REVISTA TEOLOGICA orlodoxe, despre revela{iunea naturalé si supranaturalé, revelafiunea Si ratiunea, sf. Scriptura si sf. Tradifiane, cu lémurirea nofianilor Gespre dogma si dogmatic’ (p. 512). Apot partea Il. Doctrina despre Dumnezeu in sine, Unul in finfé si intreit in persoane (p. 377). Parte iil, Damnezeu in raport cu lumea: cosmologia, antropologia si pro~ yidenfa divin’ (p. 648), — cu adausul: Ce si cetim in teologie? Jn care avem un catalog al literaturit apologetice, cu 1820 numere, din limbile: rus, german, francez si englezé, apéruf® intre anit 248—1906. — Restul doctrinel crestine va arma in volumul al doilea ee va apare in vara acestui an. Paralel cu expunerea dogmatic’, fScuti destul de, succint, se face si cea apologetics, dar amplu, cu ragaz si cu desdvargité pri- cepere. Aceasta se pare ci e laturea cea mai insemnati, cea mai folositoare si mai atrégatoore din toaff lucrarea, fiind o continua plimbare intre revelafie. si istorie, intre stiinf&. sf filosofie, intre viafé, Biblie si nafurd. Nu inlalnim o expunere rece si didacticl, cf una vie, calda, pling de arta gi de sim{ religios. Mai ales sim} religios. Desi cefim 0 carte care in privinfa cuprirsului este cunoscuté de mal nainte, fiind vorba de doctrina cresting, totust lectura ei are far- mecul si atractia unei c&rfi originale. Soliditatea argumenférilor st bogatia analogiilor nu sunt cu nimic mai prejos de pulerea descrip- tiva a auforului, far haina fipSrituril in care s’a imbracat cartea, este mai presus de orice lauda. ‘Na mai pufin merit si-au dobandit traducdtorit el, cari trecdnd peste ostenelele unet munci indelungate, ne-au dat o traducere care nae diminuat cu nimic frumusefea si farmecul originalului. Evident, 0 lucrare ca Inodfatura creslind trebue si alibi in li- teratura si viata Bisericii noastre un rol inviordtor. Lancezeala si riceala care a cuprins pe prea mulfi din fili ei in cunoasierea sf propviduirea dogmaticei crestine, are ocazia sé disparé, si si ce- Geze spiritulul vit. gl inarmal cu toaf® puterea argumentafillor biblice, Istorice, naturale si rafionale, pe care ne-o imbie cu prisosin{é. contra unui pref destul de modest, in traducerea romaneasci a di- lor profesori S. Bejan si A. S. Tomescu dela Facultatea teologic& din Chigindu, invatatal protoiereu Pavel Svetloy, fost profesor le Universitatea’ imperial& sf. Vladimir din Chiev. ¢ Prot. Sergi Bulgakov: DOGMA EUHARISTICA trad. de Pr. Poraschio Angheloscu. Ea. Pevel Sar Bucuresti, 1936, pag. XIV-+98, 0 Lei. ‘Deodaté cu substanfialul articol al périnielui D. Sténiloae pu- blicat in numérul de sf, Pasti ol Telegrafulai Romén din Sibiu, prin care ne face cunoscuti gandirea protofereului S. Bulgakov asupra misterului Dumnezeestii Euharistii, parintele Par. Anghelescu, apre- Ciatul colaborator al revistei Biserica Ortodoxi Romané, ne-o pre- zinfa intr’o frumoasé traducere din limba rusé. Dogma Euharisticd este precedaté de o prefafa in care tra- -ducétorul enticipa cdteva prefioase limuririeritice asupra sublectulut 5 217in general si asupra nofiunilor intrebuinfate in limba noastré liturgic® entra a exprima teina sfintel Cuminecéturi, Profund si subiil apoi, par. Bulgakov isi desfiguré studiul ‘asupra sfintei Euharistii. Nu incape nici o indoialé c& painea si vinub prin prefacere devin trupul si séngele Méntuitorulul, Dar care {rup si care singe? Biserica romano-catolic& la sinodul tridentin, pe baza teologiel tomiste, a decretat dogma transsubstanfierii, acceptaté fra disculie de mulfi si dintre teologii ortodocsi. Pe ‘temeiul acestei dogme, in panea si vinol transsubstanfiat este trupul si sAngele fizic al Ménfuitorulut, Credinfa aceaste a dus la maicrialismal euharistic, care nu se justified nici prin textele sfintei Scripturi, nici prin mér— turille tradifiel patristice ale Bisericii ecumenice. La fel, neindrep- {fil& se_prezinf& $i teoria protestant despre impanatiune. Am&ndoud concepfiile, situéndu-se pe_un plan materiel, ov infeles si talmacit gresit misterul evharistic. Deoerece prefacerea sfintelor Daruri nu este o luerare fizic&, ci una metafizicé, O meterie nu se poale pre- face in alii materie. In taina sfintel Cuminecdturi nu ne aflim in lumee fizicului, ci in lumea misterului sia spiritului, In chipul panii si al vinuloi nu trebue sa c&utim pe Hristos dinainte de inviere, ci trupul Lui transfigurat sau preamérit de dupa inviere. Problema franspunerii panii si al vinului in trupul si s8ngele lui Isus nu este © problema cosmologies, cum a infeles-o teologia caiolicé, pe baza filosofiei aristotelico-tomiste (cu accidenfele si substonfele ei) $i protestanfii, ci una hristologicd, cum au infeles-o sfinfii Parinfi. ai Bisericfi pe temeful textelor biblice. Isus Hristos dupa inviere a do- bandit un trup spiritual, transfigurat, care poate lua si aparenfe sau forme vizute si pipdite. El cu toate c& se araté ucenicilor dupa in- viere, acum na mai aparfine trupului pamantese, ei frupului duhov- ieese. Acesta este trupul si sdngele euharistic. Cu acest trup ne imprtasim noi cu adevérat in forma sau sub chipul panii si el vi- nulut, cari elemente naturale fiind, nu sunt si nu pot fi transsub- stanfiate in alté materie, ci pistrandu-si aspectul lor cosmic sunt ftranspuse in trupul si sngele Mantuitorului, adic& sunt tndumnezeite.. Printele P. Anghelescu a facut bun lucru cénd a tradus acesi studiu_menit a ne deschide ochii, pentru a nu c&dea in abuzurile moterialismului euharistic in cere au cBzut bisericile epusulul, * Pr. Dr, Nicolae Terchild: IDE! DE FILOSOFIE RELIGIOASA LA VLADIMIR SOLOVIEEF. Tip. Athidiecezané, Sibiu 1956, pag. 95, 50 lei Desi in prezent Rusia nu existé ca stat nafionai-crestin, totusi jeile nafional-crestine ale génditorilor 1usi cutreera intreg rotogolul p&méntului. Se pare c& revolujia comunisté, in diemetrala opozifie cu planurile sale, a reugit si deslanfuie revolufia spiritului pravos- laynie, aga inc&t lumea intreag’, dar mai ales Apusul crestin din ce in ce este tot mai imbibat de ideile si credinfele Ras@ritului ortodox. In Romania, desi stat vecin cu Rusia, cugelarea filosoficl si 218