Revizia 0, 7.01.

2013

SC

Aprobat,

INSTRUIRE ŞI AUTORIZARE OPERATORI PENTRU LUCRĂRI

SPECIALE DE MONTARE ŞI/SAU DEMONTARE PE
ECHIPAMENTELE DE MUNCĂ, MANIPULARE, TRANSPORT ŞI
DEPOZITARE A CORPURILOR ABRAZIVE

Prevederile legale în vigoare privind instruirea şi autorizarea operatorilor

care montează/demontează pe echipamentele de muncă, manipulează,
transportă şi depozitează corpuri abrazive.

“….(1) Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate

aspectele legate de muncă.
(2) În cazul în care un angajator apelează la servicii externe, acesta nu este exonerat de
responsabilităţile sale în acest domeniu.
(3) Obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu aduc atingere
principiului responsabilităţii angajatorului.” [art. 6 din Legea nr. 319/2006]

“… (1) În cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare

pentru:
a) aigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea şi instruirea lucrătorilor;
d) aigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în muncă.
(2) Agajatorul are obligaţia să urmărească adaptarea măsurilor prevăzute la alin. (1), ţinând
seama de modificarea condiţiilor, şi pentru îmbunătăţirea situaţiilor existente.
(3) Angajatorul are obligaţia să implementeze măsurile prevăzute la alin. (1) şi (2) pe baza
următoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de muncă,
alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă şi de producţie, în vederea
reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor
acestora asupra sănătăţii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai
puţin periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea
muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă;
h) adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de
protecţie individuală;

1
 Revizia 0, 7.01.2013

i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.…” [din art. 7, Legea nr. 319/2006]

“… În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea

accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligaţii:
… d) să stabilească pentru lucrători, prin fişa postului, atribuţiile şi răspunderile ce le revin
în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, corespunzător funcţiilor exercitate;
e) să elaboreze instrucţiuni proprii, în spiritul prezentei legi, pentru completarea şi/sau
aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de
particularităţile activităţilor şi ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor;
f) să asigure şi să controleze cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor
prevăzute în planul de prevenire şi de protecţie stabilit, precum şi a prevederilor legale în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, prin lucrătorii desemnaţi, prin propria competenţă
sau prin servicii externe; …
… i) să ia măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute de
legislaţia specifică; …
… q) să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor;
r) să asigure echipamente individuale de protecţie;… [din art. 13, Legea nr. 319/2006]

“… (1) Angajatorul trebuie să asigure condiţii pentru ca fiecare lucrător să primească o

instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în special sub
formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru, specifice locului de muncă şi postului său:
… e) la executarea unor lucrări speciale. [din art. 20, Legea nr. 319/2006]

…“Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri:

d) la executarea unor lucrări speciale;”… [din art. 15, Norme Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/
2006, aprobate prin HG nr. 1425/2006, c.m.u.]

„ ... Toate operaţiile legate de verificarea calităţii, montarea, manipularea, transportul şi

depozitarea corpurilor abrazive trebuie să fie efectuate de persoane instruite şi autorizate în
scris de către conducerea unităţii respective ... ” STAS 6177/1-87, pct. 3.1

Conform acestor prevederi, atunci când utilizarea unui echipament tehnic este susceptibilă
să prezinte un risc specific pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor, angajatorul trebuie să
ia toate măsurile necesare pentru a asigura ca angajaţii care efectuează reglarea, repararea
modificarea sau întreţinerea sunt desemnaţi să efectueze astfel de operaţii şi că angajaţii
vizaţi vor primi o instruire adecvată, specifică.

Montareaşi/sau demontarea pe echipamentele de muncă, manipularea, transportul şi

depozitarea corpurilor abrazive se face de către persoane bine instruite şi autorizate de
conducerea unităţii să execute astfel de operaţii

2. Depozitarea şi manipularea corpurilor abrazive

1. Corpurile abrazive se păstrează în magazii acoperite, uscate, ferite de îngheţ şi variaţii

bruşte de temperatură.

2. Corpurile abrazive nu trebuie să stea în apă. Ele trebuie ferite de umezeală şi îngheţ şi
depozitate departe de sursa de căldură din încăperea folosită ca depozit.

2
 Revizia 0, 7.01.2013

3. Temperatura încăperii folosită ca depozit pentru corpurile abrazive trebuie să fie

constantă şi mai mare de + 5 C, iar umiditatea relativă a aerului mai mică de 70 %.

4. Corpurile abrazive ambalate se depozitează în ambalajul în care au fost livrate.

5. În magazii, corpurile abrazive ambalate şi neambalate se aşează grupate după formă,
dimensiuni, natura materialului abraziv, granulaţie, duritate, structură, liant şi alte
caracteristici, în navete, palete plane sau ladă, rastele.

6. Depozitarea corpurilor abrazive, indiferent de natura liantului, trebuie să se facă cu

grijă, pe stelaje metalice, cu înălţimea de la sol de cel mult 3 m, rezistente, căptuşite la interior
cu lemn sau alt material cu proprietăţi asemănătoare.

7. Între corpurile abrazive depozitate vor fi intercalate garnituri (foi) din carton sau alt
material amortizor.

8. Transportul corpurilor abrazive se efectuează cu mijloace de transport acoperite.

9. Nu este pemis transportul corpurilor abrazive împreună cu diferite piese metalice.

10. (1) În timpul transportului şi/sau manipulării trebuie să fie asigurată imobilizarea
corpurilor abrazive astfel încât să nu sufere şocuri mecanice, să nu se frece unele de altele sau
de mijlocul de transport, ori de alte obiecte care să provoace deteriorarea lor.
(2) Acestea vor fi ferite de aplicarea oricărui şoc mecanic (loviri, căderi, trepidaţii, etc.).

11. (1) La transportul intern al corpurile abrazive care nu pot fi manipulate cu mâna, vor fi
folosite cărucioare (cu suspensie, cu roţi prevăzute cu bandaje din cauciuc), care pot să le
susţină în poziţie fixă.
(2) Pentru a le feri de lovituri sau zdruncinături în timpul transportului, corpurile abrazive
trebuie să fie aşezate pe un strat de nisip, rumeguş sau alt material moale, în stive a căror
înălţime nu trebuie să depăşească 500 mm, între ele intercalându-se garnituri din carton.

12. Nu este admisă manipularea prin rostogolire a corpurilor abrazive, cu excepţia cazurilor
când există o suprafaţă de rostogolire special amenajată cu covor din cauciuc PVC sau alt
material amortizor, de grosime corespunzătoare, care să excludă posibilitatea deteriorării.

3. Verificarea calităţii corpurilor abrazive înainte de montare

13. Înainte de utilizare, pentru a constata dacă nu au suferit deteriorări în timpul depozitării
sau transportului, fiecare corp abraziv trebuie supus la următoarele verificări şi încercări, în
ordinea indicată:
a) verificarea existenţei marcării vitezei periferice maxime de lucru;
b) verificarea dimensiunilor;
c) verificarea la sunet;
d) verificarea aspectului şi defectelor admise;
e) verificarea dezechilibrului static;
f) verificarea rezistenţei la rotire;
g) verificarea funcţionării în gol.

h) Aceste verificări sunt făcute în conformitate cu standardele în vigoare sau cu

documentaţiile tehnice de produs.

3
 Revizia 0, 7.01.2013

14. (1) Corpurile abrazive sunt marcate obligatoriu de către furnizor.

(2) Marcajele sunt făcute direct pe corpurile abrazive şi/sau prin etichetare.

15. (1) Corpurile abrazive cu dimensiuni peste 80 mm sunt marcate prin inscripţionare cu
vopsea de culoare contrastantă faţă de culoarea corpului abraziv, cu cel puţin următoarele
specificaţii:
a) granulaţia;
b) duritatea;
c) viteza periferică maximă de lucru (numai la cele cu viteze periferice maxime de lucru
mari – peste 45 m/s).
(2) Corpurile abrazive cu dimensiuni sub 100 mm sunt marcate prin etichetă aplicată pe
pachet.
(3) Corpurile abrazive cu dimensiuni peste 100 mm sunt marcate prin etichetatre bucată cu
bucată.

16. Eticheta de fabricaţie (în cazul corpurilor abrazive marcate prin etichetare) trebuie să fie
lipită integral pe corpul abraziv, iar eticheta de control (de la corpurile abrazive cu diametrul
exterior mai mare de 100 mm) va fi lipită numai la un colţ.

17. Etichetele conţin urătoarele specificaţii:

a) marca de fabrică a producătorului;
b) numărul standarduli de formă şi dimensiuni ale corpului abraziv;
c) simbolul formei şi dimensiunile corpului abraziv;
d) simbolul materialului abraziv;
e) simbolul, natura şi felul liantului;
f) structura corpului abraziv;
g) granulaţia materialului abraziv;
h) duritatea corpului abraziv;
i) viteza periferică maximă de lucru pentru avan mecanic şi manual;
j) numărul lotului şi data fabricaţiei;
k) viza de certificare a calităţii.

18. (1) Pietrele cu viteze periferice mari (mai mari de 35 m/s la liant ceramic şi mai mari de
40 m/s la liant de bachelită) trebuie să fie marcate cu un semn distinctiv vizibil.
(2) Corpurile abrazive pentru viteze periferice de lucru mari sunt marcate cu o dungă pe
diametrele sau pe etichetele acestora, astfel:
a) pentru va max. 100 m/s: dungă verde;
b) pentru va max. 80 m/s: dungă roşie;
c) pentru va max. 60 m/s: dungă galbenă;
d) pentru va max. 50 m/s: dungă albastră.
(3) Marcarea este efectuată cu o vopsea rezistentă la manipulările din timpul transporturilor şi
depozitărilor.

19. Controlul marcajelor corpurilor abrazive este executat obligatoriu la montarea corpului
abraziv pe maşină.

20. Etichetele sau copii ale acestora sunt păstrate de utilizator până la consumarea corpului
abraziv.

4
 Revizia 0, 7.01.2013

3.1 Verificarea existenţei marcării vitezei periferice maxime de lucru

21. Corpurile abrazive vor fi folosite la viteza de lucru sau turaţia indicată de producător.

22. Viteza periferică maximă de lucru a corpului abraziv este cea inscripţionată, obligatoriu,
pe suprafaţa acestuia sau pe eticheta însoţitoare şi nu va fi depăşită sub nici un motiv.

23. Corpurile abrazive care nu au marcată viteza periferică maximă de lucru sau cu
marcarea neclară din care nu se poate stabili cu precizie viteza periferică sau turaţia de lucru,
nu trebuie montate pentru utilizare pe echipamentele de muncă.

24. Vitezele periferice maxime de lucru ale corpurilor abrazive variază în funcţie de felul
corpurilor abrazive şi de turaţia maximă a echipamentului de muncă pe care sunt montate.

25. Toate echipamentele de muncă ce utilizează corpuri abrazive, trebuie să aibă marcată,
vizibil şi durabil, turaţia.

26. Nu este permisă montarea şi utilizarea corpurilor abrazive pe echipamente de muncă

ale căror turaţii nu sunt cunoscute sau inscripţionate.

27. (1) La polizarea manuală se lucrează, în general, cu viteze periferice cuprinse între 20
m/s şi 35 m/s.
(2) Pentru pietrele speciale de retezat (discuri), armate cu ţesătură din fibre de sticlă, viteza
periferică poate fi de până la 80 m/s.
(3) Viteza periferică maximă de lucru a pietrelor cu tijă variază între 25 m/s şi 50 m/s.

28. Vitezele periferice maxime de lucru ale corpurilor abrazive sunt cele recomandate în
Tabelul 1. Corespondenţa dintre vitezele periferice de lucru şi turaţie este dată în Tabelul 2.

29. Între viteza periferică a corpului abraziv şi turaţia acestuia, respectiv a arborelui (axului)
echipamentului de muncă pe care se montează, există următoarele relaţii:

unde:
v: viteza periferică ( m/s);
n: turaţia (rot./min.);
D: diametrul exterior al corpului abraziv (mm).

30. Viteza periferică a corpurilor abrazive naturale nu trebuie să depăşească 15 m/s.

3.2 Verificarea dimensiunilor

31. (1) Dimensiunile corpurilor abrazive noi trebuie să corespundă standardelor de produs.
(2) În caz contrar, acestea nu trebuie utilizate.

32. Controlul dimensional al corpurilor abrazive este executat obligatoriu la montarea

corpului abraziv pe echipamentul de muncă.

3.3 Verificarea la sunet

33. (1) Corpurile abrazive cu liant ceramic având diametrul exterior peste 100 mm sunt

5
 Revizia 0, 7.01.2013

verificate la sunet înainte de fiecare utilizare sau reutilizare, pentru descoperirea fisurilor sau
crăpăturilor.
(2) Fac excepţie de la acest control corpurile abrazive sub formă de segmenţi şi cele cu tijă.

34. (1) Verificarea la sunet este executată prin lovirea corpului abraziv ţinut în poziţie
suspendată pe un ax orizontal din lemn sau din metal sau pe deget.
(2) Corpurile abrazive cu greutate mai mare de 50 kg sunt verificate în poziţi verticală, fără a
fi suspendate.

35. (1) Loviturile sunt date uşor, cu un ciocan din lemn, în două puncte situate la cca. 25 
50 mm faţă de periferie (diametru exterior) şi la 45 faţă de verticală.
(2)Loviturile sunt repetate după rotirea corpului abraziv cu 180.

36. (1) La verificare, corpurile abrazive care nu au fisuri dau un sunet clar, metalic.
(2) În caz contrar, corpul abraziv nu trebuie montat pentru utilizare.

3.4 Verificarea aspectului şi defectelor admise

37. Acest control este obligatoriu la montarea corpului abraziv pe echipamentul de muncă.

38. (1) Corpurile abrazive trebuie să fie lipsite de crăpături şi fisuri.

(2) La corpurile abrazive cu liant de bachelită armate cu inel de oţel, sunt admise, pe suprafaţa
plană şi în interiorul alezajului, maxim câte două fisuri cu lungimea de până la 40 mm.
(3) Fisurile de pe suprafeţele laterale trebuie să fie decalate una faţă de alta, în aşa fel ca să nu
se suprapună.

39. Pe suprafeţele corpurilor abrazive sunt admise fisuri după cum urmează:
a) pe discuri de debitare:
- zgârieturi cu adâncimea maximă de 0,3 mm;
b) pe restul corpurilor abrazive:
- pe suprafeţe plane, zgârieturi cu adâncimea şi lăţimea de max. 2 mm;
- pe suprafeţele laterale curbe, la corpurile cu H  10 mm, zgârieturi cu
adâncimea şi lăţimea de max. 1 mm, iar la cele cu H  10 mm, zgârieturi cu
adâncimea şi lăţimea de max. 1,5 mm.

40. (1) Muchiile corpurilor abrazive trebuie să fie întregi.

(2) Sunt admise următoarele ştirbituri:
a) pe corpurile abrazive de formă cilindrică, lungimea totală a ştirbirilor să nu dpăşească
1/8 din lungimea circumferinţei muchiei rspective, iar lungimea unei ştirbituri să nu
depăşească 1/16 din lungimea circumferinţei. Adâncimea lor poate fi de max. 4 mm;
b) la discurile de debitare şi debavurare, ştirbiturile la periferiile discurilor pot fi de max.
1/5 din grosimea discului;
c) la segmenţi este admisă ştirbirea muchiilor pe o adâncime maximă de 5 mm;
d) la celelalte corpuri abrazive sunt admise maximum două ştirbituri pe muchii, cu
condiţia ca lungimea acestora să nu depăşească 1/5 din lungimea muchiei, iar lăţimea şi
adâncimea să nu fie mai mare de 2 mm.

41. Pe suprafaţa corpurilor abrazive sunt admise maxim patru incluziuni topite pe decimetru
pătrat, cu dimensiunea maximă până la 4 mm.

6
 Revizia 0, 7.01.2013

3.5 Verificarea echilibrului static

42. Înainte de efectuarea controlului rezistenţei la rotire şi/sau începerea funcţionării în gol,
fiecare corp abraziv împreună cu flanşele de strângere trebuie verificate în privinţa
echilibrului static:
a) Se introduce arborele de echilibrare în orificiul corpului abraziv, pentru a aduce planul
median al lui în poziţia verticală.
b) Arborele de echilibrare este aşezat pe două cuţite de ghidare sau bare cilindrice, paralele
şi perfect orizontale, pe care corpul abraziv poate să ocupe poziţia de echilibru cu frecare
minimă. Arborele şi suporţii vor avea o suprafaţă cu duritatea adecvată şi starea
suprafeţelor asemănătoare pentru ca frecarea să fie minimă.
c) Jocul dintre arbore şi diametrul alezajului corpului abraziv nu va depăşi 0,4 mm.
d) Când corpul abraziv ajunge în poziţia de echilibru, centrul său de masă se găseşte cel
mai jos posibil. În această poziţie se marchează punctul periferic superior al corpului
abraziv.
e) Se roteşte corpul abraziv cu 90, aducând marcajul în planul orizontal al axului
arborelui.
f) Se stabileşte masa care, fixată pe periferia corpului abraziv, îl menţine în echilibru.

43. Echilibrarea corectă a corpurilor abrazive este făcută cu ajutorul unor flanşe de prindere
speciale, prevăzute cu contragreutăţi mici, care se pot deplasa şi pot fi fixate într-o degajare
inelară a flanşei.

44. Corpurile abrazive care sunt găsite că au dezechilibrul static mai mare decât
dezechilibrul maxim admis, trebuie echilibrate dinamic înainte de a fi montate pentru
utilizare.

45. Flanşele cu butuc trebuie să fie prevăzute, obligatoriu, cu greutăţi pentru echilibrare.

46. Este interzisă echilibrarea corpurilor abrazive prin practicarea unor scobituri locale pe
suprafaţa acestora.

47. Dacă echilibrarea nu este posibilă, corpul abraziv nu trebuie utilizat.

3.6 Verificarea rezistenţei la rotire

48. Corpurile abrazive cu diametrul exterior de la 150 mm inclusiv în sus precum şi
corpurile abrazive rapide cu diametrul exterior de la 30 mm inclusiv în sus trebuie supuse
verificării rezistenţei la rotire, bucată cu bucată, de către utilizator, înainte de a fi montate pe
echipamentul de muncă.

49. (1) Corpurile abrazive trebuie să reziste fără să se spargă la rotirea în gol cu o viteză
periferică superioară vitezelor periferice maxime de lucru.
(2) Corpurile abrazive care nu se sparg în cursul verificării rezistenţei la viteza de încercare
sunt considerate corespunzătoare.

50. Durata de rotire la viteza încercare a corpurilor abrazive cu diametrul exterior până la
600 mm inclusiv este de cel puţin 30 sec., iar pentru cele cu diametrul exterior peste 600 mm
este de 7 min.

51. Corpurile abrazive care au fost supuse la o prelucrare mecanică trebuie să fie încercate
înainte de a fi date în exploatare, prin rotirea lor timp de 10 min. la o viteză care să depăşească

7
 Revizia 0, 7.01.2013

cu 60% viteza periferică de lucru maximă.

52. Rezultatele verificării rezistenţei la rotire sunt înscrise într-un registru care va cuprinde
obligatoriu rubricile următoare:
a) notarea corpului abraziv;
b) producătorul corpului abraziv;
c) data încercării;
d) viteza periferică maximă de lucru "va";
e) coeficientul de încercare "ki"; (Tabelul 3)
f) viteza periferică de încercare "vi", vi=va x ki (în m/s);
g) turaţia de încercare (în rot./min.);
h) timpul de menţinere la viteza de încercare (în min.);
i) numele şi semnătura celui care a efectuat încercarea.

53. (1) Verificarea rezistenţei la rotire a corpurilor abrazive este efectuată pe maşini
specializate pentru acest scop, care permit mărirea treptată a vitezei până la viteza de
încercare.
(2) Maşinile de încercat trebuie să fie prevăzute cu un tahometru pentru controlul permanent
al turaţiei.
(3) În cazul când sunt încercate simultan două corpuri abrazive la ambele capete ale arborelui
maşinii de încercat, diametrele exterioare ale corpurilor abrazive precum şi masa lor trebuie să
fie egale.

3.7 Verificarea funcţionării în gol

54. Înainte de verificarea funcţionării în gol, corpul abraziv sau ansamblul corp braziv –
flanşe este echilibrat static, iar acolo unde este necesar, şi dinamic.

55. De asemenea, este verificată starea carcasei de protecţie şi numai dacă aceasta este în
stare bună, se trece la efectuarea încercării.

56. (1) După fiecare montare şi la începutul fiecărui schimb, corpul abraziv este rotit în gol,
la viteza periferică de lucru, timp de 5 min.
(2) Dacă la sfârşitul acestei durate de timp corpul abraziv nu s-a spart şi dacă se constată că
rotirea acestuia este fără zgomot şi vibraţi anormale, el poate fi folosit.
(3) În caz contrar, trebuie înlocuit corpul abraziv.

57. Viteza periferică de lucru trebuie să fie mai mică sau egală cu viteza periferică maximă
de lucru marcată pe corpul abraziv.

58. Turaţia arborelui pe care este montat corpul abraziv trebuie controlată periodic, după
cum urmează:
a) după fiecare reparaţie şi revizie, la toate tipurile de echipamente de muncă pe care se
monează corpuri abrazive;
b) o dată pe săptămână şi de fiecare dată când este schimbat corpul abraziv;
c) o dată pe lună, pentru polizoarele portabile acţionate electric;
d) la fiecare 24 de ore de funcţionare, pentru alte polizoarele portabile.

8
 Revizia 0, 7.01.2013

4. Montarea corpurilor abrazive

4.1 Reguli generale

59. Alegerea corpului abaziv este făcută în funcţie de felul materialului de prelucrat, de
forma şi dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafeţei care trebuie obţinută, de tipul
şi starea echipamentului tehnic, de felul operaţiei de prelucrare.

60. Atât persoana instruită să monteze corpul abraziv, cât şi utilizatorul trebuie să-l
folosească la turaţia/viteza de lucru înscrisă pe corpul abraziv/eticheta de fabricaţie sau la
turaţia/viteza de lucru indicată de producător/furnizor.

61. Dacă în urma uneia dintre verificările menţionate la pct. 3, s-a stabilit că nu poate fi
utilizat corpul abraziv, atunci următoarele verificări sau încercări nu mai sunt efectuate.

62. (1) Corpul abraziv verificat este inscripţionat cu un semn distinctiv (vopsea) rezistent la
manipulările obişnuite.
(2) Corpurile abrazive care nu pot fi utilizate sunt marcate cu un alt semn distinctiv, fiind
înştiinţat producătorul.

63. Corpurile abrazive utilzate şi consumate parţial, care sunt demontate şi depozitate în
vederea unei reutilizări ulterioare, sunt supuse acelorleaşi verificări înainte de utilizare (mai
puţin verificarea dimensiunilor) ca şi corpurile abrazive noi.

64. Corpurile abrazive cu liant din bachelită vor fi utilzate în interval de cel mult doi ani de
la data fabricaţiei.

65. ESTE INTERZISĂ utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezitic în cazul în care a
trecut mai mult de un an de la fabricarea lor.

66. Înainte de a monta o piatră abrazivă cu liant magnezitic, aceasta trebuie uscată la 60 
65 C şi verificată rezistenţa la rotire a acesteia, deoarece corpurile abrazive cu lianţi minerali
pe bază de magneziu sunt higroscopice şi rezistenţa lor scade dacă nu sunt păstrate în încăperi
uscate.

67. Discurile abrazive de debitat vor fi folosite numai pe echipamentele tehnice special
construite în acest scop.

68. Discurile de debitat fără inserţie vor fi utilizate numai în cazul avansului mecanic.
Discul va fi solicitat numai pe periferie, fiind interzisă imprimarea oricărui efort lateral.

69. Discurile abrazive care sunt utilizate atât frontal, cât şi lateral, trebuie să aibă o grosime
egală cu cel puţin 1/10 din diametrul exterior al corpului abraziv respectiv.

70. (1) Pe toate echipamentele de muncă ce utilizează corpuri abrazive trebuie să existe
marcate vizibil şi durabil:
a) sensul de rotaţie al corpului abraziv/arborelui echipamentului de muncă (printr-o
săgeată);
b) turaţia/viteza periferică maximă de lucru a echipamentului de muncă.
(2) Nu este permisă montarea pentru utilizare a corpurilor abrazive pe echipamentele tehnice a
căror turaţie/viteză periferică maximă de lucru nu este cunoscută.

9
 Revizia 0, 7.01.2013

71. Operaţia de corectare a corpurilor abrazive uzate neuniform este executată numai cu
ajutorul sculelor adecvate.

72. Corpul abraziv al cărui diametru a fost micşorat datorită uzurii şi/sau corectării, poate fi
utilizat la viteza periferică de lucru corespunzătoare corpului abraziv nou obţinut.

73. Arborii din oţel pe care sunt fixate corpurile abrazive trebuie să aibă o rezistenţă la
rupere de minimum 65 daN/mm2 şi o alungire relativă la rupere de minimum 10%.

74. Diametrele arborilor port-piatră nu vor fi inferioare valorilor stabilite în Tabelul 4.

75. Ansamblul flanşe – garnituri – corp abraziv trebuie să depăşească lungimea nefiletată a
arborelui, pentru a asigura o strângere bună.

76. Lungimea părţii filetate a arborelui trebuie să depăşească înălţimea şaibei care este
montată la exteriorul flanşei mobile şi a piuliţei de strângere, iar sensul filetului trebuie să fie
astfel orientat încât strângerea piuliţei să fie făcută în sensul invers celui de rotire a corpului
abraziv.

77. Toate corpurile abrazive trebuie carcasate, cu excepţia corpurilor abrazive cu diametrul
maxim până la 50 mm.

78. (1) Distanţa dintre periferia corpului abraziv nou şi suprafaţa cilindrică interioară a
carcasei de protecţie trebuie să fie 3  5% din diametrul exterior al corpului abraziv.
(2) Pentru corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mic de 100 mm, această distanţă
trebuie să fie de cel puţin 3 mm, iar pentru cele cu diametrul exterior mai mare de 500 mm,
distanţa trebuie să fie de cel mult 25 mm.

79. Distanţa dintre corpul abraziv cu flanşe şi peretele lateral al carcasei trebuie să fie în
limitele de 10  15 mm.

80. După montarea corpului abraziv nou, capacul demontabil al carcasei (acolo unde există)
trebuie fixat bine de partea fixă.

4.2 Montarea corpurilor abrazive

81. Montarea şi fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelaşi arbore este permisă numai pe
echipamentele de muncă dotate cu această posibilitate.

82. Montarea corpurilor abrazive este efectuată numai cu ajutorul tipurilor de flanşe prin
intermediul cărora este realizată strângerea şi antrenarea corpurilor abrazive, prevăzute în
standardele generale, în standardele de produs sau în cartea maşinii.

83. (1) Corpurile abrazive cu alezaj mic (diametrul alezajului cu max. 12 mm mai mare
decât diametrul arborelui) sunt fixate cu flanşe fără butuc, iar cele cu alezaj mare, cu flanşe cu
butuc.
(2) Este recomandată fixarea cu flanşe cu butuc a corpurilor abrazive cu diametrul exterior
mai mare de 350 mm.

84. (1) Flanşele vor fi executate numai din oţel cu rezistenţa la tracţiune de min. 50

10
 Revizia 0, 7.01.2013

daN/mm2, nefiind permisă utilizarea flanşelor din fontă.

(2) Suprafeţele inelare de strângere ale flanşelor trebuie să fie egale, plane şi paralele.
(3) Prelucrarea acestor suprafeţe este făcută prin degroşare cu un avans de 0,5  1 mm/rot.

85. (1) Flanşele trebuie executate încât să fie echilibrate static.

(2) Flanşele cu butuc trebuie să fie prevăzute cu greutăţi pentru echilibrare.
(3) Fixarea contragreutăţilor de echilibrare va fi asigurată corespunzător.

86. (1) Flanşa fixă (de sprijin) trebuie solidarizată cu arborele printr-un mijloc sigur de
fixare.
(2) Flanşa mobilă (de strângere) trebuie să intre liber, cu joc, pe butuc sau arbore. Diferenţa
dintre cele două diametre nu trebuie să depăşească 0,1  0,8 mm sau 0,1  0,5 mm pentru
corpurile abrazive rapide, cu diametrul găurii până la 100 mm.
(3) Cele două flanşe vor avea acelaşi diametru exterior.

87. Diametrul exterior al flanşelor fără butuc trebuie să fie de cel puţin 1/3 din diametrul
exterior al corpului abraziv.

88. Lăţimea suprafeţelor inelere de strângere ale flanşelor trebuie să fie de 1/16  1/20 din
diametrul exterior al corpului abraziv.

89. La fixarea discurilor tăietoare care au vitezele periferice mai mari de 120 m/s vor fi
folosite flanşe de strângere cu diametrul exterior egal cu ½ din diametul exterior al corpului
abraziv.

90. Când nu pot fi utilizate carcase de protecţie la echipamentele de muncă pe care sunt
montate corpuri abrazive, flanşele de fixare vor fi de formă tronconică, cu diametrul exterior
egal cu ½ din diametrul exterior al corpului abraziv şi cu lăţimea suprafeţei inelare de
strîngere de cel puţin1/6 din diametrul exterior al corpului abraziv.

91. Numărul şi diametrul şuruburilor şi momentul de strângere la flanşele cu butuc, precum

şi momentul de strângere al piuliţei de fixare sunt indicate în STAS 9092/1 – 83.

92. La fixarea flanşelor cu butuc, strângerea şuruburilor trebuie efectuată în cruce, conform
STAS 6177/1 – 87.

93. (1) La montarea corpurilor abrazive, între acestea şi flanşe sunt introduse câte o
garnitură din carton presat sau lt material elastic (piele, cauciuc, etc.), cu grosimea uniformă
de 0,5  2 mm, în funcţie de diametrul exterior al corpului abraziv.
(2) Lăţimea acestei garnituri trebuie să acopere întreaga suprafaţă inelară de strângere a
flanşelor şi să depăşească circumferinţa acestora cu 1  2 mm.

94. Utilizarea garniturilor este admisă numai la o singură montare.

95. Este interzisă montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse.

96. Dat fiind faptul că garniturile sunt susceptibile de a-şi pierde elasticitatea, este necesară
verificarea strângerii după 2  3 ore de lucru cu corpul abraziv montat pe echipamentul
tehnic.

11
 Revizia 0, 7.01.2013

97. (1) Corpul abraziv trebuie să intre uşor, neforţat pe arborele echipamentului de muncă
sau pe flanşa cu butuc şi să rămână astfel în condiţii de utilizare normală.
(2) Pentru aceasta este necesar să fie respectate abaterile limită ale diametrului nominal al
arborelui (sau butucului flanşei) şi ale diametrului nominal al alezajului corpului abraziv.
(3) Diferenţa dintre cele două diametre nu trebuie să depăşească 0,1  0,8 mm sau 0,1  0,5
mm pentru corpurile abrazive rapide, cu diametrul găurii până la 100 mm.

98. (1) Este interzisă mărirea diametrului nominal al alezajului corpului abraziv pentru
relizarea jocului corespunzător faţă de arborele sau butucul flanşei.
(2) În acest scop este permisă numai o operaţie de pilire manuală, uşoară a alezajului corpului
abraziv.

99. Nu este admisă lărgirea alezajului prin cioplire cu dalta.

100. Este interzisă micşorarea diametrului nominal al alezajului corpului abraziv (ex.: prin
umplerea cu plumb) pentru realizarea montării pe arbore sau pe butucul flanşei.

101. (1) Pentru montarea corpurilor abrazive cu alezaj mic sunt utilizate bucşe din oţel care
să compenseze diferenţa dintre alezajul corpului abraziv şi diametrul arborelui.
(2) Grosimea bucşei trebuie să fie de max. 6 mm, iar lungimea ei nu va depăşi grosimea
corpului abraziv în zona alezajului.

102. Înainte de montare, toate suprafeţele în contact reciproc ale corpului abraziv,
garniturilor şi flanşelor, vor fi curăţate bine de orice corpuri străine, cu ajutorul aspiratorului,
aerului comprimat sau periilor.

103. În cazul marcării prin etichete, acestea trebuie înlăturate de pe porţiunile de suprafaţă
ale corpului abraziv care vin în contact cu flanşele.

104. Corpul abraziv pe care producătorul a marcat printr-o săgeată poziţia de montaj, trebuie
montat astfel încât sensul săgeţii să fie orientat în jos.

105. (1) Fixarea corpurilor abrazive trebuie să asigure o centrare perfectă a acestuia în raport
cu axul de rotaţie.
(2) La centrarea corpurilor abrazive vor fi utilizate, în timpul montării, numai ciocane din
lemn sau materiale plastice, pentru baterea corpurilor abrazive pe circumferinţă.

106. Corpurile abrazive cu tijă vor fi astfel fixate încât lungimea liberă a cozii să nu
depăşească, pentru turaţia respectivă, pe cea indicată de producător.

107. ESTE INTERZISĂ modificarea dimensiunilor tijei (lungime şi/sau diametru) la

corpurile abrazive cu tijă, pentru realizarea prinderii.

108. ESTE INTERZISĂ folosirea corpurilor abrazive cu tijă care produc vibraţii în timpul
utilizării sau sunt excentrice.

109. (1) După montarea corpurilor abrazive pe echipamentele de muncă fixe, vor fi reglate
distanţa dintre muchia inferioară a vizorului şi corpul abraziv (max. 6 mm) şi distanţa dintre
suport şi corpul abraziv (max. 3 mm).

12
 Revizia 0, 7.01.2013

(2) Suportul trebuie astfel reglat încât punctul superior de contact al piesei cu corpul abraziv
să se găsească în planul orizontal care trece prin centrul corpului abraziv sau mai sus cu cel
mult 10 mm.
(3) Reglarea suporţilor şi vizierelor de protecţie este executată cu corpul abraziv în stare de
repaus.

ANEXE

Tabelul 1: Vitezele periferice maxime de lucru ale corpurilor abrazive

Tabelul 2: Turaţia pietrelor abrazive, în funcţie de diametru şi viteza periferică de lucru
Tabelul 3: Coeficenţii "ki" de încercare la rotire
Tabelul 4: Diametrele arborilor

13
 Revizia 0, 7.01.2013

Tabelul 1
Vitezele periferice maxime de lucru ale corpurilor abrazive

N Viteza periferică maximă de

r Avensul lucru, în m/s, pentru corpuri
. corpului abrazive cu liant
Denumirea corpului abraziv
c abraziv sau al ceramic bachelit cauci
r piesei ă uc
t.
manual 30 35 35
1 Pietre cilindrice plane
mecanic 35 40 35
manual 25 30 -
2 Pietre conice plane
mecanic 30 35
manual 25 30 -
3 Pietre taler
mecanic 30 -
manual 25 30 -
4 Pietre oală
mecanic 30 35
manual 25 - -
5 Pietre cilindrice cu scobituri
mecanic 30 -
Pietre cilindrice cu umăr bilteral manual 30 30 30
6
(cu tijă) mecanic 35 35 35
manual 30 - -
7 Pietre cilindrice cu degajare
mecanic 35
manual 30 30 30
8 Pietre bitronconice
mecanic 35 35 35
Pietre armate cu ţesătură din fibră manual -
9 80 -
desticlă mecanic
1 manual -
Pietre de debitat 80 -
0 mecanic
1 mecanic
Pietre segmenţi 30 30 -
1
1 manual
Pietre cu tijă 25 25 25
2

14
 Revizia 0, 7.01.2013

Tabelul 2
Turaţia pietrelor abrazive, în funcţie de diametru şi viteza periferică de lucru

De Viteza periferică (m/s)

piat 15 20 25 30 35 40 45 60 80
ră Turaţia (rot./min.)
(m
m)
10 2860 3820 4770 5730 6680 7640 8570 - -
0 0 0 0 0 0 0
15 1910 2550 3180 3820 4460 5100 7550 7640 -
0 0 0 0 0 0 0 0
25 1150 1530 1910 2300 2675 3055 3437 4584 610
0 0 0 0 0 0 0 0 00
50 5730 7650 9550 1145 1340 1575 1718 2290 305
0 0 0 5 0 00
75 3825 5100 6380 7650 9000 1018 1145 1530 204
5 5 0 00
100 2865 3825 4775 5730 6700 7640 8600 1145 153
0 00
125 2300 3050 3800 4600 5300 6110 6875 9200 122
00
150 1900 2550 3200 3800 4450 5100 5730 7640 102
00
175 1635 2200 2730 3270 3800 4365 4910 6550 875
0
200 1440 1910 2390 2875 3350 3820 4300 5730 764
0
225 1275 1700 2100 2550 2975 3395 3820 5100 680
0
250 1150 1525 1900 2300 2675 3055 3440 4575 610
0
300 950 1275 1590 1900 2230 2550 2865 3820 510
0
350 820 1090 1370 1640 1900 2180 2450 3275 436
0
400 725 960 1200 1450 1675 1910 2150 2870 382
0
450 635 850 1060 1275 1485 1700 1910 2550 340
0
500 575 770 960 1150 1340 1540 1625 2120 305
0

15
 Revizia 0, 7.01.2013

Tabelul 3
Coeficenţii "ki" de încercare la rotire
Vit.
N
periferi
r
că max.
.
Tipul maşinii Avans de ki
c
lucru
r
"va"
t.
(m/s)
16
20
25 1,5
mecanic şi 32
1 Maşini de rectificat staţionare
manual 40
50 1,4
60 1,3
80 1,2
50 1,4
2 Maşini portabile — 60 1,3
80 1,2
60
mecanic 80
3 Maşini de debitare fixe 1,1
100
manual 80
80
4 Maşini de debitare portabile — 1,1
100

Tabelul 4
Diametrele arborilor

Gr
osi- Diametrul exterior al pietrei (mm)
- pâ 10 12 15 17 20 22 25 30 35 40
me nă 75
0 5 0 5 0 5 0 0 0 0
a la
piet Diametul arborelui (mm)
rei
6 3 6 8 10 13 13 16 16 20 20 22
10 5 6 10 10 13 13 16 16 20 20 22
13 5 10 10 13 13 13 16 16 20 20 22
15 6 10 10 13 13 13 16 16 20 20 22
20 6 10 10 13 13 16 16 20 20 20 25 32
25 10 13 13 13 13 16 16 20 20 25 25 32
30 - 16 16 20 20 20 25 32 32
40 - 16 20 20 20 20 25 32 32
45 - 20 20 20 25 25 25 32 32
50 - 20 20 25 25 25 25 32 32
60 - 20 20 25 25 25 25 32 38
65 - 20 20 25 25 32 32 32 38
70 - 20 20 25 25 32 32 32 38

16