INCD ECOIND – INTERNATIONAL SYMPOSIUM – SIMI 2011

“THE ENVIRONMENT AND THE INDUSTRY”

SISTEME MODERNE DE CANALIZARE CU VACUUM

Stefan Dobrescu1, Bogdan Nasarimba-Grecescu1, Gabriel Petrescu1,

Ioana Corina Moga2

1
S.C. DFR Systems S.R.L., Str. Drumul Taberei 46, bl. OS 2, ap. 23, Bucuresti,
e-mail: stefan.d@dfr.ro; bogdan.n@dfr.ro; dfr@dfr.ro
2
Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti, Splaiul Independentei 313,
Bucuresti, e-mail: corinamoga@yahoo.com

Abstract:
The low-pressure system, also known as vacuum system or vacuum
sewer system contains closed pipeline networks without manholes. Vacuum
sewer systems are essentially mechanized systems of wastewater transport.
Unlike typical gravity sewers, it uses differential air pressure to transport the
wastewater and all the sewer mains are under vacuum (under negative
pressure). The high transport velocity of the air/water-mixture in the vacuum
pipelines prevents sediments. An outlet of wastewater is excluded due to the
vacuum occurring inside the system. The system is more economical and
efficient compared to the classical gravitational sewage network. Normally the
drainage procedure serves as a collection of wastewater in separate systems.
Though, vacuum sewer line may be laid in the same trench together with water
supply lines and storm water drainage according to the German guideline DWA-
A 116-1. In this case, there shall be no physical connections between a public
or private potable water supply system and a sewer. The vacuum technology is
a special drainage procedure which might – under certain circumstances – be
considerably cheaper than the conventional gravity lines sewage system.
Investments costs can be considerably lower in comparison with other drainage
procedures.

Introducere
Sistemul de canalizare cu vacuum este in esenta un sistem mecanizat
de transport a apelor uzate. Spre deosebire de canalizarea gravitationala
clasica, sistemul foloseste presiunea diferentiala de aer pentru transportul
apelor uzate si toata reteaua de canalizare este sub vacuum (sub o presiune
negativa).
Descrierea functionala a unui sistem este prezentata schematic in fig. 1,
unde se pot vizualiza elementele principale ale sistemului. Cele trei
componente majore ale sistemului de canalizare vacuumatica sunt:
- Camera de colectare (camera vanelor, valva pneumatica de vacuum si
controlerul supapei);

113
 INCD ECOIND – INTERNATIONAL SYMPOSIUM – SIMI 2011
“THE ENVIRONMENT AND THE INDUSTRY”

- Liniile de canalizare cu vacuum (include fittinguri specifice);

- Statia centrala cu vacum (cu rezervoare si pompe de vacuum, pompe de
canalizare, robineti, senzori de nivel si presiune, panou de comanda si
control).

Fig. 1. Elementele principale ale unei retele de canalizare cu vacuum

Camera de colectare reprezinta o interfata intre reteaua de canalizare

aflata sub vacuum si gospodarie. Apa uzata este colectata gravitational de la
consumator, iar apoi introdusa in sistem prin intermediul camerei de colectare.
Este trasportata prin reteaua de conducte etanse pana in rezervorul de vacuum
aflat langa statia de generare a depresiunii (statie de vacuum). Numarul de
consumatori racordati la o camera de colectare este cuprins intre 1 si 5 in
functie de deschiderea acestora la strada si de numarul de locuitori.

Parte experimentala
Exista diferite tipuri de camera de colectare, care variaza in functie de
design (aspect si dimensiune) si de conditiile de incarcare (capace). In
principal, se utilizeaza pe cat posibil camerele de colectare de tip G (figura 2),
ce se amplaseaza in afara zonelor de trafic auto, dar se pot folosi si camere de
colectare destinate exclusiv pentru astfel de zone (camere de colectare tip Z).
Exista 3 tipuri de conditii de incarcari: incarcari pietonale; protectie impotriva
inundatiilor si incarcari pietonale; protectie impotriva inundatiilor si incarcari de
trafic (pana la 40 tone).

114
 INCD ECOIND – INTERNATIONAL SYMPOSIUM – SIMI 2011
“THE ENVIRONMENT AND THE INDUSTRY”

Fig. 2. Camera de colectare

1 - conexiunea la consumator; 2 - bazin de colectare; 3 - conducta senzor;
4 - conexiunea la conducta de serviciu; 5 - camera vanei; 6 - vana pneumatica si controler;
7 - conexiune pentru dispozitivul de curatare; 8 - tub admisie aer; 9 - conducta de acces la
bazinul de colectare; 10 - izolatie termica; 11 - capac.

Toate tipurile de camere colectoare cuprind o camera a vanei, bazinul de

colectare (care sunt complet separate) si sunt confectionate din polietilena (PE)
pentru a evita infiltrarile.
Apa colectata gravitational de la consumator este stocata in bazinul de
colectare al camerei de vacuum. Pe principiul vaselor comunicante nivelul apei
uzate din bazin creste si in conducta senzor (fig. 2, 3) si in cea de aspiratie.
Conducta senzor este inchisa cu un dop etans prevazut cu un tub intre acesta
si controlerul vanei de vacuum. Pe masura ce creste nivelul apei in conducta, la
partea superioara aerul se comprima generand o presiune simtita de controler.
Acesta deschide vana de vacuum punand in contact vacuumul din retea cu
bazinul de colectare. In acest mod apa uzata este colectata si transportata catre
rezervorul statiei de vacuum.
Scurgerea gravitationala de la casa la bazin are diametrul DN 200 mm.
Sectiunea diametrului de DN 200 din linia de scurgere a casei serveste ca
volum de stocare in caz de urgenta. Lungimea acestei sectiuni este ajustata
pentru a furniza volumul necesar de stocare de urgenta.
Vana de vacuum se afla intr-o camera separata deasupra bazinului de
colectare si este controlata pneumatic (nu necesita energie electrica pentru
functionare). Ea este montata separat de bazinul de colectare pentru a ramane
curata, uscata si a fi usor accesibila pentru intretinere. Cand vana este
deschisa apa uzata este aspirata din bazin si trimisa catre statia de vacuum.
Camera de colectare a apelor uzate se caracterizeaza si printr-o
curatare rapida in caz de colmatare / blocare a sectiunii de curgere.

Conductele sistemului de canalizare vacuumatica (fig. 3) creeaza o

retea ce conecteaza camerele de colectare la o statie centrala de vacuum. Un

115
 INCD ECOIND – INTERNATIONAL SYMPOSIUM – SIMI 2011
“THE ENVIRONMENT AND THE INDUSTRY”

asa zis “profil dinti de fierastrau” permite conductelor sa urmeze panta de

suprafata si garanteaza crearea pungilor de apa necesare functionarii
sistemului.

Fig. 3. Reteaua de conducte a canalizarii vacuumatice

Conductele canalizarii cu vacuum pastreaza profilul terenului. Acestea

sunt pozate sub adancimea de inghet, cu o panta de minim 0,2 %. Profilul creat
de aceste conducte capata forma unor dinti de fierastrau cu ajutorul lifturilor
plasate pe retea din maxim 100 in 100 m. Aceste lifturi sunt realizate atat pentru
revenirea la adancimea de inghet cat si pentru refacerea pungilor de apa
necesare transportului optim prin retea. Cu ajutorul lor se poate evita cu
usurinta orice obstacol aparut pe retea. Acest lucru nu este usor realizat in
cazul canalizarii gravitationale, unde pentru evitarea unor obstacole se poate
ajunge la instalarea unor statii de pompare, care sunt necesare si in cazul in
care se ajunge la adancimi mari de sapatura.
Caminele de vizitare din cazul canalizarii gravitationale sunt inlocuite in
cazul canalizarii cu vacuum, de conducte de inspectie amplasate din 100 in 100
m. Conductele au diametrul mic si sunt necesare pentru diagnosticarea cu
precizie de pana la 1 m a eventualelor avarii aparute pe retea.
Imbinarile si fitingurile retelei sunt sudate cu solvent sau imbinate cu inel
de cauciuc pentru conductele de PVC, sau sudate prin electrofuziune pentru
conductele din PEHD pentru a evita crearea de inele interioare ce duc la
pierderi prin frecare.
Conductele au o panta descendenta generala fata de statia de vid cu
exceptia ridicarilor verticale care ajuta la mentinerea adancimilor mici ale
santurilor. Nu exista camine de vizitare si nici statii de ridicare pe intreg
sistemul de canalizare cu vacuum.

Statia de vacuum (fig. 4) este alcatuita din cladirea care adaposteste

pompele de vacuum si tabloul electric de comanda si control, rezervorul de
vacuum montat ingropat langa cladire si un sistem de purificare a aerului
evacuat din sistemul de canalizare, numit biofiltru.
Statia de vacuum este inima sistemului de colectare cu vacuum.
Echipamentul instalat este similar cu cel al unei statii conventionale de
pompare a apei uzate sau a unei statii de ridicare, exceptie fiind faptul ca
vacuumul este aplicat rezervoarelor de vacuum etanse. Statiile de vacuum
mentin vacuumul in sistemul de colectare prin intermediul pompelor de vacuum,
colecteaza apele uzate in unul sau mai multe rezervoare si deverseaza apoi
apele uzate colectate catre statia de epurare din apropiere sau catre o alta
retea de canalizare.

116
 INCD ECOIND – INTERNATIONAL SYMPOSIUM – SIMI 2011
“THE ENVIRONMENT AND THE INDUSTRY”

Rezervoarele de vacuum sunt facute din otel cu straturi protective.

Acestea sunt terminatiile sistemului de canalizare cu vacuum deoarece apa
uzata este pompata afara din ele fortat, cu ajutorul pompelor de apa uzata.
Pompele de vacuum creaza presiunea negativa (aproximativ -60 ÷ -70
kPa).
Rezervoarele cu vacuum pot fi localizate in interiorul cladirii sau
ingropate in afara statiei de vacuum. Din punct de vedere constructiv acestea
pot fi verticale sau orizontale si in mod uzual se monteaza ingropat langa statia
de vacuum. Sunt confectionate din otel de 10 mm vopsite epoxi, iar interiorul lor
este realizat cu o vopsea cauciucata. Recipientii sunt autoportanti si se pot
ingropa direct in pamant.

Fig. 4. Statia de generare a depresiunii (statia de vacuum)

1 - cladirea statiei de vacuum; 2 - Rezervor de vacuum ingropat; 3 - biofiltrul de aer;
4 - camera de colectare condens rezultat din biofiltru

Temperatura in cladirea statiei de vacuum trebuie sa fie sub 35°C pentru

a preveni deteriorarea echipamentelor electrice sau mecanice. In consecinta
este necesar un sistem de ventilatie al camerei sau un sistem de aer
conditionat.
Langa cladirea de vacuum se afla biofiltrul si camera colectoare, ambele
fiind ingropate. Biofiltrul este o constructie cilindrica sau rectangulara cu
adancime mica de 1,5 m care este umplut cu materiale care nu aduc prejudicii
mediului inconjurator, precum scoarta de copac sau zegras. Condensul din
biofiltru este captat de o camera colectoare si introdus inapoi in sistem.
Elementele vitale din statia de vacuum sunt intotdeauna dublate pentru
asigurarea functionarii acesteia in orice imprejurare. De exemplu, intotdeauna
este prevazuta o pompa de vacuum sau de descarcare montata ca rezerva.

Fig. 5. Sistem de canalizare cu vacuum realizat in Dragomiresti Deal, Ilfov

117
 INCD ECOIND – INTERNATIONAL SYMPOSIUM – SIMI 2011
“THE ENVIRONMENT AND THE INDUSTRY”

In Romania sistemul de canalizare cu vacuum este relativ nou. O

aplicatie se regaseste in judetul Ilfov, in localitatea Dragomiresti Deal (fig. 5).
Sistemul realizat este unul relativ mic. Este vorba de o extindere a sistemului de
canalizare deja existent, pe o portiune de 3 km. Sunt racordate aproximativ 190
de gospodarii.

Rezultate si discutii
O comparatie din punct de vedere financiar intre sistemul de canalizare
clasica si cel cu depresiune poate fi prezentata sub forma grafica conform fig. 6.

Fig. 6. Comparatie intre sistmul de canalizare gravitational si cel cu vacuum

In cazul in care canalizarea gravitationala nu prezinta probleme

deosebite, precum adancimi mari de pozare a conductelor si statii de
repompare acest sistem poate fi mai avantajos in raport cu cel de vacuum. Cu
cat dificultatile sunt mai numeroase sau mai grave, sistemul de canalizare cu
vacuum devine mai rentabil.

Concluzii
Sistemele de canalizare cu vacuum sunt relativ noi pentru Romania, dar
in intreaga lume sunt implementate si functioneaza de cel putin 40 ani. Aceste
sisteme sunt alternative fata de cele gravitationale, instalarea fiind mai eficienta
si rapida. Sistemul de canalizare cu vacuum ofera o siguranta din punct de
vedere ecologic neexistand posibilitatea poluarii solului si apelor freatice.
Vacuumul realizat in acest sistem ofera garantia certa ca chiar si in cazul
aparitiei unor fisuri apa uzata nu va fi exfiltrata. Din acest motiv la nivel mondial
se permite realizarea in acelasi sant a retelelor de apa potabila si canalizare
prin vacuum. Romania a adoptat partial legislatia europeana referitoare la
canalizarea cu vacuum si in acest moment, la noi in tara, nu se pot inca poza
cele 2 conducte in acelasi sant. In viitor, Romania trebuie sa includa aceasta
posibilitate in cadrul standardelor si normativelor ce reglementeaza proiectarea
acestor retele astfel incat sa poata fi realizate economii semnificative de timp si
capital in cadrul etapei de realizare.

118
 INCD ECOIND – INTERNATIONAL SYMPOSIUM – SIMI 2011
“THE ENVIRONMENT AND THE INDUSTRY”

Multumiri
Rezultatele prezentate in acest articol au fost obtinute cu sprijinul
Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale prin Programul Operational
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Contract nr.
POSDRU/89/1.5/S/62557.

Bibliografie

1. Moga I.C. - Aspecte legate de legislatia si normele europene privind

realizarea sistemelor moderne de canalizare cu vacuum, Targ International
de Servicii si Utilitati Public, Septembrie 2011;
2. NASARIMBA-GRECESCU B., PETRESCU G., MANDIS I. C. - Vacuum
system – a special drainage procedure, Conferinta Nationala EXPO APA
2010 - „Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in
comunitati rurale”, Palatul Parlamentului, 15 – 16 Iunie 2010;
3. *** - ATV - DVWK - A set of rules and standards - Special drainage
procedures / systems, Part 1: Vacuum Drainage outside of buildings, April
2004;
4. *** - Vacuum Systems, Brochure Roediger Vacuum;
5. www.roevac.com.

119