control, Communications CAF Central African Republic
and System CALSAT Calibration Satellite
193
CALENDAR ECUMENIC*
MARTIE
1.V. Sf. Cuv. Evdochia [i Domnina; Sf. Mc. Antonina; Sf. Marcel [i Anton (Har]i)
Sf. Albin episcopul
2.S. Sf. Mucenici Teodot, Isihie [i Nestor
Sf. Simpliciu
3.D. Sf. Mucenici Eutropie, Cleonic [i Vasilisc
Sf. Conegunda împ`r`teasa; Sf. Marin osta[ul. Duminica a 3-a din post
4.L. Sf. Gherasim de la Iordan; Sf. Mc.Pavel [i Iuliana
Sf. Cazimir regele
5.M. Sf. Mucenici Conon [i Iraida
Sf. Romeo [i Teofil episcopul; Sf. Adrian din Cezareea
6.M. Sfin]ii 42 Mucenici din Amoreea; Sf. Eufrosin
Sf. Luciu; Sf. Coletta fecioara
7.J. Sf. Sfin]i]i Mucenici [i Episcopi din Cherson: Vasileva, Efrem, Evghenie, Capiton, Eterie,
Agatodor [i Elpidie
Sf. Perpetua [i Felicitas
8.V. Sf. Cuv. Teofilact M`rturisitorul, Episcopul Nicomidiei, Sf. Cuv. Dometie
Sf. Ioan al lui Dumnezeu
9.S. + Sfin]ii 40 de Mucenici din Sevastia(Sâmb`ta mor]ilor Mo[ii de iarn`)
Sf. Francisca Romana, Sf. Grigore de Nyssa
10.D. Sf. Mc. Codrat, Ciprian, Dionisie [i cei împreun` cu dân[ii. Duminica l`satului sec de carne
Sf. 40 de mucenici solda]i. Duminica a 4-a din post
11.L. Sf. Sofronie Patriarhul Ierusalimului, Sf. Mc. Trofin [i Lalu
Sf. Rozina
12.M. Sf. Cuv. Teofan M`rturisitorul, Sf. Grigorie Dialogul, Sf. Simeon Noul Teolog
Sf. Maximilian
13.M. Aducerea moa[telor Sf. Ierah Nichifor, Patriarhul Constantinopolului (Har]i dezlegare
la lapte, brânz`, ou`)
Sf. Teodora
14.J. Sf. Cuv. Benedict; Sf. Mc. Alexandru preotul
Sf. Matilda regina
15.V. Sf. Mc. Agapie, Plisie [i Timolau(Har]i dezlegare la lapte, brânz`, ou`)
Sf. Longin, Sf. Luiza de Marillac
16.S. Sf. Mc. Sabin, Papa, Roman [i Anin
Sf. Benedicta
17.D. Sf. Cuv. Alexie omul lui Dumnezeu; Sf. Mc. Marin. Duminica l`satului sec de brânz`
Sf. Patriciu. Duminica a 5-a din post
18.L. Sf. Chiril, Patriarhul Ierusalimului. Începutul Postului Mare
Sf. Chiril al Ierusalimului
* Prin str`dania Sec]iei Asisten]` Religioas` din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, ini]iem, \ncep#nd
cu acest num`r, prezentarea devenirii cre[tine \n fundamentele ei ortodox` [i romano-catolic`.
194
Calendar ecumenic
19.M. Sf. Mucenici Hrisant, Daria [i Ilaria
+ Sf. IOSIF, so]ul sf. Fecioare Maria
20.M. Sf. Cuv. Mc. uci[i în Mân`stirea Sf. Sava
Sf. Claudia fecioara
21.J. Sf. Cuv. Iacob M`rturisitorul, Sf. Toma [i Serapion
Sf. Clementina c`lug`ri]a
22.V. Sf. Sfin]it Mucenic Vasile preotul din Ancira, Sf. Drosida
Sf. Octavian
23.S. Sf. Cuv. Muc. Nicon [i cei 199 ucenici ai lui
Sf. Turibiu de Mongrovejo; Sf. Pelagia
24.D. Înaintepr`znuirea Bunei Vestiri; Sf. Cuv. Zaharia, Sf. Mc. Luca. Duminica I din Post
+ DUMINICA FLORIILOR; Sf. Ecaterina a Suediei; Sf. Romulus c`lug`rul
25.L. Buna Vestire (dezlegare la pe[te)
Luni din S`pt`mâna Sfânt`; Sf. Dismas
26.M. + Soborul Sf. Arhanghel Gavriil; Sf. Mc. Montanus preotul [i so]ia sa, Maxima
Mar]i din S`pt`mâna Sfânt`; Sf. Emanuel
27.M. Sf. Mc. Matroana din Tesalonic; Sf. Proroc Anania
Miercuri din S`pt`mâna Sfânt`; Sf. Ioan din Egipt
28.J. Sf. Cuv. {tefan [i Ilarion cel nou; Sf. Mc. Filit [i Lidia
JOIA SFÂNT~ (Cina Domnului); Sf. Sixt al III-lea
29.V. Sf. Cuv. Marcu, Episcopul Aretuselor; Sf. Chiril diaconul
VINEREA SFÂNT~ (Patima [i Moartea Domnului); Sf. Eustatie (post [i abstinen]`)
30.S. Sf. Cuv. Ioan Sc`rarul; Sf. Proroc Ioad; Sf. Evula, mama sf. Pantelimon
SÂMB~TA SFÂNT~; Sf. Ioan Climac (Sc`rarul)
31.D. Sf. Cuv. Ipatie Episcopul Gangrei; Sf. Acachie [i Veniamin. Duminica a II-a din post
ÎNVIEREA DOMNULUI (PA{TELE); Sf. Beniamin
APRILIE
1.L. Sf. Cuv. Maria Egipteanca; Sf. Cuv. Macarie M`rturisitorul
Sf. Hugo episcopul
2.M. Sf. Cuv. Tit; Sf. Mc. Amfian [i Edesie
Sf. Francisc de Paola
3.M. Sf. Cuv. Nichita M`rturisitorul; Sf. Mc. Elpidifor
Sf. Evagriu [i Benignus
4.J. Sf. Cuv. Iosif scriitorul de cânt`ri, Gheorghe din Maleon, Zocima [i Platon
Sf. Isidor episcopul
5.V. Sf. Mc. Teodul, Agatopod, Claudie, Diodor, Serapion [i Nichifor
Sf. Vincen]iu Ferrer preotul
6.S. Sf. Irineu de Sirmium, Sf. Eutihie patriarhul Constantinopolului
Sf. Marcelin din Cartagina
7.D. Sf. Cuv. Gheorghe M`rturisitorut, episcopul Meletinei, Sf. Mc. Caliopi Duminica a III-a din post
+ Duminica a 2-a a Pa[telui. Sf. Ioan Baptist de La Salle
8.L. Sfin]ii Apostoli Irodion, Agav [i Ruf
+ BUNA VESTIRE; Sf. Iulia Billart
9.M. Sf. Mc. Eupsihie din Cezareea, Sf. Cuv. Vadim
Sf. Maria a lui Cleopa, Sf. Marcel episcopul
195
10.M. Sf. Mc. Terentie, Pompie, African, Maxim; Sf. Dima
Sf. Mechtilda fecioara
11.J. + Sf. Ierarh Calinic de la Cernica; Sf. Mc. Antipa
Sf. Stanislau, episcopul, Gemma Galgani fecioara
12.V. + Sf. Mc. Sava de la Buzù, Sf. Cuv. Vasile M`rturisitorul, Sf. Antuza
Sf. Iuliu I
13.S. Sf. Mc. Artemon, Cvintilian [i Dada
Sf. Martin I
14.D. Sf. Martin M`rturisitorul, episcopul Romei, Sf. Mc. Tomaida. Duminica a IV-a din Post
+ DUMINICA a 3-a a Pa[telui. Sf. Tibur]iu, Valerian [i Maxim
15.L. Sf. Apostoli Aristarh, Pud [i Trofim
Sf. Anastasia
16.M. Sfintele Muceni]e fecioare Agapia, Irina [i Hionia
Sf. Benedict Iosif Labre
17.M. Sf. Mc. Simeon episcopul Persidei, Acachie episcopul Meletinei, Sf. Mc. Adrian
(Denie Canonul cel mare)
Sf. Mc. Rudolf
18.J. Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sf. Grigorie Decapolitul, Sf. Cosma episcopul Calcedonului
Sf. Amadeo [i Elefterie
19.V. Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche, Sf. Socrat, Pafnutie [i Dionisie (Denie Acatistul N`sc`toarei
de Dumnezeu)
Sf. Emma, Fericitul Marcel Callo
20.S. + Sf. Teotim episcopul Tomisului, Sf. Ap. Zaheu
Sf. Teotim episcop de Tomis
21.D. Sf. Mc. Ianuarie, Sf. Alexandra împ`r`teasa. Duminica a V-a din Post
+ Duminica a 4-a a Pa[telui. Sf. Anselm
22.L. Sf. Teodor Sicheotul, Sf. Natanail
Sf. Soter [i Caius, Sf. Leonida
23.M. + Sf. Mare Mc. Gheorghe, Purt`torul de biruin]`, Sf. Mc. Valerie
Sf. Mc. Gheorghe, Sf. Adalbert episcopul
24.M. + Sf. ierarhi Ilie Iorest [i Sava, mitropoli]ii Transilvaniei, Sf. ierarh Iosif M`rturisitorul
din Maramure[, Sf. Cuv. Elisabeta
Sf. Fidel din Sigmaringen
25.J. + Sf. Apostol [i Evanghelist Marcu. Sf. Muceni]` Nichi
SF.MARCU EVANGHELISTUL
26.V. Sf. Mc. Vasile episcopul Amasiei, Sf. Cuv. Justa [i Nestor
Sf. Anaclet [i Marcelin preotul
27.S. Sf. Mc. Simeon ruda Domnului, Sf. Ap. Aristarh, Marcu [i Zinon
Sf. Zita
28.D. + Intrarea Domnului \n Ierusalim, Sf. Ap. Iason [i Sosipatru (Dezlegare la pe[te) Denie
Duminica a 5-a a Pa[telui, Sf. Petru Chanel, Ludovic M, Grignionde Montfort
29.L. Sf. 9 Mucenici din Cizic, Sf. Cuv. Memnon, f`c`torul de minuni Denie
Sf. ECATERINA DIN SIENNA, fecioara, patroan` a Europei
30.M. Sf. Apostol Iacob, fratele Sf. Ioan Evanghelistul, Sf. Clement [i Donat Denie
Sf. Pius al V-lea, Sf. Iosif Cottolegno preotul
196
Abstracts
ABSTRACTS
GMR 2002
LTC Costinel PETRACHE
Directions of editorial engagement of G#ndirea militar` Magazine in 2002 Specific cultivation
of welcoming attitudes NATO integration comprehensive understanding of changes Theoretical
conceptualizations of the military development
Air power as political instrument

MAJ Gen Gheorghe CATRINA
Political and military objectives Political military power relation Air conflict in Korea Air power
capabilities Limits and shortcomings
Operational management of the Air Forces

CPT Eugen MAVRI{
Aviation place, role and objectives Management system composition Principle of centralized
management Des-centralized execution Operations unitary coordination
Aspects of air issues

CDR Ph D Traian ANASTASIEI
Evolutionary trends of the national military aviation Technological influences Prospects Armed
Forces credibility Aviation missions
Pilots training formation and improvement

AFG Ph D Constantin ZAHARIA
CDR Mircea CRE}IU
Pilots selection, formation and training Specific abilities Training performances Automatization
and cybernetics Selfcontrol
Main responsabilities of the Air Forces

CDR Eugen-Mihail CASAPU
Control over the air space Precise employment Allaining superiority in the intelligence field
Strategic effects attack Joint usage of the armed forces Activ support of ground forces Mobility
Force protection and sustenance
Air power in support of the global security

CPT CDR Victor STR|MBEANU
Air power global security Global security characteristics: ubiquity, rhythm, flexibility, penetrative
ability, reaction ability, precision, sustainability Air power at peace time
Special forces and their role in the modern military actions

COL Nicolae DOHOTARIU
LTC Aurel DEACONU
LTC Mircea MUDURA
Action characteristics Main factors for using the special forces Usage principles Missions
neconventional war; direct action; specialized reconaissance; terrorism combat Role of the special
forces in the events in Afganistan
197
Information management main element in decision-making
LTC Radu UNGUREANU
MAJ Viorel RO{
Importance of information management at operational level Operational Center of Military Conduct
information centralization, analysis, assessment Sphere of informational interest of the Center
Variants for achieving the informational flux Informational management stages Development
of the periodical informative documents
Nuclear, biological and chemical surveillance at peace and crisis situations

MAJ Cornel DELIU
MAJ Vasile CRISB~{AN
NBC surveillance and warning system organization, functions and missions NBC surveillance
and warning system operativity Administration and operational management of the NBC surveillance
and warning system
Electronical surveillance in combat service

COL Constantin IONESCU
LTC Constantin DERSCANU
Electronic warfare obtaining the supremacy by using the electromagnetic spectrum Importance
and composition of the operative system for Electronic Warfare Conduct Electronic surveillance
in the combat service Training conditions for combat Electronic warfare conduct cycle
Air police mission operational conduct at peace and during crisis situations
CDR Gheorghe CARPEN
Concept, definitions, responsabilities Operational procedures Detection system Command
and control Counter stroke systems Target interceptoir Missions conduct, monitorization
and control
Particularities of the decision making process in risk situations

COL Marian DUMITRESCU
Decisional theory Programmatic concept Centralized management of risk situations A model
of decision simulation: selection flux; problems flux; solutions flux; energy flux of the participants
Resolution method Crossing method Gliding method
Crisis and war in the future

COL Ion MU{AT
Spectrum of conflicts Between normality and violence Equilibrium and disequilibrium of power
Crises management actional modalities Planning capability Need for adjustment Need
for replacement Need for reconsideration
Defence policy
Milica NEAC{U
Romanias defence policy objectives Objectives planning and appropriate resources allocation
The necessity to develop an independent defence system Efficient fund management Constant
assessment of the risks against national security
Forces, activities and resources Planning, Programming, Budgeting and Evolution System
within the Ministry of National Defence
CDR Mircea B~L~{CU}~
LTC Nicolae TUDOR
MAJ Eugen CONSTANTIN
Development of the defence planning concept Force setting up, modernization, training and assess-
ment programmes Material or microsystemic impediments PPBES implementation one of the
most important vectors of the reform process
198
Abstracts
NATO enlargement 2002 context and expectations
MAJ Gheorghe CIASCAI
Iulia ANTONIAN
Cooperation mechanism and agreements Alliances enlargement gradual, deliberative and trans-
parent process Possible scenarios of NATO enlargement: minimale; Central-European and Baltic
countries; South-Eastern Europe; baltic; maximal Preparation stage of the candidates
Romania and South-Eastern Europe

Lucian LEU{TEAN
Increase the SEDM contribution to the security and stability in South-Eastern Europe Creation
of the specific diplomatic and military conditions Development and implementation of the coopera-
tion programmes Military training improvement Finalization of MPFSEE putting into force
Italian Armed Forces. New forces for a new century

BG Ph D Giovanni SULLIS
NATO from defence to security Armed Forces reshaping Italian defence model Capacity
packs functions and missions Central elements of the projection pack Characteristics
of the reaction pack Role of the engineering units within the surveillance packs
Professionalisation of the French Armed Forces

MAJ Thierry Le GUILLOU
External missions Military environment and operational mission Active disponibility Commanding
style Authority exercise Relationship with the civilian society Corp spirit Relation between
the army and the nation Professionalisation essential point in the French Armed Forces evolution
Operational logistic of the French Land Forces

MAJ Yves NOVAK
Logistical sustainability Operational logistics objective Force coercion Violence control
Logistical support management Logistical environment Continuity principles Logistical support
fields Operational logistics actors
Considerations on the methodology regarding the preparation and the execution of the au-
thority transfer during crisis situations and war time in South-Eastern Operations Area
BG Constantin ZECA
South-Eastern Operations Area distinct entity for planning and conducting the joint actions Con-
cept of authority transfer Elements of authority transfer Particularities of the preparation
and execution of the authority transfer Authority transfer techniques at peace time, during crisis
situations and war time
New terrorism asymmetric threat

BG Ph D Vasile PAUL
Causes of the Islamic terrorism Terrorism of the year 2001 previsious Study New and inovation
of the 21 century terrorism Aspects of the traditional and future motivation Short review of the
September, 11 terrorist attack
Particularities of the continuity-discontinuity ratio in the military actions conducted in the

war of defence of the country
LTG (ret) Ph D Iulian TOPLICEANU
COL Gheorghe JILAVU
Continuity of the military actions rational, eficient and rigorous Subjective and objective factors
in a continuous confrontation Combat capability of the armed structures Evolution of the loses
during the actions Forms and procedures of the strategic action Political and strategic environ-
ment conditions for military actions conduct
199
Military applications of the tropical medicine Romanian-German cooperation
MAJ Ph D Bogdan C|RCIUMARU
Analysis of the tropical areas pathology German military navy role and missions The necessity
for medical and military formations usage Development types of rational vaccination strategies
and chemoprophylaxis
Modern technologies aplicable in military actions

COL Octavian DUMITRESCU
Using of the electric energy on the combat field Computer technologies data and information
processing; control language; informational war; atack of the informational systems Electroinc
sensors and mechanism
Setting up of the modern military systems

COL Ph D Vasile VARTOLOMEI
MAJ Dorel BEJAN
Military system definition, components Structural characteristics Functional features Actional
principles of the land forces Para-military formations Modalities of recruitment, completion and
mobilization of the Armed Forces
Information protection within the signal systems of the foreign armed forces
LTC Gabriel CONSTANTIN
Information protection one of the main preoccupation of NATO member states Military docu-
ments classification integrated part of the information protection system Security policy of signal
systems and computer networks
NATO and PfP (IX) Member states: Croa]ia, Latvia, Lithuania, Luxembourg, Malta,
Macedonia, Moldova
NATO and PfP realities of the geopolitical and geostrategic area European political and military
solidarity NATO and PfP the truth of the new European and Euroatlantic architecture
Military Romanian Restitutions: Danger that threateus us

MAJ Emanoil LEOVEANU
Active officers chosenelements Military retiree Providing the finance Putting money
away for a rainy day Class of the modest people the spring from which the officers feed
them selves
Easter celebration of joy

COL Priest Florin BUHALEA
Faith testimonies Mass of the light mans destiny and his identity Mass of the word meditation
Mass of the baptism and the world of sin Eucharistic mass spine of the Easter celebration
Versiunea \n limba englez`:

Adriana-Elena COSTACHE
200

Revista-1 2002

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Revista-1 2002

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

G@NDIREA

FONDAT~ |N ANUL 1864 SUB TITLUL

SERIE NOU~  ANUL XIII

FOR}ELE AERIENE AIR FORCE

Puterea aerian` ca instrument politic 9 Air power as political instrument

Conducerea opera]ional` a for]elor 15 Operational management of the Air Forces

Formarea [i perfec]ionarea preg`tirii 26 Pilots training formation and impro-

Principalele competen]e ale For]elor 33 Main responsabilities of the Air Forces

CONDUCERE OPERA}IONAL~ OPERATIONAL CONDUCT

Supravegherea nuclear`, biologic` 60 Nuclear, biological and chemical surveil-

Supravegherea electronic` \n cadrul 62 Electronical surveillance in combat ser-

Conducerea opera]ional` a misiunilor 67 Air police mission operational conduct

Particularit`]i ale elabor`rii [i lu`rii deci- 69 Particularities of the decision  making

Crizele [i r`zboiul \n viitor 73 Crisis and war in the future

ADMITEREA |N NATO ADMISSION IN NATO

Politica de ap`rare 77 Defence policy

Sistemul de planificare, programare, 82 Forces, activities and resources Plan-

Procesul de extindere al NATO  context 86 NATO enlargement 2002  context

Profesionalizarea armatei franceze 102 Professionalisation of the French Armed

OPINII  ARGUMENTE OPINIONS  ARGUMENTS

Considera]ii privind metodologia pre- 114 Considerations on the methodology

Noul terorism  amenin]area asimetric` 123 New terrorism  asymmetric threat

Particularit`]i ale raportului conti- 129 Particularities of the continuity  discon-

Tehnologii moderne cu aplicabilitate 134 Modern technologies aplicable in mili-

Protec]ia informa]iilor \n sistemele 148 Information protection within the signal

FUNDAMENTE NA}IONALE NATIONAL FUNDAMENTS

Rom#nia Militar`  Restituiri: Pericolul 166 Military Romanian  Restitutions: Dan-

Pa[tele  s`rb`toarea bucuriei 169 Easter  celebration of joy

DIALOGURI GMR GMR DIALOGUES

180 MILITARY PUBLICISTIC UNIVERSE

EVENIMENTE EDITORIALE 184 EDITORIAL EVENTS

Locotenent-colonel Costinel PETRACHE

R`zboiul este prea important

Coordonarea strâns` [i sincronizarea ac]iunilor sunt elemente esen]iale pentru

ASPECTE PRIVIND PROBLEMA AERIAN|

Transform`rile avia]iei militare

* Tratatul de pace cu puterile aliate [i asociate de la Paris  1947; Tratatul de neproliferare

Selec\ia, formarea =i preg[tirea pilo\ilor

Perfec\ionarea preg[tirii pilo\ilor

Controlul asupra spa]iului aerian

Realizarea superiorit`]ii în domeniul informa]iilor

Atacul cu efecte strategice

Întrebuin]area for]elor armate

Aeronavele militare, dup` ce se vor perfec]iona, se vor dovedi

CARACTERISTICILE PUTERII AERIENE

Ritmul opera]iilor/loviturilor aeriene

PUTEREA AERIAN| LA PACE

Recunoa[terea, supravegherea [i culegerea de date

Descurajarea atacurilor aeriene poten]iale

Descurajarea traficului aerian clandestin

PUTEREA AERIAN| CA FACTOR DE :NT|RIRE

PUTEREA AERIAN| :N CAZUL DEZASTRELOR

IMPACTUL PUTERII AERIENE ASUPRA P|CII

Caracteristici ale modului de ac]iune

Principii de \ntrebuin]are [i misiuni

De asemenea, COCMIL centralizeaz` [i stocheaz` informa]ii referitoare la orga-

La nivel opera]ional, managementul informa]ional reprezint` un ansamblu complex

Singura garan]ie pe care se bazeaz` principiile militare

PARTICULARIT|}I ALE ELABOR|RII

Un model Un astfel de model porne[te de la patru

Managementul centralizat Managementul riscului are diferite

SISTEMUL DE PLANIFICARE, PROGRAMARE, BUGETARE

Sistemul de planificare, programare, bugetare [i evaluare

Programe pentru constituirea, modernizarea,

SERIE NOU~ ANUL XIII

Particularit`]i ale elabor`rii [i lu`rii deci- 69 Particularities of the decision making

Procesul de extindere al NATO context 86 NATO enlargement 2002 context

OPINII ARGUMENTE OPINIONS ARGUMENTS

Noul terorism amenin]area asimetric` 123 New terrorism asymmetric threat

Particularit`]i ale raportului conti- 129 Particularities of the continuity discon-

Rom#nia Militar` Restituiri: Pericolul 166 Military Romanian Restitutions: Dan-

Pa[tele s`rb`toarea bucuriei 169 Easter celebration of joy

R`zboiul este prea important

* Tratatul de pace cu puterile aliate [i asociate de la Paris 1947; Tratatul de neproliferare

Aeronavele militare, dup` ce se vor perfec]iona, se vor dovedi

Singura garan]ie pe care se bazeaz` principiile militare

Sfâr[itul r`zboiului rece a oferit oportunitatea de a con-

◆ Stadiul de preg`tire al candida]ilor scurt` evaluare

PA{TELE S~RB~TOAREA BUCURIEI

Nu intr\m `n NATO

|ntr-adev`r, cred c` am mai abordat acest subiect [i pe parcursul altor \ntreb`ri,

Nu trebuie s` punem imediat \n conexiune evenimentele din 11 septembrie cu l`rgirea

Am afirmat chiar oficial [i eu, [i colegul meu de la Ministerul de Externe, \n pre-

S` existe un optimism ra]ional [i speran]`, pentru c` admiterea \n NATO, dincolo

Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor