ns PERSONALITATEA. METODE CALITATIVE DE ABORDARE.
5. Metamodelul pentru limbaj ~
arta de a pune intrebari
2 Exemplu
cexprimatd in comunicarea
istic complet a experientel
2 Exempla:
swlncepdind din data... ra... am dureri pulsatile, intermitente... tn zona frontald a
utilizesz& o serie de inter pert
istorsiunile identifica in structara superfic!
jului unei persoane la experienta ei
‘Pentru ilustrare, ,transcriem” primele replici din doua interviuri terapeutice
1. Ps Imi este teamd.
5.1, Omisiunile
Omisiunea este un fenomen de modelare a
«a conginutului experiente.10 PERSONALITATEA. METODE CALITATIVE DE ABORDARE.
Verbele nespecifice. Aces tip de omisiune este cel mai frecvent deoarece majoritatea
verbelor au un caracter nespecific, De cele mai multe ori, evidentiem arjiunea fird a
spune cum anume a fost ea realizat
2 Exempla:
Fa mea ajuiat.”
“away pentru examen.”
TEL mea supérat.” etc
Pentru a afla cum anume av fost realizate a
care ele -au desfisuat, putem pune urmitoazel
Cum anume te-a ajutat 2”
“cum inveti 2°
2Ce faci pentru a tnvia 2”
ice anume te-a suparat ?*
Substantivele nespecifice. .Copitul a avut un accident”;
ani, a incerat sa ia cova
‘dna dreapia”. Desi enua
doua frazt conjine
ctiuni, contextul sau conditile In
iri
‘apt pare
jea termen al
> Exempla:
Sunt mai pusin prega.
Sunt cel mai nefericit om.”
criteriul dup& care se efectueazi comparajia; acesta trebuie si fie clar formulat, s%
contin indicatori observabili
> Bxemplu:
Mai putin pregatit decdt cine 2”
“Cum isi dau seama ceilaji ca esti mai putin pregéte ?”
in care este valabill comparafia. Acestfapt ar
LNTERVIUL PSIFOLOGIC - CADRU GENERAL na
{in genera, omssinite comparative sunt clarifcae prin fteebarea .Comparaiycw
cine ce)?”
5.2. Generalizarile
generalizare, fragmente sau elemente ale ,modelului lumii” pe care i are o persoand
deiagate de experienga sau experientele sale pent ima o Intreaga categorie ;
‘un singur exemplu este ridicat la rang de reguld, lege. Generalizarea are un carat
foarte limitativ deoarece ne impiedicé s& vedem diferentele, sf identificim exceptile
Desigur, ia mod natural avem tendinja de luce informa
‘in categorii generale, dar acest proces: je are la baz, cel patin
ne oferio yharti” a
lem copacii din cauza pid
cireia avem tendinfa si lui deeizii de tipul ,cotul sav nimic”, a sau anu fi", ford
a mai fi capabili si distingem nuanye.
Dack dorim sk schimbim aceasti imagine prea
diferentelor, asupra excepiiilor. A adm
14, trebuie s% provoctim
3 exceptilor inseamnk
oneralizirilor, diferentiem :
‘modal 5
le valoare fra origine specifica
lege” trebuie sf identifica
‘dar sunt mascat, trecute sub
Wicere de acest proces al generaliavil. Cea mai simpla si mai direct cale este de a relua,
intr-o manier3 interogativa, cuvintul utiliza: iment 7.
‘cuvintul respectiv itr-o construcjie oarecum paradoxalé: ,Dact
rnimeni nu wa infeles 7°. Aveasti constructie
roceden prin care
ile prin adiugarea
pt care evident
pe care gandim ci mu putem sau
sau nu frebuie” sunt nomite fa
ate de reguli Wescrse,
‘Operatorii modali pot fi de necesi
‘modali de posiilitare stbilesc limitele cele mai puternice: pot", ,mu
imposibil”. Acestea sunt expresii care decupeaz pe harta YocutoraluiLITATIVE DE ABORDARE
mod evident, fiecare are
Je impuse de eredingele it
> Exempla
wa sunt eu, mu ma por schimba.”
8 plasat pe ,harta” sa Intr-un teritoriu care nu mai
atingerii iui. Acest proces de reflexie poate fi provocat
Ce vd tmpiedica st. 2"
Ce s-ar Intémpla, daca aft
‘wDupd ce vd dati seama cit vecintt sunt b
‘Cum alijel afi putea explica comportamer
INTERVIUL PSIHOLOGIC - CADRU GENERAL m
Daca vom compara aceste propoziii cu;
si reguli care au ca scop
ttebuie/trebuie s4..” ~ sunt
2Ce sar tudmpla dact afi facefnu ast face. ? (avind in vedere exemplele
anterioare:
far origine specificata. tn ace
‘Putea avea un confinut moral si nu este necesar si fie
discursul cuiva, este util si interesantf, deoarece ne
fntrebari care au ca seop
Sects viet infonaget, eres ee Res ngecae eta toad
> Exemplu:
Ce anume nu se face ?”
ine spune asta ?™ ee
‘Sau, dacd un elev spane:
Bac-ul nu serveste la nimic”,rs PERSONALITATEA. METODE CALITATIVE DE ABORDARE INTERVIUL PSIHIOLOGIC- CADRU GENERAL ns
Jam putea pune urmitoarel
> Exempla
‘ard origine cunosoutd se poate pune, in general,
Pe ce se bazeaza el (ea) 2”
5.3. Distorsiunile
2 putea dormi (adevarul este c&
8 lupte impocriva ANXIETATH, a STRES-ului!
Echivatenjete complexe. Echiyalenjele complexe produc distorsiuni prin stabilirea
nei analogii inire 0 propozite specifics si una mai general.
Ja mine cind tf vorbese inseamnd cd mu esti atent la ceea cei
Decele mai multe ori acesteechivalenge aula bark genealizareaexperienge propdi.
“Autorul enung
‘Dactt te-ar privi ar tnsemna cd nu este
‘»Cunosti oameni care, cdnd sunt supra}
Presupozifiile. Tosi avemcredinfe,asteptti,ipoteze care au la bazi experienfa noastt
anterioari. Practic, este imposibil si trkim fs credingele si asteptirile noastre
devin grile de lectur’ a realititii, pun ordine si selectioneaz% informatie care ne
‘bombardeazi in orice moment. Asteptiile, jpotezele mai mult sau mai pusin explicite au16 PERSONALITATEA, METODE CALITATIVE DE ABORDARE
2 Alte exemple
Nu cumva vrei
fre la care tuerez md Impledied si.”
TAs pleca in concediu, dar mu am masind..
{in mod evident astfet de afitmatii postuleaz3 existenta unor cauze exterioare comporta-
cat de usor am putea sine facem
celorlali este o responsabilitate prea
mare!
Pentru a pune sub semnulintrebirii aceastl explicate cauzalA simp, putem proceda
INTERVIUL PSIOLOGIC - CADRU GENERAL m
social respectiv. Ttusi, proces
noastre rmine intact,
b) Aceast credings poate fivizat direct, pundnd fntrebaci de gemul
Cum anume facet st vé simtti ru auzind
Verbe precum a gandi", wa crede”, a presimti” etc. introduc deseori Jecturi
(nejustificate) ale géndurilor” side accea ele trebuie si ne refind atenfa cdnd Je auzim
sau le utilizsin
wEL trebuie sf gandeasca ct-i conium prea mult timp |”,
Da, este posibil, dar cum vd dari seama de acest fapt 7”.
ivinatia poate conduce Ia adoptarea de comportamente fn functie de ceea ce credem,
de ceea ce ne imaginim sau gindim, in loc si actiondim in raport eu mesajele pe care ai
Je oferd persoana cu care comunicam.
) Exist gi
de a ve ghic
celorlati exact ceea ce
te. Ea introduce astfel2 Exempla
w= George nu mi iu
= Cum sli ck Georg
dezviluie decit pa
pe care cel {in fata noastré ar putea avea conseci
tre noi am invajat deja c& sunt fntrebari care mu se pun !*.
6. Continutul si structura interviului
6.1. Continutul intrebirilor
‘Yalorile, cunostinj!
sunt adevarate fi
shart" unice despre ei
afective, precum gio serie de caracteristci socio-demografice
procesul complex prin care oamenil {gi construiese
despre realitatea care li inconjoarl. A injelege oamenii
(Ce simp in legéturd cu aceasta
‘fost cal ma Ban tuera pe care
informatii factuale. iale. Se pornewte de TaTdcea ch lucruri stiute, fapte ,,reale™
ig, dn punt de vedere foscfc
ie de intebari descrise mai sus pot fi formulate la timpul prezent, timpul
timpal viitor.10 PERSONALITATEA. METODE CALITATIVE DE ABORDARE
6.2. Ordinea intrebarilor
Nu exist reguli precise privind organizarca unui inteviu, Interviurile nestructurate gi
-demografice
are pentru crearea unui context adecvat adresiti iri referitoare
cperienf, atunci putem plasa intrebarile care solicit astfel de caracterisici
fn Sal aera
INTERVIUL FSIHOLOGIC - CADRU GENERAL 1
6.3. Formularea intrebarilor
igulare, Vom descrie, ta
condiile fundamentale
‘aceea de a nu impune
CChestionarele standardizate contin inteblri cu rispunsuri predeterminate.
‘> Exempla (item din chestionarul 16 PF)
4 gdsesc energia necesard pentru a infrunta dificultdite pe care
prea deschist ar
+ ea -a transformat
ma rispunde eu adevirat!
ele nu trebuie formulate fnir-o manierd diho-
onfin structuri gramaticale care sf sugereze rispunsuri derebari asupra desfagurériiinteviuui cu un exempla,
Intre un parinte si copitul su, adolescent, care vine
iculeaz3 unele presupoziii
sme pe care le-ar putea ocol
analizat deja problema pre
‘sdevelopare” a presupoziti
INTERVIUL FSIHOLOGIC~- CADRU GENERAL 3
nevitice
a presupozifiile pentru a spori
acela dea descoperi ce amine
Siete naa
tensiune gi confuzie, deoarece persoana intervievaté na stie cu adevirat ce i se cere.4 PERSONALITATEA. METODE CALITATIVE DE ABORDARE
nerelevante pent
sod eficient, timpul
celui care adreseazd intrebairi
spondent. A adresa intrebsri
este aceea de a face acest lucru ct
Clare, usor de infeles, este un elem
limbajului care este ugor de Intel si care face apel la cadrele de referings
respondenti pentru a se raporta la
‘Atunci 2 apropit alicinev de cel afat in
profesia ta». «Sunt inspector fiscal, string taxe
sPritene, care este
raspunse acest in
+ omal i pins ména ou putere,
. Niciodst nv rebule ceri ceva une persoane care sting txt
INTERVIUL PSIHOLOGIC - CADRU GENERAL ns
a intrebarii ,De ce” sunt ugor evidensiate de dialogul tipic desftsurat tate copii aflayi
Ja varsta lui ,De ce” si pain lor:
«=~ Taticule, de ce noaptea este intunerie?
= Pentru ci partea Piméntului pe care ne afldm se-roteste in directia opus
| Soareli 5
= Taticule, de ce partea pe care ne aflim se roteste in directa opust Soarelui?
aga a fost fcutt Iumea.
Tats, de ce fumea a fost feat aga?
~ Peatru cf astfel exist lumind si intunerie.
= Taticule, de ce tebuie sf fie si intunerie? De ce nu poate fi doar luming tot
‘impal?
~ Pentru c& atunci ar fi foarte eal.
= De ce ar fi foarte cald? :
~ Pentru cd Soarele si-artrimite razele asupra noastr tot timpul,
= De ce Soarele nu poate fi mai rece uneori?
= Este, de aceea existé noaptea.
~ Dar de ce mu putem avea pur gi simply un Soaze mai rece?
~ Pentru cf aga a fost fEcut lumea.
= De ce a fost ficutl lumen asa?
~ Ea este ce este. De aceea.
= De ce de aceea?
~ Pur gi simplu de aceea,
~ Titicule?
= Da.
De ce mu sti de ce se face intuneric?”
(Adaptare dupii M.Q. Patton, 1990.
Ihurebarea .De ce?" aneneaztexpicati cecal, jusficr, Determinism comporta-
sentuiui uman este deosebit de complex si, de acees, orice expliafe cauzal este
poate intra in dezacord eu credinee interloctorului despre comportamenta
carsl unui intervi, intebarea ,De ee?” am ptea
‘os oarecum inadecat, ,De'ee a fit (gindit,
ce suger indoiala tn legit co fell in eae cincva ga jusifiat
Je. Deoarececomportamentee cuiva sn: determinate de imaginea
formuleazi o cerings ambigu’,
fntrebarea ,De ce ?*. Ace
ituri de mul flosofi~ si ne interogim, tn cele din urmd, asupea
‘lumi i Care tokim~Dificuliatea si limitele ta utilizarea, fn cadrul inter
spre el insug, este mult mai util si punem intrebarea ,Cum..
ack vrem s& infelegem de ce acesta s-2 comportat inr-un anume fel. Astel
‘ievatorl tansmite respondentului mai curindinteresul sin legdtur cu perspectiva sa
asupra temei discutate decit era pentru validitatea, corectinudines acesteia,26 PERSONALITATEA. METODE CALITATIVE DE ABORDARE.
6.4. intrebari care asigur’ neutralitatea intervievatorului
Cei mai mult elinic
i: pe de o parte, ei trebuie
p ce converseaza cu cli
Jmplstdseasc ceeaceare de spus. In ip ce raportalpsologicdesemneaz% pola sau
attainca noastr fa de persoana intervievta,neucalitateaexprima poz fi de coea
ele deja prezemtate, precum
evatorului de a se sincroniza cu respondent
réspunsuri
vorbeascd desp
cu delincvengi
invitk persoana sé
vu realizat
rebarea poate conjine doar exemple de rdspunsuri extreme. in ambele
tervievatorul comunick respondentului ideea c& este deschis pentru orice
rispuns ; exemplele furnizate ,normalizeaz8” anticipat rAspunsul perscanei intervievate
rie oricum fn grupul din care face parte;
spunsul persoanel pentru a antrena
de intrebari este acela de a se transforma in intceb
8 oferd unul sau mai multe exemple, iar inter
preferinja pentru unul anume, rispunsul subi
sugeratl.
INTERVIUL PSIHOLOGIC - CADRU GENERAL 17
Este important ca, in alegerea exemplelor, sf avem griji st acoperim, intr-o manieré
chi 8i multe dimensiuni cu exemple pozitive si negative. Pers
trebuie ulizat eu prudea si doar dupa ce inteb
de nici o constingere sau exemplu, nu au cond la
Joe deol.
nt
ineori, este
sk rispundi intervievatorali
St presupuenn clas fl un now vent grapel tw de pri
re voi. Ce mi-al spune despre regul
se disociaas de
258 presupunem cit cel mai bun
wdndesti cand consumi droguri. C2-t-Gi raspunde ?”
informatie solicitate.
Uilizati prea freevent si cu 0 intonatic inadecvat, acest cp de formulate a intrebirilor
introductive este acela de'a
tebarilor la care urmeak si
lor in vederca aleXtuirii rspunsurilor si asiguré fluenja
pl de pauze necesare ancortei intr
Si reamintriiinformafilor solicitate. Existi mai multe formaliri care pot
Pentru iniroducerea unor intrebati specific.
) Amunjuri de tranzifie ~ Acestea comunici faptul ci discutarea unei teme a
cc urmeaz% 0 alt tema:
Je tale profesionale. Acum os dori
tteva tired despre resursele de care dspul pentru aringerea lor. Prin wrmare,
sunt princpatele resurse pe care le ait vedere pent aingerea obiectveor tale 7”.
O vasiant a acest tp de intebare 0 constitu formularea reaumatvd rant
Innredare propriu-is este prefujait de un sour rezurat realzat de intervieator. Acest18 PERSONALITATEA, METODE CALITATIVE DE ABORDARE
rezumat, pe de o part, i informeszi pe respondent cl o etapa intervi
iar, pe de alts parte, incervievatoral obyine un feedback din partes acest
‘ove la etapa urmétoare a inte in bun rezumat induce
q ‘in plus, acesta are ocs
laces obie
eg) Anuntul direct ~ este 0 afi
ce urmeazi si
‘sehimbat de cand ai faceput progra
te gandesti la schimb
(pauza) Deci... cum te-ai schimbat de cénd ai fnceput programul terapeut
Desigur, interviul poate avea ritmuri si nuanje diferite - imperat
care urmeazi si fie adresati. Aceste comentarii pot si vizeze
dificultatea, gradul de deschidere sau orice alta caract
intervievatorul doreste s& orienteze ateatia respondentalui
La urmétoarea tnirebare este dificil de rdspuns cu cert
‘arupra et. Gandindute la fell in care te-al schimbat fut
(programil terapeutic la aceste schimbdri comparativ cu alte influenge intervenite tn viaje
1a tn aceasta perioada ?”
‘nUrmétoarea intrebare este deosebit de important pentraprograraul terapeutic. Ce schim-
bari artrebui $4 intervie Ox comportamentl du fn perioada urmétoare peniru a considera
cl terapia pe care am Inceput-o este 0 terapie de succes ?”.
Reslizarea unor comentari ta legiturt cu Intrebirile adresate permit intervievatorului
si se angajezeintr-o discutie cu respondentul fara a comenta totusi rispunsurile acestuia.
Féri contextul conversational creat de formul
lua aspectal unui interog
<4) Intrebatri de urméy
adare, Acest tp de ftrebare este
aprofundacea espunsuri entra a furniza respondent
privind nivel
slaborarea 1
temei explorate se
fhicebrile frecventutlizate penra aprofundaresraspunsurilor sunt cele eentate pe
detalii: cine ?", ce? inde ?™, ,cind ?, ,cum ?
INTERVIUL FSIHOLOGIC - CADRU GENERAL 139
‘Alteori, urmérizea pacientului poate avea érept scop doar stimulares Ii in sensul de
1 continua ceea ce a inceput deja si spunt. in acest caz, intervievatoral poate furniza
din cap sau spundnd din cénd in cénd
‘poate transmite ideea ,am infles, nu este nevoie sa continu!
‘mularea respondentului st-aprofundeze tema despre care vorbeste se poate realiza
si prin formulci de tipu!
.aVeei s-mi spul mai multe despre aceasta ?”
Am inceput si
2 imagine completa,
nGred cif am inceput
‘Am aritat deja cf existé tendinga ca, atunci cénd se doreste ca respondentul si
farnizeze informii mai detaliate, sf se utlizeze intrebarea De ce?”. lat citeva
exemple care slustrea2i ce alte inteblri eficiente putem utiliza atunci cind dorim
entre de la respondent.
1, Spune-mi mai mult despre ceca ce 8
‘nuamplat,
De ce ai strigat fa el? 2. Cum s- Sntimplat de ai ajuns 38 strigi
hel?
3. Ce anue @ condus Ja aceast static?
Poti Simi spui ce infelegi prin evea
ce ai spus?
De ce ai spus asta? 2. Na sunt sigur c& am ineles
(Cum $4 intimplat de ai spusceea ce
ai spus?
‘Spune-mi mai multe despre insomnia
te,
2, Poti sf identfici ce arume te Impiedict
si domi 7
3. Cum se fnttmpli de mu poti dorm?
[De ce nu poti dormi?
.vestigativ polifienesc. Un bun intervievat
clar ce informatie doreste, de ce informatia solicitaté este importants si de a forniza10 PERSONALITATEA, METODE CALITATIVE DE ABORDARE
tehnici de unr intrebiti
spondent. Pentru avi comunica resp
sviu uebuie s8-1 infoomam despre
remergitoare 1espe
Un alt element
fumizarea unor indi
unui interviu este Lips
important si permitem respond
1 fost realizat, Cuviatele de mulfumsire, de incurajare sau chiar de laud,
respondent sf sim cX interviul progreseaz muljumitor.
proces de mentinere a comunicarii cu intervie
(O eeroare frecventi in
Ati reusit st sii cele mai adecwate cuvinte pentru a descrie ce anume afi simgit
Situatia respectva..."
“Ne apropiem de jumdtatea intervulul si cred cdi foarte multe aspecte importante ale
Temei pe care o discuttim au fost elucidate...".
Reacfiile intervievatorului trcbuie 3% fie in acord cu comportamentul verbal gi non
verbal al respondentului. Cénd, in mod evident, intrebarea este difcilé si persoana
intervievatl face eforrari sf exprime c&r mai coreet rlspunsul su, putem spune =
Stu ct tntrebarea a fost dificilé $i aprecie efortultdu de a refleca asupra el, deoarece
‘am injeles foarte Dine ceea ce mi-ai spus st teal exprimat clay”.
Alteori, cénd respondentul dk rispunsuri superficiale sau partiale, puter s ne
adzesim astfel:
“Nu a3 dori sd trecem peste aceastéintrebare inane de a te ruga sé medite asupra ei
putin mai mult, decarece simt cd, aga cum mi-ai dat deja detali si clarficért importante
respunadindu-mi la alte intrebart, pot si acum si reflecezi mal profund asupra acesteta™
INTERVIUL PSIKOLOGIC ~ CADRU GENERAL rn
7. Controlul situatiei de interviu
‘Timpul este deasebit de presi atunct cand realizim un interviu, Réspunsurile lungi
si stufoase, remarcele irelevante si digresiunile in cursul unui interviu vor reduce
tatea de timp disponibil peateu analiza unor fintrebiri si teme importante. Inter-
evatorul trebuie $i poate mengine control interviului-prin:
1. stabilirea unor obiective clare;
a corectl a intrebilor pentru a objine rispunsurile pe care le asteapta ;
wea unui feedback adecvat, verbal si nonverbal persoanei intervievat,
nd intervievatorul ste ce informatie doreste 88 obtin in urma interviului, el
eosedeasca rispunsurile adecvate, in acord cu ntrebarile puse, de cele
care Je primeste, pentru a
Furnizarea unet feedbac
‘menfinerea controlului proces
(Clitinarea usoari a capului, consemnarea réspunsurilor, ,kmm"-urile emise din efnd in
cand si ticerile care indearnnt la elaborare (a rimine sph ce persoana a incetat sh
vorbeasc’ este un semnal ck intervievatoral
intervievatl se af pe drumul
ppersoana rispunde altceva decit ceca ce
semnalele pozitive menjionate anterior. Dack respondentul mu reactioncazi le acest
feedback noaverbal, atunci, la prima pauza pe care o face acesta pentru a respira, putem
‘1 fotrerupem cu urmtoarele interventi:
-Permite.mi ste tnsrerup pentru céteva momente. Vreau sd iu sigur cf am ingles bine
* (Apo! formulim otnerebare mai pinttd asupra temet
ie aelaeraa
su
Fernie oft brenp part ct manent, dearece une cra despre cafe
Sorbep acum dors oe cordi ova mal rt tra orc ln dor
asi deta te.”
Desi mute manualerecomandi sna Snerupem pera intra tn tim ce
formuleaz3 raspunsurile, dacé facem acest lucru cu sensibilitate si respect pentru ea,
asigurim un climat mai bun de desfigurare a intervinlui dec&t daca am continua si
ascultim expuneri care, evident, au ne intereseaz®,