POVESTEA LICHENILOR Lichenii naturali pe care noi i folosim provin din zona cercului polar, acolo unde este habitatul lor , mai exact in nordul Scandinaviei. Lichenii cresc in mod natural, acoperind vegetatia din paduri, acestia deservind de altfel si ca sursa principata de hrana pentru reni Ce sunt lichenii? in natura, lichenii sunt organisme din regnul Funghi si sunt compusi dintr-o cluperca si o alga. Sunt extrem de rezistenti si se pot dezvolta chiar si in conditii aspre, temperaturi foarte scazute si in medii foarte diferite: pe Sol, pe scoarta copacilor, pe stanci, pe muschi sau pe lemn aflat in putrezire.In schimb, licheni de interior precum Evergreen, sunt licheni adevarati,stabilzati, Acest lucru presupune recoltarea lichenilor complet dezvoltati, apoi plasarea tulpinilor in containere cu solutie speciala pe baza de glicerina si alte ‘componente naturale, Solutia este absorbita pana la reducerea completa a sevei, iar procesul de rehidratare este finalizat in cateva zile. Lichenii absorb cu usurinta, impreuna cu solutia de conservare si colorantialimentari, ‘ceea determina disponibiitatea lor int-o gama variata de cculori.Lichenii sunt un grup aparte de organisme, rezultate numa convieCluiri permanente dintre o ciuperca [lio alga verde sau o alga albastra. Au nutriLlie saprofita. Corpul vegetativ rezultat este total diferit morfologic, structural [li fiziologic faL18 de cei doi parteneri care participa la simbioza Intretinerea lichenilor Lichenii nu necesita lumina naturala directa, udare seu ‘under si sunt rezistent la schimbari de temporatura si insecte. Trebui fer insa de temperatuiridicate sau de lumina lampilor cu halogen, factor care pot duce la Uscarea prematura a plantelor.Licheni sunt un produs nafural, care nu emana cioxd de carbon sau substante toxice sicare nu contin alergeni sau substanteirtante Sunt un bun indicator sl umiitati unui spatu, Desi sunt conservati, absorb umiditatea din aer si devin riz! si casanti cand umiitatea dn incapere scade sub 40%. Totus, acesia isi recapata slastictatea odata cu restabilirea uriitatiOdata cu dobandirea notorietati, tot mai multi designeri si athitecti au inceput sa integreze lichenii in amenajari interioare, pereti decorativi, obiecte de mobilier sau corpuri de iluminat. ‘tat in locuinte, dar si in spatii comerciale, lichenii reprezinta 0 optiune pentru un spatiu verde usor de intretinut si cu 0 valoare decorativa deosebita. in plus, acestia imbunatatesc calitatea aerului si ajuta la reducerea problemelor respiratori, efect observat mai ales in spatille de birouri, De asemenea, ajuta la scaderea nivelului de stres si oboseala Montarea lichenilor Deoarece sunt stabilizati, lichen nu necesita sol stauo Pot fl aplicat atat reutate redusa, deci Botficu usurnta brinlipke cu adecy amplasatl atat pe specific, i ‘surubur sau capse. (Oakametoda de ‘comercializare este ea organismolor Vegetal n reciente ‘lat, col mal frecventin pungi, care necestalipirea bucata ubueata pe suport. ‘cuadezv specific suportRegnul Fungi formeaza al treilea mare regn al organismelor eucariote alaturi de Regnul Animalia Cli Regnul Plantae cu aproximativ 100.000 de specii cunoscute. Sunt sedentare, ca Li plantele la care au fost incluse de mult timp, dar nu pot practica fotosinteza. Prin urmare, ele trebuie 84 se hrneasca ca animalele prin asimilarea substanClelor organice (heterotrofie), pe care insa le absorb din mediu intr-o forma dizolvata. Conform cunoaLterii actuale, ciupercile sunt mai strans legate de animale decat de plante. Regnul include, mai presus de toate, organisme multicelulare din increngatura Basidiomycota, dar Oli organisme unicelulare, cum ar fi drojdia precum forme sincitice cu mulCi nuclei celulari, dar fara o subdivi celular. O denumiere alternativa este Mycota.Leave) OI-9 Sree Re em ee ot cece a eee ee mult de un miliard de ani in urma. O descoperire intr-o ardezie veche de 850 de milioane de ani in Canada este Tee ee Rk Meet ee ee nae ce Ree OR ee en Ree ey Re ene ee eer Re ieee ieee eri Nef ea es eae eee eee Cer ee ge cme RM ek era eee See ode a eo oe eee en Se ee Cae ee ek ae UT a cee gasesc ciuperci care au atacat termite Di nematode, fiind inchise de raClina impreuna cu gazdele lor. Se ee eC aR ime ean ee mie iter a apar in timpul reproducerii ale speciilor din inerengatura Chytridiomycota. Probabil c& ciupercile au parasit eee sete geet eee tn ae n Ce eee or ektieen nee ny eae Cle R ee uae re Ree ero Weel Beard) Ce eee ie ect en ene ots Cert aorta ea Ree eC aE err Ree eeSistematica Di ontogeneza Tn Regnul Fungi sunt cunoscute aproximativ 100.000 de speci. Conform ‘estimarilor actuale (2017), exista insa intre 2,2 13,8 milicane din ele. Clasa I: Phycomycota Clasa Il: Eumycota ‘Subclasa 1: Ascomycota ‘SecLJia a; Protoascomycetes sin, Saccharomycetales SecClia b: Euascomycetes (Plectascales, Pseudosphaeriales, Sphaeriales, Pezizales) ‘Subclasa 1: Basidiomycota ‘SecLJia a: Holobasidiomycetes ‘SecLJia b: Phragmobasidiomycetes sin. Heterobasidiomycetes (Uredinales, Ustilaginales)Ontogeneza Cee cl ee Leet ee Ty ee Corpul lor fructfer consté in mare masur& din celule ramificate in forma de furtun, care conLlin ee cL Cc en eae ee at a preponderent din chitina, numsi rar din cslulozs. Suma hifelor este denumité miceliu, Unele Corganisme unicelulare din increngatura Phycomycota, in special ale Ascomycota, nu formeaza Cou A i ee er ey peers tate Meret alte estat etre ( alta parte practic o forma de simbioza intre ele Li plante in care o ciuperca intra in contact cu sistemul rédacinilor fine unei plante, numita micoriza. Aici exit soiri cu hife septate transversal Ce eee a ee eo privit drept o singura celula muit-nucleara (sinciLlu). De asemenea, formele septate ale ee ee ee ee ey See ee er eee eee oe te eer plistreaz un nucleu celular central de marime variabilé din cauza oprti premature a sintezei eee ur eee ae en eet eae tert d ee eee ee ae ed Basiomicetele exista o clasficare in celule veritabile, comparabile cu cele ale plantelor Seat eke ea ener Ta a penta weer ite neroINMULTIRE Reproducere asexuata Tncoc Cupercior rereducoee asorus (vgeltv) sl foarte reve mul itea ru ae foc pin fomerea de clle sowlale, prin formarea de agamete (spri care formeaza un nou organism fd fwziune cu oa cella) care la unele ‘speci ipsese cher Li ele. Ae t Bure sunt numiCli Fung] imperect, Ext dlfete tpun de sper, de exempl Artrospotl (oid): eunt cauza( de epargerea hifelorn celule individuale, ‘Ascospori: sunt recipiente sub forma de sac alungi, in care are loc meloza clupercilor Lil In care se formeaz’ ascospori haploii, care la randul lor reprezinté o forma de raspéncire la uneletipuri de ciuperci, Sporula(lie este adesea necesaré pentru a genera rapid urmal li, de exemplu pentru a depati pericade de foame. Blastospori: se formeaza ca protuberant-le la varfurlehifelor aun alte pozilli li se meturizeazs de la baz. Se separa far’ formarea de septe. Daca biastospori se formeaza pe axe minore, ele se numesc simpodiospori Clamidosperi: mobil, cu pere(ligroeolani, se dezvoltaintercalare (restrieLlionate la anumite zone) eau prin umfarea Ccapeielor de hifa,aiat In interiorul hifelor, ct Cli prin aCle-numita germinaClie, Ciuperci terestre Ci acvatice le pot dezvolta sub ‘condi li nefavorabie de tal Conidiospor prin constriclie la varful anumitor hfe fungide, se forneaza alla-numitele conidiofore, din care se elibereazs Literior conidiospori. Sunt exospor. Porospori: cu pereLli groLli sunt formal inivdual sau In verticie prin pori In peretele celular al hifei purtétoare de spori li pot fide asemenea formate ca lanCluri care cresc dela baza pind la vart. ‘Sporanglospori: se formeaza endogen In hte deosebite, aa ziLIlor sporangi la Phycomycota), recipiente de fructe ‘asemandtoare unui siculeL, in interorul cirora ee dezvolts sporangloeporl Zoosporl se gasesc numa la clupercle acvatice, find sporiflagelal care se dezvolta endogen in zoosporangiREPRODUCERE SEXUATA Principiul reproducerii sexuate care nu produce urmaLiidentic, spre deosebire de reproducerea asexuata, este formarea de spori (meiospor) compu genetic (plasmogamie), fuziunea nucleara (ceriogamie) [i diviziunea celular (meiozs). Ciupercile pot forma conidi cu spori sexvali, Ele sunt de obicei haploide, deci au doar un singur set simplu de cromozomi in nucleele lor celulare Li trec doar print-o faza diploida ecurté cu dou setuti de eromozomi in timpul reproduceri ‘sexuale. Doi spor se imbina complet (inclusiv cariogamie, plasmogamie) Cli formeaza o noua celula diploida. Inte ele exist o faz cu doua nucle in Ciupercile Basidiomycota li majoritatea ciupercilor Ascomycota care nu este cuncseuta pentru ate viel luitoare. In aceasta faz, fecare celula conLline dei nuclei haploizi de origine .parentala’ diferta. Aceste procese sunt posible de ‘asemenea alternativ, astfelIncat ciupercle pot trece intre organisme haploide diploide, precum Cliintre o reproducere sexuata li asexuata. Decursul proceseler ssexuale difera tare Tn difertele departamente sistematice ale ciupercior. Astfel de soiuri poarts numele de Fungi perfect. Fungi al increngaturilor Mucoromycota Cli Zoopagomycota nu formeazé corpuri fructfere, ci exist doar ca micelii mult-nucleare. La ei, hifele Invecinate emit prelungiri, numite gametangii, care se combina in forma unui jug. Punctul de contact se umfla apoi, pereC li celulari care se separa se dizolva Lii produsul de fuziune. mult-nucleara este izolat de cele doua gametangii prin PartiLil, Faza diploida se realizeaza prin fuziunea rucleelor celulare in perechi