Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Toxicomania Si Adictia La Substante

    Uploaded by

    Ludmila Bodiu
    10 views13 pages

    Original Title

    Toxicomania si Adictia la substante

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    10 views13 pages

    Toxicomania Si Adictia La Substante

    Uploaded by

    Ludmila Bodiu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 13
    rea structurii sociale 19 TOXICOMANIILE G. Sapriel Von sherds rans toxicomanlel in eazul droguriloragi-zise “dlure", cum ar f heroina, cocaina, amfetaminele, in caleul alcoolul, igitile gi alte dependenfe. "Toxicomania, marginal in Fran in anii 1964 co importanf majors, afectind toate clasele soca lescenfa timpurie. ‘Destrianarea famililor gomajul, romenul periferilor, excluderea, alter ‘ce in ce mal evident® a roluuitataut ] toxice. ‘Toxicomanul ne descre juisanja, mai de exprimat. Cum poate psihanaliza, care ‘ntoarcerea in pantece aniaco-deprecivi gi to- : : hatte ta abjoetint f : pred Seed ‘0 aluri de sfdare si de provocare, c te clard de transgresiune, dar de eci pind laa a face din produs un obie Ja urma urmel nu am vizut niciodatl un toxicoman. junge si lipeeascl, Conduitele wcestes ar traduce deci un apeldestnat st fackprecent ipo abit Lacan, njcea ce prveptemu a abordat in mane tematicd problems to- -comanil In 1975, el spunea pe tema angoasel:,Drogul este een se porn te destrémazeacistoriei cu micul pip” [9]. Este singura definite care met ‘W amintté, Aluzia la mical Hans ere lmpede gl tinitea ete stud inte. “Incxig, pharmaton 1, 352 A aR ena BRR a ee Toxicomaniile Prins de cl asupra acestui subiec in seminarul situ despre ,relatia de obiect” {10}, Es are meritul de a introduce pe deplin drogul in prot — seeerei he nore nea seers so a fe el oe mepureeel li nine arene 353 G.Sepriel Gg. 1941), A CHACUN tn SIENNE 4. O sivinga ru trebuie iciodatt sil sohime partenerull Ficus 19-4, Dsen care dusteas pachetl lng ste reat de Apoticom. . erate Poate fi fEcuti o menfiune specialé cu privire Ia perver- 354 Toxicomaniile siuni, Este adevirat ci ele pot fi tntdlnite cu o anumitifreevenfi. Acestea se manifesti mai adesea prin aspectul lor de sfidare si de provocare decat prin aspectul lor sexual. Trebule recunoscutfaptul cf interzicerea legali a folosiii stupefiantelor face din acestea un teren privilegiat pent transgresiane. Cat priveste comportamentele delincvente pe care le putem inti a toxicomanil ependengi, ele mu pot fi explicate intotdeauna prin apel la perversiune, dl prin starea de dependen, care il impinge si comitf orice act pentru a obfine pro- dusul oo ne. Astudinea aceasta constituie un lant familial, eare se opune, in fapt, ori clrel evolufiipersonale,reale a subiectuli ‘Vor aborda acum dificult {i permite astfel fn afara re- lafil obiectale, ce bar putea determina si nutreasc§ dorinfa de a vedea un psihanalist? De fapt, ne aflim adesea in prezenfa uneiabsenge a Toxicoma- nia nu este resimgit de cite patient ca find purtstoarea unui sens care fhsea. pp pi despre care ar vrea si sie cite ceva. De cele mai multe ari le preain. 1, dup cum subliniazs Hugo-Freda (7), prin propozitia ,Sunt toxicoman’, altfel spus se defineste printrun fel dea 4,0 identficare. El paseard aceast afirmatieca pe un fept, tesponsabilitatea debarasirii de acestarevenindlte- rapeutului. Pentru catravaliulanalitic sh poat exist, trebuie ca sub re simpiomalstwres fd! desta d deconectat& de semnificanti sb. Dimpotrivi, aunt cia la orgines unc ceresi se aflt eles mentele nevrotie 0 PaTSOaRE are prezint-de msemence o toxicomaniesre-« —Drogal este uri obiect real it ilizat cao form de tratament pentru een ce este defectuasint-o legttur socal, intro legaturd cu Altul eubiec- tal la drogul ,cas& poatS mune“, ,ca si poati cu celal" Ivin- 355 perspective, atunci cfnd esti analist, nwexistt pslhoteraple de cutare sau eu tare tip, Nu exist decit variante ale cure tip. : lath ajadar pe psihanalist gata of inceapi un travaliu, cu acepti pacenyt scapes reas cecetemgices smo mms Ah rd de ae urecaeat nee can teiecasa Tatteed rene e ped an se cane) a Sirk em Cot cee ae eal Silage ad asacs Gri deme etic rie at rants Pac eral ty tg at ee ete aceeaee “pe lings i pacen care au isu dose facta rate cteterapoutn manta sone est fragmentat in acest loc frit cov ce face excl a gl patina gonsant pentru pacen. Se pare cin absenaacestoa Gur ce emi ene doa i 37 ‘Tot in cadrul acestel abordisi multi Faria mai vorbi despre curele de sevra, care, siv de domeniul medicului, De asemenea, nu rareor se fntimpli ca terapeutl st fie oblig ze interventil care si implice ansamblul. . sitonal inte terapeut gi pacient Important ind ean primal rind ib loc ‘un contat care se va putes ulterior deplasa cite un rapor al toxicomanel ct Alt. In acest sco, in fancied cx, se poate nimple fi nev formes cea ce tocmal fa spi in etarea unl sens, st vorbest fs ropeezioexptimare enigmatic In een ces fst aca, In acess He st eacordeimportari asl net st pat efptaoanume inereere fn ” cu taut sere, oe vatican te spcana pe care oreprezinté max pote jung a ter care sl se ocupe de fantaamd side obiect. Mai tebuie abordati o chestiune: aceea a abstinenfe. Trebuie sau ru si fie institut ca regula abstinenfa consumului de droguri pe durata curel? Opini- ile diferé in funcie de practcian si de autor. Unii nu postuleazd nici o regula 358 ‘Toxicomaniile de abstinen gi consider, precum Sola, consumul toxic e pe win ,acting out", care oe adreseaza terapeutul (24). Exist in mod evident un paradox in a cere cuiva si fle vindecat pentru a putea incepe un tratament. Cu toate aces- tehnici mai adecvate gi instituizea unor amenajari de la caz la caz, Problema juisanfel narcisice a toxicomanuli, seperat de Altul, este dificultatea majors 8 practi psthanalitice, [REFERINTE BILUOGRARCE 1. Aulagnle,, Les destin du pl, Pris PUR le Rl roige 197. Le scuframc com- | Anemaonal Journal of Poj- i, Toncomanietxomane eee, a: Bulle- 8. Jones, E, Le déoeloppement pric de asexual foninine. Le sade phllique. Lx sexu lite feminine priv, tn: Tore et pratique dele poytanais, Pais, Payot, 1965: 399-452, 9. Lacan, J, Clitare ic jude tude des Cares, Ltrs de eoleFreudenne,.Bulle- tin intérieur de oe freudienne de Paris”, avril 1976,n0. 18: 266-270, 10, Lacan, Le Séminaire. Lire IV, Pais, Le Sui e Champ Fesdien, 1994, 359 en a substantele psihoactive si rezilienta Isabelle Varescon ‘Mai nti, tormenil adit gi resilient par oi albi putine Iucrari tn comin, Aravea chiar tendinfa de a se opune unl altuia, Cel Taexces, la ‘cizlim c& adictiile la substantele psihoactive — a ciror particulartate este cB acjioneazii asupra creierulul, provocind astfel si modificir ale act ‘au drept functie pro ‘consumul de droguri nu duce in mod sistematic la instalarea unel ne vor refine atenfia problemele dependentei de substante psthoactive special acelea referitoare la alcool si/sau la opiace. Nofiunea de reziienfa, wtilizath de un mare numér de autori, cunoaste ‘mai multe definitii (a se vedea capitolul I al acestel lucrati). Rezilienta este ‘considerati fie un aspect stabil al personalitii,o trisiturd regisitS numaila ISABELLEVARESCON anumite persoane, fie o parte inerenti a sistemelor de adaptare ale Indivizilor, 3 Rezilienfa sugereazit ideea unui proces, a unui ,inainte”gi a unui ,dupi". Ea poate varia in functie de tial dificultifilor care trebuie depigite, in functie de perioadele viefi gf determing individul nu si fle complet diferit de ceea ce a fost, d si se dezvolte altfel. In cele din urmi, rezilienfa este rezultatul unei conjunc de factori individual gl de media, Dupa ce am definit in mod suecint cele dows concepte care constituie fun- damentele temel noastre, s{ ne concentrim acum asupra stabilint cadrului posible lor manifestiri. uportul conceptual cate ne servestedrept ax teore- fick este nofiunea de adaptare, plecénd dela care Dack este necesar en persoana si fi fot co un context traumatogen pentru a vorbi de reriieng(Cyrulnik, 2001), atunei toate persoanele care prezintlo dependent de substanfe psihoactive au avut ‘un parcurs traumatic inainte de a dezvolta o adicie? Guim putem injelege secanismele enre duc subiecu! Ia abstinenf§ (sau le un. consum controlat) dupl o perioada de adicte gl are, mai ales, permit menfineres acestea? Este saficienthabstinenfa pentma a vorbi de rezillent4? Cum se obfine rezlienfa si cae sunt mijloacele pentru ao ating? iri si pretindem cf oferm in aceste citevs pagin lepunsuti echaustive \rebitile puse, ne vorn multi cu elemente de rispuns care, la rindul Jor, vor deschide drumul cltzé not perspective de reflectie teoretico-dlinice, Mai precs, in cadrul capitolului de fat, vom insista asupra factorlor care Imping o persoand dependents si-gi depigeaschadictia prin diferite miloace, altele decit asistenfa clasicl. In acest scop, vom prezenta gi vom discuta, pentru nceput, prineipalelecunogtinf atualerefertoare la factor de vulne. rabilitate gi de protectie in ceea ce priveyte dezvoltarea conduitelor adictive fati de substantele psihoactive. otrivnice de via, anumite persoane vor dezvolta 0 adife, iar altcle nu. Una dintre ne permit si abordém mal indeaproape problema rezlienjei fn ad prin urmare, cunoasterea factorilor te si de protectie. fn al doilea rnd, vom arita cum poate cazul adictilor rezultatul smuneilintreprinse pin acum in domes el. Apo, vom vorbi despre renunfarea la dependent inabsenf un specific. fn cele din unm, vor inchela’cu exemple gi vom discuta ce poste vent in sprijimul rezone asistate a consumatorilr. Teta deren asta w All substan stances ceont ppersoani a alta, ei nu determini egalitatea subiectilorin fata adictlor. Anumiji autori fac deosebire intre factorii de rise si factorii de vulne. rabilitate, Adeses, pentri a ilustra aceasta pozitie se face referire a May ‘metafora celor trei pipusl. Trei ppusi, una din sticli, a dous din plastic, se sparge, cea de plastic Toate trei sunt expuse aceluiag rsc (lovitura de ciocan), totugi vulnerabilita- tea lor este diferita (Anthony, 1980), adicfilor, sustinem idea potrivitcireia fac le rise sunt st ipartit al adicfillor, la care subscriem in totalitate, ‘conform cdruia adicfia la substanfele psthoactive rezida in interactiunea unel ‘vulnerabilititi personale, a unui context particular gi a unui produs, fa ‘mulfi factori de vulnerabilitate — adics — provenifi din totugi ci adictii. Acegtia se impart in trei eategorii. Factorii de risc asociati produselor consumate Acoptiae refer la cadral legal al produselor pi Ie disponibi capacitatea nora dintre substane de a induce toxicom cl uncle dintre ele provoack, mai repede decit altel, o stare de dependents 'SABELLEVARESCON ce duce la complicafii medicale, psihologice gi sociale (Reynaud, Bailly si 357 Venisse, 2005). Factorii individuali de vulnerabilitate in acest context a fost demonstrat si constituie o cele de cercetare mult i gi neurobiologici in adicti. Genul este, de asemenea, unul dintre factorii Identificat. Toate studlile arati cf abuzul gi dependenta de substanfe psihoactive (alcool gi opiacee) aunt mai des intalnite printre birbati, ‘Anumite aspecte structurale ale personalitifii gi temperamentului — pre- ‘cum trisitura de personalita introdus’ de Zuckerman (1983), mai ales in ceea ce priveste factorii dezinkibare gi susceptibilitate la plictiseald care o compun, precum gi dimensiunea ,clutarea noului” propusa de Cloniger (1998) — sunt indiscutabil identifica de drogur. fn ceea ce priveste sfera emofionali,adicja a putut fi consideraté ‘un fel de maladie a emofiilor, in sensul ci rea dependengi arf redusk, Pe aceast directe seins aati o prevalenfi ridicati a dimensiuriloralexitimics gi anhedonied in cazul persoanelor dependente (Coreos, Flament i Jearamet, 2003; Farges, Con. Sperenae, Loas si Perez-Dias,2004).Pe death pate hiperactitatea cu defi de atengie Ia copii este considerati un factor de vulnerabi Molina, 2006), La fel gin cazulimpulsvitii, care coreleaz’ Ja substanfele psihoactive (Dom, Hiulsi gi Sabb, 2006). Comorbi lor, a tulburiiloraraioase gia tulburisi- plin demonstrat In prezent, se ste ect populatia generals tlburiripsthice gi ridieatf la toxicomani, indiferent de sex. Aceasti prevalenfa se agraveaz4 in funcfie de intensitatea toxicomanie, {n cele din urmi, tulburdsile de perso- nalitate precum personalitatea antisocial, borderline, narcisicd, dar gi schizo {tenia constituie factori de vinerabilitate pentru dezvoltarea thei dependente (Werkeul, 2001; De Graaf Bil, Ten Have, Beekman si Vollebergh, 2004). ‘Teta de reer asistatw Adi lasubsanjle pose reiengs 388 Factorii legati de mediu tate fat de conduitele de dependent’. Stu. sprijink fn parte pe experimentele TSABELLE VARESCON le, adaptarea servegte « unei situafii sau a unei suferinfei si consumul problematic de substange. ‘Consumul de sul ermite adaptarea Ia o realitate intern, favo- 1. Inacest sens, Aca pont f considers ihoactive poate, de Factori de protectie Factorii de protectie sunt considerati moder ‘Tat de recog asta Adil 260 poihoafectivi gi psthosociali care favorizeaza capacitatea de adaptare a su. biectului, capacitatea sa de a traversa experienfe personale mal mult sau mai ‘putin dureroase, Astfel, a fost semnalati existenfa unui anumit numér de factori determinant; implicai tn rezistenfa fafa de folosizea drogurilor. Factorii asociati persoanei ‘Mai multe studit insist asupra unui anumit numar de calitifi psihologice de substanfe, un nivel de inteligenta ridicat, capacitatea de a se implica ta diverse domenii de activitate (Reynaud gi alfi, 2005; Morel si Couteron, 2008), Factoriilegati de mediu adic sentimentul de a fi un membru care conteazi pentru f familial gi de a avea o susfinere familials adaptatd, ar constitul factori de pro- tectie (Kumpfer si Bluth, 2004). Dar gi apartenenta la o refea socialK de neconstumatori ar i o reduth de nédejde impotriva adictii.h general, implicarea intreun grup in care sentimentde apartenenfila comunitatea co recunoastere care constituie un puterni factorilor determinanti implicati parte, depistarea abilititilor subiectilor de a face fata dificil fr8 8 fi recurs la substante si, pe de altE parte, mai buna injelegere a ‘mecanismelor de intrerupere a toxicomaniei si de menfinere a abstinentel in camul celor care au devenit dependenti (Varescon, 2007). acd factorii socioculturali, situationali si de mediu sunt determin: pentru experimentarea § factorii psihologici, psihistrici Ja randul I ponderent fn abuz gi dependenf’, Cunoasterea factorilor de vulneral ‘se justficd prin stabilirea masurilor de preventie, dax acest factori totodati, elemente importante de diagnostic si prognostic, intrucit sunt in [SABELLEVARESCON ascelagitimp atit factori de rise pentru dezvoltarea unui consum problematic, 361 cits indicator! ai gravitafii consumului, Ar fiiluzoriu si credem cl am putea climina tofi factorii de rise legati de aparitia unei dependente. Singura cale posibld gi realists este studierea resurselorfiecrei persoane, pentru a oajuta jor, Factorii de protectie per pentru a face fafi conduitelor de dependenti, ci ai unui bun prognostic, atunel cind unii djntre ei sunt subiectii consumatori. Ei favorizeazi astfel rezilienfa, ameliorind stima de sine gi ereseSind sentimentul autoeficientei. Cunoasterea factorilor de vulnerabilitate gi protectie permite, pe de o parte, adoptarea unei atitudini preventive mai vigilente fat2 de persoanele cele mat fragile gi, pe de alt& parte, luarea in considerare a tendinfelor in- iduale si de mediu, in scopul adaptiil metodelor si oferirii unor moda- le ajutor persoanelor dependente de substante. Cunostinge actuale despre rezilienta in cazul adicfiilor Conform Ionescu $i Jourdar-Lonescu (2006), rezilienfa poate fl ingeleasi in diverse moduri, pornind de la trei nofi rezultatal gi procesul. Rezilienfa poste fi abilitatea de a se dezvolta tn plan psihologle, tn ciuda, aparitii de evonimente gi situatii potrivnice, sau abilitatea de a se adapta {actor de protectie care sunt considerati, prin urmare, moderatori ai riscului sia adversitayii denfei gine ajut Mai prcis,caracteristicile comune persoanelorrezlionte pot fi clasfiate tn trei grupe. fn prima sunt incluse predispozpile perscanet insefi, in a dous, ale mediului gina trea, ale interatiunilor dintre individ gi medi st, De cativa ani sustinem ideea potrvit ctreia conduitele adictive pot fi considerate in anumite privinfe tratogii de adaptare la dificultiile vie, fie ele individuale sau asociate mediului. Desigur, datoitéefectai magical ‘Tetatde rein aiat Adcil subtest recens ipsurile,réul fizic si psihologic, interpersonale, Persoans interpersonae, copunem, din 2005, ‘rei moduiri de interpretare posible: + primul este acela de a considera adicfia drept un epee al procesulud \dividul nu a gisit resursele necesare pentru a depisi dif. ite ieeleindividuale s/sau de mectu. Agadas, persoanel care dezvolti o adicfic ca urmare a situafilor difcile sau a traumelor rnusunt reziliente, Adicfia lor reprezints, cu sigurantS, efecu! reailien, de vreme ce alfii, traversind evenimente de acceagi naturi, ma au dezvoltat vreo adicfie. Cateva cercetari au in tele dintre aceste persoane, De exempla, ant evidentieze variabilele care deosebesc fem: de femeile dependente de substanfe, toate victime ale abuzului sexual (Dufour Nadeau, 2001); al doilea consider adicti ‘conceput ca atunci rezilienta fat de ceva mai rau gi ar fi un fel de cirja necesard pentru infruntarea viii (Didier, 2003); : + al treilea se refer’ la persoanele eare au renunfat la adicfie. Intrsun prin ‘moment, adictia este infoleasi ca o tentativ’ de adaptare. Apoi, fntran ‘moment, cel mal adesea dup citiva ani de consum, subiectl doreste si opreasci de thoactive. Poate de- uta o perioada de ma reludri vieti, 1a dependenfei de substange (Varescon, 2005), Studiul asupra stoparii dependenfei porneste, tn esenfi, de [a tre intre- iri fundamentale: De ce intrerup consumul? De unde igi extrag aceste ppersoane forfa? Cum poate fi continuata viata in lipsa dependenfei de sub- stante psthoactive? Din discursul persoanelor dependente care dorese si-si depligeascd adic- ‘ia, transpar congtientizarea gi voinja de echimbare, Motivatia schimbatii este strns legat de evaluarea conduttel adictive din perspectiva costurifbene- ficii.Astfel, autori precum Cunningharn, Sobell, Gavin, Sobell i Breslin (1997) ‘au propus un instrument de evaluare a motivatiei de schimbare in cazul TSABELLEVARESCON consumului de alcool gi drogusi, pomind de la sbeneficiilor. Consumatorii ne spun: ,Am aj prestabilitk a costurilor 363 de mediu exp ‘mai bine mecanismele rezilienfei in cazul persoanelor dependente (Blomqvist Cameron, 2002). Factorii indivi explorat numeroase axe de studi citim pe acela al gestionarii emofiilor. Se admite in mod general birile emofionale particip§ la dezvoltarea conduitelor adictive, De exemplu, provalenfa alexitimiei in calitate de concept mul prin incapaci recargerea la actiune pentni a evita co prin gindul cu confinut pragmatic) est rdicatd in conduitele de dependen{a, 2a cum am menfionat in paragraful consacrat factorilor de vulnerabilitae ‘tle, de asemenea, cf in momentul fntreruperit consumului de substanje ‘1 menginerii abstinentei,dificltatea de reglare a emotiilor gi de control al spulsurilor constituie un rise de recidere deloc de neglijat (Fox, Axelrod, Paliwal, Sleeper si Sinha, 2007) Emofiilereprezintd adevira{iindicatori ai bine sau de rua per- soanei sau un efect direct asupra calitititviei. fn cadrul aditilor, compo- nentele clementare ale emofilor, dick plicerea-neplicerea gi activarea sunt acelea care vor fi influenfate de consuml de substanfe. Ce se petrece, atunci, Jn cazul persoanelor dependente care tncep un proces de rezillen}i? Daca perturbirile emo! fe factori de vuinerabilitate pentru dezvol- tarea gi menfinerea adictilor, cum poate fi infeles rolul lor in intreruperea ‘sdministrisi de substanfe gi in continuarea abstinent? Poste fi insinat c& rezilenfa este imposibilé in lipsa accesului lao form de reglare emofionals? te foarte probabil ca studierea simultani a modurilor de exprimare 4 emotillor, a factorilor predispozitionali gi situationali si a procesului de Schimbare si aducl elemente de rispuns. fn cele dia urmd, definifiaremisel consumatosi de substanfe psihoactive necesito precizare; fe se enracteri- zeazi prin abstinenfa total, fe printr-o revenire la un consum moderat. Tata dererenh asst w Adie substanel psthoacive irene 24 Renunfarea firé tratament la dependenta de substante psihoactive Primele cercetii publicate asupra rezilienfei in domeniul adicfilor cle dovedese, totodati, un dependenfi. ‘in acelagi timp, din 1968, autoti precum Les Drew sau, un deceniu mai tfrziu, Lee Robins, Heltzer, Hesselbrock gi Wish (1980) pra faptulul i exist persoane care rerun} la adicfi f (ratament sau si fle inscrise in vreun program evolutie in timp a traseut opricea consumalui problematie (Prins, 1995; Ci fn domeniul dependent: wumitor, ,Pentr afi consid nu trebuie sf mai prezinte crteile de dependent un an. Caracterul «natural» sau «spontan» al remisiei este dat de absenta 'SABELLEVARESCON este considerati de unii autori drept tratament cavintului gi de ail, dept lips a tratamentul Fie ed se vorbeste despre remisie naturalé eau despre vindec iclile care se ocupa de r-profesionisti etc, Di de intrajutorare este incd discutabils, datoriti, in special nigtilr din aceste grupuri, Principalele elemente explicative ale remisiei natural putin sever de dependenti, capacitatea cognitiva de eval inconvenientelor unei schimbiri de comportament, consumarea experienjai adietive, raportarea la var anglo-saxone, ele nu due {nfelegerea ansamblului mecanism: tament. Traseele schimbicii sunt numer ele consumului. Totugi, putem sustine rent rezult& dintr-o combinare a anumit ‘Tratat doreninp acta aii tele pathos een rea simfului responsal ale, o inclinafie catre fai de religie ete. (C permite clarificarea acestor de vedere asupra adic. ezilents te gi, de asemenea, acioptarea unui alt punce nefavorable, Prin urmare, aspectele dinamice a de rezilienfa natural, care atesti un proces fri zezilientaasistatd se sprijink pe cunogtinjse refer tului profesional al ce persoana pe drumul siu de viaf, la un moment dat, neavind alt scop deci 'SABELLEVARESCON De exemplu, Addiciion Trauma Re bazeazi pe patru principii: recunoagt abstinenfei, zecuncasterea gi modificarea at subiectul de adicfie, crearea unor legaturi verita 1 sustineril lor sociale, denoté rezilienf& asi Pat, 2002). Rezilienfa asistatd nu éete o practicl nowi. Un mare numir de centre de noagte forfel renunje la dependentd férd a fi recurs Ia tratamnentul obignuit atest. ceding caw in ele insele abiitiile necesare pentru a-si dep adictia. A se pe competentele fiecSruia ridic& din nou problema anumitor caracteristici ipra persoanelor care au ‘Teta de een att lil substaneepsboative 368 precum neputinga gi lipsa de control, adesea generalizate la tntregul grup de ‘consuinatori dependengi (Burman, 1997). Citind acest capitol, nu ar trebui sf ne imaginim cX renunfarea la depen. ddenfi este liniard. Fie cf se ntampla print-o rezlienté natural, ie print sezilenf§ asistat, se pune problema reciderllor,atit de freevente in dome. nlul adicfilor. Putem vorbi, atunci, de intreruperea de-a face cu o reckdere in cazul unel persoane care d dependenfa? Rispunsul nu poate i decat nuanjat. Se gti persoane, in cazurile cele mai severe, dup& ce au rerun} cfjiva ani, redevin dependente. fn schimb, pent problematic de substanje nu semnific intotde: reziienfa. Reluarea consumului de substane {in proces controlat, Raportarea la produse nu delaun produs nu impiedic rat o ameliorare a calitiii viet rogisitun sens al existenji sale, si profite si se cunoascd mai bine, cu alte cuvinte, persoanel sured de abordare a mecanismului complex sau asistats, In loc de concluzie.., Mult timp, psthopatologia e-a focalizat in principal asup: tratamentelor medicale gi tehnicilor pihoterapeutice propuse, TSABELLEVARESCON procesele pi resursele provenite dela persoana insisi. Dack nu poate'f negat 3 faptul ok anumite persoane care prezintio adicte la substanfele psthoactive neces fnoeperea unui tratament psihologic /sau medical in funetie de ipul de adicfc, de soveritatea sas de eventuala comorbiditate,nofiunea de reli ‘eninu este departe dea invita la crearea unei alte perspective asupra‘adltye ‘In prezent, principal factori de vulnerabiltatefa}8 de deavoltarea unot condulte adictive, casi factoriide-protectic,Incep 8% fle bine clunosci. Se stie, de asemenea, ci modalititile de tratament propuse persoanelor care follcithajutor nu sunt Sntotdeauna eficient. Cu siguranfS, exist mal multe

    You might also like