Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Bazele Psihodiagnosticului, Carolina Platon

    Uploaded by

    Ludmila Bodiu
    11 views28 pages

    Original Title

    Bazele psihodiagnosticului, Carolina Platon

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    11 views28 pages

    Bazele Psihodiagnosticului, Carolina Platon

    Uploaded by

    Ludmila Bodiu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 28
    Universitatea de Stat din Moldova CAROLINA PLATON BAZELE PSIHODIAGNOSTICULUL inau, 2010 CUPRINS CAPITOLUL I. PROBLEME GENERALE ALE PSIHODIAGNOSTICULUL. 1.1. Obiectul de studiu al psihodiagnosticului... 1.2. Domeniile de aplicare a psihodiagnosticului, Izvoarele psihodiagnosticuli sa Metode de psihodiagnostic.. 1.4.1, Metode cu grad scdzut de formalizare. 1.42. Metode cu grad fnalt de formalizare... 15. Aspecte etico-sociale ale psihodiagnosticului CAPITOLUL I, FSTHODIAGNOZA INTELIGENTE! 2.1, Notiuni generale. 2.2. Teste de tip Binet-Simon., 2.3. Teste omogene..... 2.4, Baterii compozite 2.5. Teste pentru populaii specifice.. 2.6, Testarea diferentelor interculturale, 2.1. Teste de aplicare colectiv CAPITOLUL IIL. PSIHODIAGNOZA APTITUDINILOR.. 3.1. Teste de aptitudini generale, 3.2, Teste de aptitudini speciale. CAPITOLIIL IV. PSTHODIAGNOZA REUSITE! SCOLARE, 4,1, Notiuni generale..cnnnesro 42. Teste pedagogice. 43, Teste intermediare.... CAPITOLUL V. PSIHODIAGNOZA PERSONALITATI. 5.1. Nofiuni generale 5.2. Chestionare de personalita 53. Scale de interese, valor, atiudini 5.4. Teste obiective de personalitat. 5.5. Teste situationale CAPITOLUL VI. TEHNICA PROIECTIVA.. 6.1. Notiuni generale. 6.2. Teste asociative. 63. Teste constructive. 6.4. Teste de completare 65. Teste de alegere.. 6.6. Teste expresive BIBLIOGRAFIE. CAPITOLUL I. PROBLEME GENERALE ALE PSIHODIAGNOSTICULUI 1.1. Obiectul de studiu al psihodiagnosticului {In psihologie, termemal psihodiagnostic (grec. psyche — .suflet” si diagnosticos — ,apt de a recunoaste”) are o dubla semnificafe: de disciplin& teoretic side sferd a activitatit practice. Ca domeniu teoretic, psihodiagnosticul studiazi legitatile elaboririi metodelor de recunoastere, depistare $i msurare a patticularitiilor psihotogice ale persoanei. In competenta psihodiagnosticului se inscri construirea probelor, definirea cerinfelor vizavi de acestea, elaborarea regulilor de desfigurare a examenul psihodiagnostic, determinarea modalitiilor de prelucrare si interpretare 2 rezultatelor, definirea valorii si limitelor diverselor probe. Or, psihodiagnosticul are menires de a asigura, prin intermediul anumitor metode, ‘acumularea informatiei despre particulartatile psihicului uman, Actualmente, psihodiagnosticul, ca domeniu al stiinfi, si-a formulat trei abordri fundamentale, care cuprind, practic, toata multitudinea probelor existent. 1, Abordarea obiectiva ~ diagnosticul se realizeazii pe baza succesului (rezultativitti) realizrii activitti Abordarea obiectiva a dus la elaborarea a doua tipuri de teste traditional contrapuse: teste de inteligenta gi teste de personalitate, Primul tip de teste este orientat spre determinarea nivelului de dezvoltare intelectuela a personalititit gi este reprezentat de testele de inteligent®, de aptitudini si de cunostinje, al doilea vizeaza miisuratea particuleritatilor ei nonintelectuale si pot fi divizate, la rindul lor, tn teste actionale si teste situationale. 2, Abordarea subjectivd— diagnosticul se realizeazA pe baza informatici despre sine, comunicate de subiect, 2 autodescrierii partcularitiilor sale si a comportamentului séu in diverse situatii. Abordarea subiectiva este reprezentati de numeroase chestionare. 43, Abordarea projectiva — diagnosticul se realizeazi pe baza analizei interactiuni cu stimuli externi neuti, care, fh virtutea ambiguitayii lor, devin obiect al proiectiei. Abordarea proiectiva este reprezentata. de variate metode proiective, ‘in cadrul fiecirei abordari pot fi usor depistate grupuri de teste destul de omogene, iar unele probe pot fi stribuite cu greu unei abordiri concrete, ele plasindu-se pe o pozite intermediar’. Ca domeniu practic, psinodiagnosticul presupune activitetea conereta de examinare a subiectului si de formulare a diagnosticului. in examinarea psihodiagnostic’s pot fi evidentiate 3 etape de baz: acumularea datelor, prelucrarea si interpretarea rezultatelor obfinut, formularea det Acumularea datelor cu. ajutorul probelor psihodiagnostice trebuie si fie precedati de perioada dick obiectivi si subiectivi vizavi de persoana examinat& (de exemplu: istoria maladiei, ‘opiniile ator specialisi etc). In acest scop, pot fi utilizate anchete sau interviuri. Marii psinodiagnosticieni atrag sten{ia asupra importantei studierii preventive a subiectulu, ereIndu-se, prin aceasta, fondul de baza al ‘examinirii, Dat find faptul c& examinarea psihodiagnostic& formeazA sistemul de interactiune ,examinator — ‘examinat, este necesar si se ia In considerare diversele variabile incluse in acest sistem (scop, Sarcini, situati tc.) In selectarea metodelor, trebuie si se find cont de fidelitatea si validtatea acestora in raport cu sarcina iagnosticd. Etapa acumulaii datelor se finalizeaza cu obfinerea unor rezultate brute ale probelor aplicate. 2, Prelucrarca si interpretarea datelor se realizeaza, de obicei, pe doui ci: calitativa si canttativa, Abordarea calitativa tine, de regula, de experienta specialistulni, de intuitia lui profesionalé, pe cind cea cantitativé prevede evidena si prelucrarea indicilor statistici. In examinarea psihodiagnostic’, este obligatorie combinarea armonioasa a ambelor modaliti 3. La ctapa ludrii deciziei, pot fi evidentiatetrei niveluri de formulare a diagnosticului: a) empiric - diagnosticul se limiteaza la constatarea unor particularitati sau simptome, in baza clrora se formuleazi anumite concluzii practice; b) etiologic — diagnosticul ia in considerare nui numai existenfa unor partcularitii si simptome, ci si eauzele aparitiet lor; ©) tipologic — diagnosticul determina Jocul si importanta datelor obfinute in structura personalitii. Diagnosticul este in strinst loziturd cu pronosticul, care se bazeazA pe capacitatea de a infelege logica interna a ,misearii” personalitgi si, pe baza trecutului si prezentului, preconizeaz& dezvoltarea ei. Examinarea psihologicd se finalizeazi cu claborerea unui program de actiuni de recuperare. fn dependent de o situagie concretd, acesta poate fi realizat de psiholog, de alti specialisti(pedagog, defectolog, ‘medic) sau poate fi transmis spre realizare subiectului sau parintlor lui. Orice examinare psihologica trebuie si fie realizat in stricta corespundere cu cadrul deontologie al psihologului. 1.2, Domenii de aplicare a psihodiagnosticului Domeniile de aplicare a psihodiagnosticului sint foarte variate. Unul din cele mai importante fine de optimizarea procesului educational, de solutionarea unui gir do probleme intilnite de lueratorit insttuilor de diverse tipur: gradini, scoli, scoliinterat etc. Determinarea maturitaii scolare, definirea cauzelor nereusitei scolate, diferenfierea instruiri, orientarea scolar si profesionala, tratarea individuala a elevilor, depistarea elevilor dotati, examinarea copiilor cu nevoi speciale etc. ~ iat doar clteva exemple de aplicare a psihodiagnosticului in invatimint. Selectia si orientarea profesionala constituie, de asemenea, o sfert larg de aplicare a psihodiagnosticului. Accasta are menirea s8 ajute orice persoand si igi aleagi profesia potriviti, s& giseasci rmodalitatea cea mai rapida sieficace in asimilarea cunostintelor profesionale,s& obfind calificarea dori ‘Activitatea psihoterapeuticé constituie un alt domeniu de aplicare a -psihodiagnosticului. tn acest context, una din sarcinile primordiale ale acestei activititi fine de depistarea cauzelor aparitiei unei probleme conerete la pacient (anxietate, fobii, complicaii in relatile cu cei din jur etc.) si determinarea modalititilor de rezolvate a ci Jn consiliere, metodele psihodiagnostice sint utilizate intr-un spectrs foarte larg de probleme: in alegerea institutiei de invatimint, in examinarea stirilor emojionale sia relatilor interpersonale, tn autocunoasterea si dezvoltarea personalitai Practica judiciar® utilizeazs metodele psihodiagnostice in validarea expertizei psihojudiciare; in examinarea inculpatilor, martorilor, formulindu-se concluzii despre trisiturile de personalitate, dezvoltarea intelectual, particularitifle psihofiziologice ale acestora. Aplicarea psihodiagnosticului ins nu se reduce numai ta solufionarea problemelor de ordin practic. Metoele psihodiagnostice sint instrumente importante ale cercetdrilor fundamentale. Majoritatea studiilor apcleazi la diverse probe ca la 0 modalitateeficient& de acumulare a informatie’ in scopuri stiintifice. Cercetarea particulartatilor psihologice, a deosebirilor de grup, a factorilor biologici gi culturali care genereaza deosebirile comportamentale; studicrea schimbarilor de visti in dezvoltarea individului; cercetarea eficientei diverselor metode de instruie; investigarea influenfei rezultatelor psihoterapici sia diverselor programe sociale — iat& doar citeva exemple de aplicare 2 metodelor psihodiagnostice in cercetare. Or, far o buna cunoastere a acestora,

    You might also like