Cercedtori premiayi ew remiul Nobel pentr con- tributt la descoperiea co- dla genetic,sinezet aci- ailor nucleic sa structurit ribozomilor: S. Ochoa - 1959; A, Kornberg - 1959; MAW. Miremberg 1968; HG. Khorana - 1968; Palade - 1974, “stanfe organice complexe alttute tn principal din aminoacizi asezafi intr-o anumiti ondine (succesiune) in motecula aceasta conferindspecifctte molecule, Cu alte cnvine, in ‘proteind ordinea agezirii aa, este diferité Intre succesiunea aminow. ‘cizilor din molecula proteica si succesiunea nucleotidelor din ADN. cexistd o legituré. ADN-ul contine informatia genetici, care determing sccesinnea a.a. din proteine, inu-o forma codificata. Descoperirea acestui cod genetic (vezi tabel) este una din marile realiziri ale stintei secolului XX. Unitatea de codificare a informatiei genetice a fost ‘umiti codon si eprezntéo gropare de tei nucleotide din molectla ‘de ADN capabilé si determine includerea unui anumit a.a. in mole- ‘ula protic. Sau descoperit 64 de ase de codoni,dinte cae 61 codificd, la toate organismele vii, informatia genetica. Cod AD Tancip a ARN ‘CGA CGG CaT CGC GCU GCC GCA GCG GCAGcT GCC TeT Gee Tce | Cau CGACGG AGA CGC AGG TTATTG ‘AAU AAC. CTA CTS GAU GAC ACA ACG uaU Uc Grrr CAA CAG. crrere GAA GAG CCA CoG cer cece ecu G6C Goa Gea GTAGTG CAU CAC. TAA TAG AUU AUC AAT AACGAAGAGGaTGAC | UUA UG cuU cuc CUA‘ CUG. rrrrre AAA AAG TAC AUG AAA uuu GGA GGG Get coc ccw ccc cca cog AGAAGG AGT AGC TCATCG | UCU UCC UCA UcG AGU AGC ATA ATG. VAU UAC TGA TGG ToT TGC ‘ACU ACC ACA ACG ace vac CAACAG CAT CAC GUU GuC GUA GUG regnurle si a Pini Lip exten are lacie aealnpacke ear gisinteza protenelo specifice poate fi teprezentaté prin relatia: ZADN 2 ARN proteins ccunede Informatia genetic inseris&codificat int-o anumité sucesiune ‘codon in molecula de ADN este reprodus identi in procesnl de replicaje fn toate cefulele care reli prin diviziume din zigotal tet peted ee copa din ADN in molecule de ARN, proces numit ranscrptie si consierat ca prima etapa sintezei pro- te fee ip siti i ARN WARN cs ji. proteice. Informatia copiati intr-o annmitsuecesiune La Sth gti a transformatiintr-o anumitd suecesiune de aa. pe baza codului gene- tic, Procesl de decodificae a informatiei cuprinse in ARN-m se rnumestetranslare i asigurlasamblarea a, adus de ARN-t conform ‘nformatieiiifale m polipeptde si apoi in proteinespecifice (Hg. 1). Procesele se desfisoard cu ajutorul unor enzime specific, in primal ‘ind la nivel ribozomilor (ig. 2), dar si fn alte orgaite celular (loroplast, mitocondri). cayitolul 2 Protinle sant cele mal Inporante substan ale oro: telr vik determin fo. ‘tipul. Ele pot fi structurale (ex. cologea) su fincionale(he- ‘mole, nine) Brimcle an roll de a catia rece chine cose TPecare race ete cata de 0 encimit specific. Absent tel enine determin ier ea sa ln de rojo iment ‘Blossom eine ma ste contin ch dori ot ‘iste de eae, ens ele dec nici de necsae ele oe organi.cagitolal 2 ‘act bacterile se divid la interval de 20 de minute, cite celule ar Iva nastere dint singura cella bacte- ‘and in 24 de or. Ajunsl la maturifate 0 celulé se divide, dint-o celuld mand se | formeaza doul ceil ice ate la andul lox se vor divide, Acest pro. es duce la soorirea numarului de celle, deci la cresterea dimensiv- ‘lor corp Diviziunea este determinati de cresterea in volum si dimensiuni a celui, ezultate fn rma procesului de asimilaie, Prin divizinea cellar se realizeazeresterea si dezvoltarea orga. rismelot, formarea organelor, inlocuirea celulelor moarte, reficerea {esuturlordistrus, formarea celulelorreproducstoare. Clasificare ‘Se deosebesc dou tipuri principale de dviziune celular: divziunea ict sau amitoza si diviziunea indirect sau caiochineticd, Diviiunea direct se realizeaci fri formareafusului de divriune, Diviziunea indirect presupune obligatociu formarea unui fus de divi iune cu ajutorul céruia se face repartizarea cromozomilor in celulele fice, Diviciunea indirect (caiochinetic8) poate fi de dou felur: mito, care se realizeazd in celulele somatice si meiozi, care duce la formarea celulelor reproducitoare, Diviziunea directa (amitoza), relat rari, este intlniti la ceulele procariote, dar se realizeazi si la unele celule eucarite (leucncite, celle. tumorale, celule in curs de regenerate etc.). Mult celulelor se face direct, fri formarea unui fus de diviziune, ‘modalitti: ~ prin strangulare (gituire) la mijlocu celulei mam, unmati ‘de invaginarea membrane celuare, géturea nucleului si apoi de sepa- area celor doud celule fice (ig. 1); + prin formarea unui perete despiitor transversal pomind din ‘membrana celular, care separd in final cele doui celule fice apzoxi- mativ egale, Diviziunea directi presupune si replicaia ADN gi repariiaechili- brati a acestua in celulele fice. iin Fig. 1 Amitoza tx ‘ceri CClulele car ia nase prin mitozl vor avea numarl de cromo- pomi egal ca cel al celulei-mama: 2 aa ae a an Om 20 a, pa a ana mitt ext un pes comin, a, ps af ma sae cs tpn pa fae: prota, meas, ai ee ste interfaza. ite dukisn suse se mime tere fn tuefct nace ar aspet ecu, Aca are oe dobar ca ; Me ADN, pos cel nse cia etic Akh pete cel fie Comoro fat iio «gurl cromatid devin bicromatidici,Filamentele de eromatind incep in, / “a toa arf (ig 2A) ini romozoi sien condena, © dezogaizees mera make ‘rex fomeaa sl de dvzune tlle Nene lnaanoar Comoro Domai Se eps spe ru tol eal. a “Metafaza. In metafai cromozomii sunt spiraliza ls maxi sale vee one. Comoros Bona. a Frnctnamer Je ile edie, se spn np foi place mts ‘oi cal nlc erunozo se snd Toga, fenonen nit bore. capitolul 2 DIVIZIUNEA INDIRECTA Fig 1 Divisunea mito: ine prof, plied metic, 4 anata, elf {eof izeacest mod, informatia geneticd codificatl fn ADN-ul celulei- ‘ami se transmit identc Ia celulee-fce, Prin divizimme mitoied se asigua creterea si dea plstrnd nealtetinformaja genetic in toate cclalce somatice ale ‘rganismelor. Acelasi tip de diviziune asigura fnlocuirea celulelor ,uzate”, {mbatrinite. Tot prin diviziune mitotic se realizeaz’ procesele de ‘eparafe celulari gi de formare a calusului in cazul unor accidente (ruptuialetulpait sau ramurilor la plate, fracturiosoase a verte- ‘rate etc), Pentru mai buna infelegere a moduli in care se desfigoar divi- imnea mitotic se pot efeetua cu succes obsevaii cu microscopal ‘solar, fn carl unor Inert de lborator. fee ey wlbi de ceapa (Alium cepa). oer ca 5 canin se inode in inde es, Pest radel pane soli de cemin ‘acetic pentru colorarea cromozomilor, In solujia de. colorant diovapedtun de HCl nomal peniru a favoriza desprinderea ‘or Cin tir sa bch oe or aml a ispunerea celoelorini-un singur suat (et oo amiarea prepeania Ca OE 10K eid co inivne, apoi 40X se - Iulee in diviziune, apoi cu obietival ‘iui existent a campol microscopic poi se desencanh ‘Pena identfcarea si comparares fzelordiviziunii mitotice _cipinhl2 STUDIUL MICROSCOPIC AL DIVIZIUNII MITOTICE LA PLANTEDIVIZIUNEA NEIOTICA sau REDUCTIONALA, MEIOZA @ @® GS) etapa eovational. 1. Etapa reductionala Pron In profaca etaeireducionaleadiviziui meiotice aa loo ‘serie de procese de maxima important: ~ cromozomii bicromatidici omologi(unul mater alt patern) se alituré fn perechi,formatiuni numite bivalene; ~ {tre cromatidele cromozomilor omologi, care formenz bi ‘alent, pote avea loc schimb de informatie genetic, proces cae va fi studiat aminunt la capitol de genetica: ~ cromozomiiincep si se spralizeze devenind vzibili la micro- ‘xopul optic; ~ fncepe formarea fusului de dviziune; ~ dispare membrana nuclearé i nucleoli Metafaza 1. In metafaza eapeireductonale,cromeeomil sunt spi- ‘liza la-maximum. Ei se dispun in placa metafazic, sub forma de bivalent, fixai pe fusu de diviziune prin centromer. ‘romozomii sunt monocromatiic). Numieul acestora este redus la Jjumitate fat de cei a cetule-mama, “clivaci r Telofaca I. Aceast faz incheie procesul diviziunii meiotice. Are ‘oc despiralizarea cromozomilo ifn final restructurarea nuceilo. fn fiecare nucleu vor fi cromozomi monocromatidiciredusi numeric la jumitate, ‘Schematic, meioza poate fireprezentati in modal urmitor: as, Diviziunea meioticd mu se incheie direct cu formarea gametilor. Pentru diferenterea gametilor mai sunt necesare o serie de diviziuni celular de tip mitotic, care nu modificd numral de cromozomi (0). ‘Meioza, prin reducerea numérutui de cromozomi caracteristic specie Ia jumitate in gameti, creeazd posibilitateaintregirii numi- ruluiacestora prin fecundatie, Astel, mumarul de cromozomi carac- teristic specie’ imine neschimbat de-alungul generator. Cietul de dezvoitare al organismelor. fn decursal vie, ‘organismele trec prin doud faze care alterneazi obligatoriu: 1. hapafca (a celule ea eromozomi) nuit i genera se- ‘xuatd sau gametofitul, generatie producitoare de gameti; 2. diplofaza (cu celule cu 2n cromozomi), numiti generatia ase- ‘ati sau spoof, generaje poducitoare de spor. Laplante rman evoltaacestra pre formel superoae pe. natoitel, ae lo o reducer evident a gumetoft (a) yo crete a dimensiunilor, duratei in timp si importanjei spermatofitului (2n). La animale, ccl de dezvoare se caracterizea in general prin ‘sducerea haploaze(n),reprezetath mama de game, pe cid diplo- faza (2n), reprezentati de zigol, embrion si organismul adult, este dovninnt.Fig. 2 Imagini mirfotgntice ale ioe: pl metafaichetafira (C lofaa I fri eps redocjosale, D- maiza Esti tle! Ta > para celuleo-fice ‘ore, Se tree apo in alcool absolut (30 min) si apot in alcool de 70” CColorarea se face eu carmin-acetic. Se pune pe o lam staring ‘nto picituri de carmin-acetc. Se separd cu pensa cele doul antere, care apoi se secfioneat transversal ca un ac spatula. Se apast pe anterele sectonate,eliberindu-se astfel celulele-mamé ale grinncio- rilor de poten din saci potinici, care apoi se indeprteaza. Se aplic 0 Jamel peste material si se inclzete uso la lampa de spit. Se inde- pirteazi excesul de colorant cu hte de fit, apisindu-se uso pea tru a realiza 0 mai bund etalare a celuelor. CObservarea la microsep se face imediat sau dupa cAtva timp, pen- ‘nu intensificarea colori Pentru a evita evaporarea solutei se pot parafina marginife lamele, ‘Observaie: fn cazal colori insuficiente a cromozomilor,obser- vvarea la mjcroscop este dificil. Se poate aplica atunci o metodii mo- dificat, in care: se mireste timpul de fixare la 2-3 sfptimini, fnlocueste fixatorul (alcool-acid acetic glacial 3:1) cu o solute carmin-acetic i se floseste pentru colorarea pe lami toto solute carmin-acetcd diluaté in acid acetic 45% (1:4 pit). VIRUSURILE, structun acelulae, care ma ‘©; lalare, care mu indeplinese toate condiile vu, mu sunt cuprinse in aces sine