CUPRINS PREFATA PROCREAREA ASISTATA MEDICAL. ‘CLONAREA TRANSPLANTUL DE ORGANE HOMOSEXUALITATEA AVORTUL EUTANASIA, SINUCIDEREA. PLANIFICAREA FAMILIALA SI CONTRACEPTIA. BIBLIOGRAFIE B 40 56 7m 103 17 132 15CcURS DE BIOETICA PROCREAREA ASISTATA MEDICAL To Rania bazata pe casatorie este cea mai ACH veche institutie social, find intemeiata de Dumnezeu in rai (Fac. 2, 18). Fa a fost ridicata de Mantuitorul la rangui de Taina, prin care se impartaseste, prin preot, harul Sfantului Dub, care sfinteste si inalta legatura naturala.a casatorie! la demnitatea reprezentari unin duhovnicesti dintre Hristos si Biserica, Fara a dispretul trebuinta uniié trupestiintre barbat si femeie, Biserica socoteste ca aceasta relatie trupeasca numai in Casatorie devine un rijloc de promovare a uniritsufletesti. Numai Taina Casatoriet transfigureaza st spirituali- zeazaunirea trupeasca Pe linga transfigurarea Uuniit trupesti, Casatoria are si rolul de a da nastere la prunci. Nasterea si cresterea de prune este un important mijloc care ajuta pe ei doi sot sa inainteze spre o unire suleteasca tot mai desavarsita, Responsabilitatea asumata pentru cresterea pruncilor face ca actele de lunire trupeasca sa se imbibe de un element spiritual i mai accentuat. Casatoria nu este nici exclusiv de ordin trupese, dupa cum mu este nici strict de ordin 1BDe. RINE POP BISTRFEANUL duhovnicesc. in nici un loc, Sfanta Scriptura nu Sustine ca singura finalitae a casnicie este pro reatia, dupa cum nu sustine ca singurul scop este aspectul spiritual. Casatoria crestina este pentrucele doua persoane implicate, o unitat2 Indivizibila duhovniceasca si trupeasc; reflect, de fapt,unirea dintre Hristos si Biseric, Intr-un astel de context, procreatia concureaza, in te meni relevant, nu doar la desavarsirea duos hiceasea, ci si sau, mai ales, - la mantuirea Celor dol sot, cum se exprima Sfantul Apostol Pavel, dat flind ca, prin nasterea de ft yin ere dinta, in adevar si in dragoste”, sunt rasturnate tfectele nefavorabile ale calcait de porunca si neascultarit (Tim, 2, 14-15). Taina unirit nup- fiale se raporteaza astfel, in mod direct, prin Intermediul actului procreativ, la tana viet {Lcreatie, si om, intrucat este impreuma cre ator cu Damnezeu, devine factor de inauguraze a Imparatiei cerurilr. intro astfel de perspectiva soteriologica si eshatologica a procrealie,casatoria depases'e cu multideea comuna de gfamile crestina”, asa um este inteleasa azi de cei mai multis ea Ssuma dimensiuni na doar cosmice si univer Sale, isi unele duhovnicesti si vesnice. ,Cata treme vom considera nunta ca flind ceva ¢e priveste doar pe cei ce se casatoresc, ca cevace Fise intampla lor, iar nu si intregitBiserici st lumi, nu vom intelege niciodata sensal intradevar profund sacramental al casatoie, “ ‘cons De Blosncé ‘marele mister la care se refera Sfantul Apostol Pavel, cand afirma: «lar eu ic in Hristos si in Biserica>. Trebuie sa intelegem ca tema, conti rnutul si obiectul real al acestei Taine a Casatoriet e maj amplu decat familia. Este taina iubirii di- vine, care imbratigeaza totul,taina fiinfel insasi, sidatorita acestei ratiuni, ea intereseaza intrea- ga Biserica si, prin Biserica, lumea intreaga”! De obicei, se afirma ca nasterea de prunci este ,al doilea scop” al casatoriei, in timp ce desavarsirea in iubire este ,primul’. Hotararea de a aduce pe lume un fiu joaca un rol impor- tant, chiar fundamental, in desavarsirea perso- nalitatii: 0 desavarsire care se actualizeaza de fapt .in comuniune si in dragoste”. Asadar, alegerea procreativa nu este o chestiune mar: ginala a casniciei, ci presupune in mod esential vointa omului de’ urma o adevarata comuniune interpersonala si o trecere de la viata egocen trica in doi, care in definitiv este un egoism al individuluf, la comuniunea celor multi, fa efuzt- uunea de jubire gla functiunea de slujire?. Cand. familia se afla in fata actului creator de a gene- ra 0 noua existenfa umana, printrun act res ponsabil, se pune in slujba lucrarii creatoare a lui Dumnezeu. Nu avem de-a face cu simpla "Alexander Stoneman, Pent ang), Dis At, 197, rin modo coms taco, Quai Br 1948, Genghis Paton, lg pero det marino AA. WY ace a sinn Par lan sl motion, 1997, 19. 6De. RINEU POP BISTRITEANUL hotardre de a da nastere unel alte flinge umane, in interiorul logicit reproductiei naturale sau biologice, de perpetuare a speciel, cum se in- tampla, in afara oricarui tip de constiinta, in lumea animal, ci e un act de decizie personala si de procreatie responsabila, Biserica ne invata sane ingrjim de sanatatea ‘rupului, pentru al folostin slujba lui Dumnezea siaaproapelul. Deaceea, ea este de acord cu trata- mentul medical al infertilitaii in vederea nasteri de prunci. in ultimul timp, in cazurile in ‘care tratamentul medical al infertilitatii mu este efid- ent, se apeleaza, tot mai frecvent, la reproducerea antficiala, care se substituie actulut natural pro- creativ, .se opune reproducerii naturale sibulver- seaza conceptileclasice privind fillaia dintre pix inti si copii. ,Progresul” biologi si al medicinei a facilitat posibilitatea dislocari omului, in prime- Te sale zile de existenta, din contextul sau natu- ral. Onnul, prin tehnica sa, vrea sa devina stapanul absolut al viet sie indiferent la preful pe care trebuie sé plateasca.Incet, incet, el pierde orice unct de referinta, se rataceste si se orienteaza spre ynicaleri”. Embrionil congelat sunt simbolul acestei realitai, Torturarea acestor fiinte mic, simboluri in Hristos ale victoriei vietii asupra mort, ¢ indictul ca onl pacaruieste, Il neaga pe Dumnezeu si incearca sa manance din ,posul viet Pol De Ghar Sri, Madina legl, Bue, 193, 9.38, 16 cours De Blech De obicei, recursul la noile tehnici de fecun- dare artificiaia are loc cand cuplurile casatorite nu reusesc sa aiba copii dupa o perioada adec- vata de tentative, sau cand fecundarea artificiala reprezintaunicultratament posibil,o alternativa, pentru cuplul recunoscut steril. «ACtorii” acestor tehnici artificiale de procreare sunt: biologul, care face cercetarea in domeniu, medicul, care asista procrearea, ,agentul procreant”, in gene- ral dol sofi (se poate opera chiar o substitutie de persoana: fecundatie sau insamantare artifi- ala eteroloaga), in fine, ace ,tainic actor” care este embrionul, legislatoral si, de ce nu, chiar si societatea, In aplicarea proctearilasistate medi- cal (PAM) se practica doua tehnologit artificiale: {nseminarea artificiala (LA) si fecundarea in vitro (FIV), Acestea pot sa fie efectuate utilizandu-se fie gametii sotilor (reproducere omoloaga), fie ‘gameti sau embrioni donati (reproducere etero- Toaga). In acest context, trebuie precizat faptul ca folosirea unei astfel de tehnici nu are drept Scop tratarea onganelor bolnave (a infertilitati, ciea reprezinta doar o ,alternativa a actului pro- creativ, un inlocuitor al lui". Inseminarea artficiala (1A) se cere a fi aplicata in cazuri de sterltate, in cazul unor boli trans misibile ale sorului, in cazul femeslor necasatorite, aut ramase singure, sau in cazul femellorlesbiene “Foca Pua Prorat inc extn lpia pore rode, fn ei Teo, VII (1958). 76 ”De. RINE POP BSTRIEANUL care soliita tot mai mult dreptul de a avea copi ‘Mai exista si inseminare post-mortem. Procrearea ‘medical asistata se pune in discutie numai in cadrul famililor, mai precis in cazul steriitapit Uunuia dintre sof, care poate afecta atat de mult echilibrul psihic al sotului sau al sofiel, incat ar putea duce la distrugerea unitatit cuplului, In aceasta situate, este preferabila recurgerea ia pro: ‘reafia asistata medical. Alaturi de aceste ca7usi justificabile si acceptabile, exista si altele care Calauzese spre pantele periculoase ale exceselor: ‘) dorinta de a avea un copil poate fi dorinta dea ‘se dovedi fertlitatea, ,ca un criteriu de virlitate sau de feminitate”;b) parintiidoresc un copil per- fect sau unul care sa fle programat genetic con form dorin{elor lor, astfel incat el devine pentru ci ,un idol inzestrat cu fafa umana”. Se cuvine ‘sa'spunem ca fertilizarea femeii prin inseminare se face cu oval propriu si cu sperma provenita de Ta soful sau, depusa intr-o banca de sperma, Sunt cazuri cand femeia, care dorindu-i copil, si sup nanduse inseminarit artificiale, uu are sot. La primeste samanta roditoare de la altcineva. Din punct de vedere juridic, dreptul femeii necasato- rite de a procrea intrain conflict cu interesul cori; Jului de a avea o familie normala, iar din punctul de vedere al teologiei morale insamantarea arti ficiala a femeilor necasatorite este considerata De Dei en Elin de fon tnd ase ign epeton n , XXVTN (IQ 1% 9-5 8 cus De aioenca desfranare. Prin interzicereainseminati artificale in astfel de imprejurari, se impiedica faptul ca un copil a devina orfan chiar din momentul con- ceptie sale Inl doea rand, daca femeia dornica sa devina mama depaseste varsta avulatii, ea va purtain pantece un copileare nu apartinefintet Sale, transformandu-se in mama Suroga, sa inchiriata’. Dar pentru cine? Pentru sine e doar fiuzia deatimama Dar nici alti maa ,comandat" inseminarea. Ino astfel de siuatie,atat mama, cat si fetusul isi pierd identitatea. Tehnicile de recoltare a spermei de la paci- entii muribunzi sau deja morti au dat nastere la fenomenul conceptiei past mortem. In aceste imprejuras, se pune intrebarea urmatoare: Este ‘oral ca o'femeie sa conceapa un copil inde pendent de un act conjugal de dragoste? Din erspectiva teologiel naturale raspunsul este hegativ, intrucat aetul Conjugal trebuie implinit de doua persoane in viata. Teologul ortodox american, parintele profesor John Breck con idera ca'aceasta procedura este inacceptabila moral. Pentru a respecta sacralitatea vietii este hnecesa ca transmiterea viet sse realizeze prin unirea a doua persoane, legate sprint casatorie monogama, heterosexuala si binecwvantata de Dumnezeu. In consecint, prin acestesoliitar insasi definirea conceptului de familie va suporta PPro: Breck, a sea ee. PS. neu Bate, Capa 1h p27 “ »Dy RINE POP BISTRETEANLL, modifica. Ata timp cat tatal mu este donatorul, sexualitatea nu mat inseamna procreare, aceasta fiind astfl disociata de paternitate. Procrezrea este un act sacru, finda reprezinta 0 porunca divina go participare la opera lui Dumnezeu in Jume. Este fara indoiala un act fires, cerut de natura umana si chiar de scopul vieti, dar pentru asi putea indeplint plenar menirea, are siun caracter moral. lar ca act moral, procrearea se realizeaza sis! implineste scopul in cadrul vt familale, unde copii indeplinesc legitimitatea de fil ai parinfilor unitiinire et prin iubire, in Taina Sfintei Cununil, Aceasta iubire dintre soti este receptionata in mod vital de fetusul, care, atunci cind va deveni fiul parintlor sai, o va intretine si o va desavarsi, intarind unitatee fa- milala si implinindu-se pe sine insusi. Pe baza celor pana aii stabilte, putem spune ca morala restina mu accepta inseminarea artificiala ca ijloc de procreare. Unaltaspect al tehnologiel reproduceriati- ficialeilreprezinta tehnica Fecundari fertiizari) in vitro (FV) a ovulelor recoltate laparoscopic de catre spermatozoizii donatorului, lar embrio- nul rezultat este implantat in uter desbintaind traiectul tubar al ovulului si al embrionului” Pepa andl inal ol, in prabes(Lase Brvn) fs caceat ‘paral 197e ta Mae Beane cara meio Ears See Romina cesta fern nr of “ima n 199% er pet ir te cee at esse a cas Neoe 20 URS DE BIOETICA ‘Aceasta metoda, dupa unii, ar putea fietica daca donatorul este sotul Dar sub aspect medical are sl ea riscurie ei. Astfel, prin hiperstimularea Ovulatici creste concentratia progesteronului si estrogenilor. Perturbarea raportului hormonal normal favorizeaza dezvoltarea trombozelor. Se poate instala o menopauza timpurie,creste sem nificativ procentul sarcinilor se amplifica fre venta copillor nascuti prematur, se poate dez~ volta chiar si un cancer etc. $-a constatat apoi, 2 10% din astfel de sarcini sunt extrauterine! Problema procreariasistate devine foarte delica ta atunci cand intervine o a treia persoana do- nator. Apelul la un donator nu poate fi facut decat in situati extreme, cand practic nu exista nic o solutie pentru cuplu, iar consimfamantul sotilor (sau al concubinilor) trebuie sa fie expres" Inacest caz se pot dona gamefi sf embri- oni crioconservati depusi in banci spedializate. Jn aceasta situatie, cuplul steril va da nastere ‘unui copil a carui mama legala nu este mama Diologica iar tatal legal nu este tatal genetic. Cea dea treia persoana, care doneaza sperma in scopul inseminari artificial afemeii, nu poate avea nici un drept in familie si nic asupra noulu Copil.Donatorulramane anonim pentru primitor, dar si primitorul pentru donator. Anonimatul onatorului poate avea insa consecinte morale dezastruoase, conducand la incest in situatia * Cons Minin, Dram pera, Bucs 1899.58.Dr INE POP BIST, cand, la un moment dat, 0 femeie poate primi spermna tatalui sau sau a fratelui el Pe de alta parte, daca tatal nu este donatorul, inseamna ca procrearea este disociata de paternitate, iar fa mmilia in aceasta situate, ca sin cazul lesbienelor, devine un compromis. Cet ce lucreaza la progra- mul FIVET (Fecundarea in vitro urmata de trars- ferul de embrioni) asaza originea acestei practi in tentativa cercetatorilor de a rezolva problema sterlitati salpinxului, recunoscuta.ca sicauzama- joraa infertilitatii cuplurilor. Fivad in fecundarca extracorporala rezolvarea acestul tip de sterlita. Exista cercetatori care vad in FIV iin cercetarea relativa acestefa un interes prevalent stiintific, legat de recentele studi asupra ADN-ulut recom binat, asupra infirmitatilor ereditare etc... Dr. Jacques Testart, ,parintele francez al procedeului HIV", a avertizat in anul 1986 asupra pericolelor deschiderii,cutiei Pandorei” a procreariasistate’. Prin folosirea celulelor embrionare in cercetare, prin comercalizarea embrionilor sia materitati de substitutie se poate ajunge la abuzuri inadmi- sibile si de neimaginat. Cercetarile din domenial fizicil au evidentiat faptul ca dupa ce este provo- ‘at un impuls, este foarte greu sal mai opresti sau sisi schimbi directia. Tot in cadrul tehnicilor de fertilizare in vitro trebuie amintita si problema mamelor puria- toare, a mamelor substitutive. Din cauza unor “Dep Tes Os Tepe Pas, Fle, 1986 13. URS De aIvenICA ‘malformati ale uterului sau a extirparii acestuia datorita unet patologii genetice, unele femei nit pot sa poarte sarcina, motiv pentru care acestea au nevoie de uterul altor femei care pot duce sarcina la termen. Astfel, printi-o mama purta- toare (mama surogat salt mama substitutiva) infelegem femeia care accepta sa poarte o sarc- na in locul altei femei, realizata fie prin insemi- narea ei ci'sperma sofulul celel care doreste sa devina mama, fie prin implantarea embrionului obtinut in vitro, cu gameti cuplulu, sicarenaste copilul pentru aceasta din urma. In SUA se face distinctia intre inlocuirea totala, cand copilul apartine din punct de vedere genetic femett in fertile si sotului acesteia si inlocuirea partiala, cand mama purtatoare, fiind direct inseminata, este mama copilului st din punct de vedere ge- netic. Surogatul este acceptat cao forma de trata- ‘ment medical si in cazul femeilor ,cu avorturi spontane multiple sau ale celor caré sufera de 0 ‘anumita boala pentru care o sarcina le-ar pune in pericol viata”®. Din punct de vedere genetic, copilul va fial cupiui, mama purtatoare facand doar o demonstratie de solidaritate, un gest ‘umanitar*, fara pretentia unei recompense din punct de vedere economic, astfel ca mama ge netica si cea purtatoare sa aiba acelasi rang si demnitate, Pentru a nu fi etichetate ca ,vanzari Denisa Maia Potopopescu, Irae, Fetleaea i ibs repress ata Baws, 2001, p38 23De. RIVE POP ISTRIEANUL de copii’, ,inchirierii uterului” nu i se ofera nici ‘© compensatie, in realitate insa, o treime dintre femei isi inchiriaza uterul din motive economice, primind 10 000 de dolari pentru sarcina'®. Din acest motiv, aceste mame purtatoare nu pot fi aeceptate din punet de vedere moral. Desi greu de acceptat din punct de vedere bioetic, in SUA. nnumai in 1990 s-au nascut peste 1000 de cop3, folosindu-se mamele de imprumut. In acelasi timp, trebuie retinut si faptul ca fecundatia in vitro reprezinta 0 tehnica extrem de costisitoare, {neat mu este aecesibila oricaror familil. Daca vom privi aceasta problema din perspectiva revenci- carilor feministe pentru dreptul de a dispune {de propriul corp, vom observa ca acceptarea ma: ‘melor purtatoare vine in contradictie cu aceste revendicari. lnchirierea” uterului si remune- rarea pentru acest serviciu inseamna tocmai negarea unicitafii persoanei, precum si o forma de sclavie a femeil Purtand sarcina respectiva, mama substitu: tivase leaga afectiv de copil, astfel inedt pot apa rea grave conflicte psihologice si afective post- natale, Au existat cazuri in care mamele substi tutive au refuzat sa cedeze mamelor genetice copilul pe care kau purtat in pantece timp de ‘noua luni si au existat mame genetice care s-1u dovedit in momentul nasterii incapabile de a accepta fiul dorit cu atata ardoare. Alaturi de "Delt Belt deme gel, a, Buc, 195,192. a | ‘curs De BiogncA aceasta reaitate, nu trebuie s@ uitam nici situa- tile in care, recurgandu-se la aceasta metoda, Sau nascut copii cu grave malformati, acestia fiind refuzati atat de mama purtatoare, cat si de ‘mama genetica. entra se evita astfel de situati cu grave consecinte jurdice sau psihologice, a port intro directie s1 mal gresita, se studiaza sise fac experimente asupra posibilitai utiliza rilor uterelor de cimpanzei, experimente care au rept tinta finala crearea uterului artificial. Edwards, de exemplu, a cerut autorizatia de a transplanta embrioni umani intro femela de pore sau de iepure. Teologul ortodox american, parintele Stanley Harakas respinge si posibi litateafolosiri uterulut artificial, considerandu-l Impotriva naturi find in realtate yo tristatenta- tivaa creaturii dea imita funetia unica a Creato- ral. 0 negare a plenitudinii existenteinoastre fizice sfintita prin Intruparea Domnului nostru si consacrata slujirii lui Dumnezeu in toate aspectele sale, cuprinse fiind functile sexuale si reproductive”. Folosirea uteruhui artificial sau 4 unel ,mame substitutive” pune sub semnul {ntrebari identitatea copiluli, iar cu privre la prima situatie Parintele Harakas adauga:,trebuie sa menfinem sfintenia pantecelui matem daca dorim sapastram pe deplin umanitatea noastr" © rn Paes t .79 Sy Hk, Canomporany Merl aes Fai te Otho ri tan Maneatis 1980p. 852, 25Dr. RINBY FOP BISTRETEANU Sub aspect tehnic-medical, fecundarea in vitro se efectueaza in patru etape, dupa cum ‘urmeaza: 1, stimularea terapeutica a ovulatei, procedura complexa ce dureaza mai bine de o luna; 2. aspiratia ovucitelor recoltate prin punctie ovariana; 3. ovucitele recoltate se pun in eprubeta impreuna cu sperma pregatita in prealabil; 4, implantarea embrionulut la nivel uterin, la 48 de ore dupa aspiratia ovucitelor. Deoarece tehnica FIVET este alcatuita dintr-o succesiune de etape si proceduri complicate, costul ei find prea ridicat, se transfera in uter, simultan, un numar de pana la patra embrioni, conservandu-se in acelasi timp, prin congelare, un alt numar de embrioni de rezerva. Prin aceasta procedura se evita, in cazurile de insuc- ces, repetarea laparoscopiei pentru recoltarea ovulelor siriscurile corelate anesteziei. Criocon- Servarea embrionilor comporta intreruperea ‘maturarii embrionale si poate fiutilizatainpro- gramele de donare, evitandu-se riguroasele si extrem de greu realizabilele sincronizari intre sdonatoare” si ,primitoare” in situatia donarii Ge ovule. Congélarea embrionilor a generat in ‘mod automat existenta ,bancilor de embrioni ‘umani”. Gravitatea problemelor de natura mora- la ridicate de existenta acestora este lesre de infeles. Intrebarea este daca embrionii pot fi cconsiderati fiinte vil? Comitetul National Fran- ‘cez de Etica le numea gfiinte umane potentiale”, ntrucat nu se putea anticipa cu exactitate daca 26 cus be BioENCA embrionul se va dezvolta in conditii normale. Conventia Americana a Drepturilor Omului se refera la dreptul de viata al fiecaret persoane din momentul conceptiet. Toti teologit orto- docsi care au abordat problema procreatiei antficiale au combatut conce-perea embrionilor de rezerva. Teologul ortodox francez. Olivier Clément, analizand aceasta procedura, spune capentiaseaduce a vita persoana,se ued tele Este de ajuns sa privim aceasta realitate doar din perspectiva juridica pentru a realiza dimensiunea monstruozitati e: soarta embri- onilor este decisa sau ramane nedecisa in funcpie de acordul sau dezacordul dintre sot soarta lor trebuie s@ fie decisa prin testament in cazul mortii unuia dintre sori. Cand nu se ‘mai doreste transferarea lor in uter sau cand aceasta nu mai este realizabila, au parintii Blo Specs Vita Tamoe op. tp. 20 33De RINBY POP BISTRETEANLL malformatii, anomalii cromozomiale, iar in cazul mamelor de imprumut exista riscul de a naste un copil cu anomalif fizice:". Trebuie, de asemenea, sa ne gandim la consecinjele etico- sociale ale tehnicilor de fecundare artficiala, Avand inca alura unor proceduri experi- mentale, copilul va avea trei mame (genetica, uterina si sociala) si doi tati (biologic gi socal). De aceea, multe tari din vestul Europei (Anglia, Franfa etc.) socotesc fertilizarea in vitro 0 vio- lare a legilor naturale. Este bine sa cunoastem ccainca din via{a intrauterina copilul isi constru- este nu numai entitatea sa biologica, ci igi schiteaza (mai ales in ultimul trimestru de gestatie) si cele dintai contururi ale vietii psi hice, deopotriva in plan senzorial, intelectual si afectiv. S-a stabilit ca stadiul intrauterin si primi trei ani de viata sunt determinanti pentru dezvoltarea ulterioara a intregii vieti. Un autor atrage atentia: ,Sangele dumneavoastra - este prevenita tanara mama - hraneste copilul, for: tele suflemui dumneavoastra se rasfrang asu- pra sa, gandurile si emotiile dumneavoastra i se transmit™®. Prin procedura FIVET se tratea: za in mod instrumental si comercial o calitate (maternitatea) care este profund inradacinata in personalitatea morala, afectiva si fizica a De Got Sa, ele ie, Alexa 201, 23 Den St oman pani po ne 95, ey curs ne BioeMcA femeii, a caret influenta asupra dezvoltarii pre i post-natale a copilulul are o importanta deosebita. Desi in insaméntarea artificiala cu lichid seminal de la sot este pastrata filiatia, trebuie remarcat faptul ca lipseste, totusi, legatura completa, trupeasca si sufleteasca, a sotilor, lipseste comuniunea conjugala si iubirea in ‘momentill zamisliri, Prin reproducerea artifi- ciala se disociaza procreatia de sexualitate care aduce disociatia filiatiei biologice de cea afec- tiva. In insamantarea artificiala cu lichid semi- nal de la donator se ivesc probleme legate de drepturile copilului care se va naste, mai ales in cazurile femeilor singure sau ale femeilor lesbiene, deci, cu un comportament sexual deriat. In acest fel, copilul este chiar de la ince- put dezavantajat prin lipsa tatalui sau, mai grav, prin existenta relafillor familiale deviate. De aceea, insamanjarea cu sperma de la un dona- tor este socotita de unii delict de adulter, fals intelectual in actele de nastere, sau violare a prevederilor adoptiei. ,Fecundarea artificiala eteroloaga, este contrara unitatii casatoriel, demnitatii sotilor, vocatiei proprii a parintilor sia dreptului fiului de a fi conceput si adus pe ume in cadrul si prin viata de casatorie. Aceasta reprezinta, in plus, 0 ofensa adusa vocatiei co- ‘mune a sotilor caré sunt chemati la paternitate silamaternitate..., opereaza si manifesta orup- ‘tura intre parentalitatea genetica, parentalitatea 3De NEL POP BSTRTEANUL, gestativa si responsabilitatea educativa™, Con- form teologiei morale, insamantarea eteroloaga nu este permisa. Stanley Harakas considera ¢a unitatea sfanta a casatoriel este rupta in mo- ‘mentul in care materialul genetic provine de la 0 a treia persoana. Copilul trebuie sa apartina din punct de vedere genetic celor doi soti, neres- ‘Pectarea acestei prevederi ducdnd la ,tradarea fidelitani conjugate”. n aceste imprejurari, o astfel de procedura este condamnata ca o forma de adulter, ,inacceptabila din punet de vedere mo- ral’, pe cand insamanjarea artificiala a femellor necasatorite este judecata drept desfranarc™. Viata omului este un dar de la Dumnezeu sinu un produs fabricat, iar cadrul traditonal pentru perpetuarea velit este familia, Dupa invatatura Bisericii noastre, noile persoane ‘umane se nasc din alte persoane umane prin puterea lui Dumnezeu, Care intervine in viata Cuplului familial si are un rol in aducerea la existenta a flecarui nou subiect uman, care poarta chipul Creatorulul. Ca orice forma de procreare asistata medical (PAM), inseminarea artificiala (LA) pune problema sensului spiritual al procreatiei. Pentru Biserica, aceasta nu este unaact pur biologic, cio conluerare intre Dumne- zeu si parinti. Procreatia este unul dintre sco- 2 Bl Specs Vir Tambo op. itp. 195. Sul Haas, Healt an Madinah Eastern Orthodes Td sion New Yor, 190 p82 36 uns De sioenick purile casatoriei si este binecuvantata in Taina Cununiel care inaugureaza casatoria crestina (rugaciunile se refera la ,bucuria nasterii de princi’, ,rodul pantecelui, spre folos"), aga ‘ncat infertiitatea apare ca neimplinire a casato- iei, insa o neimplinire care nu are in mod simplu o cauza biologica, ci si una raportata la Dumnezeu. Implicarea speciala a lui Dumnezeu in venirea pe lume a omului (ca sicontinuare a actului creator originar) face ca infertilitatea sa Constituie semnul unei intenpii divine, in fafa carela sotiitrebuie sa dea dovada de ascultare, de supunere (,Faca-se voia Ta, precum in cer $i pe pamant).Biserica nu poate accepta ideologia Greptului la reproducere libera aflatala originea PAM sia tehnicilor de control ale fertilitati). In acest sens, problema morala de fond a IA (si cu atat mai mult a FIVET) o reprezinta intruziunea tehnologiei in actul conjugal cel mai intim, subminand astfel caracterul lui personal (in sens propriu-zis teologio):actul uman al iubiii si procieatiei este desprins de raportul sau ne- mijlocit cu Dumnezeu si este deplasat intr-un cadru artifical, tehnologic, Desi pare ca slujeste astfel unei impliniri umane, aceasta instrumen talizare pune sub semnul intrebari recunoas- terea demnitayi omulu ca fiu al lui Dumnezeu Copilul conceput astfel apare (desi nu este) mai degraba ca fu al tehnologiel. Desi se pare ca procrearea medical asistata ar fi o replica fata de avort, In cele din urma a7Dr. RINBY FOP BISTRETEANL trebuie sa remarcam ca ea se identifica cu avortul in situatiain care embrionii sunt distrusi prin cercetarile stiintfice, sau in situatia fabri- carii produselor cosmetice. Daca avortul folosit ca mijloc de contraceptie este tentativa de cri ma, folosirea gametilor donati sau a uterelor surogat constitule o violare a integritatii unirii conjugale sia drepturilor copilului la o viata in cadrul familiet sale naturale. Dupa cum am vazut, medicina .nu poate oferio tratare asteri- litati, ci doar o tehnicizare si o depersonalizare a procreatiei"®. Oamenilor dornici sa-si impli neasca familia cu copii, i se recomanda alterna- tiva infierii fie a unul copil provenit dintr-o familie cu multi copii si cu resurse financiare limitate, fie a unui copil abandonat (din casele de copii). Sane gandim numai la copiii abando- nafi la copii strazii, care nu au simtit niciodata ‘mangaierea mamei si carora nu le-a zimbit nimeni, si sa ne imaginam bucuria pe care ar trai-o ef in mijlocul unei familii care tar incon- jura cu o dragoste de care ei nu au avut parte niciodata. Singura adoptia de copii poate subs- titui procrearea artificiala, Deosebirea radicala care existaintre acoptie simaternitatea de substitutie este urmatoarea: ‘mama naturala nu solicita plata atunci cand isi ofera copilul pentru infiere, pe cind mama surogat este platita aproape intotdeauna (si inca orn Pua rit 0 38 (curs be BroEnCA ‘cuo suma foarte mare). Cu banii folositi pentru tehnicile de procreare artificiala s-ar putea ajuta foarte multe famili sarace cu multi copil, pre ‘cum si multi copii abandonati, tinand seama de faptul ca pretul unei sarcini purtate de 0 mama substitutiva variaza intre 66000 $ si 144000 $ ,in functie de varsta femeit sau in functie de cazurile sterilitati"™*. Biserica Orto- doxa avertizeaza asupra potentialelor daune pe care le-ar putea suferi copiii nascuti cu ajutorul acestor tehnici, precum si pericolul de a se forma, in urma acestor practici, o mentalitate ce ar putea fi desemnata ca un posibil pas care dezumanizeaza viata gi care separa atat de dra- matic relapille personale ale cuplului casatorit de sarcina. Biserica Ortodoxa, pornind dela fap- tul ca Dumnezeu a lasat numai natura umana in scopul procreatiei, respinge orice artificiu staxdndu-!” ca pacat impotriva naturii omului Prin urmare, potrivit teologiei morale ortodoxe, singura metoda de conceptie permisa este cea naturals, bazata pe relatiile sexuale dintre sot sisotie. Orice act de procreare facut cu alte mij loace decat cele naturale trebuie sa fie consi- derat ca ilicit sau imoral. 2 Me Anno J asstnce mae prration te las tides dea face dee maine aX sl lcci dear ‘Conc, XXXVI (1996 75.98 3»De 1RINeU POP BISTRETEANL CLONAREA “+ ynul este o fiinfa care, prin structara 8a biologica si locul sau in expresia NLA iateriala a iumii, detine 0 poz.tie ‘Suprema si, ca urmare, trebuie sa fle respeciat, atatin ceea ce priveste demersurile nasterii sale, cat si ale desfasurarii biologiei sale. Ortodoxia crestina, in care, din fericire, ne desfasuram viata noastra psihica si intelectuala, ofera o gancire lara si generoasa unei asemenea perspective. Din totalitatea aspectelor fundamentale ale des- fasurarii vietii spirituale ~ implicit celei inte: Tectuale - aceea a perpetuaril speciei noastre este rezentata ca un dat divin, suprem, care trebale respectat prin rolul sirostul sau pentru noi, prin perfectiunea sa ancestrala. Reproducerea bio logica un mecanism sublim din toate punctele de vedere - constituie una dintre parle funda- ‘mentale ale trairii umane, Definirea acestei aser- tiuni este clarain cartea noastra de suflet st inva {atura, Biblia: Cresteti si va inmultiti si umpleji pamantul sil stapaniti” Fac. 1, 28). Dumnezeu a lasat aceste legitati bio-psihice, care sa fie infelese de om, indiferent de capacitatea sa inte- Jectuala in evolutia continua. 0 ‘curs ne ioencA ‘Suinga, ca rezultat al demersurilor gandirii omului, a reusit~ prin ceea ce confera ,cunoas- terea binelui si raului” ~ sa descifreze o buna parte din mecanismele ce se desfasoara in pro- cesele viului si implicit ale biologiei umane. Procesul interventiei asupra creatiei biologice aindividului uman a devenit o posibilitate cera, prin procesul definit stintific ,clonare", astfel incat intrégul mecanism natural al crearii unui nou organism poate fi interferat si influenfat, Aceasta ,cucerire” a stiinfel in general, privind Interferarea unor mecanisme biologice, aduce insa in fala noastra conceptul ancestralitatii creatiei umane, care este confruntat cu situagia de a fi modificat prin propria sa creativitate. ‘Omul secolului nostru, uitand de Dumnezeu Caruia vrea sa T se substituie, crede orbeste in rafiunea sa autonoma, cu ajutorul careia vrea sa domine natura si sai fure secretele vietii pentru ca doreste sa transforme produsele naturale, pundnd in locul lor altele, ca sa fie propria sa creatie, De cateva decenil il obsedeaza ideea lonarii care este cea mai uluitoare si cea mai tulburatoare dintre toate manipularile genetice. Clonarea (de la grecescul klon, care inseamna -germen” sau ,vlastar”) este tehnica cu ajutorul Careia se pot produce, pe cale asexuata, celule sau individualitati biologice identice din, punct de vedere genetic, care provin dintr-o singura celula sau dint-un singur organism. Clonarea insa nu e o inventie a minfii omului, pentra ca a