| TES (OLS VIRGINIA HEATH— f COLECTIA ag Nd ae Ze Ne SERIA ,SURORILE MERRIWELL* Ultimul lucru pe care gi l-ar dori vreodata Hugh Standish, conte de Fareham, ¢ 0 sortie. Din nefericire, mama lui e hotarata sa-l insoare oT ee cee: CMe eer eC ate tcm re meonustaT ai care ea traieste in America, iar fiul ei, in Anglia. Ascfel stand fucru- tile, Hugh isi inventeaza o logodnica fictiva, sperand sa puna capac incercarilor mamei lui de a-i gsi o sotie. Din ziua fatidica in care nevrednicul lor tata le-a abandonat pe ea si pe cele doua surori mai mici ale ei, Minerva Merriwell a fost DSC RY WR Rate CEL ere MU lseca aor ecko ee Tiny gravurile in lemn nu-i aduc decat comenzi sporadice si bani putini, astfel incat surorile sunt aproape muritoare de foame. Aga ci, atunci cind Hugh ii cere Minervei si pretind’ ca ii e logodnica cat Pye Rataisee Zen M RRR Crete ke Mente (eee xecace ite PCR ere wc Be BCR eee iy eee Reem eine ta Prana Re ere Ceca 72 In timp ce lucrurile o iau razna, degenerand in sieuagii hilare si nein- telegeri de tot felul, iar personajele principale incearca sa puna Ceres CATT eeorest o ferlce Tce esta Coed nC Ca Set Revere ne BC UCEe UTM s Mune B/C sa cs Rc Ree Slew Tt oR me Ceci Reece et ere cr erin mee ee et tar ce Crom Wms Fle xsl mes eeeW Oe Ces ker Renate Virginia Heath este autoarea a 21 de romane istorice de dragoste si nominalizata de doua ori fa Romantic Novel of the Year Award. Cand nu serie, ii place s4 catatoreasca sau si bata Londra in cautare de chilipiruri, alaturi de soul ei si de labradorul familiei. 250M ¢78-6N6-35-8546-7 Pre. eA MNNever Fall for Your Fiancée Virginia Heath Copyright © 2021 by Susan Merritt Toate drepturile rezervate Soe tina Alma este marca inregistrata a Grupului Editorial Litera tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19 e-mail: contactelitera.ro wwwiliteraro Logodnd cu scantei Virginia Heath Copyright © 2022 Grup Media Litera pentru versiunea in limba roman4 Toate drepturile rezervate Editor: Vidragcu si fii Redactor: Monica Nedelcu Corector: Paunita Ana Coperta: Mariana Manolache Tehnoredactare $i prepress: Laura Carip Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei HEATH, VIRGINIA Logodna cu scantei / Virginia Heath trad. din limba engleza: Dana Purgaru . - Bucuresti: Litera, 2022 ISBN 978-606-33-8566-7 I, Purgaru, Dana (trad.) 821.111VIRGINIA HEATH Legedna cu scantec Traducere din limba engleza Dana Purgaru LITERA BucurestiPentru Greg, greuincercatul domn H Mereu alaturi, gata sd-mi pund la dispozitie umerii lui ori de cate ori ma indeamnd sd ating steleleCapitolul 1 CESS Sfarsit de noiembrie, 1825... Problema cu minciunile este aceea cA, dacd nu sunt bine ti- nute in frau, au tendinta s4-] dea in vileag pe cel care le rosteste. Neadevarul rostit de Hugh, sc4pat de sub control si din cale afara de gogonat, era precum un caine mArditor si turbat, pe cale sa-si cufunde dintii plini de spume in dosul lui, iar el nu putea face nimic ca sa indfepte lucrurile. Arunca din nou o privire lung scrisorii, sperand, in van, ca nu descifrase bine scrisul flamboaiant ¢i inclinat al mamei lui. Din pacate, ins4, sirmanul de el era condamnat. Ea isi rezervase bilet cu plecare din Boston pe data de intai a lunii si, daca mareea, cu- rentii si alizeul aveau s4 dea dovada de moderatie, urma sa ajung4 in Hampshire de Craciun. Ceea ce insemna ca Hugh fi primise scrisoarea mult prea tarziu - aceasta fiind trimisa cu intarziere in mod intentionat, banuia el - ca s-o mai poatd opri din drum, astfel inc&t mama lui, tatal vitreg si o sumedenie de necazuri se leganau acum undeva pe Oceanul Atlantic, din ce in ce mai aproape. $i, mai r4u - daca se putea ca lucrurile sa fie mai rele de atat — calatoria lor spontana si intru totul nedorita n-avea decat un singur scop. igi doreau cu disperare s-o intalneasca gi s-o cunoasca mai bine pe logodnica lui, dupa ce ea isi incheiase, in sfarsit, perioada de doliu. Logodnica lui, care nu exista. -Haide s-o spunem pe sleau, s-a zis cu tine! Cel mai bun prieten al lui, Giles, mostenitorul cu totul flegmatic al unui ducat, era un etern pesimist. isi indesa in gura cel de-al optulea biscuit si i] mesteca, pierdut in ganduri, cu ochii indreptati spre tavan. ~ Poate cA asta e un moment bun ca sa fugi. Sa pleci intr-un tur extins al continentului si sd revii abia dup ce ai tai au ridicat 7Virginia Heath ancora. Tatal tau vitreg e om de afaceri, nu? Din experienta mea, stiu cd toti oamenii de afaceri sunt atat de ingrozitor de plictisi- tori, incat nu pot suporta sA stea departe de afacerea lor un timp mai indelungat. ~Daca fug, la fel de bine pot si-i marturisesc totul mamei. La- saté nesupravegheata, va sipa si va tot sipa pana cand va scoate la lumina intregul adevar, iar atunci nu mai scap de gura ei. S-ti aduc aminte c4 am inventat-o pe Minerva doar pentru ci mama m-a amenintat ca vine in Anglia ca s4 ma ajute s4-mi gasesc o mireasd? Habar n-ai cat de tenace poate si fie femeia asta! De cand a plecat s& se marite din dragoste, a devenit pur gi simplu obsedata de fe- ricirea mea, explica Hugh, facand o grimasa de dezgust. I-a intrat in cap cd nu voi fi cu adevarat fericit decat dacd sunt incdtugat de femeia visurilor mele. Dacd femeia aia nu-i Minerva, imi va gasi o inlocuitoare pentru ea mai repede decat ai zice in fata altarului »Da, o iau in casatorie!” - Ei bine, macar singurul tau parinte ramas in viata isi doreste sa ai parte de o uniune fericita. Tata e hotarat s4-mi bage pe gat © mireasa cu care s4 ma insor din interes si, in ciuda afirmatiilor mele contrare repetate, imi prezinta cel putin o data pe saptamana cate o candidata corespunzatoare, deloc interesanta. Am ajuns s4 dezvolt o teamé irationala de Hyde Park dupa ce tata mi-a alungat toata bucuria de a calari acolo. Jar Rotten Row era un loc atat de prielnic ca si cunose domnigoare cu aceleagi opinii ca ale mele! Pentru Giles, ,aceleasi opinii” insemna cé domnisoarele respec- tive erau discrete, deschise la flirt, dispuse sa isi ofere fara pretentii si cu ugurinta favorurile si deloc dornice de complicatii perma- nente. Unele dintre numeroasele motive pentru care Giles si Hugh fusesera intotdeauna prieteni la catarama erau gusturile similare in privinta femeilor si aversiunea fata de atasamente definitive. ~$tti cd te compatimesc..., dar putem, te rog, sd ne concentram pe cea mai presanta problema? A mea. in legatura cu ce voi face eu. ~Eibine, daca nu esti pregatit sa fugi, va trebui sd suporti conse- cintele, baiete. Se spune cd spovedania face bine la suflet. Asta daca nu poti sd faci rost de o logodnica in urmatoarele cateva sptamani. Hugh socoti opinia lui Giles ca fiind una total nefolositoare. -Da, vezi sa nu! spuse el, ironic. Probabil ¢4 in Mayfair sunt cel putin o suta de domnisoare corespunzatoare, care ar fi incantate 8Logodna cu scantet ——_——— s accepte logodna cu mine si sd fie trate la tard ca si-si petreacd Craciunul in mohoratul Hampshire! De ce trebuie sd fie corespunzatoare? - Pentru ca Minerva este corespunzatoare! Asa am creat-o eu. Mama nu s-ar multumi cu o nora care sa fie mai putin de-atat. Si, sincer vorbind, pentru cd Minerva e rodul imaginatiei mele, faurita a s& serveascd unui rau necesar, am facut intentionat din ea un fel de model de urmat, pe care orice mami si |-ar dori pentru fiul ei. —,O, ce panza incurcata tesem atunci cand exersim ingelaciunea pentru intaia data... Hugh ii aruncd prietenului s4u o privire incruntata. -Chiar trebuie s citezi din piese de teatru tocmai atunci cand mi aflu in toiul unei crize? -Ador teatrul! -Am venit la tine ca s4-mi intinzi o mand de ajutor. Sunt in cdu- tare de cuvinte intelepte, care s4 ma cdlauzeasca, fiindca tu imi esti cel mai bun prieten. Dar pana acum n-ai facut decat s4 mananci o farfurie intreaga de biscuiti si sd-mi spui ca sunt terminat. ~ Esti terminat, il asigura Giles din nou, fluturand spre el un alt biscuit. Ti-am oferit cele mai intelepte sfaturi de indata ce ai inceput parodia asta de farsa, acum doi ani. Dar tu le-ai ignorat, nepasator, pe toate. lata inca o opinie a lui Giles care se dovedea a fi total nefolositoare. ~La vremea aceea, ai fost de acord c4 inventarea Minervei era o lovitura de geniu! riposta Hugh. -Intr-adevar. Pentru cd era o lovitura de geniu, si inca una care m-a facut foarte gelos. Ce bine ar fi fost daca si tatal meu ar fi locuit peste ocean, ca 4 pot s4-mi inventez $i eu o logodnica... Si, trebuie si recunosc, ai un talent aparte la scris prozd exuberanta, talent care mie imi lipseste. Epistolele alea emotionante pe care le-ai scris in timpul luptei indelungate a Minervei cu tuberculoza, perioada in care ai stat, vajnic, langa patul ei gi i-ai citit, rugandu-te in gand pentru un leac in timp ce blestemai capriciile sortii, m-au facut sa lacrimez, nu ma sfiesc si recunosc. Resturile celui de-al noudlea biscuit disparura inainte ca Hugh s& apuce sd clatine din deget in semn de repros. ~ Dar nu trebuie sa uiti ca eu am militat intru totul pentru moar- tea ei tragicd, adauga Giles. Minerva isi cagtigase dreptul la ea cu 9Virginia Heath varf gi indesat, sirmana. Tuberculoza eo boala atat de romantic de persistenta, incat tu ai fi putut juca rolul eroului cu inima franta, iar perioada ei de agonie ti-ar mai fi oferit cel putin cateva luni.Cu toate astea, ai tiragAnat-o interminabil. In mod intentionat $i con- trar sfatului meu de bun-sim, prin care fti dadeam de inteles cA toate lucrurile bune trebuie sa aiba un sfarsit. ~N-aveam cum s-o omor atunci! Daca ag fi facut-o, ag fi revenit fix in acelagi punct, din nou vulnerabil la incercarile agresive ale mamei mele de a-mi gasi 0 sotie. Era pregatita si-si cumpere bilet pe un vapor, ca sa vind si m4 consoleze dupa ce Minerva se va fi sfargit! ins& Hugh isi dadea prea bine seama cA Giles nu se ingelase. in pofida faptului ca proiecta cu meticulozitate un exterior frivol gi superficial pentru lumea din afara, Giles avea dreptate mai des decat se ingela, ceea ce era enervant. Hugh pufni in semn de capi- tulare. intrecuse masura, iar acum firavul lui castel din carti de joc risca s4 se prabugeasca. -Bine, poate c4 vindecarea ei miraculoasa a fost o nascocire putin cam exagerata. ~Nu la fel de exageratd precum moartea neasteptata a tatalui ei, in Cairngorms, anul trecut! Nu te-am avertizat eu s4 nu-i scrii mamei tale atunci cand esti beat? ~Ba da, si ai avut dreptate, ins4 mama m-a luat prin surprindere cu insistenta ei de a se intoarce ca sd ajute la planificarea nuntii si am intrat in panica. Am facut pe dracu-n patru ca s-o conving de adevarul minciunii mele. Greseli prostesti adunate peste aberatii, si toate astea — doar ca sd nu fie nevoit s4 aiba de-a face cu inevitabila privire dezamagita a mamei lui. O ironie a sortti pe care acum o simtea din plin. -Anul trecut, minciuna asta mi-a stricat vizita de Craciun in America, recunoscu el, iar apoi continua, sperand ca, daca isi recu- nostea greseala, asta avea sa-l facd pe Giles mai intelegator: Ar fi trebuit sa te ascult. Esti fericit acum? ~Nu-i aga cd retrospectia e un lucru minunat? Desi e clar cd mama ta n-a fost convinsa, baiete, altfel n-ar veni acum. $i n-ar face asta fara 4-ti fi dat acele pretioase avertismente de care aveai atata nevoie. S-ar putea crede ca soseste aici cu unicul scop de a te prinde, incheie Giles ranjind gi, in mod clar, distrandu-se enorm. 10Logodna cu scdntet ——-_——- ~Din nou... spusele tale imi sunt prea putin folositoare, con- cluziond Hugh ridicandu-se in picioare, ofensat. Daca nu gasesti nimie mai bun de facut decat s4 ma critici, eu plec si ma duc si ma consult cu amici mei care, spre deosebire de tine, sunt rationali. -Noi n-avem amici rationali. Inca o data, Giles avea agasant de multa dreptate, deloc bine-ve- nit& in acel moment gi, pe deasupra, enervant de respingatoare. -Dacd tot pleci, poti s4 suni din clopotel in drum spre iegire? adaugi el ridicandu-si de pe burtd farfuria goal gi tinand-o in sus. Se pare cA cineva a mancat toti biscuitii! Hugh se duse la clubul White's, ceea ce nu facu decat sa-l de- prime gi mai tare, fiindca prietenii lui nu erau acolo. In schimb, la White's se adunasera toti burlacii trigti, batrani si artagosi, care n-aveau nimic mai bun de facut cu timpul lor decat s& sada in foto liile confortabile si si bombane in legatura cu mersul lucrurilor pe lumea asta. Aga cA Hugh pleca, preferand ca, in loc s& se ducd acas, sa rataceasca fara tinta prin Piccadilly, pe o vreme extrem de frigu- roasa. Niciodata nu fusese bun la introspectie pentru ca, in ciuda vinovatiei zdrobitoare care parea s4-] urmareascA precum molima, avea o fire optimista. Introspectia fl facea melancolic sau plin de remuscari, doud emotii care se tinusera scai de el incepand cu acea dimineata, cand Payne, majordomul lui de incredere, ii pusese pe masa cu micul dejun, langa cele doua ou fierte moi, afurisita aceea de scrisoare de la mama lui. Acela fusese momentul in care Hugh realizase ca se afla la un pas de a-i frange acesteia inima. Din nou. La fel ca tatal lui. Misiva - si comparatia inevitabila - ti taiasera pofta de mancare. De fapt, nu mancase nimic toata ziua. Mai era, oare, de mirare ca nu reusea sa-si puna mintea la lucru ca sa gaseascd o solutie? Deciziile monumentale si planurile importante n-aveau ce cauta pe stomacul gol. Se hotari sa faca o vizita Ja Lion and Lamb de pe Conduit Street, un han la care i se garanta o masa consistenta $i crutarea binecuvantata de prezenta oricarei persoane importante din inalta societate, astfel incat putea s4 cugete in intimitate la dilema lui. O lua pe niste strazi laturalnice, inguste, ca s4 poata prinde viteza si s4 mediteze. lIVirginia Heath Ce era de facut? isi dorea s-o fi omorat pe Minerva cu mult timp in urm, in- tocmai cum spusese Giles. Logodnica lui inchipuits fusese menitd sA fie o prezent4 temporara ~ o modalitate de a-si tine mama la distanta, de a evita s4 se trezeascA cu ea pe cap gi de a-i rani din nou sentimentele, day si de a-si acorda un mic ragaz. E} ura certurile mai abitir decat introspectia gi nu suporta s4-i dezamageasca pe ceilalti. $i ura mai ales s4-i raneasca. in special pe mama lui. Cu exceptia obiceiului ei enervant de a face pe petitoarea, Hugh o adora pe acea femeie, care nu merita s4 sufere in urma incurea- turii pe care o crease Hugh. Nu voia decat ca fiul ei s4 aib& parte de tot ce era mai bun gi se sacrificase neobosit pentru fericirea lui. li era atat de dedicata lui Hugh, incat, practic, el fusese nevoit s-o forteze si se marite cu dragostea vietii ei — ceea ce, fara indoiala, o impingea s4 facd acelagi lucru in privinta lui Hugh. Se simntea vi- novata fiindca insfacase o mare portie de fericire pentru ea insasi; prin urmare, ca s4-$i micgoreze sentimentul de vind, voia sa-l vada gi pe el fericit. Ceea ce, in opinia ei, insemna casatorie, desi numai Dumnezeu putea sa inteleaga de ce. In pofida succesului aparent pe care mama lui il avusese atunci cand pasise pentru a doua oara in fata alta- rului, amintirea primei ei cAsnicii inca zabovea in mintea lui Hugh si avea si ram4nd acolo pentru totdeauna. Cum ar fi putut sd fie altfel, cand el si tatal lui semanau ca doud pic4turi de apa? Sau aproape ca doua picaturi de apa. Dragul lui tata, ca $i taicd-sdu inaintea lui, reugise 4 doarma linistit noaptea, ins4 Hugh stia cd el, personal, nu putea s-o faca. $4 fii cauza atator suferinte... Fard s4-si dea seama, se cutremurd $i se trezi clatinand din cap in timp ce mergea. Spre deosebire de tatal gide bunicul lui, care fusesera afemeiati, el avea scrupule de ordin moral. Un barbat ar fi trebuit s4 se casatoreasca cloar atunci cand avea toate intentiile s4-gi onoreze juramintele (acute wi faa alta rului. Un astfel de demers nobil necesita, evident, dows atribute pe care, din cauza stramosilor sai, Hugh era destul de sip ca nu le poseda: ochi care sA nu fie alunecosi si o inima autn tent de altruista ca sa fie capabila de o mare dragoste. in cei treizeci gi doi de ani de existenta pe pn, Hugh iubise foarte multe femei. Insa nici una dintre ele nu iuyise sa facd in 12Logodnd cu scantet aga fel inc4t m&car unul dintre cele doud organe nestatornice ale lui sd se comporte precum cel al unui sot bun. Pe lang inclinatia catre minciund pe care o avea in calitatea lui de barbat din familia Standish, sangele acelei familii il facea sa fie ind4ratnic si afeme- iat, iar asta nu se putea schimba. Nu, intr-adevar, cAsatoria nu era pentru el. Oricat de mult isi dorea si nu devina unul dintre acei burlaci tristi, batrani si artagosi care mergeau la White’s doar pentru ci n-aveau acasd pe nimeni la care sa se intoarc4, Hugh se resemnase cu soarta lui. Era inevitabil s& ajunga candva agezat, alaturi de Giles, intr-un fotoliu de la White's, vaicdrindu-se in legatura cu mersul lucrurilor pe lumea asta. Pana cand unul dintre ei avea si moar... $i iata-1 din nou melancolic, proiectandu-gi in minte un viitor demn de mila, chiar daca nu se afla nici macar pe-aproape de senec- tute si inca era un tanar lipsit de griji, care se bucura de aventuri. Sau, mai bine zis, se bucurase de ele. Avantul ii pierise intru- catva in ultimul an gi de multe ori fusese nevoit s& se forteze s& jas in lume doar ca si mentind aparentele in randul acelor amici care incd erau dedicati unor astfel de lucruri. Asta il ingrijora, fiind semnalul c4 senectutea se incapatana sa se apropie tot mai mult, in pofida fricii lui fata de acele fotolii deprimante de la White’s. Hugh isi promisese s4 depuna mai multe eforturi ca si se bucure pe deplin de burlacia lui; in ultima vreme insa, de cele mai multe ori gasise scuze. Avea tendinta de a evita speluncile carora le dedi- case atat de mult timp pe vremea cand o nascocise pe Minerva, si nici nu mai facuse vreun efort s4 se avante Ja vanatoare de femei. Taraganase lucrurile, sigur cd da, ins4 adevarul incomod era ca sti- lul lui de viata de burlac lipsit de griji nu mai era la fel de lipsit de griji ca odinioara. In sinea lui, in cele mai adanci si oneste cotloane ale sufletu- lui, despre care fi placea si pretinda c4 nu existau - cu exceptia situatiei in care era impins fortat spre introspectie - Hugh stia ca se agatase de Minerva ca sa evite si recunoasca in fata mamei lui ca aducea prea mult cu taicd-sau ca sd se ageze la casa lui. lata un adevar tragic, ce avea sa franga inima mamei. lar el era foarte atent sA nu franga inimi. Inimile frante se vindecau, dar nu se reparau pe deplin. Hugh aflase asta pe propria piele, dupa ce a lui fusese ruptd in doua atunci cand descoperise, in cele din urmé, ca tatal 13Virginia Heath lui, pe care il venera si pe care il imitase intotdeauna, nu era tocmai marele domn pe care il crezuse a fi. $i, desi fiul acceptase ideea cd impartagea cu tatal toate acele defecte, n-avea de gand a4 le folo- seascd pe post de arme care s4-i raneasca pe altii. Dar, agitandu-se prea mult de convingerea cd faptele lui erau juste si evitand conversatia care ar fi anulat necesitatea existen- tei Minervei, Hugh stricase totul. Spera ca solutia salvatoare si se tmaterializeze in mod miraculos odata ce ar fi avut stomacul plin; altfel, era cu adevarat condamnat. Tocmai se afla la jumatatea drumului catre Sackville Street, cand asista la o altercatie. -Va platese atunci cand voi fi pregatit, doamna, nu inainte de asta! Un domn in varsta statea in capul treptelor din fata unei usi. Judecand dupé tinuta lui, fie cd dadea s4 ias, fie cd tocmai se in- torsese. Mai jos, pe trotuar, cu spatele la Hugh, se afla o femeie. Ca si acel domn, purta o haina groasa, de iarna, care avusese parte ide vremuri mai bune. Tinuta doamnei era completata de o esarfa groasa, de lana, side niste manusi tricotate, desperecheate. Ambele pareau lucrate manual. Capul ei era cufundat intr-o enorma boneta de catifea. -Domnule Pinkerton... banii aceia mi se cuvin! Avea o voce frumoasa, sigur pe sine si melodioasa. Matura, chiar. in plus, vorbea elevat, ceea ce, avand in vedere tinuta ei, il surprinse pe Hugh. Dupa croiala hainei, veche de cel putin zece ani, el presupuse ca acea doamni era vaduva, cu o varsta cuprins4 intre treizeci $i patruzeci de ani, ramasa, probabil, cu mai multi copii pe care trebuia s4-i hraneasca singura. Pentru unii, lumea era un loc nemilos - lucru la care, atunci cand lumea fi starnea fn- grijorare, Hugh cugeta adesea indelung si intens in clipele lui de introspectie profunda. Doamna isi indrepta spinarea si-si trase inapoi, cu mAndrie, umerii plapanzi. Hugh $i-o putea imagina privind de sus la acel barbat gi se surprinse aprobandu-i atitudinea. ~Am agteptat deja patru saptamani, domnule, iar de data asta, dac4 nu ma platiti, refuz categoric 4 plec. Domnul in varsta il observa pe Hugh privindu-l, iar chipul i se imbujora. l4Logodnd cu scantet - Cum indrazniti si ma acostati la uga mea gi sd-mi faceti o scena? -Cum indrazniti s4 ma angajafi s4 fac o treaba si s4 nu ma pla- titi dupa ce am facut-o? A trecut o lund, demnule Pinkerton. O luna intreaga. Am asteptat indeajuns. Hugh igi simti singele fierband, Ticdlosul! Era evident cd biata fe- meie avea mare nevoie de bani. Nu trebuia si ajunga sd se umileascd pe stradé ca 9A primeasca ceva ce, in mod clar, i se cuvenea. ~ Pot sa va ofer ajutorul meu, doamn4? Se pare cA v-ar prinde bine. Ca sa obtina un efect si mai bun, se uita cu dispret arogant la acel barbat. Ea se intoarse, iar el realiza ca nici vorba ca ea sa fi fost o doamni, ci o domnigoara. $i incd una foarte draguta! Cu adevarat draguta. Atat de draguta, incAt lui Hugh i se taie respiratia. -Vai, va multumesc, domnule! Sunteti un adevarat gentleman. Ea se uita indarat, la mizerabilul care o escrocase $i caruia ii arunc4 o cdutatura plina de dezgust, ce-ar fi putut covasi laptele. -Domnul Pinkerton, aici de fat4, m-a angajat sa creez o ilustra- tie care s& insoteascd o reclama si, desi a publicat reclama in The Morning Advertiser, in The London Tribune... de doua ori... si in Times, azi, inca n-am primit sumele pe care le-am convenit pentru munca mea. imi datoreaza noua silingi si trei penny. Hugh facu un efort ca s4-si ia ochii alunecosi, de Standish, de la chipul ei minunat. - $i ce aveti de spus in aceasta privint4, domnule Pinkerton? - O voi plati atunci cand sunt pregatit si nu inainte de asta. - Ati fost nemultumit de lucrarea dumneaei? Dandu-si seama ca era provocat, barbatul in varsta se burzului. -Am vazut mai bune de-atat. - Dar ati considerat cd era suficient de bund ca s4 fie publicata in ‘The Times, The Morning Advertiser si in London Tribune. - De doud ori, adauga cu hotarare tandra cea fermecatoare. $i indraznesc s4 spun ca anuntul i-a atras acestui domn o multime de comenzi noi. Mult mai valoroase, banuiesc, decat cei noua silingi si trei penny pe care a neglijat si mi-i plateasca, fiindca ilustratia facutd de mine este una frapanta. Ea scoase din poseta un patrat de hartie rupt dintr-un ziar gii-1 inm4na lui Hugh. fn centrul imaginii se afla desenul complicat al 1SVirginia Heath unei sticle de medicament, pe a cdrei eticheta erau inscriptionate cuvintele: Tonicul hepatic patentat al lui Pinkerton. [n stanga sticlei era desenat un om tras la fat4, epuizat, care parea gata si lesine in orice moment, iar in dreapta, acelasi om era revigorat gi in stare buna dupa ce luase doar o saptam4na din potiunea patentata a domaului Pinkerton. In partea de sus a reclamei, o indrazneata manseta de ziar proclama: Scdpati de oboseala pentru totdeauna cu tonicul lui Pinkerton. Deosebit de atragator! —llustratia asta e cu adevarat impresionanta. Pana intr-atat, incat chiar si eu ma simt tentat sd investesc in aga ceva. Sunteti o artista talentata, domnisoara... —Merriwell. $i vi multumesc pentru compliment, domnule. —Nu sunt expert in domeniu, domnule Pinkerton, dar gasese c4 aceasta ilustratie splendida merita din plin nouA silingi... si ceva. Plin de hotarare, Hugh ii arunca o privire arogant acelui om. Desi se vedea clar c4 domnul Pinkerton era un gentleman in sensul cel mai de baza al termenului, era la fel de evident cA Hugh facea parte aristocratie. ~Asta nu va priveste, domnule. Poate c4 nobletea Jui Hugh nu era chiar evidenta, la urma urmei. ~Apelativul este ,,milord“, nu ,domnule*. Hugh nu-i mai atrasese niciodata atentia cuiva ca nu i se adre- sase cu titlul sau, pentru cd ura sa-i supere pe oameni, ins domnul Pinkerton o merita. -Nu cumva refuzati sa platiti fiindcA nu vA putefi permite? Va simtiti stramtorat din punct de vedere financiar, domnule? Ridicase intentionat vocea, iar cAtiva trec&tori curiogi incetinira pasul ca s4 traga cu urechea. in acest caz, poate cd domnigoara Merriwell va va permite si va platiti in rate uimitoarea datorie pe care o aveti la ea. Insulta avu cel mai splendid efect asupra domnului Pinkerton, a cdrui fata se facu de un violet intens. -Cum indrazniti?! Dar isi scosese deja portofelul burdusit, prin care incepu sa co- trobaie, dornic s4-i vada plecati pe cei doi din fata usii lui. Hugh nu se putu abtine si intinse mana inmanusat, iar apoi numard fiecare moneda care fi fu trantita in palma. 16Logodnd cu scéntet —Tatd, lua-v-ar naiba! Nou silingi! Barbatul in varsta dadu sa-si bage portofelul inapoi in buzunar. - $i trei penny. Hugh ii facu cu ochiul domnisoarei Merriwell. -Nu uitati de cei trei penny, domnule! Monedele fura, practic, aruncate spre Hugh. - Va urez o zi bund amandurora! Nu voi mai apela la serviciile dumneavoastra, domnisoara Merriwell! Domnul Pinkerton vari, bajbaind, cheia in broasca, iar apoi se napusti induntru si tranti usa. Dupa ce ramasera singuri pe trotuar, Hugh z4mbi. ~- Poftim. Dadu drumul monedelor in mijlocul palmei ei inmanugate. ~Am reusit, in cele din urma, spuse el. Drept raspuns, ea fi z4mbi, iar el avu senzatia <4 era sealdat in raze de soare lichide. {ntr-o clipita, fata ei se transforma din ex- trem de draguts, in frumoasa. Ochii ei erau de-a dreptul splendizi. De un verde-inchis, cu o forma care o amintea pe cea a ochilor de felina, tiviti cu gene lungi si negre. ~ Va sunt indatoratd, milord. Va multumesc pentru interventia prompta. A fost foarte frumos din partea dumneavoastra. - Pentru putin. Am o slabiciune deosebita fata de domnitele aflate la ananghie. Oricat incerea s4 ignore asta, Hugh avea o slabiciune pentru toate fiintele aflate la ananghie, de la domnite la caini vagabonzi, de la oropsiti $i nevolnici la toti orfanii de pe lume. O slabiciune pe care n-avea s-o recunoasca niciodata. Burlacii lipsiti de griji gi uguratici din oras nu-gi pierdeau vremea batandu-si capul cu ase- menea prostii. ~Intotdeauna m-am imaginat un cavaler in armura stralucitoare. Domnitele erau una, dar o constiinga soctala necontrolata era cu totul altceva. Hugh avea sd fie luat in zeflemea daca se ducea vorba despre inclinatiile lui filantropice. - Ei bine, cu siguranta cd asta ati fost pentru mine, spuse ea. Din motive nestiute, asta il facu s4 se simta inalt de trei metri. - Am incercat totul ca s4-I fac sd plateasca. $3-1 acostez azi a fost ultima mea solutie, povesti ea. Una care ar fi esuat daca n-ati fi aparut la tanec. 17Virginia Heath ~O, md indoiesc! Pareati destul de hotarata. ~Noua silingi sunt noua silingi. Ea ridicd din umeri cu indiferenta in timp ce spunea asta, ca $i cum principiul ar fi contat mai mult, insa el igi dadea seama ca nu era chiar aga. Hainele ei apucasera si zile mai bune, cizmele ii erau vechi si tocite la calcdie si nimeni n-ar fi acceptat sa fie vazut in timp ce ist cerea banii cuveniti, nici chiar intr-o astfel de zona ne- populara din Mayfair, daca n-ar fi avut cu adevarat nevoie de bani. ~Daca se duce vorba cd permit ca o datorie s4 rimand neplatita, atunci pot foarte bine sA lucrez si gratis. Ea isi puse cu grija banii in poseta si zambi din nou. -Va multumesc inca o data, milord cavaler. Va doresc sa aveti parte de o zi exceptional de frumoasa! Ea avea sa plece, iar Hugh nu voia asta. —Asadar, sunteti artista? -Nu sunt deloc artista. Creez gravuri in lemn. -Gravuri in lemn? ~Placute cu imagini sculptate in ele... stiti... pe care tipografii le folosesc in procesul de tiparire. Ea mim cu bratele ceea ce el presupuse cd era o presa tipografica. -Cred c& sunt un fel de gravor. Personalizez modele dupa speci- ficatiile clientului... flori, mangete de ziar... saruri minerale pentru tratarea indigestiilor. ~Este o ocupatie de nisa. -Este. Zambetul ei parea resemnat. —Foarte de nig4. -Ei bine, in mod cert n-am cunoscut niciodata un gravor, iar numele meu este Hugh, domnisoara Merriwell. fiintinse mana. —Hugh Standish, conte de Fareham. Ea fi stranse mana, iar el, in mod bizar, ar fi vrut s& i-o tind pe a ei intr-a lui o vegnicie. ~Eu n-am mai cunoscut niciodata un conte, aga ca suntem egali. lar numele meu e Minerva. Pamantul paru sa se opreasca in loc. Sigur nu se oprise? -Minerva? 138Logodnd cu scintei ——— -$tiu... sun un pic cam pretentios. Tata s-a crezut savant. $i-a botezat toate fiicele dupa zeite romane. A mea este zeita intelep- ciunii gia artelor, aga cd presupun cA, intr-un fel, mi se potriveste. - Pana astazi, n-am mai avut niciodata norocul sa intalnesc o domnigsoara pe care s-o cheme ,Minerva’, spuse Hugh, iar apoi se surprinse zambind larg in timp ce micii lastari ai salvarii fi in- floreau dintr-odat’ tn suflet. Ce potrivire perfect’, de bun augur! incheie el.Capitolul 2 BESO ~Ce s-a intamplat cu adevirata Minerva? Ea spera ca expresia s4-i ramana mai degraba suspicioasa, asa cum era de asteptat, decat una plind de durere in timp ce incerca sa ignore noroiul rece ca gheata care i se infiltra in pantof. Nu se intampla in fiecare zica un reprezentant al nobilimii sd se ofere si te plateasca sa te dai drept logodnica lui timp de o lund, locuind la marea lui mosie din Hampshire. De fapt, era 0 cerere atat de bizara, incat numai o idioata n-ar fi fost precauta in fata unei asemenea propuneri ~ iar Minerva nu era idioata. Mai ales in privinta barba- ¢ilor. Era insa mai putin precautd decat i-o dicta bunul-simt, fiindca el ii oferise douadzeci de lire sterline pentru deranjul ei. Douazeci de lire! O recompensa regeasca. Cu siguranta ca asta insemna mai multi bani decat avusese vre- odatd in mAini si mai mult decat cei noua silingi si trei penny cag- tigati cu greu gi care stateau acum cuibariti in poseta ei tocita de trecerea vremii, Insd cei noua gilingi n-aveau s-o tind mult. Cinci dintre ei ti datora proprietarului drept chirie, ca s4 previna imi- nenta ei evacuare, iar un alt siling era pentru luna urmatoare, in avans. Al saptelea urma si fie cheltuit la Depozitul de Arte al lui Ackermann, din Strand, fiinded un gravor in lemn, chiar $i unul sarac $i care lucra doar ocazional, avea nevoie de penite, de cerne- luri si de dalti mici si ascutite. Asta insemna ca-i ram4neau doar doi silingi si trei penny pentru luxuri precum mA4ncarea, pana cand primea o alta comandé, lucru care, in conditiile actuale, putea si se intample dupa cateva saptam4ni. in ciuda faptului cd lucra in schimbul a jumatate din cat perce- peau rivalii ei, Minervei fi lipseau relatiile care s-o ajute sa obtina un loc de munca stabil. Din vina ei. Ani intregi lucrase pentru ace- easi tipografie de langa St. Paul's. Batranul domn Morton ii dadea o multime de comenzi datorita preferintei clientilor lui din inalta 20Logodna cu scdntei ———_—_—- societate, in special doamne, care ii adorasera desenele pe care ea le crease pentru cartile de vizita. Hustratiile complicate folosite in afige gi reclame aduceau mai multi bani, insa astfel de comenzi erau putine si razlete, in timp ce cartile de vizita insemnaserd principala ei sursa de venit. Fusese 0 vreme cAnd castigase bani din belsug, dar nu reusise s4-si cultive o clientela mai extinsa, fiindcd nu avusese nevoie. Insa totul se ter- minase odata cu moartea domnului Morton, a carui afacere inflo- ritoare se inchisese iute dupa aceea, cu aproape un an in urma. De atunci, ea se caznise sA gaseasca de lucru, in lipsa unui sustinator respectabil care s-o recomande. Era sigur 4, daca gi-ar fi permis s4-gi facd publicitate, si-ar fi dublat veniturile peste noapte. Oamenii luau foarte in serios recla- mele, mai ales pe cele frapante - ceea ce era punctul ei forte. ~Nu exist nici o Minerva adevdratd. Am scornit-o eu. Cavalerul ei in armura stralucitoare arta incAntator de sfios in timp ce recunostea acest lucru. Sfiala ii statea bine, desi probabil ¢& arata bine oricum. Cu chipul si cu fizicul lui, i-ar fi stat bine $i imbracat in panza de sac. -In ce scop? Un barbat atat de atragator, si nu unul oarecare, ci un conte aflat, fara indoiala, in posesia unei averi impresionante - asta, daca hainele lui impecabil croite erau luate drept etalon - desi- gur ca n-ar fi avut dificultati in a gAsi, in locul unei femei care s-o faci pe logodnica, una care s4 accepte bucuroasa s4-i fie logod- nica de-adevaratelea. El, in mod sigur, n-avea gauri in pantofi. Cu inaltimea lui, cu umerii lui minunat de lati, cu parul blond-nisipiu cu gi ochii albastri, scaparatori, era exact aga cum isi imaginase ea cA ar fi aratat in realitate un cavaler in armurd stralucitoare. Daca ar fi avut vreodata motive s4 deseneze unul, lordul Fareham ar ft fost, fara indoiala, modelul ei. In palton, era impresionant; in zale, ar fi fost devastator. Trebuia s4 recunoasca in sinea ei ca infatigarea lordului era un alt motiv pentru care zabovea in prezenta lui. Ochiul ei de artista era atras de perfectiunea masculina. El ofta, apoi facu o grimasa. ~Poate c4-ti vei spune cA sunt vrednic de mila, dar mi-e teama cA am inventat-o pe aceasta Minerva ca sa pun capat incercarilor neobosite ale mamei mele de a-mi gasi o pereche. 21Virginia Heath - Pare putin cam exagerat. De ce i-ar fi trebuit o petitoare unui astfel de barbat? Cu sigu- ranfa cd femeile se aruncau la picioarele lui. Simplul fapt ca pagea alaturi de el ti facea pulsul s-o ia razna, iar asta nu i se intampla numai ei. In ultimele cinci minute, Minerva numarase cel putin trei priviri admirative pe care alte femei i le aruncaser4 lordului. Asta insemna 0 medie de o femeie careia el ti pica cu tronc la fiecare nouazeci de secunde - iar strada nu era cine stie ce aglomerata. Probabil ca, atunci cand se afta in multime, el avea parte de cel putin o privire admirativa pe minut. ~Exagerat? Hugh se opri brusc si se intoarse cu fata catre ea. Femeia ne- rationala din interiorul ei, careia el ii cAzuse cu tronc, aproape ca ofta inainte de a-si rearninti c4, din principiu, n-avea incredere in nici un barbat gi ca, dintr-un motiv intemeiat, n-o facuse vreme de multi ani. - Ai familie, domnigoara Merriwell? - Am, intr-adevar. Dou surori mai mici. Tar ea banuia ca avea pe undeva gi un tata ratacitor. Care, dupa cate stiau ele, putea fi gi mort. O parte din ea spera ca aga era, fiindca cel putin asta ii oferea acelui tat4 o scuza pentru ca le abandonase, insd o parte mai mare nu se astepta la nimic altceva $i niciodatd n-o facuse. Tatal ei nu fusese niciodata un parinte demn de incredere. El preferase carciuma Dog and Duck, aflata sub ca- merele mizerabile in care traia farnilia lor, iar, ca si vind acas, el urca pe treptele umede $i gubrede doar dacd ramanea fara bani sau daca cineva il cara sus. ~Surorile tale te aduc vreodata la exasperare? Mereu! De cele mai multe ori, Minerva le-ar fi putut omort, bu- curoasd, pe amandoua. ~Din cand in cand, milord. Asacum au familiile tendinta s-o faca. ~Atunci, intelegi cum cei mai apropiati membri ai familiei te pot impinge la limitele rabdarii $i te pot face s4 actionezi mai pripit decat ai face-o in mod normal. Mama mea eo astfel de persoana. O ador... desigur! Este o femeie minunata. Buna, generoasa, bine intentionata. Dupa ce tata a murit, ea m-a crescut singura si pot s& spun ca-i datorez totul... Dar uneori ag fi in stare... Ofta, vizibil coplesit. 22Logodnd cu scantei ————. -S-o strangi de gat? El ranji, sand la vedere un sir de dinti de un alb perlat $i facdan- du-i cunosting4 cu doud foarte incantatoare ¢i imorale gropite, de-o parte si de alta a gurii lui. O, Doamne, ce chipeg era! Periculos de chipes. Cu el, Minerva avea nevoie de toatd puterea ei de a se stapani. ~Chiar aga. Este o femeie formidabila, obignuitad s3 obtina tot ce-gi propune si care pare s4 creada cd ag fi mai fericit cu o sotie alaturi. - $i te opui in totalitate ideii mamei tale? Ea incepu si mearga din nou, in caz ca i s-ar fi reflectat pe fata acel efect ciudat pe care el il avea asupra pulsului ei si pentru ca, stand pe loc, lisa noroiul s4-si croiascd drum dincolo de bucata de material cerat pe care o folosise ca si-si astupe gaura din cizma stanga. - Evident! suna rdspunsul lui Hugh, care parea surprins de in- trebarea ei. Viata mea e minunata asa cum e. De ce as vrea sa ma incdtugez alaturi de o femeie care n-ar face decat s4 ma cicdleascA? ~Nu toate femeile sunt cicdlitoare, milord. ~Foarte adevarat... dar eu sunt genul de barbat care ar pune la grea incercare chiar si rabdarea celei mai cumpatate femei, si care, in cele din urmi, si-ar transforma sotia intr-o cicalitoare. E la fel de inevitabil ca faptul c4 noaptea vine dupa zi. Acel zambet strengaresc al lui facea sA se nasca cele mai ciudate senzatii inlauntrul ei. -Mama n-a fost niciodata cicdlitoare. Imi asum intreaga res- ponsabilitate pentru faptul c4 ea a ajuns sd fie astfel. Vezi tu, eu sunt prea frivol... prea egoist. As fi o dezamagire desavarsita ca sot si ca tata. - Din experienta mea, spuse Minerva, care intr-adevar avea 0 bogata experienta din acel punct de vedere, multi barbati sunt soti si tati dezamagitori. Ca $i iubiti dezamagitori. -Nu pare si fie o bariera pentru ca ei s& devina soti si tati, con- chise ea. -Din nou, foarte adevarat... Insa, spre deosebire de acei barbati, eu sunt foarte constient de neajunsurile mele si sufar ingrozitor din pricina sentimentului de vinovatie. Daca i-ag face viata mize- rabila sarmanei mele sotii, nu mi-as ierta-o niciodata, ca s4 nu mai vorbim despre ce fel de model ag fi pentru orice urmas al meu. 23~ ——— Virginia Heath Pret de o clipa, el paru trist, insd expresia pricinuita de acea emoftie se stinse atat de iute, incét Minerva se gandi ca totul fu- sese, poate, doar rodul imaginatiei ei. — Fiii riscd s4 ajunga la fel, iar oricarei fiice i-ar pieri pofta de viata inainte de vreme, spuse el. Era o perspectiva neconventionala. In multe privinte, una revigoranta. -Eviti orice responsabilitate, constata Minerva, dandu-si seama cA si ea gi-ar fi dorit s-o poata face. ~ Ori de cate ori e posibil, fu raspunsul lui. Dupa ce recunoscu asta, el facu o pauza, parand din cale afara de dezamagit de propria persoani. Sclipirea din ochii lui de un albastru-inchis se estompa, iar ea fi simti lipsa pe data. Apoi, intr-o clipita, sclipirea reveni, iar ochii lui stralucird din nou strengdreste. ~- $i se spune cA prea mult munci si nici un pic de joc il fac pe Jack un baiat foarte plicticos... iar eu ag detesta sa devin plic- ticos, domnigoara Merriwell. Pur gi simplu nu-s facut pentru cAsatorie. E nevoie de un anumit nivel de angajament gi de al- truism, de care eu nu-s capabil. Sunt mult prea superficial si ma bucur c4 aga stau lucrurile. Facu o pauza i fi arunca o privire piezis4, tulburata. - Banuiesc c4-ti par un tip rasfatat si indulgent cu propria persoana. -Nu-i treaba mea s te judec. El ranji si, incd o data, Minerva simti cum pulsul i se iutea. - Atunci, vei fi prima femeie care nu face asta. E foarte frumos din partea ta. Ea fi zambi. Nu se putea abtine. In ciuda numeroaselor lui de- fecte marturisite, sdrise in mod altruist in ajutorul ei, cand nimeni altcineva n-o mai facuse de foarte multa vreme. Nu cd ar fi tentat-o sa accepte oferta lui ridicola. ~Ca regula, Lord Fareham, cred ca nimeni n-are dreptul s3-iju- dece pe altii pana cand nu se pune in pielea lor. Desi ti plangea de mila oricui ar fi fost suficient de prost incat s se puna in pielea ei, in cizmele in care intra apa sau in traiul de pe-o zi pe alta. Din pacate, banuia ca era nevoie de mai mult de douazeci de lire pentru schimbarea unei astfel de situatii. 24Logodna cu scantet ~Nu te invinovatesc pentru c4 doresti sd eviti responsabilitatea, fiindca prea multa responsabilitate poate s4 doboare o persoana. Aga cum i se intamplase ei. Ins’ raspunderea de a intretine dou surori mai mici, cu tot ceea ce presupunea asta, fi fusese bagata pe gat. Din cauza parintelui ei iresponsabil, din ziua in care implinise nouasprezece ani fusese atat mama, cat $i tata pentru acele fete. Nu avusese nici o alta alegere decat s4 ducd greul gi s facd ceea ce era necesar pana cand fetele aveau s4 se marite. Oricat de mult igi iubea surorile, cel putin o data pe siptamana Minerva isi inchipuia cat ar fi fost de bine sa fie responsabila doar pentru propria persoana. N-ar fi insermnat asta un lux? Pantofi noi, cateva rochii noi, penite $i dalti de calitate mai buna pentru gravu- rile ei. Un loc al ei in care s4 stea gi sd fie lasata in pace. Cateva ore de liniste solitara in fiecare zi... Cerea atat de mult? in schimb, traiau inghesuite cu toatele in trei camere minuscule si fiecare penny cAstigat era alocat necesitatilor. Parca voind s4-i aminteascA de una dintre acele necesitati, stomacul ii chiorai in semn de protest fata de absenta micului dejun, pe care ea nu si-] permisese in dimineata aceea. $i nici cu o dimineata in urmé, din cauza domnului Pinkerton. Cu douazeci de lire putea sa cumpere micul dejun, masa de pranz si cina pentru toate trei timp de unan. O, Doamne! in ritmul asta, ar fi fost in state s4-i ingface lordului mana cu tetul, dornica s4-i accepte propunerea scandaloasa, se- dusa doar de prezenta lui si de perspectiva ademenitoare a painii prajite cu unt. Minerva igi lua o mind neimpresionata si usor suspicioasa. ~Tocmai imi explicai modul in care tentativele de petitoare ale mamei tale au devenit intolerabile, -Intolerabile i sufocante! Am indurat cat am putut de mult. Ani de zile mi-a bagat pe gat cate o tanara lady dupa alta. Oriunde ma duceam, orice faceam, era cineva acole... fluturand din gene. Pana si propria-mi lecuinta a devenit o camera de tortura. Ea adulmeca un iz din apa lui de colonie si se simyi extrem de tentata si se aplece mai mult ca sa tragd mireasma pe nari. -Am suferit la ceaiuri nesfarsite sila mese interminabile, fa- cand conversatie cu domnisoare hotarate, mult prea dornice s4-si infiga adanc ghearele in mine. $i pot s4-ti spun ca unele dintre acestea au fost destul de tenace. Au recurs la tot felul de dracovenii, 25Virginia Heath domnisoara Merriwell! Masinatiuni inimaginabile, la care mama a fost adesea complice. Faptul ca am reusit s4 raman singur este, sin- cer vorbind, un miracol in toatd puterea cuvantului. Acum aproape doi ani, dintr-un impuls de moment, pe cand md aflam la capatul puterilor din cauza dragei mele mame, am inventat-o pe Minerva a s4 pun capat lucrurilor. -inteleg. Cu toate cd ea nu intelegea. Ca el si-si inventeze o logodnica, chiar gi in acele conditii dificile, parea destul de exagerat. $i parea foarte putin plauzibil sa fi putut pastra acel giretlic nedescoperit atata vreme. Mai ales c4 mama lui, evident, voia s4-l vada cAsato- rit. Cu siguranta ca i-ar fi veriftcat spusele, nu? $i ar fi cdutat-o pe logodnica aceea imaginara. -Sa inteleg cd mama ta nu pleaca niciodata din Hampshire? Asta ar fi putut explica de ce n-o intalnise inca pe Minerva lui. Putin probabil, dar posibil, isi zise ea. $i o lua din nou de la capat, crezand ceea ce era incredibil. Oare de ce continua ea sa-i acorde circumstante atenuante, cand trista-i experienta o invatase ca barbatii erau, de obicei, foarte superficiali? O intrebare stupida, din moment ce stia deja raspunsul: douazeci de lire si nigte umeri lati, incantatori din punct de vedere estetic. Doua adevaruri ruginoase care, probabil, o faceau superficiala, desi intotdeauna se man- drise cd avea o gandire profunda. - Mama locuieste la Boston. Cel din America, nu cel din Lincolnshire. Ti-am spus ca tatal meu vitreg e american? ~Chiar si locuind in America, ea a facut mai departe pe petitoarea? Asta chiar cd era o isprava neverosimila, care nu dadea deloc credibilitate povestii lui, in ciuda umerilor. ~Mamae o femeie hotarata, domnisoara Merriwell. $io roman- ticd. Singura ei misiune e s4 ma vada asezat la casa mea, iar dis- tanta dintre noi n-a descurajat-o catusi de putin. Pe cand se affa in Anglia, cel putin puteam si fiu atent la ce se intampla, sau puteam sa scap cu mult timp inainte, daca aflam despre planurile ei, martu- tisi el, strambandu-se. Dupa ce a plecat, intrigile i-au devenit mult mai imprevizibile. Campania ei care urmarea s ma incatugseze a continuat si mai abitir prin corespondenta si, datorita cercului larg de cunostinte de aici, din ora, a reugit s4 recruteze o armata de lingai care sd-i continue activitatea inceputa cu ceva timp in urma. 26