ns PERSONALITATEA. METODE CALITATIVE DE ABORDARE. 5. Metamodelul pentru limbaj ~ arta de a pune intrebari 2 Exemplu cexprimatd in comunicarea istic complet a experientel 2 Exempla: swlncepdind din data... ra... am dureri pulsatile, intermitente... tn zona frontald a utilizesz& o serie de inter pert istorsiunile identifica in structara superfic! jului unei persoane la experienta ei ‘Pentru ilustrare, ,transcriem” primele replici din doua interviuri terapeutice 1. Ps Imi este teamd. 5.1, Omisiunile Omisiunea este un fenomen de modelare a «a conginutului experiente.10 PERSONALITATEA. METODE CALITATIVE DE ABORDARE. Verbele nespecifice. Aces tip de omisiune este cel mai frecvent deoarece majoritatea verbelor au un caracter nespecific, De cele mai multe ori, evidentiem arjiunea fird a spune cum anume a fost ea realizat 2 Exempla: Fa mea ajuiat.” “away pentru examen.” TEL mea supérat.” etc Pentru a afla cum anume av fost realizate a care ele -au desfisuat, putem pune urmitoazel Cum anume te-a ajutat 2” “cum inveti 2° 2Ce faci pentru a tnvia 2” ice anume te-a suparat ?* Substantivele nespecifice. .Copitul a avut un accident”; ani, a incerat sa ia cova ‘dna dreapia”. Desi enua doua frazt conjine ctiuni, contextul sau conditile In iri ‘apt pare jea termen al > Exempla: Sunt mai pusin prega. Sunt cel mai nefericit om.” criteriul dup& care se efectueazi comparajia; acesta trebuie si fie clar formulat, s% contin indicatori observabili > Bxemplu: Mai putin pregatit decdt cine 2” “Cum isi dau seama ceilaji ca esti mai putin pregéte ?” in care este valabill comparafia. Acestfapt ar LNTERVIUL PSIFOLOGIC - CADRU GENERAL na {in genera, omssinite comparative sunt clarifcae prin fteebarea .Comparaiycw cine ce)?” 5.2. Generalizarile generalizare, fragmente sau elemente ale ,modelului lumii” pe care i are o persoand deiagate de experienga sau experientele sale pent ima o Intreaga categorie ; ‘un singur exemplu este ridicat la rang de reguld, lege. Generalizarea are un carat foarte limitativ deoarece ne impiedicé s& vedem diferentele, sf identificim exceptile Desigur, ia mod natural avem tendinja de luce informa ‘in categorii generale, dar acest proces: je are la baz, cel patin ne oferio yharti” a lem copacii din cauza pid cireia avem tendinfa si lui deeizii de tipul ,cotul sav nimic”, a sau anu fi", ford a mai fi capabili si distingem nuanye. Dack dorim sk schimbim aceasti imagine prea diferentelor, asupra excepiiilor. A adm 14, trebuie s% provoctim 3 exceptilor inseamnk oneralizirilor, diferentiem : ‘modal 5 le valoare fra origine specifica lege” trebuie sf identifica ‘dar sunt mascat, trecute sub Wicere de acest proces al generaliavil. Cea mai simpla si mai direct cale este de a relua, intr-o manier3 interogativa, cuvintul utiliza: iment 7. ‘cuvintul respectiv itr-o construcjie oarecum paradoxalé: ,Dact rnimeni nu wa infeles 7°. Aveasti constructie roceden prin care ile prin adiugarea pt care evident pe care gandim ci mu putem sau sau nu frebuie” sunt nomite fa ate de reguli Wescrse, ‘Operatorii modali pot fi de necesi ‘modali de posiilitare stbilesc limitele cele mai puternice: pot", ,mu imposibil”. Acestea sunt expresii care decupeaz pe harta YocutoraluiLITATIVE DE ABORDARE mod evident, fiecare are Je impuse de eredingele it > Exempla wa sunt eu, mu ma por schimba.” 8 plasat pe ,harta” sa Intr-un teritoriu care nu mai atingerii iui. Acest proces de reflexie poate fi provocat Ce vd tmpiedica st. 2" Ce s-ar Intémpla, daca aft ‘wDupd ce vd dati seama cit vecintt sunt b ‘Cum alijel afi putea explica comportamer INTERVIUL PSIHOLOGIC - CADRU GENERAL m Daca vom compara aceste propoziii cu; si reguli care au ca scop ttebuie/trebuie s4..” ~ sunt 2Ce sar tudmpla dact afi facefnu ast face. ? (avind in vedere exemplele anterioare: far origine specificata. tn ace ‘Putea avea un confinut moral si nu este necesar si fie discursul cuiva, este util si interesantf, deoarece ne fntrebari care au ca seop Sects viet infonaget, eres ee Res ngecae eta toad > Exemplu: Ce anume nu se face ?” ine spune asta ?™ ee ‘Sau, dacd un elev spane: Bac-ul nu serveste la nimic”,rs PERSONALITATEA. METODE CALITATIVE DE ABORDARE INTERVIUL PSIHIOLOGIC- CADRU GENERAL ns Jam putea pune urmitoarel > Exempla ‘ard origine cunosoutd se poate pune, in general, Pe ce se bazeaza el (ea) 2” 5.3. Distorsiunile 2 putea dormi (adevarul este c& 8 lupte impocriva ANXIETATH, a STRES-ului! Echivatenjete complexe. Echiyalenjele complexe produc distorsiuni prin stabilirea nei analogii inire 0 propozite specifics si una mai general. Ja mine cind tf vorbese inseamnd cd mu esti atent la ceea cei Decele mai multe ori acesteechivalenge aula bark genealizareaexperienge propdi. “Autorul enung ‘Dactt te-ar privi ar tnsemna cd nu este ‘»Cunosti oameni care, cdnd sunt supra} Presupozifiile. Tosi avemcredinfe,asteptti,ipoteze care au la bazi experienfa noastt anterioari. Practic, este imposibil si trkim fs credingele si asteptirile noastre devin grile de lectur’ a realititii, pun ordine si selectioneaz% informatie care ne ‘bombardeazi in orice moment. Asteptiile, jpotezele mai mult sau mai pusin explicite au16 PERSONALITATEA, METODE CALITATIVE DE ABORDARE 2 Alte exemple Nu cumva vrei fre la care tuerez md Impledied si.” TAs pleca in concediu, dar mu am masind.. {in mod evident astfet de afitmatii postuleaz3 existenta unor cauze exterioare comporta- cat de usor am putea sine facem celorlali este o responsabilitate prea mare! Pentru a pune sub semnulintrebirii aceastl explicate cauzalA simp, putem proceda INTERVIUL PSIOLOGIC - CADRU GENERAL m social respectiv. Ttusi, proces noastre rmine intact, b) Aceast credings poate fivizat direct, pundnd fntrebaci de gemul Cum anume facet st vé simtti ru auzind Verbe precum a gandi", wa crede”, a presimti” etc. introduc deseori Jecturi (nejustificate) ale géndurilor” side accea ele trebuie si ne refind atenfa cdnd Je auzim sau le utilizsin wEL trebuie sf gandeasca ct-i conium prea mult timp |”, Da, este posibil, dar cum vd dari seama de acest fapt 7”. ivinatia poate conduce Ia adoptarea de comportamente fn functie de ceea ce credem, de ceea ce ne imaginim sau gindim, in loc si actiondim in raport eu mesajele pe care ai Je oferd persoana cu care comunicam. ) Exist gi de a ve ghic celorlati exact ceea ce te. Ea introduce astfel2 Exempla w= George nu mi iu = Cum sli ck Georg dezviluie decit pa pe care cel {in fata noastré ar putea avea conseci tre noi am invajat deja c& sunt fntrebari care mu se pun !*. 6. Continutul si structura interviului 6.1. Continutul intrebirilor ‘Yalorile, cunostinj! sunt adevarate fi shart" unice despre ei afective, precum gio serie de caracteristci socio-demografice procesul complex prin care oamenil {gi construiese despre realitatea care li inconjoarl. A injelege oamenii (Ce simp in legéturd cu aceasta ‘fost cal ma Ban tuera pe care informatii factuale. iale. Se pornewte de TaTdcea ch lucruri stiute, fapte ,,reale™ ig, dn punt de vedere foscfc ie de intebari descrise mai sus pot fi formulate la timpul prezent, timpul timpal viitor.10 PERSONALITATEA. METODE CALITATIVE DE ABORDARE 6.2. Ordinea intrebarilor Nu exist reguli precise privind organizarca unui inteviu, Interviurile nestructurate gi -demografice are pentru crearea unui context adecvat adresiti iri referitoare cperienf, atunci putem plasa intrebarile care solicit astfel de caracterisici fn Sal aera INTERVIUL FSIHOLOGIC - CADRU GENERAL 1 6.3. Formularea intrebarilor igulare, Vom descrie, ta condiile fundamentale ‘aceea de a nu impune CChestionarele standardizate contin inteblri cu rispunsuri predeterminate. ‘> Exempla (item din chestionarul 16 PF) 4 gdsesc energia necesard pentru a infrunta dificultdite pe care prea deschist ar + ea -a transformat ma rispunde eu adevirat! ele nu trebuie formulate fnir-o manierd diho- onfin structuri gramaticale care sf sugereze rispunsuri derebari asupra desfagurériiinteviuui cu un exempla, Intre un parinte si copitul su, adolescent, care vine iculeaz3 unele presupoziii sme pe care le-ar putea ocol analizat deja problema pre ‘sdevelopare” a presupoziti INTERVIUL FSIHOLOGIC~- CADRU GENERAL 3 nevitice a presupozifiile pentru a spori acela dea descoperi ce amine Siete naa tensiune gi confuzie, deoarece persoana intervievaté na stie cu adevirat ce i se cere.4 PERSONALITATEA. METODE CALITATIVE DE ABORDARE nerelevante pent sod eficient, timpul celui care adreseazd intrebairi spondent. A adresa intrebsri este aceea de a face acest lucru ct Clare, usor de infeles, este un elem limbajului care este ugor de Intel si care face apel la cadrele de referings respondenti pentru a se raporta la ‘Atunci 2 apropit alicinev de cel afat in profesia ta». «Sunt inspector fiscal, string taxe sPritene, care este raspunse acest in + omal i pins ména ou putere, . Niciodst nv rebule ceri ceva une persoane care sting txt INTERVIUL PSIHOLOGIC - CADRU GENERAL ns a intrebarii ,De ce” sunt ugor evidensiate de dialogul tipic desftsurat tate copii aflayi Ja varsta lui ,De ce” si pain lor: «=~ Taticule, de ce noaptea este intunerie? = Pentru ci partea Piméntului pe care ne afldm se-roteste in directia opus | Soareli 5 = Taticule, de ce partea pe care ne aflim se roteste in directa opust Soarelui? aga a fost fcutt Iumea. Tats, de ce fumea a fost feat aga? ~ Peatru cf astfel exist lumind si intunerie. = Taticule, de ce tebuie sf fie si intunerie? De ce nu poate fi doar luming tot ‘impal? ~ Pentru c& atunci ar fi foarte eal. = De ce ar fi foarte cald? : ~ Pentru cd Soarele si-artrimite razele asupra noastr tot timpul, = De ce Soarele nu poate fi mai rece uneori? = Este, de aceea existé noaptea. ~ Dar de ce mu putem avea pur gi simply un Soaze mai rece? ~ Pentru cf aga a fost fEcut lumea. = De ce a fost ficutl lumen asa? ~ Ea este ce este. De aceea. = De ce de aceea? ~ Pur gi simplu de aceea, ~ Titicule? = Da. De ce mu sti de ce se face intuneric?” (Adaptare dupii M.Q. Patton, 1990. Ihurebarea .De ce?" aneneaztexpicati cecal, jusficr, Determinism comporta- sentuiui uman este deosebit de complex si, de acees, orice expliafe cauzal este poate intra in dezacord eu credinee interloctorului despre comportamenta carsl unui intervi, intebarea ,De ee?” am ptea ‘os oarecum inadecat, ,De'ee a fit (gindit, ce suger indoiala tn legit co fell in eae cincva ga jusifiat Je. Deoarececomportamentee cuiva sn: determinate de imaginea formuleazi o cerings ambigu’, fntrebarea ,De ce ?*. Ace ituri de mul flosofi~ si ne interogim, tn cele din urmd, asupea ‘lumi i Care tokim~Dificuliatea si limitele ta utilizarea, fn cadrul inter spre el insug, este mult mai util si punem intrebarea ,Cum.. ack vrem s& infelegem de ce acesta s-2 comportat inr-un anume fel. Astel ‘ievatorl tansmite respondentului mai curindinteresul sin legdtur cu perspectiva sa asupra temei discutate decit era pentru validitatea, corectinudines acesteia,26 PERSONALITATEA. METODE CALITATIVE DE ABORDARE. 6.4. intrebari care asigur’ neutralitatea intervievatorului Cei mai mult elinic i: pe de o parte, ei trebuie p ce converseaza cu cli Jmplstdseasc ceeaceare de spus. In ip ce raportalpsologicdesemneaz% pola sau attainca noastr fa de persoana intervievta,neucalitateaexprima poz fi de coea ele deja prezemtate, precum evatorului de a se sincroniza cu respondent réspunsuri vorbeascd desp cu delincvengi invitk persoana sé vu realizat rebarea poate conjine doar exemple de rdspunsuri extreme. in ambele tervievatorul comunick respondentului ideea c& este deschis pentru orice rispuns ; exemplele furnizate ,normalizeaz8” anticipat rAspunsul perscanei intervievate rie oricum fn grupul din care face parte; spunsul persoanel pentru a antrena de intrebari este acela de a se transforma in intceb 8 oferd unul sau mai multe exemple, iar inter preferinja pentru unul anume, rispunsul subi sugeratl. INTERVIUL PSIHOLOGIC - CADRU GENERAL 17 Este important ca, in alegerea exemplelor, sf avem griji st acoperim, intr-o manieré chi 8i multe dimensiuni cu exemple pozitive si negative. Pers trebuie ulizat eu prudea si doar dupa ce inteb de nici o constingere sau exemplu, nu au cond la Joe deol. nt ineori, este sk rispundi intervievatorali St presupuenn clas fl un now vent grapel tw de pri re voi. Ce mi-al spune despre regul se disociaas de 258 presupunem cit cel mai bun wdndesti cand consumi droguri. C2-t-Gi raspunde ?” informatie solicitate. Uilizati prea freevent si cu 0 intonatic inadecvat, acest cp de formulate a intrebirilor introductive este acela de'a tebarilor la care urmeak si lor in vederca aleXtuirii rspunsurilor si asiguré fluenja pl de pauze necesare ancortei intr Si reamintriiinformafilor solicitate. Existi mai multe formaliri care pot Pentru iniroducerea unor intrebati specific. ) Amunjuri de tranzifie ~ Acestea comunici faptul ci discutarea unei teme a cc urmeaz% 0 alt tema: Je tale profesionale. Acum os dori tteva tired despre resursele de care dspul pentru aringerea lor. Prin wrmare, sunt princpatele resurse pe care le ait vedere pent aingerea obiectveor tale 7”. O vasiant a acest tp de intebare 0 constitu formularea reaumatvd rant Innredare propriu-is este prefujait de un sour rezurat realzat de intervieator. Acest18 PERSONALITATEA, METODE CALITATIVE DE ABORDARE rezumat, pe de o part, i informeszi pe respondent cl o etapa intervi iar, pe de alts parte, incervievatoral obyine un feedback din partes acest ‘ove la etapa urmétoare a inte in bun rezumat induce q ‘in plus, acesta are ocs laces obie eg) Anuntul direct ~ este 0 afi ce urmeazi si ‘sehimbat de cand ai faceput progra te gandesti la schimb (pauza) Deci... cum te-ai schimbat de cénd ai fnceput programul terapeut Desigur, interviul poate avea ritmuri si nuanje diferite - imperat care urmeazi si fie adresati. Aceste comentarii pot si vizeze dificultatea, gradul de deschidere sau orice alta caract intervievatorul doreste s& orienteze ateatia respondentalui La urmétoarea tnirebare este dificil de rdspuns cu cert ‘arupra et. Gandindute la fell in care te-al schimbat fut (programil terapeutic la aceste schimbdri comparativ cu alte influenge intervenite tn viaje 1a tn aceasta perioada ?” ‘nUrmétoarea intrebare este deosebit de important pentraprograraul terapeutic. Ce schim- bari artrebui $4 intervie Ox comportamentl du fn perioada urmétoare peniru a considera cl terapia pe care am Inceput-o este 0 terapie de succes ?”. Reslizarea unor comentari ta legiturt cu Intrebirile adresate permit intervievatorului si se angajezeintr-o discutie cu respondentul fara a comenta totusi rispunsurile acestuia. Féri contextul conversational creat de formul lua aspectal unui interog <4) Intrebatri de urméy adare, Acest tp de ftrebare este aprofundacea espunsuri entra a furniza respondent privind nivel slaborarea 1 temei explorate se fhicebrile frecventutlizate penra aprofundaresraspunsurilor sunt cele eentate pe detalii: cine ?", ce? inde ?™, ,cind ?, ,cum ? INTERVIUL FSIHOLOGIC - CADRU GENERAL 139 ‘Alteori, urmérizea pacientului poate avea érept scop doar stimulares Ii in sensul de 1 continua ceea ce a inceput deja si spunt. in acest caz, intervievatoral poate furniza din cap sau spundnd din cénd in cénd ‘poate transmite ideea ,am infles, nu este nevoie sa continu! ‘mularea respondentului st-aprofundeze tema despre care vorbeste se poate realiza si prin formulci de tipu! .aVeei s-mi spul mai multe despre aceasta ?” Am inceput si 2 imagine completa, nGred cif am inceput ‘Am aritat deja cf existé tendinga ca, atunci cénd se doreste ca respondentul si farnizeze informii mai detaliate, sf se utlizeze intrebarea De ce?”. lat citeva exemple care slustrea2i ce alte inteblri eficiente putem utiliza atunci cind dorim entre de la respondent. 1, Spune-mi mai mult despre ceca ce 8 ‘nuamplat, De ce ai strigat fa el? 2. Cum s- Sntimplat de ai ajuns 38 strigi hel? 3. Ce anue @ condus Ja aceast static? Poti Simi spui ce infelegi prin evea ce ai spus? De ce ai spus asta? 2. Na sunt sigur c& am ineles (Cum $4 intimplat de ai spusceea ce ai spus? ‘Spune-mi mai multe despre insomnia te, 2, Poti sf identfici ce arume te Impiedict si domi 7 3. Cum se fnttmpli de mu poti dorm? [De ce nu poti dormi? .vestigativ polifienesc. Un bun intervievat clar ce informatie doreste, de ce informatia solicitaté este importants si de a forniza10 PERSONALITATEA, METODE CALITATIVE DE ABORDARE tehnici de unr intrebiti spondent. Pentru avi comunica resp sviu uebuie s8-1 infoomam despre remergitoare 1espe Un alt element fumizarea unor indi unui interviu este Lips important si permitem respond 1 fost realizat, Cuviatele de mulfumsire, de incurajare sau chiar de laud, respondent sf sim cX interviul progreseaz muljumitor. proces de mentinere a comunicarii cu intervie (O eeroare frecventi in Ati reusit st sii cele mai adecwate cuvinte pentru a descrie ce anume afi simgit Situatia respectva..." “Ne apropiem de jumdtatea intervulul si cred cdi foarte multe aspecte importante ale Temei pe care o discuttim au fost elucidate...". Reacfiile intervievatorului trcbuie 3% fie in acord cu comportamentul verbal gi non verbal al respondentului. Cénd, in mod evident, intrebarea este difcilé si persoana intervievatl face eforrari sf exprime c&r mai coreet rlspunsul su, putem spune = Stu ct tntrebarea a fost dificilé $i aprecie efortultdu de a refleca asupra el, deoarece ‘am injeles foarte Dine ceea ce mi-ai spus st teal exprimat clay”. Alteori, cénd respondentul dk rispunsuri superficiale sau partiale, puter s ne adzesim astfel: “Nu a3 dori sd trecem peste aceastéintrebare inane de a te ruga sé medite asupra ei putin mai mult, decarece simt cd, aga cum mi-ai dat deja detali si clarficért importante respunadindu-mi la alte intrebart, pot si acum si reflecezi mal profund asupra acesteta™ INTERVIUL PSIKOLOGIC ~ CADRU GENERAL rn 7. Controlul situatiei de interviu ‘Timpul este deasebit de presi atunct cand realizim un interviu, Réspunsurile lungi si stufoase, remarcele irelevante si digresiunile in cursul unui interviu vor reduce tatea de timp disponibil peateu analiza unor fintrebiri si teme importante. Inter- evatorul trebuie $i poate mengine control interviului-prin: 1. stabilirea unor obiective clare; a corectl a intrebilor pentru a objine rispunsurile pe care le asteapta ; wea unui feedback adecvat, verbal si nonverbal persoanei intervievat, nd intervievatorul ste ce informatie doreste 88 obtin in urma interviului, el eosedeasca rispunsurile adecvate, in acord cu ntrebarile puse, de cele care Je primeste, pentru a Furnizarea unet feedbac ‘menfinerea controlului proces (Clitinarea usoari a capului, consemnarea réspunsurilor, ,kmm"-urile emise din efnd in cand si ticerile care indearnnt la elaborare (a rimine sph ce persoana a incetat sh vorbeasc’ este un semnal ck intervievatoral intervievatl se af pe drumul ppersoana rispunde altceva decit ceca ce semnalele pozitive menjionate anterior. Dack respondentul mu reactioncazi le acest feedback noaverbal, atunci, la prima pauza pe care o face acesta pentru a respira, putem ‘1 fotrerupem cu urmtoarele interventi: -Permite.mi ste tnsrerup pentru céteva momente. Vreau sd iu sigur cf am ingles bine * (Apo! formulim otnerebare mai pinttd asupra temet ie aelaeraa su Fernie oft brenp part ct manent, dearece une cra despre cafe Sorbep acum dors oe cordi ova mal rt tra orc ln dor asi deta te.” Desi mute manualerecomandi sna Snerupem pera intra tn tim ce formuleaz3 raspunsurile, dacé facem acest lucru cu sensibilitate si respect pentru ea, asigurim un climat mai bun de desfigurare a intervinlui dec&t daca am continua si ascultim expuneri care, evident, au ne intereseaz®,