Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • TCC in Depresie

    Uploaded by

    Ludmila Bodiu
    13 views20 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views20 pages

    TCC in Depresie

    Uploaded by

    Ludmila Bodiu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 20
    344 Iino Hel fi accelerat dac& se incepe cu o spitalizare in cadrul cAreia cresterea in greutate se realizeazd rapid, dupé care tratamentul se va desfasura ambulatoriu. Studi clinice au evidentiat faptul cit mental da rezultate la aproximativ ju cazutile de bulimie nervoas’, pentru c abordare terapeuticd mai complexa a cognitiv-comporta- pnd la doud treimi cin pi Paciengi find necesara o x Psihoterapia cognitiv-comportamentala in depresi Depresia este un fenomen atat de rispandit, incdta fost, pe drept cavant, numita , guturaiul psihiatries” (Seligman, 1975). 15-20% din populafia adulté a suferit de o simptomatologie depresiva si peste 12% a trait o depresie suficient de putemnick pentru a necesita trata- ment (Melanie Fermei, 1989). In file vestice, rata depresiei este de 2/1 in favoarea femeilor (Brown gi Haris, 1978). 1982) atorilor; ~ pierderea unui parinte; = neglijarea in copilaia timpurie; sau/si cri = lipsa unei relatii apropiate; ~ absenfa unui suport social; + lipsa stimei de sine pe termen hung. {n clinicd exista numeroase clasificari ale tulburarii depresive: ~ tulburare afectiva bipolar ~ tulburare depresiva; ~ enclogena (avand cauze interne, inc’ insuficient eunoscute); + teactiva (nevrotica, proctus’ de acfiunea factorlor stresanti). In aceasti lucrare termenul de depresie se va refer ia depresia ne- ‘vrotica (nonpsihotica), pentru care se potriveste psihoterepia cogni tiv-comportamentala. Trebuie subliniat ins si faptul ca depresia ne- vraticd se deosebeste de simpla reecfie fireascé de tristeje la evenimente cu cavacter negativ. f 346 Irina Holdevici Depresia se caractetizeaza prin urmatoarele: i ~ trea sentimentului de tristefe; = plans frecve ~ sent ~ iritabititate; ~anxietate; ~ tensiune psihic’; ~ subiectul nu se mai zionarea unor programe TV, dev subiectul nu se mai poate concentra; = subiectul este absorbit de starea sa proasté sau de dificul solubile cu care se va confrunta; = somnul este dificil; ~ apetitul scade; = nevoile s find ameliorarea gi, dacd este positil, si prevind recaderile. ‘Terapia cognitiv-comportamentala in depr Beck gi colaboratorii (Beck, Rush, Shaw si Etnery, 1979). ziarelor sat ificile gi plictisitoare, pentru c& ct de mics, le in- iia fost dezvoltata de Modelul cognitiv al depresiei (Beck, 1967, 1976) (Spel pene] nape a — soley {[Eomportarentaie] [Monvaponai! | ale} [Atecive te deseris de Blis, parin- ni: Daca cineva gan- fericit” sau , Trebuie si fac bine Convingerea disfunctionala nu produce simptomul prin ea insii, «i doar atunci cand anumite incidente (evenimente externe) vin $0 Intareascd. Astfel, convingerea ci valoarea personala depinde de suc- ces poate conduce la tulburare depresiva in caz de egec. Pe m&sur’ ce sgindurile negative automate devin id si estompeze ganduri 348 nina Holdevici vicios, invayand Peihoterapia cognitiv-compostamentala sparge cercul vicios, inva pacientul s8 adreseze intrebari provocatoare gindutilor negative, pen- a vesifca dact fundamentare lor este rect i ‘Modelul cognitiv prezentat mai sus nu este valabil doar pentru de- oricdtei tulburari afective (emotionale). Trebuie ‘conform unei De asemenca, faptul cé cognifia influ ‘seamna neaparal cA o gandire negativa co este rezul ‘cumul de factori de predispozifii psihologice fatoare, Cogniia are ins o p: timp, in declangarea ppoate actiona ca declansator, Caracteristicile psihoterapiei cognitiv-comportamentale in depresii ery” YO metode consicere gandunile 51 conti sificate, 7. Ate un caracter educational, co tehnicile cognitiv-com- portamentale ca pe niste cleprinderi care trebuie achizifionate de su- Psihoterapia cognitiv-comportamentald in depresit 349 transferate in viafa cotidiand prin intermediul Psihoterapia cognitiv-comportamentalé poate fi definité ca un fel de rezolvare de probleme, depresia fiind ea insigi o problema. Sco- pul terapiei este s imp det lipsa de speranta) si 0 data pe sipt practic’ tnsa il de sedinge variazs considerabi fii'care au deprinderea de a se aut 4, este bine ca sedingele sa fie mai scurte (20 de minute) deoarece acestia au capa ie antidepresiva. 3) Fste de cunoscut gradul de severitate al depresiei lie combatut® psihoterapia cu medicatia ps ei psihoterapeutice, pattern-ul de géndire nega — expecta negative in legaturdi cu trat r 350 Inina Holdevics | 5) Dorinja de cooperate a pacientului. 6) Capacitatea pacientului de a intra in relatie de colaborare cu psi- hoterapeutul. Apar — se tem si-si dezvaluie gndurile gi sentimentele; — insisté asupra faptului cd se pot descurca singuri ~ consideri, dimpotiiva, ci terapeutul trebuie si feck totul sin- gue fn sof ce cam, psihoterapia nw este rari active in cadrul terapiei Exemplu: ,Daca ti spun cum ma simt cu adevarat, ma va respin- ge" sau ,Este treaba lui sf ma facd bine rd nici un fel de efort din partea mea". 7) Cat de extins Aspunde mai reped tiv-comportamentalé (Simons, Structura tratamentului ipsa de speran|a; dei suicidare. rea scopurilor 6) Prezentarea programului de terapie: ractice: afi de schimbare. faindicatl, dar demer- erapeutice. Tevapeutul trebuie si ajute pe pa ze acele gAnduri si convingeri care stau in calea nei colabo- te repertoriul de abilitii de a face fafa vie (,co- cului vicios: ginduri negative-depresive; Psihoterapia cognitiv-comportamentalé in depresii 35] 4) Inceperea tratamnentuli Specific: ~ sclecfionarea primelor sa = acordul cu privire la temele pentru acasd. General: = pacientului i se furnizeaz’ cunostinfe cu privire la pict cognitiv-comportamentele. Obiective: Stabilirea relatiei psihoterapeutice, "2 sperangei pacientuli, ebuie f€cut sd Infoleaga, la nivel preliminary, esenga ‘cA va testa in practica cele invaate, ‘sunt schematizate si apoi nota ta de probleme, ca In exemph Experiente timpuri traumatizante Comparafii nefavorabile ex sora Sunt inferioara ca persoand, Valoarea mea depindle de ceea ce cred Dacii mu fac ceea ce vor ceilalti pot conduice viala. mane singurd pen Sunt proasta autocritie’, ganduri suicidare 352 Irina Holdeviei Somatice: insoranii, inapetenta. Lista de probleme 1 Incapacitatea de a mi expr dificultatea dea spune = dificultatea de a spune ce dorese dacé altii vor altceva. 2. Sentimente de inferioritate. 3. Dificultatea de a accepta egecul césétorii fi capabila si ma descure singur& cu lucrurile practice. = nu voi gisi niciodata o relatie satisfEcitoare pe termen lung, 4, Depresie: — mia simt depasité de ceringele vietii de zi cu zi ~ evit contactul cu oamenii; = tau gi macin génduri triste; fac nimic; m& pot concentra; = nu ma bucurd nimic ete. 5, Sentimentul de deprimare pentru ed sunt deprimata = este vina mea c& am stricat totul; = merit 54 ma simt astfel Lista de probleme trebuie s& inchida simptomele si problemele de viata. Acestea din urma se refera la ~ probleme practice (exemple: dificultati in gospodatie, soma) ~ probleme interpersonale (dificultati in formarea unor rel apropiate); = probleme intrapersonale (1 Terapeutul prezinta un rezuma bback de la pacient. Lista de probleme realizeaza o oarecare ordine intr-un haos, pentru c& un numar mare de experiente negative sunt reduse Ia c&teva dificultati specifice. Aceasta reprezint& procestl te ducerii problemelo:”, care trezeste speranta pacientulut pentra c& se intrevede posibilitatea unui contral asupra acestora. Ideile suicicare trebuie puse in evidenta de la primul interviu. Cand acestea au fost evidentiate, cientul a elaborat pplanuri in acest sens gi s8 afle ce arume I-2 impiedicat sa le puna in aplicate act lipsa de speranfa gi ideile suicidare sunt sericase, atunci aces- tea tyebuie sé reprezinte obiectivul primelor interventi. Unii terape- Li considera cd mueste bine sA vorbeasca de suicid pentru a nu baga Psihoterapia cognitiv-comportamentali in depresit 333 astfl de idei tn capul pacientiior lor Dar observatile au aratat curind, discujiile deschise pe aceasta tema pot produce pacientulu un sentiment de usu ste reactia obigm tuafia este intolerabilé si cd nu poate fi ficut nimic pentru a o schim- ba, Autodistrugetea apare in acest caz ca un fel de rezolvare a proble- imei. In acest caz, discufile pot deschide perspectiva gésirii une soluti alternative, Stabilicea scopu Se realizeaza prin intermediul unor intrebari de genul: Cum ai vrea si stea lucrurile in problema X?" sau 88 presupunem c& trata- rmentul va avea efect; cum vezi desfagurarea diferitd a lucrurilor in problema ta?” Scoputile se modificd adesea pe parcursul tratamenty rea scopurilor il ajutd pe terapeut si corecteze expacta cu privire la psihoterapie, furnizeaza cAteva standarde in raport cu care se poste monitoriza progresul si focalizeaza atentia spre viitor Prezentarea tratamentului lor li se dau informatii despre aspactele practice, cum ar fi de sedinje, durata si frecvenfa acestora, da si despre teme- le pentru acasa. Li se explica clar faptul c& depresia trebuie inteleasd i cercului vicios pe ca genereazi o dispozitie proasti ce alimenteazi, la vandul negative. Tiebute sa se explice, de asemenea, c& schim- barea este posibild daca pacientl inva s8 surprind gi sBtesteze (ve Hifice) gindurile negative, pentru a sparge cercul vicios prin gfsirea uunor alternative mai re Pacientul este i , sh acestea sunt discutate cu psihoterapeutal. Pacientul est solicitat si-si moni- torizeze act dispozitia 51 gindurile negative automate intr-0 agend personals. Agenda include: ~ trecerea in revista a evenimentelor de la ultima sedings, ~ feedbackuri seferitoare la ultima gedingé; = temele pentru acasa. Fiecare gedin|& i une! anumite probleme, denumita tema major, care es de pacient in colaborare eu terappeu- tul. Ea presupune o strategie cogntiv-comportamentald specific, cum ar fide pilda adresarea de intrebari de verificare a gandutilor nega- 354 Irina Holdevici tive, discutarea dificultatilor care au aparut in ultima saptimand sau dezbaterea unor probleme pe termen lung (exemphu: dificultafi ma- teriale). ‘Temele pentru acasé au menirea de a- ajuta pe pacient sisi inst seascd tehnici de autoajutorare. Ele sunt utile daca: = urmeaza logic ceea ce s-a petrecut in timpul sedinfei ce psiho- terapie; sunt precis gi concret definite, astfel incat succesul este ugor de invegistre # ~ au obaza logics, injeleasd si acceptata atat de terapeut, cat si de pacient; ~ sunt definite ca situafii din care nu se pierde nimic pentru cd se invaa chiar daca scope nu a fost atins. i‘ Pentru a evita orice neingelegere este util atat pentru terapeut, cit si pentru pacient s8 noteze sarcina trasald si obiectivul urmarit. Strategiile cognitiv-comportamentale de psihoterapie in depresie (Melanie Fennell, 1989) 1. Strategii cognitive: tehnici de distragere; numérarea géndurilor . Strategii comportamentale: ‘monitorizarea activitajilor, placeri gi autocontrolului; realizarea unor orare; stabilirea unor sorcini gradate. . Strategii cognitiv-comportementale: identificarea gandurilor negative; adresarea de intrebari gandurilor negative; experimente in sfera comportamentalé Strategii preventive: identificarea convingerilor; adresaea de provocri pentru viito ad Pihoterapia cognitiv-compostamentald in dep: i 355, ~ pregitirea pentru viitor. Pentru a incuraja speranta si angajarea pacientului in psthotera este impor zl sedinfelor de psihoterapie, cit temelor pentru acasi si fie obfinute unele succese,oricat de mici, pe «care pacientul tebuie st ie atribuie lui insu i care si demonstre- 20H depresia poate fi controlati prin efort personal. Acest ucru este important indeosebi la inceputul tratamentulu Etapa ne. Strategii cognitive Sunt prezentate ce modalitafi de a stopa ,ruminagile” depresive core nu fac decat si inréutafensca situatia, in loc si contribuie lao re- zolvaye constructival a problemei. Acestea sunt utile mai ales la ince- putul tratamentului, inainte ca pacientul si capete abiltatea de a gsi alternative la gandurile negative automate. Ele nu produc o modifi care cognitiva esenfial, dar prin reclucerea frecvenjei gandurilor de- resive contribuie la ameliorarea dispozitiei care, la randul ei, poate inlesni rezolvarea de probleme. Unii pacienti utilizesza spontan me- toda listragerii pentru a evita s8 se gandeascé la lucruri dureroase (,evitare cognitiva”). Acestora trebuie sé Ii se explice avantajele (se simt bine pe termen scurt) pi dezavantajele (problemele raman nere- zolvate pe termen lung) aplicarii acestei tehnici ca unicd metoda, Tehnicile de distragere: 1. Concentrarea pe un obiect Paciengilor lise cere si se concentreze asupra unui obiect gi sil de- serie pentrut ei ingisi cu cit mai multe detali 2. Constientizarea senzovials: Pacienfii sunt invafati si se concentreze asupra mediului inconjura- tor ca un tot unita,utilizand vazul, auzul, gustul, pipaitul i mirosul Concentrarea poate viza si corpul propriu (,Ce simi in interiorul cor” Plu tu? Ce potiatinge? If simti tupul pe scaun? If percepi hainele, paul? Ce vezi in jurul tau? $i ce mai vezi? Ce auzi?" etc) 3. Exercifii mentale: ~ anumara de la 1 000 la 1 din 7 in 7 (din 5 in 3); ~ a numi oragele al céror mume incep eu o anu liters; ~ reamintirea in detaliu a unei vacante. 4. Amintii si imagini placute: ~ amintirea unei situaii placute, c€nd subiectul a avut un mare 356 Irina Holdeviet ~ ce ar face daci ar cégtige o magind sau o suma mare de bani Dezavantajul consta in faptul c&, la depresivi, accesul la amintii placute poate fi dificil de vealizat, ier gAnducile pozitive sunt repede sufocate de cele negative 5. Activiti care il absorb pe subiect: Este important si fie selectate acele activitafi care ocupa atat min- tea, cit si trupul:rebus, tenis, asculta radioul in timp ce calcd etc 6. Numararea géndurilor (Burns, 1980) Are menirea s3 produc o anumité distanja fata de gandurile ne- gative. Subiectul est bifand céte un sta in aceea c& ea poate avea ca efect imediat intensificarea gancluri- lor negative, ceea ce duce la accentuarea depresiei, mai ales dac8 pa- cientul mu gia format inca deprinderile de a le modifica Etapa nr.2 Strategil comportamentale (O serie de activitisi — cum ar fi automonitorizarea, realizarea gi urmirizea unor programe (orare) gi a unor sarcini gradate— au drept scop antrenarea subiectului in acfiuni menite sd imbunatajeascé dis- porifia 1. Monitorizarea activitafilor Pacientilor li se cere si noteze ce fac, or de ord, si si evalueze ac- tivitagile in Functie de doi parametr = placere — P; ~ grad de realizare (maiestrie) —R. Aceste protocoale il ajuté pe pacient si verifice veridicitatea unor ginduri, cum ar fi ,Eu nu am facut nimic’. De asemenea, acest gen ctivitagi la indicatorul ,plicere” poate ajuta la in anduri negative de tipul ,Orice as face, mi-e indiferent (gind ce reflecté dificultatea de a percepe expetiente pozitive), 2. Realizarea umor orare (programe) Se utilizeazai pentru planificarea actvitafilor viitoare dupa acelasi ‘model (ord de ora). Scopul consté in a crepte nivelul de activism al su biectului gi dea maximiza eficienta si placerea ‘Avantajele tel ~ reduce numarul prea mare de sarcini la o list ce poate fi inde- plinita: Psihoterapia cognitiv-comportamentalit 357 ~inlatord nevoia nor ci replat Ce vo face acum?" 1 seronbieet sentiment fae spective po nde ~ cost proportia actvtilor de pe urma cérorasubiecalobine satiate ~marepenivelul sentient de autoconto al subieetuli a- pr propre eae existent Sarcnlegradote vizeazérealizarea unor exerci in pag ic c- i subieetlfecre pas lind ttt prin feedback Acces a flecare etapa este faiitat prin idenificarer9\advesnren unor inte. Dieu eaacterprovocator fecha bloca.Blocjle sunt de pul ‘Nu voi Fcapabil sf fac aceasa",,Este prea mult pent mine” GtcTehnia et ut penal jut pe paent 8 deptgeat incr fags fact ff unr stuf care prout araelte.Depresirel tea pra ede cle mai mull ot el egucead in indepen una sarcni pear lea rasa singu foloses acest Tape ca pe 0 dovadisinadeevSri lor personae, Aeasta se intmpl pentru che asteaptt prea mult de a propia persoan,conaiderdnd ok a heb S58 se compote cag cum nv ar fi epresiv, Sarcnile gradate combat ipsa de speranl ncurajind paclentl sk rect sariilela propor ezonable $tmdrind eevee penselor Etapa nr. 3 ‘Strategit cognitiv-comportamentale Sedinfele ce psihoterapie si temele pentru acasi au ca obiectiv s&+1 Iinvefe pe pacient sa identifice, si acreseze intzebiri si si testeze au- tenticitatea gandurilor negative, Confinutul gindurilor negative a fost clasificat in cea ce Beck (2967) numea 1, Ego-ul e automate au o serie de particulavitafi care in- si afecteazarelafa terapeut-pacient: ~ sunt habituale si deci greu de identificat; ~ sunt automate $1 involuntare i deci grew de controlat; ~ au un caracter plauzil les alunci cand sunt insosite de ‘emorii putermice), deci este greu si li se adreseze 0 provocares, 358 Irina Holdevici ~ se referd la o gamé larga de stimuli, incluzand chiar psihotera- pia, iar tratamentul poate fi respins pentru ca pacientul prevede ese cul acestuia. Aceste ganduri negative in legaturd cu psihoterapia trebuie iden- tificate si chestionate ca oricare alte gincuri negative. Gandurile ne- gative reprezinta rezultatul unor crori in procesul de percepere si in- lerpretare a experienfelor viefii. Aceste erori se refera la = suprageneralizare: subiectul trage concluzii generale pornind de Ja situati particulare (,Tot ceea ce fac este gre gandeste in extreme (,Daci fac delo ic masurd cu persor atenjie, depresi ceva care [-a su- parat’}; ~ inferenje arbitrare: se trag concluzii pe baza unor rafionamente neadecvate (cineva care nu a reusit si duct la bun sférgit prima tema ru acasa poate trage concluzia: ,,Acest gen de psihoterapie mu mi este”) si spune: ,Probabil c& am f& sep Identificarea gandurilor negative automate fice aceste ginduri impreuni cu psi- teme pentru acasé. Acestia inv ~ st identifice emofi ~ sh identifice gine! jomate asociate. Modificarea dispozifiel este un semnal cA gandurile negative au- tomate sunt prezente (este mai usor le inceput ca pacientul s8 evalu gandurile negat lor care nu agreeaza evaluarile numerice, pen

    You might also like