Descrierea CIP a Bibliotecii Nafonale a Rominiei

Mat6, Gabor
Gabor Mat6
Minli imprngtiate: originile 9i vindecarea tulburirii de deficit de atenfie /
Gabor Mat6; trad. din lb. englezi: Walter Fotescul
pref,: Diana Lucia Vasile. - Bucuregti: Herald,2079
Confine bibliografie

ISBN 97S-97 3-1.11.-770-6

n
I. Fotescu, Walter (trad.)
il. \/asile, Diana Lucia (pref.)
759.9
MINTI IMPRASTIATE
Originile ;i vindecareo tulburdrii de defcit de atenyie

Cuvdnt-inainte de
Conf.univ.dr. DIANA LUCIA VASILE

Traducere din limba englezd:

WALTER FOTESCU

Gabor Mat6, M.D.

Seattered Minds: The Origins and Healing ofAttention Defcit Disorder
Copyright @ Tggg Gabor Mat6
Published by arangement with Alfred A. Knopf Canada,a division BDnun+ $$ Huner b
of Penguin Random House Canada Limited. Bucuregti
316 Minli imprigtiate

Alte lucrdri citate

Bly, Robert. The Sibting Society.NewYork Vintage Books, 1996.
Dostoevsky, Fyodor.Tiad. Constance Garnett.,,Notes from Underground",
In Three Short Stories ef Dostoeasky. NewYork Doubleday, 1960.
Frank,Anne.tad.
CUPRINS
Susan Massotry. The Diary of aYoung Girl.NewYork:
Doubleday,1995.
Ginzberg, L ouis. The Legends of theJeutr. NewYork Simon and Schuster,
79O9;196I.
Hendrix, Harville. Getting the LoveYou Want: A Guidefor Couples.New
York HarperCollins, 1 990.
Cuvdnt-inainte 7
Illich, Ivan. Limits to Medicine.London: Marion Boyards, I97 6. MulEumiri T7
Krishnamur ti,J. An Re I a ti o n s h ip.N ew York Harper S an Francisc o, 1992. Nota autorului 13
Miller, Henry. Serzs. NewYork: Grove Weidenfeld, 1965. Introducere 15

Morrow; Lance. Heart: A Memoir.NewYork: Warner Books, 1995.

Nietzsche, Friedrich. Trans. Walter Kaufman.,,Ecce Homo", i n B as i c
PARTEA qNTAI
Th e

Wr i t ings af Ni e tzs c h e.New York Random House, 1 992.

Natura tulburdrii de deficit de atenlie
Peck, Scott F. Tlte Road Less Traveled.New York Touchstone, 1978.
Froust, Marcel. tans. C. K. Scott-Montcrieff and Terence Kilmartin. 1 Atit de multi supi 9i ladi de gunoi 19
Szuannls Way. London: yintage, !99 6. 2 Multe drumuri nestrlbitute 1'7

Ricci, Nino. In a Glass House.Toronto:McClelland & Stewart, 1983.

3 Togi am putea si innebunim 36

uzuki, Shunryrr. Z en M i n d,
4 O cisnicie conflictuah: ADD gi familia (I) 42
S
B eginn er's M in d.Tokyo :Weatherhill, 1 970;
7984. 5 A uita si-gi amintegti viitorul 48

Sacks, Oliver. An Antbropologist on Mars.Toronto: Alfred A. Knopf PARTEA A DOUA

Canada,1995.
Cum se dezvoltd creierul
Salinger,J. D.The Catcber in the Rye.NewYork Bantam,!964.
ti cum lpor circuitele ;i chimia ADD
Weil,Andrew. 8 Weks to Optimum Health. NewYork Fawcett Columbine,
1997. 6 Lumi diferite: ereditatea si mediul copillriei 59
Winnicott, D. W. Home Is Where W Start From. New York W. W. 7 Aleryii emogionale: ADD 9i sensibilitatea 68

Norton,19g6. 8 O coregrafie suprarealisti 74

9 Sintonizare si atasament 79
10 Urmele pagilor copiliriei 85
316 Minliimpriqtiate

Alte tucrdri citate

Bly, Robert. The Sibling Society.NewYork Vintage Books, 1996.
Dostoevsky, Fyodor.Tiad. Constance Garnett.,,Notes from Underground",
1n'Ihree Short Stories ef Dostoevsky. New York Doubleday, 1"960.
CUPRINS
Frank, Anne.Tiad. Susan Massotty. Zhe Diary of aYoung Girl.NewYork:
Doubleday,1995.
Ginzberg, L ouis.The Legends of theJeus. NewYork Simon and Schuster,
7909;7967.
Hendrix, Harville. Getting the LoweYou Want:A Guidefor Couples.New
York HarperCollins, 1 990. Cuvdnt-inainte 7
Illich, trvan. Limits to Medicine. London: Marion Boyards,7976. Mulgumiri 11
Krishnamurti,J. On Re I ati on s h ip.N ew York Harper S an Francisc o, !992 - Nota autorului 13

Miller, Henry. Serzs. NewYork: Grove Weidenfeld, 1965. Introducere 15

Morrow, Lance. Heart:A Memoir.NewYork: Warner Books, 1995.

Nietzsche, Friedrich. Trans. Walter Kaufman',,Ecce Homo", in The B asic
PARTEA 1NTAI
Wri t in gs of Ni e tzs c h e. New York Random House, I99 2.
Natura tulburdrii de defcit de atenlie
Peck, Scott F.Tbe Road Less Traaeled.New York Touchstone, 1978.

Proust, Marcel. Trans. C. K. Scott-Montcrieff and Terence Kilmartin.

1 Atdt de multl supi 9i ladi de gunoi 1"9

Szoanni Way. London: Yintage, 199 6. 2 Multe drumuri nestribitute 27

Ricci, Nino.la a Glass House.Toronto: McClelland & Stewaft,7983. 3 Togi am putea sI innebunim 36
4 O cdsnicie confictuali: ADD gi familia (I) 42
Suzuki, S hunrycr. Z e n M i n d, B egi nn er's M in d.TolsJo: Weatherhill, L 9 70;
5 A uita si-ti amintesti viitorul 48
1984.
Sacks, Oliver. An Anthropologist on Mars. Toronto: Alfred A. Knopf PARTEA A DOUA
Canada,1995. Cum se dezvoltd creierul
SalingeaJ. D.The Catcher in the Rye. NewYork Bantam,7964.
,i cum opar circuitele 5i chimio ADD
Weil,Andrew. I Weks to OptimumHealrb.NewYork: Fawcett Columbine,
7997. 6 Lumi diferite: ereditatea 9i mediul copildriei 59

Winnicott, D. W. Harne Is Where W Start From. New York: W. W.

7 AJergii emotionale: ADD 9i sensibilitatea 68

Norton,1986.
8 O coregrafie suprarealisti 74
9 Sintonizare si atasament 79
L0 Urmele pagilor copiliriei 85
 PARTEA A TREIA PARTEAA SAPTEA
in societate Concluzie
Rdddcinile ADD fn fomilie ;i
1L Un striin absolut: ADD 9i familia (II) 95 31 Niciodati nu am vdzut copacii: ce pot gi ce nu pot
sd. facd. medicamentele
12 Povestiri in povestiri: ADD 9i familia (III) 702 287
32 Ce inseamni a purta de grijn 297
L3 Cea mai frenetici dintre culturi: ridicinile sociale ale ADD 713

PARTEAA PATRA
Note 301
Se m n ifi ca;ia trdsdtu ri lor AD D
Bibliografie 311
14 Gdnduri curmate 9i palawagii: distragere 9i deconectare 123 Cuprins 31,7

15 Pendulul oscileazd: hiperactivitate, letargie 9i rugine 1,33

PARTEA A CINCEA
Copilul cu ADD ;ivindecarea

16 Nu e gata pdnd nu s-a terminat: acceptarea necondilionatl 743

17 Inwtareacopilului 753
L8 Ca pegtii in mare 1.67

19 in ciutarea atenfiei 777

20 Sfiddtorii:opozilionismul 181
27 Dezamorsarea contravointei 189
22 Mi-a luat foc bezeaua: motivagie 9i autonomie 195
23 incredere in copil, incredere in tine insup: ADD in clas[ 204
24 Mereuin atenfia mea: adolescengii 213

PARTEA A SASEA
Adultul cu ADD

25 Justificarea propriei existenfe: respectul de sine 225

26 Substanlaamintirilor 235
27 Amintirea lucrurilor care nu s-au intimplat relagia ADD 243
28 Moise salvat de inger: auto-educarea (I) 255
29 Mediul fizic 9i cel spiritual autoeducarea (II) 266
30 in loc de lacrimi 9i tristege: dependengele 9i creierul ADD 278
 f-l 1I ATAT DI MULTA suPA
\-/ SI LADA DE GUNOI

Medicina ne spune la fel de mult despre

semnificafiavindeclrii, a suferingei gi a mo4ii
pe cit ne spune analiza chimici despre valoa-
rea estetic5. a ceramicii.

- IVAN ILICI, Limits to Medicine

PinI in urmi cu patru ani intelegeam tulburarea de deficit de atenfie

cam la fel de bine ca orice medic nord-american obisnuit, adici aproape
rleloc. Am ajuns si invi.t mai multe gralie unuia dintre acele accidente ale
rlcstinului care nu sunt accidente. Ca jurnalist medical colaborator al The
()/obe and Mailram decis si scriu un articol despre aceasti conditie stranie
rlupi ce o asistentd sociali pe care o cunosteam, recent diagnosticati cu
ADD, m-a invitat si-i ascult povestea. Se gindise - sau mai degrabi
sirntise, cu o afinitate organici - ci voi fi interesat. Articolul planificat
s-a transformat intr-o serie de patru.
Cufundindu-mi doar un deget de la picior in explorarea subiectului,
rni-am dat seama cI, incongtient, fusesem de fapt imersat in el intreaga
vilr,td,, pdnd,lagdt. Realizare a pe carc am avut-o poate fi numitd stadiul epi-
I it n iei ADD rBuna Vestire, caracterizati prin exuberanti, infelegere, entu-
ziasm gi speranfi. Mi s-a plrut ci gisisem trecerea citre acele cotloane
intunecate ale minfii mele de unde haosul apare fard niciun avertisment,
vsrdrlind in toate pi4ile ginduri, planuri, emofii 9i intengii. Am simgit
cri descoperisem ce mI impiedicase intotdeauna s5. rcalizez integritatea
20 Min!i imprigtiate Atit de multi supd !i ladA de gunoi 21

psihologici: plenitudinea, reconcilierea 9i unificarea fragmentelor dis- orice, recunoagterea a dezvlluit motivul pentru care am sim$t dintot-
cordante ale minlii mele' deauna c[, intr-un fel, nu-mi ating niciodatl potengialul in termeni de
Niciodati in repaus, mintea adultului cu ADD zboarl,de colo-colo auto-exprimare gi auto-definire - congtiinla adultului cu ADD c[ posedd
ca o paslre care gi-a iegit din minfi, care se aqazd pentru o weme intr-un talente, sau intuigii, sau weo insugire pozitivd inexprimabih cu care s-ar
loc sau alnrl, dar nu sti niciieri destul de mult pentru a-gi face un cuib. putea, probabil, conecta daci circuitele nu ar fi blocate.,,Pot sI fac asta

Psihiatrul britanic R. D. Laingascris undeva ci 6in9elor omeneqti le este cu jumitate de creier legati la spate", obignuiam eu si glumesc. Dar nu

friclde trei lucruri: moartea, alEi oameni 9i propria lor minte' lngtozit cra nicio glum[. Multe lucruri exact aga le-am fhcut.

de propria mea minte, m-am temut intotdeauna si petrec chiar 9i o clipi Calea mea citre diagnosticare a fost similard cu a multor altor
singur cu ea. intotdeauna trebuia sI am o carte in buzunar ca trusl de tdulgi cu ADD.Am descoperit aceasti condigie aproape din intdmplare,
urgenfl in caz ciltrebuia se agtept undeva, fie 9i un minut, in rdnd la o rrm studiat-o si am ciutat confirmare de la profesionisti cI intuigiile
banci sau la casa unui supermarket. Vegnic ii aruncam minfii firimituri mele despre mine insumi erau intemeiate. Atdt de pulini medici sau
de hrani, ca unei fiare feroce 9i riuvoitoare care m-ar fi devorat in clipa psihologi sunt familiatiza(i cu tulburarea de deficit de atengie, incit
in care nu ar mai fi avut altceva de mestecat. Toatdvraga nu cunoscusem oamenii sunt obligali si devind experli autodidac$ inainte de a gisi pe
un a1t mod de a fi. cineva in misuri sLfacl, o evaluare competenti. Eu am avut noroc. Ca
il resimt mulgi adulli cdnd afli des- rnedic, mi pot orienta in labirintul medical ciutind cele mai bune surse
$ocul auto-recunoagterii pe cafe
pre ADD este deopotrivi insuflegitor 9i dureros. El oferi coerenli, Pentru rle ajutor. Citeva siptimdni dupl ce am scris articolele despre ADD,
prima oarl, umilinlelor gi egecurilor, planurilor nere aJrzxe 9i promisiunilor rrm fost examinat de o excelenti psihiatrl de copii care consulti 9i adulgi

nerespectate, dar 9i izbucnirilor de entuziasm maniacal care ii consumi cu aceastd tulburare. Ea mi-a confirmat auto-diagnosticul 9i a inceput
in propriul lor dans nebunesc, lisind in urmi degeuri emotionale' cu tratamentul, prescriindu-mi pentru inceput Ritalin. Am discutat, de
,erultatul dezorganizdtii aparent frrilmarglnia activitifilor, a creierului, llsemenea, despre felul in care unele alegeri pe care le-am fhcut in viati

a maginii, a biroului, a camerei. rni-au consolidat tendingele ADD.

ADD pirea s[ explice multe dintre tiparele mele de comportament, Viaga mearla fel ca a multor adulgi cu ADD, semina cu un exercitiu

procesele de gindire, reacfiile emogionale infantile, dependenla mea

de <lc jonglerie din bine-cunoscutul show de televiziune al lui Ed Sullivan:
muncl gi alte tendinle adictive, izbucnirile brugte de irascibilitate 9i com- un om rotegte farfurii, fiecare aflatdin echilibru pe cdte un beg. El adaugi

plet[ irafionalitate, conflictele in cdsnicie 9i relagia cu copiii mei, cate trrt mai multe bele gi farfurii, alergdnd frenetic de la una la alta,pe mlsuri

amintea de povestea lui Dr. Jelcyll 9i Mr. Hyde. $i, de asemenea' umo- r:c belele, devenind instabile, amenin![ si se ristoarne. Jonglerul reusea
rul meu, care poate ribufni din cele mai ciudate unghiuri, fhcAndu-i pe si mentini totul in migcare doar un timp limitat inainte ca begele sd se
oameni sI ridl sau lisandu-i indiferengi, gluma intorcdndu-se asupra clatine gi farfuriile si inceapi si se spargi sau ca el insusi si cedeze.La
mea ca,,boabele de mazilre aruncate intr-un perete", cum sPune o ztcalS' t:cva trebuie renuntat, dar personalitatea ADD nu poate si renunte la

ungureascd. Tulburarea explica, de asemenea, predilectia mea de a mi nimic. Spre deosebire dejongler, ea nu poate si opreasci spectacolul.
izbi deugi, de a m[ lovi cu capul de rafturi, de a sclpa obiecte 9i de a nu Pentru lipsa de rlbdare 9i lipsa de discerndmdnt caracteristici pentru

observa prezenla oamenilor decdt in ultima clipi. Nu a mai fost un mister ADD, eu incepusem deja automedicagia, chiar inaintea diagnosticului
nici neputinla mea in a urma instrucfiuni, sau chiar de a mi le aminti' fbrmal. Tipic pentru tulburarea de deficit de atenfie este un sentiment

nici furia mea paralizanti la confruntarea cu o pagini de instrucliuni tle urgentd, o disperare de a avea imediat ceea ce iti doregti, fie ci este un

despre cum si folosesc chiar gi cea mai simpli instalalie. Mai presus de obiect, o activitate sau o relagie. $i a mai fost gi altceva aici, bine exprimat
22 Minfiimpr5gtiate
de o femeie care a venit dupl ajutor cdteva luni mai tirziu',,Ar fi plicut
si mi detagez de mine insimi cel pulin pentru o scurtd vreme", a spus
ea, un sentiment pe care l-am ingeles pe deplin. Tinjim si scipim de
mintea istovitoare, vegnic gribiti, vegnic agitati. Am luat o dozd" ini$aln
de Ritalin mai mare decdt cea recomandat[ chiar in ziua cdnd am auirt
pentru prima oari de tulburarea de deficit de atengie. Dupi citeva minute
m-am simlit euforic gi prezent, plin de intelegere gi iubire. so,tiei mele i
s-a pdrut ci mi port ciudat.,,Pari drogat", a fost comentariul ei imediat.
Nu eram un adolescent needucat pus pe harfe atunci c6'nd mi-am
autoadministrat Ritalin. tecut de cincizeci de ani, eram un medic de
familie prosper gi respectat, ale clrui articole de opinie medicali erau
ldudate pentru chibzuinga 1or' Practic medicina punind mare pre! pe
evitarea farmacologiei, dacil nu este absolut necesari, 9i, inutil si mai
spun, mi-am sfhtuit intotdeauna pacienfii impotriva automedicagiei. un
asemenea dezechilibru frapant intre congtientizarea intelectual[, pe de
o parte, 9i autocontrolul emogional 9i comportamental, pe de altd parte,
este caracteristic pentru persoanele cu tulburare de deficit de atengie.
in ciuda acestei cideri in impulsivitate, credeam c[ existi lumind
la capitul tunelului. Problema era limpede, remediul, elegant de simplu:
anumite plrgi ale creierului meu dormitau jumitate din timp; tot ce tre-
buia fhcut era si fie trezite din toropeall. Perfile,,bune" ale creierului vor
prelua atunci controlul. PIrgile calme, sinitoase, matufe, vigilente. Dar
metoda nu a dat rezultate. Nu pireau si se fi produs schimbiri impor-
tante in viala mea.Am avut intuigii noi, dar ceea ce fusese bun a rilmas
bun gi ceea ce fusese riu a rimas riu. Ritalin m-a dus curind la depresie.
Dexedrina, stimulantul.care mi-a fost prescris in continuare, m-a fhcut
mai alert gi m-a ajutat si devin un dependent de munci mai eficient.
De cind am fost diagnosticat amvilzut sute de adulli 9i copii cu
tulburare de deficit de aten,tie. Cred acum cd medicii 9i prescrierile de
medicamente au ajuns si joace un rol disproporlionat de mare in tra-
tamentul ADD. Ceea ce incepe ca o problemS, de deanoltare sociald 9i
umani, a ajuns s[ fie definit aproape exclusiv ca o afecliune medicali.
Chiar daci in multe cazuri medicalia aiutl,,vindecarea ADD nu presu-
pune recuperarea din weo boali. Este un proces de a deveni intreg - care
se intAmpll si fie sensul originar al cuvdntului oindecare'
At0t de multb supi gi ladl de gunoi 23
Existi, fbrd indoiali, o malfunctie neurofiziologici in ceea ce numim
nrlburare de deficit de atenfie. Ceea ce nu inseamni insl ci putem explica
toate problemele minlii ADD referindu-ne pur gi simplu la biologia
dezechilibrului neurosubstanlelor 9i a ciilor neurologice scurtcircuitate.
Este necesarl o investigalie rlbditoare si plini de compasiune, daci wem
s[ identific[m semnificagiile mai addnci manifestate in semnalele neurale
incyucigate, in comportamentele dereglate 9i prin tumultul psihologic,
tmpreuni denumite ADD.
Cei trei copii ai mei au si ei tulburare de deficit de atenfie - nu
diagnosticat de mine, ci potrivit evaludrilor clinice de specialitate. Unul a
luat medicamente, cu rezultate benefice evidente, iar inprezent niciunul
dintre ei nu mai ia. in lumina unei istorii de familie atat de clare, pare
surprinzitor ci eu nu cred ci aceast[ tulburare este condi$onatdaproape
cxclusiv genetic, asa cum presupun multi. Eu nu o consider o dereglare
cerebrall mogteniti, ci o consecingn psihologici a vie,tii intr-un anumit
rnediu, intr-o anumiti culturi. in multe privinge, ea poate 6 depngit[
h orice vdrsti. Primul pas este abandonarea modelului bolii, impreuni
cu orice idee ci medicalia poate si ofere mai mult dec6.t un rispuns
partial, provizoriu.
O anumiti fascinagie s-a dezvoltat de curdnd in jurul ADD, dar - in
pofida a ceea ce cred mul1i oameni - ea nu este o descoperire recenti.
intr-o formi sau alta, ea a fost recunoscuti in America de Nord incl din
1902; actualul ei tratament farmacologic cu psihostimulente fiind iniliat
in urmi cu peste decenii. Numele care i-au fost date 9i descrierile au
gase
suferit mai multe mutagii. Definitia ei curenti este dati in editia apafta
't Manualului de Diagnostic ;i Clasficare Statisticti a Tulburdrilor Mintale
(llSM), scriptura gi enciclopedia Asociatiei Americane de Psihiatrie.
I )SM IV defineste tulburarea de deficit de atenSe prin caracteristicile sale
cxterioare, nu prin semnificaflile sale emot'onale in viata unor fiinte umane
individuale. Definigia comite gregeala de a numi aceste observatii externe
rimptorne, cdnd de fapt in limbajul medical cuvdntul acesta desemneaz[
cxperienta resimgiti de pacient. Observagiile externe, indiferent cit de
rrcute, sunt se//1ne. O durere de cap este un simptom. Sunetul toracic
inregistrat de stetoscop la un pacient este un semn. Tusea este atat un
simptom, cdt 9i un semn. DSM vorbeste limbajul semnelor fiindci
 At6t de multi supa gi ladi de gunoi 25
24 Min!i impri\tiate
tisit. Aritat emolie sau alipesc sau cdnd mi apuc si fac ceva nu pot se
viziweadespre lume a medicinei convenfionale nu este famTliarizatd' cu
termin sau incep si fac ceva dupl care incep altceva, cind uneori de
limbajul inimii. Dup[ cum a spus Daniel J. siegel, psihiatru de copii la
cele mai multe ori agtept pani in ultimul minut sd fac lucrurile. Am o
UCLAI,,,DSM este Preocupat de categorii, nu de suferingd''
senza,tie de teami ci trebuie s-o fac, sau altfel mi simt presat. Se pare
ADD are mult de-a face cu suferinla, prezentd, in fiecare dintre
cd visez cu ochii deschigi, fiindci mereu nu pun lucrurile la locul lor,
adullii gi copiii care au venit la mine pentru evaluare. Profunda suferinli
jos le pierd, nu-mi amintesc unde am pus ceva,,,neglijent" conftz,zdpd-
emogionalx pe care o poarti este telegrafiati de privirile indreptate in
postu- ceali in gdndire, mi infurii pentru nimic, oamenii md intreabl care-i
sau intr-o parte, de curgerea rapidi 9i discontinui a cuvintelor, de
problema, eu spun ci nimic. Nu pricep vor oamenii de la mine, nu
rile corporale tensionate, de bdtaia din picioare 9i neastdmp[rul mdinilor,
ce

dar gi Je umorul nervos' autodepreciativ. ,,Fiecare aspect al viefii mele

inteleg. Cind eram copil nu puteam sta locului o clipi. in caracteri-
doare", mi-a spus un blrbat de treizeci gi gapte de ani la a doua Iuiviz\ti.
zdrlle de la gcoali intotdeauna era ceva de felul nu este atent la ore,

in cabinenrl meu. oamenii sunt surpringi cind, dupl o scurti discugie, nu std linigtit imi trebuia mai mult timp ca si invdl sau sd ingeleg.

par capabil si le percep durerea 9i sI le inleleg confi'naistorie emolionali intotdeauna dideam de necaz eram pus si stau in prima banci sau

conflictuall. $i atunci le spun: ,,Vorbesc despre mine insumi"' in ultima banci sau in biroul directorului legat de scaun, intotdeauna

Uneori mi-am dorit ca ,,exper1ii" 9i savangii citagi in mass-media,
care neagd,existenfa tulburirii de deficit de atenlie, sd intilneascd mdcar
cdgiva dintre adullii grav afectali care mi-au solicitat ajutorul. Acegti
btLrbaEigi femei, in vdrsti de tteizeci,patruzeci sau cincizeci de ani, nu
au fost niciodati capabili si pistreze vreo slujbi sau profesie Pe tefmen
lung. Ei nu pot sI intre cu ugurin![ intr-o relalie semnificativi,angajantl,
cu atdt mai pulin s[ rimini intr-una. Unii nu au fost niciodati in stare
si citeasci o carte din scoarli in scoarli, algii nu au r[bdare nici micar si
vadd un film pini la capit. Starea lor de spirit oscileaz[ rapid intre letargie,
deprimare agita,tie. Talentele creatoare cu care au fost inzestrafi nu au
9i
fost folosite. Sunt intens frustragi de ceea ce percep ca egecuri personale'
Respectul lor de sine e ctrzutintr-un pul addnc. cel mai adesea sunt ferm
convingi cd problemele lor sunt rezultatul unei deficienle fundamentale,
vilztt de consilieri, profesorii spundnd mereu stai locului, nu vorbi.
Trimis si stau afari pe coridor tata mereu imi spunea si stau linistit
ce lenes sunt in camera mea. intotdeauna lipa la mine.
Vorbirea lui John este cu mult mai articulati decit scrisul siu, dar
nu mai putin incisivi.
- Tatnl meu * mi-a spus el - ci trebuia sI fiu
mereu mdbdteala cap
medic sau judecitor sau altminteri nu voi rcalizanimic. Dupi ce plringii
mei au divorfat, singurul prilej cind isi vorbeau era atunci cind mama il
suna pe tata ca si-i spuni,,invatl-l minte!". . . Am vlzut un film slptimina
trecuti - a addugat el. Titlul sIu exprimi felul in care mi simt Sunt sdtul
pdnd peste cap sd16u s,itul pdn,i peste cap.l

incorigibile, a personalitilii 1or. Paciengii sunt elocvenfi in exprimarea stlrilor lor de spirit,
Mi-ag dori ca tofi criticii 9i cei care nu cred in cele spuse mai sus deseori aproape lirici.
si citeasci 9i si reflecteze ia schiga autobiografic| pe carc mi-a trimis-o I Frazd. celebri, care a inftat in uzul comun, fiind preluatl de nenumirate surse
cincizeci 9i unu de ani. Cu
John, un burlac ftrd serviciu, in virstd de
9i
ca replici in diverse filme etc. Folosirea ei pentru primi datd i se atribuie activistei
permisiunea luircitez exact cum este scris: cle culoare Fannie Lou Hamer, care,prezentdndu-se in 1964 in fala unei comisii a
Partidului Democrat, ce domina la wemea aceea Congresul, si fiind intrebati ce a
AlTrt slujbe Dau toati silinla n-s putea niciodatd destul de bine' fhcut-o si persiste in lupta ei pentru dreptui la vot, a ;4ll my lfe Ibe been sick
rispuns:.
cind oamenii vorbesc cu mine mi intreab[ dacd Ascult sau par Plic- and tired. Now I (Toat6,iata mea am fost sinrli
m sick and tired of being sick and tired."
pdni peste cap. Acum sunt situli pdnd peste cap si fiu sdtuli pani peste cap.) (N. red.)
1 University of California, Los Angeles. (AI rr.)
26 Minf i imPriltiate

- Ah! - b[rbat in vdrsti de pattuzeci 9i gapte de ani cu o

a spus un
fluturare descurajati a mdinii gi cu un zdmbet care efa in acelagi timp
resemnat gi riuticios - viala mea nu e decdt supi 9i lade de gunoi'
Ce anume inseamnl aceste cuvinter nu aqputea si spun' Asemenea
unei poezii, ele transmit semnifi.calia prin sentimentele 9i asocierile
pe care le evoc[. ,,-trterizatin supi'" ,,Cea95' deas[ ca o sup['" MULTE DRUMURI NESTRABATUTE
""pr"ri'rr. ca un gunoi'" simt ca un gunoi'" Imagini
,,Cantina siracilor'" ,,Tratat ,,Mi
ale suferinlei, singurdtdlii 9i confuziei,prezent^te cu o tenti
de umor'

Imageria de o stranie disonanld vorbegte, de asemenea, despre un suflet

tulburat ciruia realitatea i se pare crudl - atit de crudi, incdt mintea Pentru a str[bate zilele, firile oarecum
trebuie fragmentati pentru a sparge 9i durerea in buc[!i' neryoase, cum era a mea, dispun, ca 9i auto-
mobilele, de ,,viteze" diferite. Exist[ zile
abrupte si dificile, pe care le urci intr-un
tirnp infinit, ai zile in panti pe care le cobori
in goani 9i cintind.
* MARCEL PROUSI
in pindutl
cdutarea timpului

ADD se definegte prin trei caracteristici majore, oricare doui dintre

clc fiind suficiente pentru diagnosticare: slab[ capacitate de concentrare,
trn slab control al impulsurilor si hiperactivitate.
tulburirii de deficit de atentie este o,,deconec-
Semnul distinctiv al
frustranti stare de non-prezenfi a mingii. O
ture" automat[, nedoritl, o
pcrsoani cu ADD poate constata brusc ci nu a auzit nimic din ceea ce
rrsculta, nu avdzut nimic din ceea ce privea,nu-gi amintes,te nimic din
lrrcrurile Ia care incerca si se concentreze. Persoana pierde informatii si
irrdicafii, incurcl lucrurile 9i are dificult[fi in a urmlri firul unei conver-
srrtii. Deconectarea creeazl greutigi practice si totodati interfereazi cu
lrrrcuria vietii.,,Nu gtiu cum e sd triiesti continui si integrali
o experienti
:r muzicii, mi-a mirturisit un profesor de liceu. Mintea mea o ia razna
tlupd numai citeva acorduri. Pentru mine este un efort incredibil si ascult
,'hiar 9i un cdntec scurt la radioul din magini." Senzatia este cea a unei

' Editura Leda, Bucureqti,2008, trad. Radu Cioculescu. (N. red.)

 Multe drumuri nestribatute 29
28 MinliimPrdgtiate

fiitc' prea bine ci ordinea este doar temporarl. Curind vei riscoli din nou prin
desprinderi de realitate, aproaPe o decorporaliz are fa,td' de prezentti
cum capul lucruri in cdutarea weunui obiect de care ai nevoie si pe care esti sigur
,,Mi simt cao gitafr'umanl, a descris un birbat senzatia'cagi
corpului'" cd,l-aivdzut recent in cine gtie ce colf sau cotlon obscur. Legeaentropiei
,r,i-ar pluti inti-o lume diferitX, cu mult deasupra
domind: ordinea este efemer5, haosul este absolut.
Aceastiabsenliamin,tiiesteunadintrecauzeledistrageriigiainca-
Doar un mic numlr de oameni cu ADD au aptitudini mecanice
pacitilii de concentrare pe termen lung care il chinuie pe adultul
sau
motivalie' iegite din comun gi sunt capabili s[ demonteze si sd asambleze aproape
.opilj cu ADD, cu excepfia activit[gilor de mare interes 9i
intuitiv obiecte complexe, masinirii gi altele asemenea. Cei mai mulgi au
Ert" .u o flagrantd'lips[ a spiritului de observalie, ca 9i cum o persoani
jurul ei' Mi se intAmpli dificultlti de coordonare, mai ales in privinla controlului motor de finege.
ar neglija in mod intenfionat ceea ce se afli in
in-sufra- Scapi lucruri din m6.nI, isi calci. partened pe picioare, mingile zboariin
s[ o felicit pe solia mea pentru o noui decoragiune observati
afli acolo de luni rlireclia gresiti. Obiectele aranjate unul peste altril in timpul curi.teniei
gerie, doar ca ea s[-mi spun[ c[ obiecnrl respectiv se
sunt destinate sI se pribugeasci. Numerele de telefon sunt md.zgilite cu
sau chiar anidezj/'e.
ordine in cifrele in ordine gregiti: 9i daci reusesti sd citegti ce ai scris, tot te alegi
Lipsa concentrlrii aLimenteazl' haosul' Te decizir si faci
cu un numir gresit.
,u^rr^ ru,care de obicei aratl de parci tocmai ar fi trecut uragan
un
raft' Intre timp La feI ca multi alli oameni cu ADD, am o capacitate redusd. sd
pe acolo. Ridici o carte de pe podea ca s-o pui la loc pe
sunt c:onceptualiz ez in trei dimensiuni sau s[ ghicesc rela$ile spa,tiale dintre
obr"*i cI douivolume de poezie ale luiwilliam carlosWilliams nu
dintre volume ca lucruri, indiferent cit de bine sunt explicate. Cind intr-un roman ajung la
agezatealituri. Uitind de mizeria de pe podea, iei unul
un poem' tlescrierea fizic\, a unei camere, sd. zicem,cu un pupitru aici, un pat acolo,
si-l pui alituri de celllalt. intorci o paginl 9i incepi si citegti
consulli ghidul o fereastri, o noptieri, ochiul mingii imi alunecS. pe deasupra. Cdnd cere
Poemul confine o referinli clasici, care te indeamni si-gi
o referingi face trimitere indrumlri pe stradi, persoana cu ADD pierde girul dupi prima jumltate
de mitologie greactr;de acum egti pierdut, fiindcd
tlc propozitie rostiti de cel care ii di informatii. Din fericire, o astfel de
laafta.oorimaitdtziu,cuinteresulpentfumitologiaclasiciepuizat
pentru moment, te intorci la sarcina propusi' Egti pe urmele
unui ciorap lrcrsoani 9i-a perfectionat arta de a da din cap aprobator. Fiind ruginati
alt obiect de imbriciminte sri-si recunoasci lipsa de intelegere si stiind ci este inutil si ceari niste
lips[, disp[rut poate pentru totdeauna, cdnd un
de lisarea serii' in clarificiri pe care le-ar pricepe la fel de putin, persoana cu ADD joaci cu
de pe podea ifi amintegte ci ai rufe de spdlat inainte
rniiestrie rolul cuiva care ingelege. Dupi care se avinti inainte,lisindu-se
timpcecoborisc[rilecucogulderufeinmdni,sunitelefonul.Planul
in voia norocului.,,Cdnd sunt 50 la sutd sanse si. alegvarianta gresitl, o voi
tiu de a face ordine in cameri s-a dus de rdpi'
tipar de ordine' in75la suti din cazuri",mi-a spus unul dintre paciengii mei cu
irce cam
Ce lipsegte cu desivdrgire din mintea ADD este un
f

A DD. Simgul vizual-spafial defi citar aclioneazl.sinergetic cu distragerea

unmodelmentaldesprecumsefaceordine.PolificapabilsS'vizuaTizezi
pentru a inde- rrtentiei. Ordinea informationali pur gi simplu nu are nicio sansi.
cum arat[ o cameri curat[ 9i ordonatX, dar cadrul mental
profundl de in tulburarea de deficit de aten,tie distragerea nu este consecventl.
plini sarcina aceasta lipse9te. Pentru inceput, este o reticenli
de exemplarul acela Mul,ti pirinti 9i profesori sunt indusi in eroare: pentru anumite activiti,ti
a arunca ceva, orice; ii.r. gti. cdnd vei avea nevoie
copilul este capabil si acorde, daci se poate spune asa, o atentie forlati.,
dinTheNeutYorker,careadundprafuldetreianiftrd'sl'tefiuitatmdcar
la el? Este pufin loc in cas[. Niciodati nu ai senzatia c[ poli
stlpini I r iperconcentratl,. D ar o hiperfocali zare care exclude congtiinta mediului
CD-uri' irrconjuritor denoti, de asemenea, o slabi capacitate de reglare a aten-
harababura de cdrgi, hirtii, reviste, obiecte de imbriciminte'
muli porfiuni giei. Totodati, hiperfocalizarea impLici adesea ceea ce poate fi descris
scrisori la care trebuie rispuns gi felurite alte obiecte - doar
cind in cind, gtii ca atentie pasi,ud, ca in privitul la televizor sau in jocurile video. Atentia
de haos dintr-un loc intr-altu|. Chiar daci ai reugi din