Plan Securitate Si Sanatate in Munca SSM

Plan de Securitate şi Sănătate în Muncă
PLAN DE
SECURITATE ŞI SĂNĂTATE
ÎN MUNCĂ
Funcţia în cadrul Denumirea unităţii Numele şi prenumele Data şi

proiectului semnătura
BENEFICIAR CJ SIBIU
EXECUTANT Asocierea TOTAL NSA

AG CONSTRUCT
MANAGER DE S..R.L.- NORD
PROIECT CONSTRUCT S.R.L.-
SEF SANTIER TOTAL NSA S.R.L.-
PRO HART GROUP
CONTROL S.R.L.- ING PROIECT
CALITATE MANAGEMENT S.R.L
COORDONATOR
AMI Consult SRL
DE SECURITATE
Asocierea TOTAL NSA AG
CONSTRUCT S..R.L.- NORD
Responsabil SSM CONSTRUCT S.R.L.- TOTAL
pentru santier NSA S.R.L.- PRO HART
GROUP S.R.L.- ING PROIECT
MANAGEMENT S.R.L
1
PLAN DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

PENTRU OBIECTIVUL:
Construire Stații de transfer de Agnita și Avrig și Centre de Colectare a deșeurilor

cu Aport Voluntar la Avrig, Agnita, Sibiu, Mediaș și Cisnădie ”
- Legea 319/2006, legea securităţii şi sănătăţii în muncă

- HG 1425/2006, normele de aplicare ale Legii 319/2006
- HG 300/2006, privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau
mobile
- HG 1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către
lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;
- HG 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă;
- HG 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de
către lucrători a echipamentelor de muncă;
- HG 1051/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a
maselor care prezintă riscuri de afecţiuni dorso-lombare pentru lucrători;
- HG 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la
locul de muncă:
- Reglementările proprii de securitate şi sanătate în muncă, planurile proprii de prevenire şi
protecţie,instrucţiuni proprii, etc.
Constituie obligaţia fiecarui angajator de a respecta atât prevederile legale în domeniul

securităţii şi sănătăţii în muncă, aplicabile activităţilor pe care le desfăşoară, cât şi clauzele contractuale
privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Prezentul plan va fi completat şi adaptat în funcţie de evoluţia şantierului sau a fazelor de lucru.
Prezentul plan de securitate şi sănatate în muncă se va reactualiza periodic pe parcursul execuţiei
lucrărilor, categoria de lucrări ce urmează a fi executată şi de durata efectivă a acestora.
Reactualizările se vor pune la dispoziţia persoanelor cu responsabilităţi în respectarea
dispoziţiilor legale în domeniul securităţii muncii, respectiv persoanele cu atribuţii în organizarea şi
conducerea procesului de muncă, prin grija conducătorului ierarhic, de la nivel de proiect manager la
nivel şef de echipă, diferenţiat pe competenţe.
2
În acest caz, prin măsurile organizatorice, tehnice şi sanitare pe care le va lua, antreprenorul se va
sigura că informaţiile necesare bunei desfăşurări a activităţilor, precum şi obligaţiile şi răspunderile care
derivă din aceste aspecte, se vor aduce la cunoştinţa tuturor subantreprenorilor care desfăşoară activităţi
pe şantier.
În scopul adaptării, completării sau reactualizării, planul de securitate şi sănătate în muncă pentru
obiectivul Construire Stații de transfer de Agnita și Avrig și Centre de Colectare a
deșeurilor cu Aport Voluntar la Avrig, Agnita, Sibiu, Mediaș și Cisnădie ” este
structurat pe secţiuni.
Pentru fiecare secţiune se prevăd, după caz, anexe cu ajutorul cărora se vor gestiona informaţiile
care fac obiectul prezentului plan de securitate si sanatate la locurile de munca, pentru a se lua în timp
real cele mai bune măsuri de prevenire şi protecţie pentru toţi participanţii la procesul de productie.
Secţiunile care definesc modul în care este structurat planul de securitate şi sănătate în muncă
sunt următoarele:
SECŢIUNEA A: informaţii de ordin administrativ care privesc şantierul;
SECŢIUNEA B: Măsuri de organizare a şantierului de comun acord de către managerul de proiect şi
coordonatorul de securitate şi sănătate;
SECŢIUNEA C: Identificarea riscurilor şi descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri pentru
securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
SECŢIUNEA D: Măsuri specifice de securitate în muncă pentru lucrările care prezintă riscuri, respectiv
măsuri de protecţie colectivă şi individuală;
SECŢIUNEA E: Amenajarea şi organizarea şantierului, inclusiv a obiectivelor edilitar — sanitare,
materiale şi echipamente tehnice prevăzute de către antreprenori şi subantreprenori pentru realizarea
lucrărilor proprii;
SECŢIUNEA F: Măsuri de coordonare stabilite de către coordonatorii de securitate şi sănătate şi
obligaţiile care decurg din acestea;
SECŢIUNEA G: Obligaţii care decurg din interferenţa activităţilor care se desfăşoară în perimetrul
şantierului şi în vecinatatea acestuia;
SECŢIUNEA H: Măsuri generale pentru asigurarea mentenanţei şantierului în ordine şi disciplină, în
stare de curăţenie satisfăcătoare;
SECŢIUNEA I: indicaţii practice privind acordarea primului ajutor şi evacuarea persoanelor şi
masurilor de organizare luate în acest sens;
SECŢIUNEA J: Modalităţi de colaborare între antreprenori, subantreprenori sau lucrătorii
independenţi privind securitatea şi sănătatea în muncă;
3
SECŢIUNEA K: Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă pentru activităţile desfăşurate pe

şantier.
SECŢIUNEA A: INFORMATII DE ORDIN ADMINISTRATIV CARE PRIVESC ŞANTIERUL
1. Adresa şantierului: .............................
2. Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN SIBIU
3. Executant: Asocierea TOTAL NSA AG CONSTRUCT S..R.L.- NORD CONSTRUCT

S.R.L.- TOTAL NSA S.R.L.- PRO HART GROUP S.R.L.- ING PROIECT
MANAGEMENT S.R.L
4
SECŢIUNEA B. MASURI GENERALE DE ORGANIZAREA ŞANTIERULUI STABILITE

DE COMUN ACORD DE CĂTRE MANAGERUL DE PROIECT ŞI COORDONATORUL
DE SECURITATE ŞI SANATATE
ANTREPRENORUL:
Va lua masurile tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura necesare bunei desfăşurări a
activităţii in şantier, in vederea asigurării securităţii si sănătăţii in munca pentru toţi lucratorii care
lucrează pe şantier, prin aceasta intelegandu-se:
Masuri organizatorice: Transmiterea /punerea la dispoziţie a planului de securitate si
sănătate in munca către cei interesaţi; Transmiterea /punerea la dispoziţie a planului de organizare
de şantier, si in special:
a) Stabilirea modului de acces in şantier;
b) Stabilirea cailor de acces, circulaţie si evacuare din perimetrul şantierului;
c) Stabilirea locurilor de alimentare cu utilităţi a şantierului.
d) Stabilirea locurilor pentru amplasarea echipamentelor de munca neportabile;
e) Stabilirea locurilor pentru birouri;
f) Stabilirea locurilor pentru odihna, servit masa, dotări social- sanitare;
g) Stabilirea locurilor pentru depozitarea temporara a materialelor ;
h) Stabilirea locurilor pentru magazii de echipamente de munca portabile si materiale mărunte;
i) Stabilirea locurilor pentru depozitare temporara deşeuri.
Masuri tehnice: împrejmuirea şantierului; Racordarea la utilităţi; Asigurarea semnalizării de
securitate; Asigurarea masurilor de protecţie colectiva.
Masuri sanitare: Se vor asigura numai pentru personalul propriu, prin existenta pe şantier a
următoarelor:
1. truse medicale de prim - ajutor;
2. grupuri sanitare necesare;
3. puncte de consum apa potabila.
Masuri de alta natura: Evacuare si prim ajutor: se vor asigura numai pentru personalul
propriu, prin personal special instruit sa organizeze evacuarea in caz de pericol si sa acorde
primul ajutor lucratorilor accidentaţi.
5
ANTREPENORUL DE SPECIALITATE:
Va respecta masurile organizatorice si tehnice stabilite de către ANTREPENOR pentru
lucratorii proprii si este responsabil fata de ANTREPENOR si in fata legii de respectarea acestora
de către proprii subantrepenori de specialitate.
SUBANTREPENORUL DE SPECIALITATE:
Va respecta masurile organizatorice si tehnice stabilite de către ANTREPENOR, primite
prin intermediul ANTREPENORULUI DE SPECIALITATE pentru lucratorii proprii.
Subantreprenorul de specialitate va incepe lucrul numai după executarea următoarelor
activităţi:
- întocmirea planului propriu de securitate si sănătate in munca, care sa fie armonizat cu planul de
securitate si sănătate al şantierului; acesta va fi pus la dispoziţia managerului de proiect sau a
coordonatorului in materie de securitate şi sănătate, după avizare.
- Asigurarea pentru lucratori a condiţiilor normale si sigure de lucru, precum si condiţiile specifice
noului loc de munca;
- Instruirea întregului personal care va lucra pe şantier in condiţiile specifice noului loc de munca;
- Echipamentele de munca utilizate vor fi întreţinute, controlate inainte de inceperea lucrului si de
punerea in funcţiune si controlate periodic, in scopul eliminării defecţiunilor care ar putea sa
afecteze securitatea si sănătatea lucratorilor;
- Zonele de depozitare si inmagazinare a diverselor materiale, in special a materialelor sau
substanţelor periculoase vor fi delimitate si marcate;
- Amplasamentul posturilor de lucru va fi ales tinad seama de condiţiile de acces la aceste posturi;
- Materialele vor fi manipulate in condiţii de siguranţa;
- In şantier se va menţine in permanenta ordinea si curăţenia corespunzătoare;
1. STABILITATE ŞI SOLIDITATE
1.1. Materialele, echipamentele şi, în general, orice element care, la o deplasare oarecare, pot afecta
securitatea şi sănătatea lucratorilor, trebuie fixate intr-un mod adecvat şi sigur.
1.2. Accesul pe orice suprafaţa de material care nu are o rezistenta suficienta nu este permis decât
daca se folosesc echipamente sau mijloace corespunzătoare, astfel incat lucrul sa se desfăşoare in
condiţii de siguranţa.
6
2. INSTALAŢII DE DISTRIBUŢIE A ENERGIEI

2.1. Instalaţiile trebuie proiectate, realizate şi utilizate astfel incat sa nu prezinte pericol de incendiu
sau explozie, iar lucratorii sa fie protejaţi corespunzător contra riscurilor de electrocutare prin
atingere directa sau indirecta.
2.2. La proiectarea, realizarea şi alegerea materialului şi a dispozitivelor de protecţie, trebuie sa se
tina seama de tipul şi puterea energiei distribuite, de condiţiile de influenta externe şi de competenta
persoanelor care au acces la parti ale instalaţiei.
3.CAILE ŞI IEŞIRILE DE URGENTA

3.1. Caile şi ieşirile de urgenta trebuie sa fie in permanenta libere şi sa conducă in modul cel mai
direct posibil intr-o zona de securitate.
3.2. In caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie sa poată fi evacuate rapid şi in condiţii de
securitate maxima pentru lucratori.
3.3. Numărul, amplasarea şi dimensiunile cailor şi ieşirilor de urgenta se determina in funcţie de
utilizare, de echipament şi de dimensiunile şantierului şi ale incaperilor, precum şi de numărul
maxim de persoane care pot fi prezente.
3.4. Caile şi ieşirile de urgenta trebuie semnalizate in conformitate cu prevederile din Prescripţiile
minime de securitate şi/sau de sănătate la locul de munca. Panourile de semnalizare trebuie sa fie
realizate dintr-un material suficient de rezistent şi sa fie amplasate in locuri corespunzătoare.
3.5. Pentru a putea fi utilizate in orice moment, făra dificultate, caile şi ieşirile de urgenta, precum şi
caile de circulaţie şi uşile care au acces la acestea nu trebuie sa fie blocate cu obiecte.
3.6. Caile şi ieşirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevăzute cu iluminare de siguranţa
de intensitate suficienta in caz de pana de curent.
4. DETECTAREA ŞI PREVENIREA INCENDIILOR
4.1. In funcţie de caracteristicile şantierului şi de dimensiunile şi destinaţia incaperilor, de

echipamentele prezente, de caracteristicile fizice şi chimice ale substanţelor sau materialelor
prezente, precum şi de numărul maxim de persoane care pot fi prezente, este necesar sa fie prevăzut
un număr suficient de dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor, precum şi, daca este
cazul, un număr suficient de detectoare de incendiu şi de sisteme de alarma.
7
4.2. Aceste dispozitive de stingere a incendiului, detectoare de incendiu şi sisteme de alarma trebuie
întreţinute si verificate in mod periodic. La intervale periodice trebuie sa se efectueze incercari şi
exerciţii adecvate.
4.3. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie sa fie accesibile şi uşor de
manipulat. Ele trebuie sa fie semnalizate conform prevederilor din Prescripţiile minime de securitate
şi/sau de sănătate la locul de munca. Aceste semnalizări trebuie sa fie suficient de rezistente şi
amplasate in locuri corespunzătoare.
5. VENTILATIE
5.1. Tinand seama de metodele de lucru folosite şi cerinţele fizice impuse lucratorilor, trebuie luate
masuri pentru a asigura lucratorilor aer proaspăt in cantitate suficienta. Daca se foloseşte o instalaţie
de ventilaţie, aceasta trebuie menţinută in stare de funcţionare şi nu trebuie sa expună lucratorii la
curenţi de aer care le pot afecta sănătatea. Atunci când este necesar pentru sănătatea lucratorilor, un
sistem de control trebuie sa semnalizeze orice oprire accidentala a instalaţiei.Vezi HG.1051 din
2006.
6. EXPUNEREA LA RISCURI PARTICULARE

6.1. Lucratorii nu trebuie sa fie expuşi la niveluri de zgomot nocive sau unei influente exterioare
nocive.vezi HG.493 din 2006 (ex.: gaze, vapori, praf).
6.2. Atunci când lucratorii trebuie sa pătrundă intr-o zona a cărei atmosfera este susceptibila sa
conţină o substanţa toxica sau nociva, sa aibă un conţinut insuficient de oxigen, sa fie inflamabila,
atmosfera contaminata trebuie controlata şi trebuie luate masuri corespunzătoare pentru a preveni
orice pericol.
6.3. Intr-un spaţiu închis, un lucrator nu poate fi in nici un caz expus la o atmosfera cu risc ridicat. El
trebuie, cel puţin, sa fie supravegheat in permanenta din exterior şi trebuie luate toate masurile
corespunzătoare pentru a putea fi ajutat efectiv şi imediat.
7. TEMPERATURA
7.1. In timpul programului de lucru, temperatura din încăperile de lucru trebuie sa fie adecvata
organismului uman, tinand seama de metodele de lucru folosite şi de solicitările fizice la care sunt
supuşi lucratorii.
8
8. ILUMINATUL NATURAL ŞI ARTIFICIAL AL POSTURILOR DE LUCRU,

ÎNCĂPERILOR ŞI CAILOR DE CIRCULATIE DE PE ŞANTIER
8.1. Locurile de munca, încăperile şi caile de circulaţie, trebuie sa dispună, în măsura în care este
posibil, de suficienta lumina naturala. Atunci când lumina zilei nu este suficienta şi, de asemenea, pe
timpul nopţii, locurile de munca trebuie sa fie prevăzute cu lumina artificiala corespunzătoare şi
suficienta. Atunci când este necesar, trebuie utilizate surse de lumina portabile, protejate contra
şocurilor. Culoarea folosita pentru iluminatul artificial nu trebuie sa modifice sau sa influenţeze
percepţia semnalelor sau a panourilor de semnalizare.
8.2. Instalaţiile de iluminat ale încăperilor, posturilor de lucru şi a cailor de circulaţie trebuie
amplasate astfel încat sa nu prezinte risc de accidentare pentru lucratori.
8.3. încăperile, posturile de lucru şi caile de circulaţie în care lucratorii sunt expuşi la riscuri în cazul
întreruperii funcţionarii iluminatului artificial, trebuie sa fie prevăzute cu iluminat de siguranţa de o
intensitate suficienta.
9. UŞI ŞI PORŢI
9.1. Uşile trebuie sa fie prevăzute cu un sistem de siguranţa care sa împiedice ieşirea de pe şine şi
/sau căderea lor.
9.2. Uşile şi porţile situate de-a lungul cailor de siguranţa trebuie sa fie marcate corespunzător.
9.3. In vecinătatea imediata a porţilor destinate circulaţiei vehiculelor, trebuie sa existe uşi
pentru pietoni. Acestea trebuie sa fie semnalizate în mod vizibil şi trebuie sa fie menţinute libere
în permanenta.
9.4. Uşile şi porţile mecanice trebuie sa funcţioneze făra sa prezinte pericol de accidentare pentru
lucratori. Acestea trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenta accesibile si uşor de
identificat şi, de asemenea, trebuie sa poată fi deschise manual. Fac excepţie cele care se deschid
automat în caz de pana de energie.
10. CĂI DE CIRCULAŢIE - ZONE PERICULOASE
10.1. Caile de circulaţie, inclusiv scările mobile, scările fixe, trebuie sa fie calculate, plasate,
amenajate şi trebuie sa fie accesibile astfel încat sa poată fi utilizate uşor, în deplina securitate şi în
conformitate cu destinaţia lor. Lucratorii aflaţi in vecinătatea acestor cai de circulaţie nu trebuie sa
9
fie expuşi nici unui risc.

10.2.Caile care servesc la circulaţia persoanelor şi/sau a mărfurilor, precum şi cele unde au loc
operaţiile de încărcare sau descărcare, trebuie sa fie dimensionate in funcţie de numărul potenţial
de utilizatori şi tipul de activitate. Daca sunt utilizate mijloace de transport pe caile de circulaţie,
trebuie prevăzuta o distanta de securitate suficienta sau mijloace de protecţie adecvate pentru alţi
utilizatori ai locului. Caile de circulaţie trebuie sa fie clar semnalizate, verificate periodic şi
întreţinute.
10.3. Caile de circulaţie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel incat sa existe o distanta
suficienta fata de uşi, porţi, treceri pentru pietoni, culoare şi scări.
10.4.Daca şantierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive care
sa evite pătrunderea lucratorilor făra atribuţii de serviciu in zonele respective. Trebuiesc luate masuri
corespunzătoare pentru a proteja lucratorii desemnaţi sa pătrundă in zonele periculoase. Zonele
periculoase trebuie semnalizate in mod vizibil.
11. SPAŢIU PENTRU LIBERTATEA DE MIŞCARE LA LOCUL DE MUNCĂ
Suprafaţa locurilor de munca trebuie prevăzuta in funcţie de echipamentul şi materialul necesar,

astfel incat lucratorii sa dispună de suficienta libertate de mişcare pentru activităţile lor.
12. PRIMUL AJUTOR
12.1 Angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face in orice
moment. De asemenea, angajatorul trebuie sa asigure personal pregătit in acest scop. Trebuie
luate masuri pentru a asigura evacuarea pentru ingrijiri medicale a lucratorilor accidentaţi
sau victime ale unei îmbolnăviri neaşteptate.
12.2.Atunci când dimensiunile şantierului sau când tipurile de activităţi o necesita, trebuie prevăzute
una sau mai multe incaperi de prim ajutor.
12.3.Spatiile destinate primului ajutor trebuie sa fie echipate cu instalaţii şi cu materiale
indispensabile primului ajutor şi trebuie sa permită accesul cu brancarde.
Aceste spatii trebuie semnalizate in conformitate cu prevederile din Prescripţiile minime de
10
securitate si/sau de sănătate la locul de munca.

12.4. Trebuie asigurate materiale de prim ajutor in toate locurile unde condiţiile de munca o cer.
Acestea trebuie sa fie semnalizate corespunzător şi trebuie sa fie uşor accesibile. O semnalizare
clara şi afişată in loc vizibil trebuie sa indice adresa şi numărul de telefon al serviciului de
urgenta.
13 INSTALAŢII SANITARE
13.1.Vestiare şi dulapuri pentru imbrăcăminte

13.1.1. Lucratorilor trebuie sa li se pună la dispoziţie vestiare corespunzătoare daca aceştia trebuie sa
poarte echipament de lucru special şi daca din motive de sănătate sau de decenta nu li se poate cere
sa se schimbe intr-un alt spaţiu.
Vestiarele trebuie sa fie uşor accesibile, să aibă capacitate suficienta şi sa fie dotate cu scaune.
13.1.2. Vestiarele trebuie sa fie suficient de încăpătoare şi sa aibă dotări care sa permită fiecărui
lucrator sa işi usuce, daca este cazul, echipamentul de lucru.
Trebuie sa se asigure condiţii pentru ca vestimentaţia şi obiectele personale sa poată fi incuiate.
În anumite situaţii (de exemplu existenta substanţele periculoase, umiditate, murdărie),
echipamentul de lucru trebuie sa poată fi ţinut separat de vestimentaţia şi obiectele personale.
13.1.3.Trebuie prevăzute vestiare separate pentru bărbaţi şi femei sau o utilizare separata a acestora.
13.1.4. Fiecare lucrator trebuie sa dispună de un loc unde sa-şi puna imbracamintea şi obiectele
personale sub cheie.
13.2.Chiuvete
13.2.1 Trebuie prevăzute chiuvete separate pentru bărbaţi şi pentru femei sau o utilizare separata a
acestora atunci când acest lucru este necesar din motive de decenta.
13.2.2. Daca incaperile cu chiuvete sunt separate de vestiare, aceste incaperi trebuie sa comunice
intre ele.
13.3.Cabine de WC-uri şi chiuvete
13.3.1.In apropierea posturilor de lucru şi a vestiarelor, lucratorii trebuie sa dispună de locuri
speciale dotate cu un număr suficient de WC-uri şi de chiuvete.
13.3.2.Trebuie prevăzute cabine de WC-uri separate pentru bărbaţi şi femei sau utilizarea separata a
lor.
11
14. SPAŢII PENTRU ODIHNA Şl/SAU CAZARE
14.1. Lucratorii trebuie sa dispună de incaperi pentru odihna şi/sau cazare uşor accesibile, atunci
când securitatea sau sănătatea lor o impun, în special datorita tipului activităţii, numărului de
angajaţi sau mărimii şantierului.
14.2. Încăperile pentru odihna şi/sau cazare trebuie sa fie suficient de mari şi prevăzute cu un număr
de mese şi de scaune corespunzător numărului de lucratori.
14.3.Daca nu exista asemenea incaperi, alte facilitaţi trebuie sa fie puse la dispoziţia personalului
pentru ca acesta sa le poată folosi in timpul intreruperii lucrului.
14.4.Încăperile de cazare fixe care nu sunt folosite doar in cazuri excepţionale trebuie sa fie dotate
cu echipamente sanitare în număr suficient, cu o sala de mese şi o sala de destindere. Acestea trebuie
sa fie dotate cu paturi, dulapuri, mese şi scaune, ţinând seama de numărul de lucratori. La atribuirea
lor trebuie sa se tina seama de prezenta lucratorilor de ambele sexe.
14.5. În încăperile pentru odihna şi/sau cazare se iau masuri corespunzătoare pentru protecţia
nefumatorilor impotriva disconfortului produs de fumul de tutun
15. DISPOZIŢII DIVERSE
15.1.Intrările şi perimetrul şantierului trebuie sa fie semnalizate astfel incat sa fie vizibile şi
identificabile in mod clar.
15.2.Lucratorii trebuie sa dispună de apa potabila pe şantier şi, eventual, de alta băutura
corespunzătoare şi nealcoolica, in cantităţi suficiente, atât in încăperile ocupate cat şi in vecinătatea
posturilor de lucru.
15.3.Lucratorii trebuie sa dispună de condiţii pentru a lua masa în mod corespunzător şi, daca este
cazul, sa dispună de facilitaţi pentru a-şi pregăti masa în condiţii corespunzătoare.
12
REGULI GENERALE DE SECURITATE PRACTICE
Acest set de reguli se va transmite la nivel de SUBANTREPENOR DE SPECIALITATE si

se va aduce la cunoştinţa tuturor lucratorilor de pe şantier, prin grija conducătorilor locurilor de
munca (ingineri, maiştri, şefi de echipa).
Toţi participanţii la procesul de munca trebuie sa respecte dispoziţiile primite de la şefii
ierarhici, cu excepţia cazului in care prin dispoziţia data se pune in pericol securitatea sau sănătatea
unui participant la procesul de munca.
1. LA REALIZAREA SARCINILOR DE MUNCA
Alegeţi şi adaptaţi metode de lucru sigure luând precauţiile necesare pentru colegii dvs. şi
pentru dvs. Asiguraţi siguranţa persoanei de langa dvs. aşa cum v-ati dori ca şi ea la rândul ei sa v-o
asigure dvs. Organizati-va bine munca pe care trebuie sa o depuneţi si alegeţi instrumentele
potrivite.
Întrebati-va şeful daca nu ştiţi modalitatea de a va duce la indeplinire munca in condiţii de

siguranţa sau in cazul in care nu intelegeti instrucţiunile muncii; in caz contrar, va asumaţi
răspunderea pentru ceea ce faceţi. Nu fiţi nesăbuit şi nu va angajaţi in activităţi care va pot pune in
pericol sănătatea şi siguranţa dvs. sau cele ale unei alte persoane.
Raportaţi de indata şefului orice fel de utilaje sau instalaţii defecte sau chiar o eroare
umana care poate provoca un accident.
Tineti minte ca o preconditie pentru siguranţa muncii este sa va prezentaţi odihnit la serviciu.
Nu intraţi sau nu rămâneţi la locul şantierului atâta timp cat abilitatea dumneavoastră de a
munci este afectata de alcool sau de alte substanţe care va pot pune in pericol pe dvs. sau pe alţii.
Nu obstrucţionati, deplasaţi, indepartati sau distrugeţi nici un fel de echipamente tehnice,
instalaţii, materiale sau reziduuri fara acordul prealabil de la şeful dvs.
Nu obstructionati, indepartati sau mutaţi nici un fel de dispozitive de siguranţa sau alte
echipamente de siguranţa.
Respectaţi intotdeauna semnificaţia semnalizărilor de securitate.
Nu obstrucţionati implementarea metodelor de prevenire a accidentelor la locul de munca.
Folosiţi intotdeauna echipamentul individual de protecţie necesar execuţiei muncii.
13
Strangeti-va uneltele şi pastrati-le curăţate de praf sau de alte substanţe care pot provoca un
accident (de exemplu, prin alunecare) după ce munca dvs. a fost terminata.
Nu staţi cu spatele intors inspre gol atunci când trageţi un obiect sau ceva ce este stivuit. Tineti
bine orice transportaţi sau deplasaţi astfel incat sa nu cada sau sa alunece.
Nu munciţi aproape de maşinile de ridicat şi nu treceţi pe sub greutăţi suspendate, nu mergeţi
aproape de frânghii tensionate sau cabluri de otel.
Nu va apropiaţi de nici un fel de maşini înainte de a va asigura ca operatorul acestora v-a
observat.
Aveţi grija sa va păstraţi echilibrul atunci când trageţi sau impingeti ceva, mai ales atunci
când sunteţi la inaltime.
2. CIRCULATIA ÎN ZONELE DE LUCRU

Nu circulaţi in afara spaţiului sigur asigurat de caile de acces din şantier şi nu circulaţi in zone
unde instalarea, operarea sau deplasarea unor maşini este in desfăşurare. Nu va plimbaţi fara vreun
scop in cadrul zonei de lucru.
Este interzisa urcarea in vehicule, platforme ridicătoare etc. care nu sunt destinate
transportului de persoane. Asigurati-va ca diferitele drumuri, zona dvs. de lucru, eşafodajul şi
rampele de acces nu au obstacole, cabluri, ţevi şi orice alte materiale. Uitati-va in spatele dvs. atunci
când mergeţi cu spatele. Lasati spatii de acces intre materialele depozitate pentru a facilita intervenţia
in cazul incendiilor.
Nu staţionaţi intre doua vehicule sau maşini sau intre un vehicul şi un obstacol
staţionar sau in spatele unui vehicul oprit temporar.
3. UTILIZAREA UNELTELOR, SCULELOR, DISPOZITIVELOR ETC.
Asigurati-va ca folosiţi unealta potrivita pentru fiecare munca. Pastrati-va sculele in locuri
sigure.
Acoperiţi muchiile ascuţite ale sculelor pe perioada transportului, in interiorul cutiilor de

scule.
Nu va bagati in buzunare scule nesecurizate sau alte obiecte tăioase.
Nu lasati nesupravegheate sculele sau alte echipamente (lopeti, harlete, cuie etc) pe sol sau pe
14
suprafaţa de lucru după ce v-ati terminat munca.

Nu lasati niciodată uneltele sau alte materialele pe treptele scărilor.
Asigurati-va ca sunteţi familiarizat cu metoda de utilizare şi cu masurile de siguranţa in ceea
ce priveşte instrumentele electrice.
Nu folosiţi aerul comprimat pentru a va curata hainele sau pentru a face glume.
Tineti minte ca in cazul accidentelor nu sunt de vina sculele, ci oamenii care le folosesc.
5. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR ELECTROMECANICE
Nu atingeţi cablurile electrice sau elementii, indiferent de voltajul lor.

Nu lasati lucrări de natura electromecanica neterminate intrucat se pot crea condiţii
periculoase. Nu lasati nici un fel de maşini in funcţiune nesupravegheate.
Nu umblaţi la panouri de control, echipamente tehnice, reţele de ţevi, reţele electrice sau alte
dispozitive de cat daca acestea au fost scoase de sub tensiune,aveţi ordine sa le manipulaţi sau sa le
intretineti.
Nu folosiţi unelte, echipamente tehnice sau dispozitive pentru orice alt scop decât cel pentru
care ele au fost create.
6. SECURITATEA CONTRA INCENDIILOR - EXPLOZIILOR

Nu fumaţi in zonele sau in clădirile unde pot izbucni incendii sau explozii.
Nu folosiţi flăcări deschise ca surse de incalzire in zonele sau in clădirile unde pot izbucni
incendii sau explozii.
Nu folosiţi surse de scântei sau instrumente in zonele sau in clădirile unde pot izbucni
incendii sau explozii.
Este interzisa purtarea de chibrituri, brichete sau alte surse de flăcări deschise in spatii unde
pot izbucni incendii sau explozii.
Nu intraţi cu flăcări deschise in zonele unde pot izbucni incendii sau explozii.
Evitaţi expunerea de combustibili sau explozibili in apropierea instalaţiilor electrice.
Puneţi intr-un loc sigur orice fel de materiale combustibile şi luaţi cu dvs. doar materialele
necesare munca dvs. Folositi-va bunul simt şi evitaţi orice fel de nesăbuinţe care pot conduce la un
15
incendiu. Asigurati-va ca ati oprit orice fel de aparate electrice sau de incalzire după ce v-ati terminat
munca. Tineti minte locurile periculoase unde poate izbucni un incendiu şi nu uitaţi ca majoritatea
incendiilor pot fi prevenite daca sunteţi pregătit sa interveniţi repede şi in siguranţa. În cazul in care
descoperiţi un incendiu anunţaţi imediat şeful dvs. ierarhic. Nu va angajaţi intr-o munca ce
presupune un anume risc de incendiu fara sa va asiguraţi ca aveţi in apropiere un stingator adecvat.
Asigurati-va ca ştiţi unde sa gasiti şi cum sa folosiţi stingatoare de incendiu in zona dvs. de
lucru, asigurati-va ca ştiţi capacităţile acestora, tipul de incendiu pentru care sunt potrivite şi fiti
pregătit sa acţionaţi repede in caz de incendiu.
7. IMBOLNAVIRl-RANIRI
Raportaţi de indata superiorilor dvs. orice lucru ce priveste starea dvs de sănătate,
imbolnavirea, starea de rau subita, rănirile grave sau usoare etc.nu refuzaţi controlul medical periodic
sau ori de cîte ori este nevoie
Nu va trataţi singur rănile; trebuie sa beneficiaţi de indata de tratament medical.
Nu va intoarceti la munca după ce ati fost bolnav sau rănit; medicul de medicina muncii trebuie
sa se pronunţe mai intii daca sunteţi capabil de munca,solicitaţi o nouă instruire de securitate şi
sănătate în muncă,
16
SECŢIUNEA C. IDENTIFICAREA RISCURILOR ŞI DESCRIEREA LUCRĂRILOR

CARE POT PREZENTA RISCURI PENTRU SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA
LUCRĂTORILOR
Factorii de risc care, prin manifestare pot cauza vătămări grave, pot conduce la invalidităţi sau
chiar deces, sunt prezentaţi în tabelul următor:
Nr. RIC IDENTIFICAT DESCRIEREA LUCRĂRI / MĂSURI OBLIGATORII

Lovire, strivire Lucrări de terasamente, săpătura, egalizare, turnare beton, efectuate cu
mijloace mecanizate, datorita deplasării sau staţionarii lucratorilor in
raza de acţiune a echipamentelor de munca.
Prin grija fiecărui angajator se va interzice propriilor lucratori sa se
deplaseze in şantier in alte zone decât cele in care sunt repartizaţi si / sau
pe alte cai de circulaţie decât cele stabilite Manipulare mecanizata
materiale (panouri sârmă zincată, ţeavă zincată, cofraje, beton) la
efectuarea lucrărilor la structura de rezistenta, in special in cazul când
manipularea se face cu ajutorul instalaţiilor de ridicat (macarale,
automacarale etc), prin staţionarea sau circulaţia lucratorilor (mai ales
legatorii de sarcina) in zona periculoasa reprezentata de aria de
imprastiere a materialelor manipulate in cazul in care acestea cad din
legaturi.
17
Lovire, strivire Manipulare manuala de materiale sau materiale depozitate

necorespunzator, pentru toate categoriile de lucrări.
Materialele pot cădea accidental de la inaltime, se pot rostogoli, separat
sau grupat, sau pot fi aruncate de la inaltime etc.
Prin grija fiecărui angajator se vor instrui lucratorii sa nu circule sau sa
staţioneze langa materiale depozitate, langa clădirile aflate in
construcţie.
Accesul / ieşirea in clădiri se va face numai perpendicular pe intrarile
/ieşirile prevăzute si protejate cu copertine de protecţie.
Tăiere, înţepare Utilizare echipamente de munca de mica mecanizare (flex, maşină

găurit, etc.) la efectuarea lucrărilor.
Existenta unor suprafeţe sau contururi tăioase, intepatoare pe timpul
execuţiei lucrărilor de montare armaturi otel beton, stâlpi, panouri, etc.
Prin grija fiecărui angajator se va organiza corespunzător locul de
munca, astfel incat sa se evite intrarea oricărui lucrator in zona de
acţiune a echipamentului de mica mecanizare, care trebuie utilizat
numai de către un
lucrator ce a fost instruit cu privire la modul de utilizare a acestuia.
18
Electrocutare Lucrări care presupun utilizarea de către lucratori a echipamentelor de

munca care utilizează curentul electric, in cazul in care acestea prezintă
defecţiuni, improvizaţii, sunt alimentate prin cabluri electrice
necorespunzatoare (fisurate, innadite, cu porţiuni neizolate), nu sunt
prevăzute cu stechere de alimentare.
Carcasele metalice ale tablourilor electrice se vor lega in mod
obligatoriu la centura de impamantare. Toate punctele de consum
amplasate pe tablourile lectrice vor fi prevăzute cu contact de
impamantare, atât cele de 220 V, cat si cele de 380 V.
Nu se va admite curăţarea cu apa a nici unui echipament de munca si in
special a betonierelor , daca acestea sunt conectate la reţeaua electrica.
Repunerea in funcţiune se va face numai după ce acestea s-au uscat
complet.
La curăţarea cu apa se interzice stropirea tabloului de comanda al
betonierei, chiar daca acesta este deconectat de la reţeaua electrica.
Fiecare angajator este obligat sa isi ia masurile necesare de instruire si
19
control astfel incat sa evite electrocutarea prin atingere directa sau

indirecta a oricărui lucrator .
Poziţionarea corespunzătoare a obiectelor, a pieselor care ar putea aluneca.
Păstrarea acestora în containere, suporţi înainte de a fi prelucrate sau
utilizate de către lucrător.
Depozitarea corespunzătoare a semifabricatelor şi materialelor ce
urmează a fi prelucrate.
Deplasări sub efectul

gravitaţiei, alunecarea
20
Proiectare de În zonele de lucru, în punctele de lucru, din cadrul societăii în care

corpuri sau datorită pericolului proiectării de corpuri sau
particule, leziuni particule există pericolul lovirii la cap lucrătorul va fi echipat cu cască de
ale feţei, leziuni protecţie.
oculare, În zonele de lucru, în punctele de lucru, din cadrul societăţii în care,
traumatisme datorită proiectării de corpuri sau particule există
pericolul lovirii la faţa, lucrătorul va fi echipat cu vizieră de protecţie
rezistentă la şoc şi transparentă.
In zonele de lucru, în punctele de lucru din cadrul societăţii în care datorită
proiectării de corpuri sau particule
În zonele de lucru, în punctele de lucru, din cadrul societăţii în care,
datorită proiectării de corpuri sau particule există
pericolul lovirii în zona abdominală lucratorul va fi echipat cu şorţ de
protecţie, rezistent la uzură.
In zonele de lucru, în punctele de lucru din cadrul societăţii în care datorită
proiectării de corpuri sau particule există pericolul de şocuri puternice în
regiunea abdominală, lucratorul va fi echipat cu burtieră amortizoare de
şocuri şi rezistentă la penetraţie.
În zonele de lucru, în punctele de lucru din cadrul societăţii în care datorită
proiectării de corpuri sau particule există pericolul lovirii la mâini
lucrătorul va fi echipat cu mănuşi de protecţie rezistente la uzură.
La achiziţionarea echipamentului de protecţie se va respecta
HOTĂRÂREA nr. 115/2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de
securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor
Proiectare de
corpuri sau
particule, leziuni
ale feţei, leziuni
oculare,
21
Nr.crt. RISC DESCRIEREA LUCRĂRII/MĂSURI OBLIGATORII

Suprafete sau Instruirea periodică a lucrătorului în ceea ce priveşte respectarea
contururi instrucţiunilor de lucru, a tehnologiei, a instrucţiunilor proprii de
periculoase securitate şi sănătate în muncă.
înţepătoare -răniri Verificarea periodică prin teste tip grilă. Echiparea corespunzătoare a
lucrătorului
manipulării de obiecte tăioase, înţepătoare, alunecoase, abrazive, există
pericolul de tăiere sau înţepare la mâini, lucrătorul vafi echipat cu mănuşi
palmare sau degetare de protecţie, rezistente la uzură, sfâşiere şi
penetraţie,cu aderenţa mare.
În zonele de lucru, în punctele de lucru din cadrul societăţii în care
datorită manipulării de obiecte tăioase, înţepătoare, alunecoase, abrazive,
există pericolul de tăiere sau înţepare în regiunea abdominală lucrătorul
vafi echipat cu şorţ de protecţie sau burtieră rezistente la uzură şi
penetraţie.
manipulării de obiecte tăioase, înţepătoare, alunecoase, abrazive, există
pericolul de tăiere sau înţepare la picioare, lucrătorul vafi echipat cu
jambiere, ghete, bocanci de prootecţie, rezistente la uzură şi penetraţie, cu
feţe şi talpă rezistente la uzură şi penetraţie. Se va proceda la evaluarea
riscurilor în vederea selecţionării echipamentelor individuale de
protecţie.
22
Temperatura coborâtă Echiparea corespunzătoare a lucrătorului înainte de a alege echipamentul

a obiectelor sau individual de protecţie, angajatorul trebuie sa evalueze dacă echipamentul
suprafeţelor individual de protecţie pe care intenţionează sa îl folosească îndeplineşte
cerinţele, respecte prevederile Hotărârii Guvernului nr. 115/2004 privind
stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale
de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţa, cu
modificările ulterioare. Orice echipament individual de protecţie trebuie
sa îndeplinească următoarele condiţii:
a) sa fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără sa conducă el însuşi
la un risc mărit;
b) sa corespundă condiţiilor existente la locul de munca;
c) sa ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii
lucrătorului;
d) sa se potrivească în mod corect persoanei care îl poarta, după toate
ajustările necesare
Angajatorul asigura instruirea lucrătorului şi, dacă este cazul,
organizează antrenamente pentru modul de
purtare a echipamentului individual de protecţie.
Angajatorul informează mai întâi lucrătorul despre riscurile împotriva
cărora îl protejează purtarea echipamentului individual de protecţie.
23
Flăcări ,Flame La nivelul locului de munca, a conducerii scietatii se va analiza aplicarea

prevederilor HG 1091 / 2006 care transpune Directiva 1989 / 654 / CEE
privind cerintele minime de securitate si sănătate pentru locurile de
munca in ceea ce priveşte:
- detectarea si prevenirea incendiilor;
- dotarea cu mijloace de stingere a incendiilor
- instruirea personalului pentru utilizarea mijloacelor de intervenţie
PSI;
- semnalizarea corespunzătoare a amplasării acestor mijloace asa cum
prevede HG 971 / 2006 care transpune Directiva 92/58/CEE privind
cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate Ia
locul de munca
- Instruirea, echiparea corespunzătoare a lucrătorului, Angajatorul va
întreprinde măsuri tehnice care să protejeze lucrătorul de arsuri în
activitatea pe care o desfăşoară pentru îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu
Riscul de accidentare este contactul cu flăcările, lucrul cu foc
deschis, efectul asupra victimei este arsura termică, cutanată. În funcţie de
intensitatea şi profunzimea leziunii, arsurile cutanate se clasifică astfel:
Arsuri de gradul I- eritem - caracterizate prin apariţia unei zone
eritematoase, sensibilă, dureroasă, situată pe o zonă de edem;
- arsuri de gradul II -flictenă — caracterizaţi prin apariţia pe tegumente a
unei zone eritematoase situate pe o bază de edem masiv;
- arsuri de gradul III - escară -, în această grupă intră arsurile ce afectează
întreaga grosime a tegumentului, uneori şi
24
ţesuturile subtegumentare : muşchi, vase, nervi; zona arsă se prezintă

indurată, cu aspect cartonat, insensibilă la palpare;
- arsuri de gradul IV, caracterizate prin carbonizarea ţesuturilor.
În funcţie de gravitatea arsurii şi de întinderea suprafeţei afectate, se

produc totodată şi alte tulburări: durere, insuficienţă respiratorie,
cardiocirculatorie, tulburări de aerodinamică, de coagulare, metabolice,
etc traduse în starea de şoc sau decesul victimei.
Pentru evitarea acestor evenimente lucrătorul va respecta instrucţunile de

lucru la cuptorul cu gaze, va fi echipat cu echipament individual de lucru
adecvat sarcinii pe care o deşfăşoară, va păstrra în permanenţă EIP curat,
necontaminat cu produse inflamabile.
Peste 50.000 de substanţe şi preparate chimice potenţial dăunătoare sunt

utilizate la locurile de muncă. Anual alţi 500 de agenţi chimici noi sunt
introduşi în fabricaţie, deoarece, pt a fi competitivă, industria are în
Agenţi chimici
permanentă nevoie de materiale noi. În general, când un agent chimic nou
este introdus pe piaţă, este greu de apreciat unde, de către cine şi în ce scop
va fi folosit; astfel intoxicarea poate avea loc la cele mai imprevizibile
locuri de muncă
Agenţii chimici pot fi substanţe si preparate:
- folosirea la locul de muncă a a dezivilor, vopselelor,
agenţi de curăţare, etc;
- care apar in procesul tehnologic de sudură;
care se formează în mod natural, exemplu
praf.
25
Agenţii chimici pot pătrunde în organism

prin :
inhalarea substanţelor sub formă de vapori, gaze, pulberi
- contactul cu echipamentele induviduale de protecţie şi/ sau alte substanţe
contaminate;
- ingestia accidentală, din neatenţie sau din cauza nerespectării normelor de
securitate si sănătate în muncă, produse chimice neetichetate, mâini
murdare, fumatul sau mâncatul la locul de munca, etc.
ÎMBOLNĂVIRILE SE POT PRODUCE:
- după o singura expunere - intoxicaţii acute -
După un timp îndelungat de expunere - boli
cronice
EXPUNEREA LA AGENŢI CHIMICI
POATE CAUZA :
- Iritaţii ale pielii sau dermatite;
- Astm ca rezultat al dezvoltării unor alergii la substanţele
prezente în mediul de muncă;
- Pierderea cunoştinţei în urma expunerii la gaze toxice;
- Cancer în urma expunerii îndelungate la agenţi chimici
cancerigeni;
MĂSURI PENTRU EVITAREA SAU DIMINUAREA
EXPUNERII LA AGENŢI CHIMICI
Daca tehnic este posibil, se va evita folosirea sau înlocuirea agentului
chimic periculos cu unul mai puţin periculos;
Limitarea la minimum posibil a nr de persoane expuse, de exemplu prin
automatizarea operaţiilor sau limitarea accesului în zonele periculoase;
26
Să realizeze captarea la sursă a vaporilor, gazelor, pulberilor şi să asigure

ventilarea locului de muncă;
Să asigure dotarea cu echipament individual de protecţie adecvat; ex:
mănuşi de protecţie, îmbrăcăminte, aparate respiratorii, etc;
Lucrătorii sa fie informaţi şi instruiţi asupra riscurilor la care se expun, la
conţinutul fişelor tehnice de securitate, la etichetarea agenţilor chimici, la
semnalizarea locurilor periculoase;
Să organizeze supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor şi a
serviciului de prim ajutor;
Să elaboreze proceduri de lucru şi de intervenţie în caz
de urgenţă
OBLIGAŢIILE LUCRĂTORULUI:
Să-şi însuşească şi să respecte normele de securitate şi sănătate în muncă;
-Lucrătorul trebuie să îşi schimbe echipamentul individual de lucru la
terminarea programului.
Microorganismele se găsesc în multe sectoare de activitate.
Este necesară supravegherea medicala a lucrătorilor
Practici sănătoase:
Spălarea mâinilor; ,
Curăţarea locului de muncă;
Micro Îndepărtarea periodică, zilnică, a deşeurilor de la locul de muncă;
organisme Curăţarea coşurilor de gunoi
Microorganismele mor în 15 secunde.
27
Relaţii proprii mediului Relaţiile care se stabilesc între membrii implicaţi în realizarea unui proces
social de muncă de producţie, atât pe orizontală, cât şi pe verticală, alcătuiesc "mediul social" sau
"ambianţa socială" de muncă.
Factorii de risc de accidentare si îmbolnăvire profesionala proprii mediului
social de muncă sunt de natura relaţiilor interumane.
Climatul social neadecvat sub raportul securităţii muncii este caracterizat de:
relaţii primare necorespunzătoare, competenţe necorespunzătoare nivelurilor de
responsabilitate, structură comunicaţională necorespunzătoare, neconcordanţe
între relaţiile formale si informate.
- Relaţiile primare necorespunzătoare se manifestă prin perturbări şi întreruperi de
relaţii între membrii colectivităţii, formal asimilate, ceea ce are drept consecinţă
faptul că echipa de muncă, în calitate de formaţie socială, nu mai funcţionează în
conformitate cu scopul său.
Dintre motivele perturbărilor fac parte: adaptarea insuficientă a unei persoane, lipsa
de asimilare intr-un grup de muncă, izolarea noului angajat, dezacord între
structurile de grup, tensiuni între categoriile de
vârstă, relaţii insuficient consolidate.
Relaţiile cu colegii de muncă (relaţii pe orizontală) sunt mai importante şi mai
semnificative în ceea ce priveşte producerea accidentelor decât relaţiile cu
superiorii (relaţii pe verticală), deoarece contactul social are durata mai mare în
primul caz. Întreruperea
acestui contact datorită perturbării relaţiilor între colegi va influenţa puternic
asupra preciziei execuţiei, dând naştere la situaţii favorizante pentru producerea
accidentelor.
- Deficienţele din sistemul de comunicare conduc la perturbarea activităţii, la
disjuncţii cu repercusiuni directe în planul securităţii muncii.
28
Într-un climat de indiferenţă reciprocă sau chiar de ostilitate, informaţiile se

transmit dificil, chiar dacă mijloacele tehnice funcţionează perfect. Calitatea si
rapiditatea unei informaţii depind in mare măsură de atitudinea celui care o
transmite faţa de cel ce o primeşte.
Lipsa de satisfacţie în muncă constituie o importantă cauză de accidentare.
Executantul aflat intr-o asemenea situaţie va încerca adesea sa-şi termine munca
mai repede decât normal şi atenţia sa va fi parţial îndreptată la alte lucruri, ceea
ce-l va face să reacţioneze necorespunzător mai ales în momente de pericol.
Dintre factorii cei mai importanţi care provoacă sentimentul de insatisfacţie în
muncă fac parte: condiţiile de la locul de muncă (gaze, mirosuri neplăcute, zgomot
etc); efectuarea unei activităţi pentru care cel în cauză nu este calificat; programul
de lucru; relaţiile cu colegii sau superiorii, statutul în întreprindere etc
Pentru alegerea EIP se vor respecta prevederile HOTĂRÂRII nr. 1.048 din 9 august
2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către
lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de munca care transpune
Nu este asigurat Directiva 89/656/CEE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
echipamentul individual utilizarea de către lucrători a echipamentului individual de protecţie la locul de
de protecţie munca
Pentru achiziţionarea EIP se va respecta HOTĂRÂREA nr. 115 din 5 februarie
2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor
individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru
introducerea lor pe piaţa care transpune prevederile Directivei europene 89/686/EEC
din 21 decembrie 1989 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la
echipamente individuale de protecţie,
modificată prin directivele europene: 93/68/EEC din 22 iulie 1993,
29
93/95/EEC din 29 octombrie 1993 şi 96/98/EECdpi 3 septembrie 1996.

Se vor respectă' HOTĂRÂRE nr. 1.048 din 9 august 2006 privind cerinţele minime
de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor
individuale de protecţie la locul de munca
care transpune Directiva 89/656/CEE privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentului individual de protecţie
la locul de munca
Lucratorii sunt obligaţi să utilizeze echipamentul individual de protecţie adecvat
conform listei interne de acoradre a EIP
Echipamentul individual de protecţie trebuie utilizat atunci când riscurile nu pot fi
evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă ori prin
măsurile, metodele sau procedurile de
organizare a muncii.
In conformitate cu prevederile HG 1051 /2006privind cerinţele minime de securitate
si sănătate pt manipularea manuala a maselor, conducătorul locului de munca va ţine
cont de faptul ca lucratorul este expus unor riscuri daca poarta îmbrăcăminte,
încălţăminte sau alte efecte personale necorespunzătoare
Orice echipament individual de protecţie trebuie sa îndeplinească următoarele
condiţii:
a) sa fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără sa conducă el însuşi la un
risc mărit;
b) sa corespundă condiţiilor existente la locul de munca;
c) sa ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului;
d) sa se potrivească în mod corect persoanei care îl poarta, după toate ajustările
necesare.
Echipamentul individual de protecţie se distribuie gratuit de angajator,
care asigura buna sa funcţionare şi o stare de igiena satisfăcătoare prin
30
intermediul întreţinerii, reparării şi înlocuirilor necesare. Înainte de a alege

echipamentul individual de protecţie, angajatorul trebuie sa evalueze dacă
echipamentul individual de protecţie pe care intenţionează sa îl folosească
îndeplineşte cerinţele. Aceasta evaluare cuprinde:
a) analiza şi evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace;
b) definirea caracteristicilor pe care trebuie sa le posede echipamentul individual de
protecţie pentru a fi eficace impotriva riscurilor prevăzute la lit. a), luându-se in
considerare orice riscuri pe care le poate crea
echipamentul în sine;
c) compararea caracteristicilor echipamentului individual de protecţie disponibil
cu caracteristicile prevăzute la lit. b).
Se admit introducerea pe piaţa şi punerea in funcţiune a EIP numai dacă menţin
sănătatea si asigura securitatea utilizatorilor, fără a aduce
atingere sănătăţii sau securităţii altor persoane, animale domestice ori bunuri, atunci
când sunt întreţinute adecvat şi utilizate conform scopului prevăzut. Introducerea pe
piaţa şi punerea în funcţiune a EIP sau a componentelor de EIP care sunt conforme cu
prevederile prezentei hotărâri şi care poarta marcajul european de conformitate CE,
numit în continuare marcaj CE, aplicat de un producător sau de reprezentantul
autorizat al acestuia, care atesta conformitatea lor cu toate prevederile prezentei
hotărâri, inclusiv cu procedurile de certificare prevăzute la art. 15, nu pot fi interzise,
restrânse sau împiedicate.
Introducerea pe piaţa a componentelor de EIP care nu poarta marcajul CE şi care sunt
destinate incorporării în EIP, cu condiţia ca acestea sa nu fie indispensabile bunei
funcţionari a EIP, nu poate fi interzisă, restrânsă sau împiedicată
Se considera ca EIP prevăzute la art. 15 alin. 1 lit. b) şi c) sunt în conformitate cu
cerinţele esenţiale prevăzute la art. 7, dacă poarta
31
marcajul CE, cu condiţia ca producătorul sa fie in măsura sa prezinte, la cerere, atât

declaraţia de conformitate prevăzută la art. 16, cat şi certificatul emis de un organism
notificat conform art. 33, care atesta conformitatea cu standardele romane şi/sau cu
standardele naţionale ale statelor membre ale Uniunii Europene, care adopta
standarde europene armonizate, evaluată prin examinarea EC de tip potrivit art. 20
alin (1) şi art. 21 alin (2)
In cazul cînd în timpul lucrului se produc vibraţii maşina se va opri imediat şi se va
Operaţii, reguli procedee proceda la constatarea şi înlăturarea cauzelor; în cazul
greşite când acestea sunt determinate de cauze tehnice, se va anunţa conducătorul locului
de muncă.
Se vor lua masuri astfel incit utilizarea echipamentului de munca sa fie accesibil
numai lucratorilor însărcinaţi cu aceasta atribuţie.
Lucratorii vor dispune de informaţii adecvate referitor la regulile si
ordinea operaţiilor ce trebuiesc efectuate pentru realizarea sarcinii de munca;
Se vor întocmi fise de lucru care vor cuprinde :
Condiţiile de utilizare a echipamentului de munca;
Situaţii anormale previzibile;
Ordinea executorii operaţiilor etc.
Se vor analiza si prevederile HG 1146/2006 care transpune Directiva 89 / 655
/CEE privind cderintele minime de securitate si sănătate pt utilizarea
echipamentelor de munca de către lucrator în munca.
La realizarea sarcinilor de lucru nu se vor repartiza lucratori care nu au cunoştinţe
si pregătire necesara pt realizarea lucrării ce trebuie executate.
În baza tehnologiei se vor întocmi proceduri, instrucţiuni de lucru, instrucţiuni
proprii de securitate şi sănătate în muncă.
La angajare în cadrul instruirii la locul de muncă lucrătorului i se vor
32
Lucrătorul nu are face demonstaţii practice asupra sarcinii pe care o are de efectuat.
instruire Instruirile periodice se vor încheia cu demonstraţii practice asupra sarcinii pe care
sau cunoştinţe adecvate lucrătorul o are de executat.
sarcinii Obligatoriu instruirea de securitate si sănătate a muncii se va efectua pe faze, în
de muncă conformitate cu prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr 319 /2006, a
Normelor metodologice de aplicare a
Legii securităţii si sănătăţii în muncă stabilite de HG 1425/2006.
Considerată una din cele mai importante măsuri de prevenire, instruirea are ca scop
eliminarea sau micşorarea numărului erorilor umane care decurg din lipsa sau
insuficienţa cunoştinţelorde securitatea şi
sănătatea în muncă. Ea se realizează practic prin intermediul proceselor de
instruire-procese de transmitere a informaţiilor de securitate şi sănătate a muncii
CONŢINUTUL procesului de instruire este format din totalitatea informaţiilor
aferente sferei securităţii şi sănătăţii în muncă, prin asimilare şi repetare, conduc la
formarea comportamentului normal, optim, în muncă, dezvoltă orientarea corectă faţă
de riscuri şi stimulează capacitatea de mobilizare în raport cu aceastea.
Metoda de instruire desemnează ansamblul demersurilor instructorului in cederea
transmiterii şi recepţionării informaţiei de către subiectul supus procesului de
instruire; ea conţine anumite reguli şi principii referitoare la procedeele utilizate,
etapele parcurse, succesiunea acestora etc.
Conducătorul locului de munca, conducerea societăţii se va îngriji pentru
rerspectarea metodele de instruire in procesul muncii în principal, metodele folosite
pentru instruirea în procesul muncii sunt următoarele: metode de asimilare; metode
de verificare; metode de urmărire.
Conducătorul locului de munca, conducerea societăţii va tine cont de
33
prevederile HG 1051 /2006 in care se menţionează: lucratorul este expus unor

riscuri daca nu are cunoştinţe sau instruire suficienta ori adecvata, ceea ce necesita in
afara instruirii lucratorului si a verificării nivelului de cunoştinţe acumulate
METODE DE ASIMILARE - totalitatea modalităţilor prin intermediul cărora
subiecţii instruirii sunt ajutaţi sa - şi însuşească cunoştinţele de securitate şi sănătate
in muncă, să la fixeze şi să-şi formeze priceperi şi deprinderi, deci să le înţeleagă, să
le prelucreze, şi să le aplice in practică în raport cu cerinţele de securitate a muncii.
Metodele de
asimilare pot fi: active — cursantul este mobilizat să participe direct la actul de
instruire, instructorul doar asistă, dirijând activitatea
- intuitive ce contribue tot la formarea unor noţiuni concrete, a unor reprezentări şi
modele operaţionale etc in care funcţia de recepţie se realizează direct, nemijlocit,
intre cursant şi mesajul dat;
- verbale care utilizează cuvântul vorbit şi /sau scris;
METODE DE VERIFICARE prin care se urmăreşte surprinderea performanţei în
instruire a individului la un moment dat - convorbire, chestionare verbală, lucrări de
control, maşini de testare, teste de cunoştinţe etc.
METODE DE URMĂRIRE, prin care se asigură feed-back-ul cu ajutorul căruia
instructorul constată nivelul şi calitatea stocatului informaţional al cursantului.
Informarea lucratorului
in conformitate cu LEGEA nr. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii in
munca care transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE privind introducerea de
măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucratorilor la locul
de munca,
ART. 16
(1) Ţinând seama de mărimea întreprinderii şi/sau a unităţii, angajatorul trebuie
sa ia măsuri corespunzătoare, astfel încât lucrătorii
34
Lucrătorul nu are şi/sau reprezentanţii acestora sa primească, în conformitate cu

instruire sau cunoştinţe prevederile legale, toate informaţiile necesare privind:
adecvate de muncă a) riscurile pentru securitate şi sănătate in munca, precum şi măsurile şi
activităţile de prevenire şi protecţie atât la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, în
general, cat şi la nivelul fiecărui post de lucru şi/sau fiecărei funcţii;
b) măsurile luate in conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) şi (3).
(2) Angajatorul trebuie sa ia măsuri corespunzătoare astfel încât angajatorii
lucrătorilor din orice întreprindere şi/sau unitate exterioară, care desfăşoară activităţi
în întreprinderea şi/sau în unitatea sa, sa
primească informaţii adecvate privind aspectele la care s-a făcut referire la alin (1),
care privesc aceşti lucrători.
Manipularea manuala a Ridicarea, aşezarea, materialelor, cu care urmează să lucreze, sarcinile care
greutăţilor. Riscuri de depăşesc 20 kg se vor efectua cu mijloace mecanice de ridicat adecvate, ţinindu —
afecţiuni dorsolombare la se cont de prescripţiile privind efortul fizic. Este interzis tinerilor sub 16 ani sa
manipularea manuala a manipuleze greutăţi.
maselor Instruirea adecvata a lucratorilor asupra tehnicilor de manipulare pt ridicare,
împingere/ tragere;
Nu se vor transporta si ridica materiale pe distante mari. Se vor tine cont de
prevederile HOTĂRÂRII nr. 1.051 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de
securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri
pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare care transpune Directiva
1990/269/CEE
Datorita împrejurărilor lucratorul trebuie sa manipuleze materiale, cu care trebuie sa
lucreze, adezivi, saci de ciment, saci de var, gresie, faianţa, cărămizi etc var. In
aceasta activitate va ţine cont de:
1. Caracteristicile masei
2. Efortul fizic necesar
3. Caracteristicile mediului de munca
4. Cerinţe ale activităţii
35
Pentru ridicarea obiectelor efortul trebuie făcut cu muşchii picioarelor şi nu cu

muşchii spatelui. Trebuie evitate întinderile rapide ale braţelor si întoarcerile
bruşte.
Daca manipularea manuala nu poate fi evitata se asigura lucratorilor o instruire
adecvata asupra tehnicilor de manipulare pt ridicare, împingere, tragere. Se vor
consulta lucratorii cu privire la masurile de prevenire, se asigura dotarea lucratorilor
cu EIP
Caracteristicile masei
Manipularea manuală a maselor poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni
dorsolombare, dacă masa este:
- prea grea sau prea mare;
greu de mânuit şi de prins;
- instabila sau cu un conţinut ce risca sa se deplaseze;
- poziţionată astfel încât necesita susţinerea sau manipularea ei la distanta fata de
trunchi sau cuflexia ori răsucirea trunchiului;
- susceptibilă sa producă leziuni lucrătorilor, din cauza marginilor şi/sau
consistentei sale, în special în cazul unei coliziuni.
Trebuie sa se tina cont de : 4. Cerinţe ale activităţii
Activitatea poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorsolombare, dacă
implica una sau mai multe dintre următoarele cerinţe:
- efort fizic prea frecvent sau prelungit, care solicita în special coloana
vertebrala;
-perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare;
- distanţe prea mari pentru ridicare, coborâre sau transport;
- ritm de munca impus printr-un proces care nu poate fi modificat de lucrator.
Lucrătorul este expus unor riscuri dacă:
-este necorespunzător din punct de vedere fizic sa execute sarcina de munca
respectiva;
36
-poarta îmbrăcăminte, încălţăminte sau alte efecte personale necorespunzătoare;

- nu are cunoştinţe sau instruire suficienta ori adecvată.
muşchii spatelui. Trebuie evitate întinderile rapide ale braţelor şi întoarcerile
bruşte.
Muncile monotone şi repetitive
Muncile monotone şi repetitive, care nu implică capacitatea de a gândi a omului,
ci doar funcţiile lui motorii, pot avea pe termen lung
diferite efecte negative. Respect de sine scăzut, pasivitate, indiferenţă şi lipsa de
interes in exercitarea atribuţiilor profesionale sunt exemple de
astfel de reacţii psihologice. S-au făcut de asemenea cercetări care dovedesc că o
astfel de muncă implică scăderea pragului de sensibilitate la durere, precum si un
risc crescut de afecţiuni musculo-scheletale.
Volum mare de muncă /ritm de lucru foarte alert /munca contra cronometru
Solicitare fizică, efort Un volum mare de muncă sau munca contra cronometru pot conduce la reacţii de
static stres negative care pe termen lung pot cauza boli psihice. Acestea pot de asemenea
diminua capacitatea de concentrare /atenţia
angajatului, având astfel drept consecinţă riscuri de accidentare. Printre altele,
cercetările epidemiologice au arătat că riscul de epuizare psihică, anxietate, depresie
sau boli psihosomatice creşte.
În activitatea statică capacitatea de muncă exprimată prin lucrul mecanic depinde de
timpul maxim în care o forţă musculară poate fi menţinută.
Un executant nu poate dezvolta pentru un timp mai îndelungat decât cel mult 20 %
din forţa sa maximă.
Dacă regimul critic a fost depăşit, apare oboseala, tradusă prin fenomene
mecanice, scăderea forţei musculare, electromiografic,
37
creşterea amplitudinii electromiogramei globale şi prin fenomene energetice,

glicoliza anaerobă crescută. La acelaşi consum energetic,
efortul static este mai obositor decât efortul dinamic.
Solicitare fizică, poziţii de Solicitările fizice conduc la fenomenul de oboseală cu consecinţe asupra
lucru forţate sau vicioase comportamentului în muncă.
Se va tine cont de prevederile HOTĂRÂRII nr. 1.051 din 9 august 2006 privind
cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor
care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare care
transpune Directiva
1990/269/CEE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în
special dorsolombare, publicată
Efortul fizic poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorsolombare, dacă:
- este prea intens;
- nu poate fi realizat decât printr-o mişcare de răsucire a trunchiului;
-poate sa antreneze o deplasare brusca a masei;
- este realizat atunci când corpul se afla într-o poziţie instabila.
-prea grea sau prea mare;
- greu de mânuit şi deprins;
- instabila sau cu un conţinut ce risca sa se deplaseze;
-poziţionată astfel încât necesita susţinerea sau manipularea ei la distanta fata de
- susceptibilă sa producă leziuni lucrătorilor, din cauza marginilor şi/sau
consistentei sale, în special în cazul unei coliziuni
Poziţiile de lucru forţate sau vicioase reprezintă o solicitare fizică
38
statică, care determină jenă în circulaţia sanguină în funcţie de gradul de contracţie

al grupelor musculare, mialgii, şi artralgii la nivelul coloanei vertebrale, a centurii
scapulare sau al altor elemente ale sistemului osos. Efectul suprasolicitării asupra
executantului îl constitue oboseala fizică.
Oboseala se localizează şi atinge intensitatea cea mai mare la nivelul sistemului
muscular, resimţindu - se asupra funcţionării aparatului
respirator, accelerarea ritmului respiraţiei, şi cardio - vascular, accelerarea bătăilor
inimii, creşterea pulsului. Pe lângă simptomele de ordin muscular, dureri
musculare şi articulare, slăbiciune musculară, scăderea forţei mişcărilor de ridicare,
împingere, manipulare a obiectelor etc., apar fenomene secundare la nivelul
funcţiunilor senzoriale, ale atenţiei, capacităţii de memorie şi rezolvării de
probleme.
În activităţile cu efort fizic mare repartizarea lucratorilor cu vârsta de peste 45 ani se
va face numai cu avizul medicului de medicina a muncii.
Efortul fizic prezintă riscuri, in special afecţiuni dorsolombare daca
este prea intens; nu poate fi realizata decât printr - o mişcare de răsucire a
trunchiului; poate sa antreneze o deplasarea brusca a masei;
Este realizat atunci când corpul se afla intr - o poziţie instabila; Se vor aplica si
recomandările HG 1051 /20O6 privind cerinţele minime de securitate si sănătate
pentru manipularea manuala a maselor, care transpune Directiva 1990/ 269 /CEE.
Efort fizic prea frecvent sau prelungit care solicita coloana vertebrala;
perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare; Executantul este
obligat ca în decursul realizării procesului de muncă să presteze un anumit efort
fizic şi psihic.
39
Solicitare fizică, efort Solicitarea fizică se manifestă în cazul necesităţii executării unui efort fizic, a
dinamic menţinerii unei anumite viteze în realizarea mânuirilor, a efectuării operaţiilor
într—o postură de lucru necorespunzătoare. In
efortul predominant muscular, fizic, capacitatea de muncă diferă în funcţie de tipul
de activitate musculară statica sau dinamică
Un executant nu poate dezvolta pentru un timp mai îndelungat decât cel mult 20 %
din forţa sa maximă Capacitatea de muncă în activităţile dinamice reprezintă
raportul între lucrul mecanic şi timpul alocat
executării unei mişcări şi se apreciază prin puterea musculară cu care se realizează
operaţia Activitatea musculară dinamică este limitată de aportul energetic.
Dacă regimul critic a fost depăşit, apare oboseala, tradusă prin fenomene mecanice,
scăderea forţei musculare, electromiografic, creşterea amplitudinii
electromiogramei globale şi prin fenomene energetice, glicoliza anatrobă crescută.
La acelaşi efort, activităţile care antrenează în mişcare un număr mai redus de mase
musculare sunt mai obositoare decât acelea la care participă un număr mai mare
de muşchi
In timpul efortului fizic în organismul uman apar o serie de modificări şi fenomene
de adaptare şi readaptare, ca urmare a solicitării diferitelor organe interne, a
ţesuturilor şi a sistemelor muscular, osos şi nervos. Cele mai importante modificări
sunt: creşterea funcţiei respiratorii, accelerarea activităţii cardiace,
Cele mai importante modificări sunt: creşterea funcţiei respiratorii, accelerarea
activităţii cardiace, însoţită de o creştere iniţială a debitului
sanguin, dilatarea vaselor cardiace, şi a muşchilor solicitaţi şi modificarea
sistemului vascular cu efecte pozitive pentru alimentarea ţesuturilor cu oxigen şi
substanţe hrănitoare, creşterea presiunii sanguine, creşterea cantităţii de zahăr, pe
care ficatul o cedează
40
Solicitare fizică, efort corpului, ceea ce favorizează transformarea energiei chimice în energie mecanic,
dinamic intensificarea schimbărilor sanguine ale pielii şi prin transpiraţie.
Efectulsuprasolicitării asupra organismului îl constitue oboseala fizică. Oboseala
se localizează şi atinge intensitatea cea mai mare la nivelul sistemului muscular,
resimţindu-se şi asupra funcţionării aparatului respirator, accelerarea ritmului
respiraţiei şi cardio - vascular, accelerarea bătăilor inimii, creşterea pulsului, pe
lângă simptomele de ordin muscular, dureri musculare şi articulare, slăbiciune
musculară, scăderea forţei mişcărilor de ridicare, împingere, manipulare a
obiectelor, apar fenomene secundare la nivelul
funcţiilor senzoriale, ale atenţiei, capacităţii de memorie, şi rezolvării de probleme.
Intensitatea oboselii fizice este direct proporţională cu intensitatea şi durata
efortului depus şi invers proporţională cu rezistenţa şi robusteţea organismului.
Limita extremă a oboselii fizice o reprezintă epuizarea totală a forţelor, când
individul, practic, nu mai poate continua lucrul si nici nu se mai menţine in picioare.
Toate acestea au importanţa majoară asupra
comportamentului in muncă.
Conducerea societăţii, conducerea locului de munca, împreuna cu reprezentanţii
lucratorilor, vor lua masuri care sa prevină riscurile menţionate in HOTĂRÂREA nr.
1.051 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de
afecţiuni dorsolombare care transpune Directiva 1990/269/CEE, la încredinţarea
sarcinii de munca lucratorilor se va tine cont de:
- efortul fizic necesar;
-cerinţele activităţii;
41
-caracteristicile masei
Efortul fizic necesar
Efortul fizic poate prezenta riscuri, in special de afecţiuni dorsolombare, dacă:
- este prea intens;
- nu poate fi realizat decât printr-o mişcare de răsucire a trunchiului;
- poate sa antreneze o deplasare brusca a masei;
- este realizat atunci când corpul se afla într-o poziţie instabila.
Cerinţe ale activităţii
Activitatea poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorsolombare, dacă implica
una sau mai multe dintre următoarele cerinţe:
- efort fizic prea frecvent sau prelungit, care solicita în special coloana vertebrala;
- perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare;
- distanţe prea mari pentru ridicare, coborâre sau transport;
- ritm de munca impus printr-un proces care nu poate fi modificat de lucrator.
- Lucrătorul este expus unor riscuri dacă:
- este necorespunzător din punct de vedere fizic sa execute sarcina de
munca respectiva;
- poarta îmbrăcăminte, încălţăminte sau alte efecte personale
necorespunzătoare;
-nu are cunoştinţe sau instruire suficienta ori adecvată
Caracteristicile masei
-prea grea sau prea mare;
-greu de mânuit şi deprins;
-instabila sau cu un conţinut ce risca sa se deplaseze;
-poziţionată astfel încât necesita susţinerea sau manipularea ei la distanta fata de
-susceptibilă sa producă leziuni lucrătorilor, din cauza marginilor şi/sau consistentei
sale, în special în cazul unei coliziuni.
42
muşchii spatelui. Trebuie evitate întinderile rapide ale braţelor şi întoarcerile bruşte.
Sub / suprasolicitarea psihică este de trei tipuri:
Mentală: când executantul este obligat de modul de funcţionare a maşinii să ia
decizii dificile într – un timp scurt
Senzorială: în cazul monotoniei muncii specifică liniilor tehnologice automate şi
semiautomate
Psihomotorie: exemplu precizia mare de execuţie necesitată de lucrul cu instalaţii
laser.
În cazul sub / suprasolicitării psihice se instalează oboseala neuropsihică.
Simptomele acesteia se concretizează în stări tensionale, inceţoşarea privirii,
usturimea ochilor, fuga sau stagnarea privirii (inerţia perceptivă) ameteli, dureri de
cap. Gradul ei de intensitate poate fi evaluat obiectiv prin probe de atenţie, de calcul,
de memorie etc.
Oboseala neoropsihică se remediază mai încet şi rămâne, de regulă, un postefect care
se poate amplifica în timp.
În cazul unor suprasolicitări îndelungate, oboseala neuropsihică se cumulează,
putând deveni o stare patologică, îmbolnăvire profesională.
Solicitare psihică, ritm
Subsolicitarea psihică determină mai ales dezinteresul şi lipsa de atenţie fată de
de muncă mare
operaţiile executate, premise ale unui comportament riscau, posibil generator de
accidente de muncă
Muncile monotone şi repetitive
Solicitare psihică,
Muncile monotone şi repetitive, care nu implică capacitatea de a gândi a omului, ci
monotonia muncii
doar funcţiile lui motorii, pot avea pe termen lung diferite efecte negative. Respect de
sine scăzut, pasivitate, indiferenţă şi lipsa de interes in exercitarea atribuţiilor
profesionale sunt exemple de astfel de reacţii psihologice. S-au făcut de asemenea
cercetări care dovedesc că o astfel de muncă implică scăderea pragului de sensibilitate
la durere, precum si un risc crescut de afecţiuni musculo-scheletale
În conformitate cu prevederile art. 24 si art. 25 din Legea securităţii si sănătăţii in
munca nr 319 / 2006 care transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE privind
Starea de sănătate a
introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii
lucrătorului este
lucrătorilor la locul de munca, publicată In Jurnalul Oficial al Comunităţilor
43
necorespunzatoare Europene (JOCE) nr. L183/1989.

ART. 24
Măsurile prin care se asigura supravegherea corespunzătoare a sănătăţii lucrătorilor
în funcţie de riscurile privind securitatea şi sănătatea în munca se stabilesc potrivit
reglementărilor legale.
ART. 25
(1) Măsurile prevăzute la art. 24 vor fi stabilite astfel încât flecare lucrator sa poată
beneficia de supravegherea sănătăţii la intervale regulate.
(2) Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurata prin medicii de medicina a
muncii
Conducerea societăţii, impreuna cu conducerea locului de munca, cu participarea si
consultarea lucratorilor, a reprezentanţilor acestora, vor analiza aplicarea
prevedrilor HG 1091 /2006 care transpune Directiva 1989 / 654 / CEE privind
cerinţele minime des ecuritate si sănătate pentru locul de munca in ceea ce priveşte:
încăperile pentru odihnă;
încăperile pentru acordarea primului ajutor;
condiţii pentru femei gravide si mame care alăptează;
La încredinţarea sarcinilor de munca, conducătorul locului de munca va tine cont de
prevederile HG 1051 / 2006 care transpune Directiva 1990 / 269 / CEE privind
cerinţele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care
prezintă riscuri pt lucratori, in special dorsolombare si anume : daca lucratorul este
corespunzător din punct de vedere fizic pentru a efectua sarcina de munca; Este foarte
importanta efectuarea examenului medical care constitue o importanta măsura de
prevenire, care contribuie la eliminarea cauzelor accidentelor de munca si bolilor
profesionale, care au ca substrat lipsa, insuficienţa sau deficientele unor însuşiri
fizice şi psihice ale executantului, respectiv starea anormală a sănătăţii acestuoia.
Examenul medical are un important rol profilactic.
Participă la micşorarea incidenţei bolilor profesionale şi a accidentelor de muncă,
prin orientarea subiecţilor care reprezintă o suscceptibilitate anormală la acţiunea
unor noxe profesionale sau deficienţe care constitue factori favorizanţi pentru
accidentare către profesiuni sau locuri de muncă fără riscuri profesionale
44
Instruirea personalului, informare, documentare, sensibilizare, pentru

Efectuarea unor operaţii
respectarea IPSSM, a legislaţiei în vigoare, a conştientizării consecinţelor ce
in afara sarcinii de
pot avea loc în urma nerespectarii prevederilor din legislaţia în vigoare şi ale
muncă
IPSSM, control preventiv al stării de moment
Operaţii neprevăzute in Istruirea corespunzătoare a lucrătorilor, organizarea corespunzătoare a
sarcina de muncă, activităţilor în şantier.
deplasări staţionări în Daca locurile de munca includ zone periculoase in care data fiind natura activităţii
zone periculoase exista riscul căderii lucratorului sau a unor obiecte aceste locuri trebuie sa fie
prevăzute cu dispozitive care sa evite pătrunderea
lucratorilor neautoriozati in aceste zone. (din HG 1091 /2006)
Trebuie luate masuri corespunzătoare pt a proteja lucratorii care sunt autorizaţi sa
pătrundă in zonele periculoase
La nivelul şantierului se va analiza daca locul de muncă îndeplineşte condiţiile
Cădere de la acelaşi prevăzute de HG 1091/2006, adică:
nivel prin In scopul asigurării securităţii si sănătăţii lucrătorilor, angajatorul trebuie să ia toate
dezechilibrare măsurile ca:
a)să fie păstrate în permanenţă libere căile de acces ce conduc spre ieşirile de
urgenţă şi ieşirile propriu-zise;
b)să fie realizată întreţinerea tehnică a locului de muncă şi a echipamentelor şi
dispozitivelor, în special a celor menţionate in anexele nr. 1 şi 2, iar orice
neconformităţi constatate şi susceptibile de a afecta securitatea şi sănătatea
lucrătorilor să fie corectate cât mai curând posibil;
c)să fie curăţate cu regularitate, pentru a se asigura nivelul de igienă corespunzător
locului de muncă, echipamentele şi dispozitivele.
d)să fie cu regularitate întreţinute şi verificate echipamentele şi dispozitivele de
securitate destinate prevenirii sau eliminării pericolelor, în special cele
prevăzute
Conducerea şantierului, conducătorii locurilor de munca, după consultarea
lucratorilor, cu reprezentanţii lucratorilor vor analiza ca instruirea lucrătorului în
vederea respectării cerinţelor minime privind comunicarea verbala menţionate în
anexa 8 a HOTĂRÂRII nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerinţele minime pentru
45
semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de munca care transpune

Directiva 92/58/CEE privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate
şi/sau de sănătate la locul de munca, si anume:
1. Caracteristici intrinseci
1.1.Comunicarea verbală se stabileşte între un vorbitor sau un emiţător şi unul ori
mai mulţi auditori, sub forma unui limbaj format din texte scurte, grupuri de cuvinte
şi/sau cuvinte izolate, eventual codificate.
1.2.Mesajele verbale trebuie să fie cât mai scurte, simple şi clare.
1.3.Calităţile de comunicare ale vorbitorului şi facultăţile auditive ale auditorilor
trebuie să asigure o comunicare verbală sigură.
1.4.Comunicarea verbală poate fi directă, utilizând vocea umană, sau indirectă,
prin voce umană ori artificială prin oricare mijloc corespunzător.
2. Reguli specifice de utilizare
2.1.Persoanele implicate trebuie să cunoască bine limbajul utilizat, pentru a putea
pronunţa şi înţelege corect mesajul verbal şi pentru a adopta, în consecinţă,
comportamentul corespunzător în domeniul securităţii şi/sau al sănătăţii.
2.2.Dacă comunicarea verbală este utilizată în locul sau complementar unui
gest-semnal, trebuie folosite cuvinte-cod, ca de exemplu:
a)start-pentru a indica începerea comenzii;
b)stop -pentru a întrerupe sau a termina o mişcare;
c)opreşte -pentru a opri operaţiunea;
d)ridică -pentru a ridica o greutate;
e)coboară - pentru a coborî o greutate;
f) înainte - sensul mişcărilor respective trebuie coordonate, când este cazul, cu
gesturile de semnalizare corespunzătoare;
g)înapoi - sensul mişcărilor respective trebuie coordonate, când este cazul, cu
h) dreapta—sensul mişcărilor respective trebuie coordonate, când este cazul, cu
i) stânga - sensul mişcărilor respective trebuie coordonate, când este cazul, cu
46
j) pericol -pentru a solicita oprirea de urgenţă;

k) repede -pentru a accelera o mişcare, din motive de securitate
Se vor selecţiona lucratori cu pregătire corespunzătoare executorii operaţiilor
corespunzătoare acestei activităţi;
La nivelul conducerii societăţii, la nivelul conducerii locului de munca, prin
consultarea, lucratorilor, reprezentanţilor lucratorilor se va analiza
prevederile HG 1146 /2006 prin care se transpune Directiva 89/655/ CEE privind
cerinţele minime de securitate pentru utilizarea echipamentului de munca de către
lucratoriin munca lucratorii trebuie sa dispună de informaţii adecvate, de fise de
lucru referitoare la echipamentele de munca
Fisele de lucru trebuie sa cuprindă un număr minim de date referitare la securitate si
sănătate referitoare la:
condiţiile de folosire a echipamentelor de munca;
situaţiile anormale previzibile; concluziile care pot fi trase, din experienţa
acumulata in urma utilizării echipamentelor de munca
Omiterea unor operaţii Se vor selecţiona lucratori cu pregătire corespunzătoare executării operaţiilor
corespunzătoare acestei activităţi;
La nivelul conducerii societăţii, la nivelul conducerii locului de munca, prin
consultarea lucratorilor, a reprezentanţilor lucratorilor se vor analiza prevederile
HG 1146/ 2006 prin care se transpune Directiva 89/655/CEE privind cerinţele
minime de securitate pentru utilizarea echipamentului de munca de către lucratori in
munca lucratorii trebuie sa dispună de informaţii adecvate, de fise de lucru
referitoare la echipamentele de munca
Fisele de lucru trebuie sa cuprindă un număr minim de date referitare la securitate si
sănătate referitoare la:
condiţiile de folosire a echipamentelor de munca;
situaţiile anormale previzibile; concluziile care pot fi trase, din experienţa
acumulata în urma utilizării echipamentelor de munca
Accident de munca de Atât pe traseul de acasă la serviciu cât si pe traseul de la serviciu acasă lucrătorul va
traseu respecta prevederile codului rutier, atât in postura de pieton cât si in cea de
conducător auto daca poseda permis de conducere. In cadrul instruirilor periodice
47
se vor prelucra prevederile codului rutier. In cadrul testarilor periodice pentru

verificarea cunoştinţelor se vor introduce si întrebări din codul rutier
In condiţiile în care angajatorul asigura dotarea cu echipament individual de protecţie, ia

masurile tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura privind securitatea şi sănătate în munca,
asigura masurile de protecţie colectiva si instructajul lucratorilor, aceştia sunt obligaţi sa respecte
dispoziţiile primite si sa desfăşoare orice activităţi cu atenţie si numai daca sunt apţi pentru lucru. In
caz contrar, lucratorii sunt pe deplin responsabili pentru consecinţele care pot rezulta, consecinţe
care se pot produce, de la vătămări uşoare, pana la invalidităţi sau deces.
48
SECŢIUNEA D. MASURI SPECIFICE DE SECURITATE IN MUNCA PENTRU

LUCRĂRILE CARE PREZINTĂ RISCURI; MASURI DE PROTECŢIE COLECTIVA ŞI
INDIVIDUALĂ
Cerinţele precizate in contiuare constituie obligaţii pentru toţi angajatorii care au lucratori in
zona de lucru.
Ca urmare, prin personalul propriu, vor lua masurile care se impun atunci când
caracteristicile şantierului sau ale activităţii, circumstanţele sau un risc o cer.
CERINŢE PENTRU POSTURI DE LUCRU DIN ŞANTIER SITUATE ÎN EXTERIORUL

CLĂDIRILOR
1. STABILITATE ŞI SOLIDITATE
1.1. Posturile de lucru mobile sau fixe, situate la inaltime sau in adâncime trebuie sa fie solide şi
stabile tinand seama de:
- numărul de lucratori care le ocupa;
- incarcaturile maxime care pot fi aduse şi suportate, precum şi de repartiţia lor;
- influentele externe la care pot fi supuse.
Daca suportul şi celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate intrinseca,

trebuie sa se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunzătoare şi sigure, pentru a se
evita orice deplasare intempestiva sau involuntara a ansamblului sau a pârtilor acestor posturi de
lucru.
1.2. Verificare
Stabilitatea şi soliditatea trebuie verificate in mod corespunzător, in special după orice
modificare de inaltime sau adâncime a postului de lucru.
49
2. INSTALATII DE DISTRIBUŢIE A ENERGIEI

2.1 Instalaţiile de distribuţie a energiei care se afla pe şantier, in special cele care sunt supuse
influentelor externe, trebuie verificate periodic şi trebuie intretinute.
2.2. Instalaţiile existente înainte de deschiderea şantierului trebuie sa fie identificate,

verificate si semnalizate in mod clar.
2.3.Daca exista linii electrice aeriene, de fiecare data când este posibil, acestea trebuie sa
fie deviate in afara suprafeţei şantierului sau trebuie sa fie scoase de sub tensiune. Daca acest
lucru nu este posibil, trebuie prevăzute bariere sau indicatoare de avertizare, pentru ca
vehiculele şi instalaţiile sa fie ţinute la distanta. In cazul in care vehiculele de şantier trebuie sa
treacă pe sub aceste linii, trebuie prevăzute indicatoare de restricţie corespunzătoare şi o
protecţie suspendata.
3. INFLUENTE ATMOSFERICE
Lucratorii trebuie sa fie protejaţi impotriva influentelor atmosferice care le pot afecta securitatea şi
sănătatea.
4. CĂDERI DE OBIECTE
Lucratorii trebuie sa fie protejaţi impotriva căderilor de obiecte prin mijloace de protecţie colectiva,
de fiecare data când aceasta este tehnic posibil.
Materialele şi echipamentele trebuie sa fie aranjate sau depozitate astfel incat sa se evite răsturnarea,
căderea sau prăbuşirea lor.
In caz de necesitate, trebuie sa fie prevăzute pasaje acoperite sau se va împiedica accesul in zonele
periculoase.
5. CĂDERI DE LA ÎNĂLŢIME
5.1. Căderile de la inaltime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale, in special cu
ajutorul balustradelor de protecţie solide, suficient de înalte şi având cel puţin o bordura, o mana
curenta şi protecţie intermediara sau cu un alt mijloc alternativ echivalent.
5.2. Lucrările la inaltime nu pot fi efectuate in principiu decât cu ajutorul
echipamentelor corespunzătoare sau cu ajutorul echipamentelor de protecţie colectiva cum sunt
50
balustradele, platformele sau plasele deprindere. In cazul in care nu se pot utiliza aceste
echipamente datorita naturii lucrărilor, trebuie prevăzute mijloace de acces corespunzătoare şi
trebuie utilizate centuri de siguranţa sau alte mijloace sigure de ancorare.
8. VEHICULE ŞI MAŞINI PENTRU EXCAVAŢII ŞI MANEVRAREA

MATERIALELOR
8.1. Toate vehiculele şi maşinile pentru excavaţii şi manevrarea materialelor trebuie sa fie:
a) bine concepute şi construite, tinand seama, in măsura in care este posibil, de

principiile ergonomice;
b) menţinute in stare buna de funcţionare;
c) utilizate in mod corect.

8.2. Conducătorii şi operatorii vehiculelor şi maşinilor pentru excavaţii şi manevrare a
materialelor trebuie sa aibă pregătirea necesara..
8.3. Trebuie luate masuri preventive pentru a evita căderea in excavaţii sau in apa
vehiculelor si a maşinilor pentru excavaţii şi manevrare a materialelor.
8.4. Când este necesar, masinile pentru excavaţii si manevrare a materialelor trebuie sa fie
echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja conducătorul împotriva strivirii in cazul
răsturnării maşinii si al căderii de obiecte
9. INSTALAŢII, MAŞINI, ECHIPAMENTE

9.1. Instalaţiile, maşinile şi echipamentele, inclusiv uneltele de mana, cu sau fara motor,
trebuie sa fie:
a) bine concepute şi construite, tinand seama, in măsura in care este posibil, de principiile
ergonomice;
b) menţinute in stare buna de funqionare;
c)folosite exclusiv pentru lucrările pentru care au fost proiectate;
d) manevrate de către lucratori având pregătirea corespunzătoare.
9.2. Instalaţiile şi aparatele sub presiune trebuie sa fie verificate şi supuse incercarilor şi
controlului periodic, conform legislaţiei in vigoare.Existenta planurilor de revizii,reparatii curente si
capitale.
51
10. EXCAVAŢII
10.1.In cazul excavatiilor, trebuie luate masuri corespunzătoare:

a) pentru a preveni riscurile de ingropare prin surparea terenului, căderea persoanelor, a
pământului, materialelor sau obiectelor cu ajutorul unor sprijine, taluzari sau alte mijloace
corespunzătoare;
b)pentru a preveni pericolele legate de iruperea apei;

c) pentru a asigura o ventilaţie suficienta tuturor posturilor de lucru, pentru a realiza şi
întreţine o atmosfera respirabila care sa nu fie periculoasa sau nociva pentru sănătate;
d)pentru a permite lucratorilor de a se adăposti intr-un loc sigur in caz de incendiu, irupere a
apei sau cădere a materialelor.
10.2.înainte de inceperea terasamentelor trebuie luate masuri pentru a reduce la minim

pericolele datorate cablurilor subterane şi a altor sisteme de distribuţie.
10.3.Trebuie prevăzute cai sigure pentru a intra şi iei din zona de excavaţii
10.4.Grămezile de pamant, materialele şi vehiculele in mişcare trebuie ţinute la o distanta

suficienta fata de excavaţii; eventual se vor construi bariere corespunzătoare.
11. CONSTRUCŢII DIN BETON, COFRAJE Şl ELEMENTE PREFABRICATE GRELE
11.1 Construcţiile metalice sau din beton şi elementele lor, cofrajele, elementele prefabricate
sau suportii temporari şi schelele trebuie montate sau demontate numai sub supravegherea unei
persoane competente.Este necesara existenta unui plan de montare si de demontare a schelei,cit si de
verificare periodica a acesteia.
11.2.Trebuie prevăzute masuri de prevenire suficiente pentru a proteja lucratorii împotriva
pericolelor datorate nesiguranţei şi instabilităţii temporare a lucrării.
11.3.Cofrajele, suportii temporari şi sprijinirile trebuie sa fie proiectate şi calculate,

aşezate şi întreţinute astfel incat sa poată suporta, fara risc, sarcinile la care sunt supuse.
SEMNALIZAREA de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă
Folosirea mijloacelor şi dispozitivelor de semnalizare, de securitate şi sănătate adecvate, este

obligatorie la toate locurile de muncă unde este pericol de accidentare, incendiu, explozie
52
Toţi salariaţii trebuie să fie informaţi şi instruiţi privind semnalizarea de securitate şi

sănătate utilizată la locul de muncă.
Semnalizarea de securitate şi sănătate în cadrul unei organizaţii poate fi reprezentată prin
panouri de:
A. Interdicţie - semnul prin care se interzice un comportament care ar putea atrage sau
cauza un pericol; Are formă rotundă, pictogramă neagră pe fond alb, margine şi bandă
diagonală roşii (ex.: nu folosi foc deschis, fumatul interzis)
B. Avertizare - semnalul prin care se avertizează asupra unui risc sau unui pericol. Este
de formă triunghiulară având pictogramă neagră pe fond galben, margine neagră (ex.:
pericol de electrocutare, produse inflamabile, substanţe toxice, zona de lucru, obiecte
tăioase, obiecte fierbinţi, etc.);
C. Obligativitate - semnalul prin care se indică adoptarea unui comportament specific
–EIP are formă rotundă, pictogramă albă pe fond albastru (ex.: folosiţi mănuşi de
protecţie, folosiţi centură de siguranţa, lucraţi numai cu antifoane, etc.)
D. Salvare sau de prim ajutor semnalul prin care se dau indicaţii privind ieşirile de
urgenţă ori mijloacele de prim ajutor sau de salvare, are formă dreptunghiulară sau
pătrată cu pictogramă albă pe fond verde ( ex. centru de prim ajutor, IEŞIRE,
eng.EXIT)
E. Prevenirea şi stingerea incendiilor –P.S.I. are formă dreptunghiulară sau pătrată cu
pictogramă albă pe fond roşu (ex.extinctor)
F. alte panouri de semnalizare şi /sau informare referitor la:
 Căile de circulaţie a vehiculelor ce trebuie marcate clar prin benzi continue,
având o culoare perfect vizibilă, de preferinţă albă sau galbenă, ţinându-se
seama de culoarea solului, în cazul în care destinaţia şi echipamentul
încăperilor impun acest lucru pentru protecţia lucrătorilor
 Marcarea locurilor cu risc de lovire de un obstacol şi de cădere a obiectelor şi
persoanelor se face în interiorul zonelor construite ale întreprinderii, în care
lucrătorii au acces în cursul activităţii lor, prin culoarea galbenă alternativ cu
culoarea neagră sau culoarea roşie alternativ cu culoarea albă
Modalităţile semnalizării riscurilor la locurile de muncă:
53
1. Permanent - Semnalizarea referitoare la o interdicţie, un avertisment sau o obligaţie,

precum şi semnalizarea privind localizarea şi identificarea mijloacelor de salvare ori
prim ajutor trebuie să se realizeze prin utilizarea panourilor permanente.Trebuie să se
folosească panouri şi/sau o culoare de securitate pentru semnalizarea permanentă
destinată localizării şi identificării materialelor şi echipamentelor de prevenire şi
stingere a incendiilor.
2. Ocazional - Când împrejurările o impun, trebuie să se folosească semnale luminoase,
semnale acustice şi/sau comunicare verbală, pentru semnalizarea pericolelor,
mobilizarea persoanelor pentru o acţiune specifică, precum şi pentru evacuarea de
urgenţă a persoanelor
Instrucţiunile din tabelul de mai jos se aplică tuturor mijloacelor de semnalizare care conţin o
culoare de securitate:
Culoare Semnificaţie sau scop Indicaţii şi precizări
Semnal de interdicţie Atitudini periculoase
Stop, oprire, dispozitiv de oprire de

Pericol-alarmă urgenţă
Roşu
Evacuare
Materiale şi echipamente de prevenire şi

Identificare şi localizare
stingere a incendiilor
Galben sau Atenţie, precauţie

Semnal de avertizare
galben-oranj Verificare
Comportament sau acţiune specifică

Albastru Semnal de obligaţie Obligaţia purtării echipamentului
individual de protecţie
Uşi, ieşiri, căi de acces, echipamente,

Semnal de salvare sau de prim ajutor
posturi, încăperi
Verde
Situaţie de securitate Revenire la normal
54
TABEL NOMINAL AL PANOURILOR DE SEMNALIZARE ÎN CADRUL UNITĂŢII
DENUMIRE IMAGINEA ZONA CARE

FELUL
SEMNALIZĂRII NECESITĂ
SEMNALIZARE
INTERDICŢIE FUMATUL ŞI FOCUL În zonele cu potenţial de

DESCHIS aprindere
INTERZISE
INTERZIS ACCESUL Pe toată suprafaţa

PERSOANELOR şantierului
NEAUTORIZATE
A NU SE ATINGE Pe sau în zona utilajelor

acţionate electric, pe
orice maşină, sculă,
unealtă.
LOC INTERZIS Pe toată suprafaţa

PENTRU JOACA şantierului
COPIILOR
55
NU VĂ APROPIAŢI Pe sau în zona utilajelor

UTILAJ ÎN acţionate electric
FUNCŢIUNE
NU ÎNDEPRTAŢI Pe sau în zona utilajelor

SISTEMUL DE acţionate electric
PROTECŢIE
AVERTIZARE MATERIALE În zonele cu potenţial

INFLAMABILE exploziv sau de
aprindere
SEMNALIZAREA Pe toată suprafaţa

OBSTACOLELOR/ şantierului
LOCURILOR
PERICULOASE
MARCAREA
CĂILOR DE
CIRCULAŢIE
PERICOL Pe toate panourile

ELECTRIC electrice
MATERIALE În zonele cu potenţial

COMBUSTIBILE exploziv sau de
aprindere
56
PERICOL DE În zona denivelărilor,

ÎMPIEDICARE săpăturilor
PERICOL DE În zona denivelărilor,

ALUNECARE săpăturilor
ATENŢIE CAD În zona macaralelor, a

OBIECTE instalaţiilor de ridicat
MATERIALE În depozite şi pe şantier

NOCIVE SAU
IRITANTE
ATENŢIE LA MÂINI Pe toată suprafaţa

ŞI PICIOARE şantierului
OBLIGATIVI PROTECŢIE În zonele cu degajări de

OBLIGATORIE A particule, praf, fum, etc.
TATE OCHILOR
PROTECŢIE În zonele cu zgomot

OBLIGATORIE A intens, prelungit
URECHILOR
57
PROTECŢIE Pe toată suprafaţa

OBLIGATORIE A şantierului
PICIOARELOR
PROTECŢIE În zonele unde se

OBLIGATORIE A manevrează suprafeţe
MÂINILOR
ascuţite, înţepătoare, etc.
PROTECŢIE În zonele cu degajări

OBLIGATORIE puternice de fum, praf,
ACĂILOR
RESPIRATORII pulberi, etc.
PROTECŢIE Pe toată suprafaţa

OBLIGATORIE A şantierului
CORPULUI
RIDICAŢI CORECT În zonele unde se

manipulează mase
FOLOSIŢI Pe sau în zona utilajelor

SISTEMUL DE acţionate electric
PROTECŢIE
PĂSTRAŢI Pe toată suprafaţa

CURĂŢENIA şantierului
58
SALVARE CENTRU DE PRIM -

AJUTOR
INFORMARE LOC PENTRU În zonele stabilite pentru

FUMAT acest scop
GRUP SANITAR Pe uşile toaletelor, chiar

şi temporare
SEMNALIZAREA OBSTACOLELOR ŞI A LOCURILOR PERICULOASE ŞI

MARCAREA CAILOR DE CIRCULAŢIE
COMUNICAREA VERBALA
Mesajele verbale trebuie sa fie cat mai scurte, simple si clare.

Comunicarea verbala poate fi directa, utilizând vocea umana, sau indirecta, prin voce umana
ori artificiala, difuzata prin oricare mijloc corespunzător.
Persoanele implicate trebuie sa cunoască bine limbajul utilizat, pentru a putea pronunţa şi a
intelege corect mesajul verbal şi pentru a adopta, in consecinţa, comportamentul corespunzător in
domeniul securităţii şi/sau al sănătăţii.
Calităţile de comunicare ale vorbitorului şi facultăţile auditive ale auditorilor trebuie sa

asigure o comunicare verbala sigura.
Daca comunicarea verbala este utilizata in locul sau complementar unui gest-semnal, trebuie
folosite cuvinte-cod, ca de exemplu:
Start Pentru a indica începerea comenzii
Stop Pentru întreruperea sau a termina o mişcare
Opreşte pentru a opri operaţiunea
59
Ridica Pentru a ridica greutatea

Coboară Pentru a cobora o greutate
Înainte Sensul mişcării respective trebuie coordonat când este cazul, cu gesturile de
Înapoi semnalizare
Dreapta
Stânga
Pericol Pentru a solicita oprirea de urgena
Repede Pentru a accelera o mişcare din motive de securitate
GESTURILE-SEMNAL
Gesturile-semnal trebuie sa fie precise, simple, ample, uşor de executat şi de înţeles şi bine
diferenţiate de alte gesturi-semnal.
Persoana care emite semnale, denumita agent de semnalizare, transmite
instrucţiunile de manevra, utilizând gesturi-semnal, către persoana care recepţionează
semnale, denumita operator.
Agentul de semnalizare trebuie sa poată urmări vizual desfăşurarea manevrelor, fara a se

afla in pericol din cauza acestora.
Responsabilităţile agentului de semnalizare sunt exclusiv direcţionarea manevrelor şi
asigurarea securităţii lucratorilor aflaţi in apropiere.
Atunci când nu poate executa ordinele primite cu garanţiile de securitate necesare, operatorul
trebuie sa întrerupă manevrele in curs pentru a cere noi instrucţiuni.
Agentul de semnalizare trebuie sa poată fi uşor recunoscut de către operator.
Agentul de semnalizare trebuie sa poarte unul sau mai multe elemente de

recunoaştere adecvate, de exemplu: vesta, casca, manşoane, banderole, palete.
Elementele de recunoaştere trebuie sa fie viu colorate, de preferinţa toate de aceeaşi culoare,
utilizata exclusiv de agentul de semnalizare.
Ansamblul gesturilor codificate, indicate mai jos, nu aduce atingere folosirii altor coduri care
vizează aceleaşi manevre, aplicabile la nivel naţional in anumite sectoare de activitate.
LUCRĂRI DE FUNDATII
60
1) Pentru împiedicarea accesului persoanelor neautorizate in şantier, şantierul va fi

ingradit cu imprejmuiri continue, conform proiectului de organizare de şantier.
2) în punctele de acces in şantier se vor pune panouri de avertizare şi interziceri a accesului
persoanelor far a atribuţii de serviciu pe teritoriul şantierului.
3) Locurile de munca care prezintă pericole vor fi semnalizate cu indicatoare de
avertizare şi/ sau interziceri.
4) Lucrările de fundaţii se vor executa conform unor proiecte avizate şi aprobate de instituţiile
abilitate.
5) înainte de inceperea excavatiei propriu-zise se vor consulta planurile de utilităţi existente
in zona de excavare pentru a identifica eventualele conducte subterane: linii electrice, conducte
de apa, de petrol, conducte de gaze, cabluri electrice, etc. înainte de inceperea lucrului cu utilaje
de excavatie, personalul
deservent trebuie sa efectueze verificarea stării tehnice a utilajului. Toate dispozitivele de
securitate cu care este echipat utilajul prin construcţie trebuie sa fie in stare de funcţionare. Starea
tehnica a utilajului inainte de inceperea lucrului trebuie sa corespunda prevederilor conţinute in
Cartea tehnica a utilajului.
6) Se interzice exploatarea utilajelor de excavat care nu corespund la verificarile tehnice,
iar inceperea lucrului trebuie făcuta numai după efectuarea remedierilor şi a reparaţiilor
necesare,existente in planul de revizii,reparatii.
7) In cazul excavatiilor trebuie luate masuri corespunzătoare:
a) pentru a preveni riscurile de îngropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor
sprijiniri, taluzari sau altor mijloace corespunzătoare prevăzute în proiectul fundaţiei;
b)pentru a preveni pericolele legate de căderea persoanelor, materialelor sau obiectelor;
c) pentru a permite lucratorilor de a se adăposti într-un loc sigur, în caz de incendiu
sau de cădere a materialelor,catastrofelor naturale gen cutremure,tornade,inundatii.
8) înainte de începerea terasamentelor trebuie luate masuri pentru a reduce la minimum
pericolele datorate cablurilor subterane şi a altor sisteme de distribuţie.
9) Trebuie prevăzute cai sigure pentru a ieşi din zona de excavaţii.
10)Grămezile de pamant, materialele şi vehiculele în micare trebuie ţinute la o distanta
suficientă fata de excavaţii; eventual, se vor constitui bariere corespunzătoare.
11)Gropile de pe teritoriul şantierului trebuie îngrădite şi semnalizate.
61
12) Se interzice continuarea lucrului şi trebuie sa fie evacuaţi din excavatie lucratorii şi
utilajele şi anunţat conducătorul lucratorilor daca:
a) se constata apariţia de crăpaturi longitudinale, paralel cu marginea săpăturii;
b) în timpul lucrului se descoperă construcţii şi instalaţii subterane care nu apar în proiectul de
fundaţii;
c) se constata existenta sau degajarea unor gaze toxice sau inflamabile;

d) se constata apariţia apei subterane;
e) se descoperă în săpătura muniţii neexplodate (obuze, mine, etc);
f) se atinge accidental un cablu electric.
13) Lucrările se pot relua numai după luarea masurilor corespunzătoare de securitate
a muncii (consolidarea terenului, eliminarea gazelor periculoase, deminarea terenului,
etc.)
14) Pământul rezultat din săpaturi trebuie sa fie depozitat la o distanta de cel puţin 0,5 m
fata de marginea săpăturii.
15) Se interzice depozitarea materialelor grele la distante mai mici de 1m de marginea săpăturii.
16) Nu este permis accesul lucratorilor în raza de acţiune a utilajelor de excavat.
17) Coborârea lucratorilor în groapa de fundaţie trebuie sa se facă pe scări sau rampe de
acces prevăzute cu mana curenta.
18) Echipamentul individual de protecţie recomandat pentru lucratorii care au acces in
groapa de fundaţie este următorul :
a) casca de protecţie;
b) încălţăminte de securitate cu talpa antiperforatie sau cizme cauciuc;
c) manusi;
d) îmbrăcăminte de protecţie contra intemperiilor (pelerina);
e) îmbrăcăminte de lucru (salopeta).
SĂPATURI
Surse de risc generate de caracteristicile geometrice ale excavatiei:

62
Forma si dimensiunile in plan precum si adâncimea excavatiei pot reprezenta

surse de risc. Un contur neregulat si dimensiuni mari in plan ale excavatiei sporesc
complexitatea sistemului de sustineri.
Pe măsura creşterii excavatiei, cresc nu numai dificultăţile de realizare a lucrării, dar si
riscurile pentru lucrarea in sine sau pentru construcţiile din vecinătate.
Surse de risc care pot sa apară la proiectarea excavatiei:
Chiar când condiţiile de teren sunt bine cunoscute iar proiectarea este încredinţata unor
specialişti care utilizează metode acceptate in practica de proiectare curenta, trebuie recunoscut ca
precizia calculelor geotehnice este limitata.
Se impune astfel aplicarea unei strategii de proiectare care sa elimine aceasta sursa de risc prin
adoptarea unor coeficienţi de siguranţa corespunzători.
Surse de risc care pot sa apară la execuţia excavatiei:

Indiferent de soluţia adoptata, excavatiile pot fi considerate lucrări cu caracter special.
Fiecare din componentele unei asemenea lucrări aduce, prin tehnologia si materialele utilizate,
propriile surse de risc.
La acestea se adaugă cele pe care le reprezintă constructorii lipsiţi de experienţa unor lucrări
in condiţii de teren asemănătoare, constructori fara o dotare adecvata cerinţelor lucrării, etc. De aceea,
condiţiile tehnice stabilite pentru realizarea excavatiei trebuiesc respectate de către executant.
Surse de risc generate de acţiunea cutremurelor:
In cazul apariţiei unui cutremur, pe durata existentei incintei, vor fi afectate atât lucrările pentru
incinta propriu-zisa, cat si construcţiile si instalaţiile din zona de influenta a acesteia.
Sunt necesare verificări ale acestor lucrări, având in vedere existenta in apropiere a unei
incinte adânci.
Eforturile si deformatiile trebuie sa fie sub valorile admisibile stabilite ppntru construcţiile
sau utilităţile existente.
Surse de risc care pot sa apară la alegerea echipamentelor tehnologice:
Echipamentele utilizate in procesul tehnologic pentru execuţia unei excavaţii adânci, respectiv
pentru amenajarea taluzelor incintei, sprijinirea acestora si săpătura propriu-zisa trebuie sa asigure
productivitatea si cerinţele tehnice ale lucrării si sa nu conducă la nivele de zgomote si vibraţii peste
63
limitele acceptabile.
Se vor avea in vedere efectele atât asupra oamenilor, cat si asupra construcţiilor.
Zona de influenta a excavatiei
Zona de influenta a unei construcţii este definita in Normativul privind principiile, exigentele si
metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare (NP 074/2002), drept "volumul din teren in
care se resimte influenta construcţiei respective sau in care pot avea loc fenomene care sa influenţeze
acea construcţie".
Proiectantul excavatiei va stabili zona de influenta a excavatiei, tinand seama de soluţia aleasa
in toate etapele de execuţie ale lucrării si va preciza masurile care trebuiesc luate pentru siguranţa
construcţiilor aflate in zona de influenta, a căror stabilitate si deformaţii nu trebuie sa fie afectata.
Aceasta zona va fi detaliata la proiectare, tinand seama de soluţia aleasa si de toate etapele de
execuţie, luând masuri ca peste tot sa fie asigurata stabilitatea si deformatiile admisibile.
Execuţia propriu-zisa a excavatiei:

Execuţia excavatiei reprezintă o etapa deosebit de importanta in procesul de realizare a
oricărei construcţii care necesita o excavatie adânca in zone urbane. Aceasta etapa se incadreaza in
planul general de execuţie a structurii.
Se interzice atacarea lucrărilor aferente excavatiei inainte de stabilirea de către beneficiar a
antreprenorului general al construcţiei, care poarta răspunderea realizării construcţiei in termenul
prevăzut si in condiţii de calitate corespunzătoare.
Antreprenorul poate incredinta lucrările aferente execuţiei excavatiei uneia sau mai multor
antreprize de specialitate.
Este necesar ca antreprizele care sunt angajate in aceste lucrări sa demonstreze ca
posedă experienţa unor lucrări de acelaşi tip in condiţii de teren similare.
Antreprenorul va urmări atât corelarea intre fazele componente ale lucrării de excavatie cat si
corelarea strânsa intre lucrările de excavatie si lucrările de construcţii ce urmează a se executa in
interiorul incintei excavate.
Intervalele mari de timp intre terminarea excavatiei si atacarea lucrărilor de construcţii (de
exemplu armarea si betonarea radierului) reprezintă o sursa majora de risc atât pentru excavatie cat si
pentru construcţiile invecinate. De aceea, durata de menţinere a nivelului excavatiei la cota finala
64
trebuie limitata la strictul necesar tehnologic, corelat cu lucrările viitoarei construcţii.

La execuţia excavatiei se vor respecta toate normele tehnice in vigoare privitoare la lucrările
prevăzute in proiect.
LUCRĂRI DE ARMĂRI, COFRAJE, TURNĂRI DE BETOANE SI CONFECŢII

METALICE
Aprovizionarea cu materialele necesare se realizează de la firme specializate, iar

depozitarea acestora, in lipsa de spaţiu, se poate face şi pe etajele curente, deja executate.
Carcasele de armaturi vin deja confecţionate si sunt puse direct in opera, făra o depozitare
prealabila. Eventualele modificări locale ale armaturilor se realizează cu ajutorul unei maşini de
fasonat armatura.
Cofrajele folosite sunt cele metalice de tip PERI (cofraje modulate).
Betonarea se realizează cu ajutorul pompelor fixe sau mobile sau cu ajutorul benelor
ridicate de către macarale tip turn.
MASURI DE SECURITATE RECOMANDATE PENTRU :
a) transportul şi turnarea betonului:
- transportul betonului se va face numai după verificarea tehnica a mijlocului de transport şi cu

respectarea masurilor de protectie a muncii aferente exploatării şi întreţinerii utilajelor, maşinilor şi
instalaţiilor.
- la transportul betonului pe verticala şi orizontală se interzice staţionarea personalului muncitor sub
şi în raza utilajului de ridicat.
- se interzice circulaţia şi staţionarea personalului muncitor in zona de descărcare a betonului din

mijlocul de transport.
- la descărcarea betonului, este interzisa urcarea lucratorilor pe basculanta. Betonul care eventual
este lipit de bena va fi evacuat numai cu lopeti cu coada lunga.
- inainte de inceperea turnării betonului, şeful punctelor de lucru va comunica modul de execuţie a
cofragului, a schelelor şi a podinelor de lucru şi rezistenta acestor elemente de construcţie, întocmind
un proces verbal de recepţie interna.
65
- se interzice accesul personalului muncitor in zona de turnare, unde este pericol de cădere a
betonului. Daca din punct de vedere tehnologic, acest lucru nu este posibil, se vor amenaja viziere de
protecţie.
b) utilizarea pompelor de beton :

- pompa de beton va fi amplasata fata de punctul de turnare, astfel incat mecanicul sa aibă vizibilitate
la locul de turnare
- personalul muncitor care deserveşte instalaţiile de pompare va trebui sa poarte şi ochelari de
protecţie (pentru a nu se accidenta in cazul desfacerii colierelor sau a spargerii furtunurilor), inainte
de introducerea betonului in conducta, se vor verifica toate îmbinările şi racordurile tronsoanelor şi
conductelor.
- locul de munca al mecanicului care deserveşte pompa de beton va fi legat cu dispozitive de
semnalizare acustica sau luminoasa de locul unde se toarnă betonul.
- in cazul defectării pompei sau a unui element oarecare al sistemului de pompare, sau in cazul
formarii de dopuri de beton in conducta, funcţionarea pompei va fi oprita imediat.
- braţul distribuitor al pompei nu va fi folosit decât pentru susţinerea conductelor şi in nici un caz,
pentru ridicarea sau deplasarea de obiecte.
c) utilizarea benelor pentru beton :
- în cazul utilizării benelor cu furtun (obligatoriu omologate) pentru turnarea betonului, se vor
respecta instrucţiunile de utilizare a acestora.
- inainte de inceperea turnării betonului, se va verifica starea tehnica a benei şi accesoriilor, inclusiv
dispozitivul de agăţare la cârligul macaralei.
- se interzice personalului muncitor sa stea sub bena de beton in timpul ridicării acesteia de către
macara.
- manevrarea dispozitivului de închidere deschidere de la gura furtunului (benei) pentru golirea din
bena, se va face trăgând in lateral capătul furtunului cu ajutorul unor cârlige.
- după terminarea transportului sau a turnării betonului toate echipamentele ce au venit in contact cu
betonul vor fi spălate obligatoriu.
d) pentru compactarea betonului după turnare :
- instalaţiile electrice necesare punerii in funcţiune a vibratoarelor, se vor realiza respectandu-se
regulile de tehnica a securităţii pentru instalaţii electrice.
66
- in timpul deplasării vibratorului, precum şi întreruperilor lucrului, oricât de scurt, se va deconecta

obligatoriu vibratorul de la reţea.
- conductorii electrici, care alimentează cu energie vibratorul, vor fi flexibili şi izolaţi in tub de
cauciuc.
- carcasa vibratorului va fi legata la pamant, iar lucratorii vor purta in timpul lucrului cizme şi
manusi electroizolante.
- se interzice utilizarea vibratoarelor defecte.;
e)pentru fasonarea şi montarea armaturilor
Când se lucrează cu stanţa acţionată cu motor, pentru a se evita prinderea mâinii in timpul
tăierii, se interzice tinerea cu mana a barelor mai scurte de 30 cm.
La îndreptarea otelului pentru armaturi cu ajutorul mecanismelor, este necesar ca:

- fixarea capetelor otelului beton in tamburul de îndreptare sa se facă numai după oprirea motorului;
- inainte de pornirea motorului, tamburul trebuie sa se acopere cu apărătoarele de protecţie;
- porţiunea de trecere a otelului beton pe tambur trebuie prevăzuta cu un dispozitiv de protecţie.
- îndoirea manuala a armaturii de otel trebuie făcuta cu chei speciale in buna stare pentru a nu se
produce rănirea mâinilor muncitorului. Uneltele şi dispozitivele de indoire a armaturii vor fi
verificate zilnic, inainte de inceperea lucrului.
- îndoirea armaturii prin sudura electrica, se va executa prin aşezarea barelor de otel beton pe capre
sau pe suporturi metalice, care vor fi legate la instalaţia depunere la pamant.
Sudarea carcaselor pentru stâlpi, grinzi şi piloţi trebuie să se facă în poziţie orizontala pe
capre sau pe suporţi metalici.
Se interzice innadirea prin sudura in interiorul cofrajului.
Este interzis a se executa de pe fundul cofrajului montarea armaturii sau a carcaselor sudate
in grinzi sau in alte elemente izolate. In acest caz, trebuie amenajata o schela de lucru cu o latime
minima de 70 cm, situata pe partea laterala a cofrajului. Podina va fi împrejmuita cu balustrada.
Este interzisa circulaţia şi montarea armaturilor pe cofrajul planşeelor inainte ca acestea sa fi
fost bine consolidate şi verificate în prealabil.
La montarea armaturilor de otel la inaltime, lucratorii vor purta, in mod obligatoriu,
centuri de siguranţa, ancorate corespunzător de elementele de rezistenta.
67
MASURI PENTRU EVITAREA SI PREVENIREA ACCIDENTELOR

GENERATE DE ELECTROCUTAREA PRIN ATINGERE DIRECTA
SAU INDIRECTA
Echipamentele electrice utilizate la locurile de munca vor fi astfel realizate, incat sa nu

constituie un pericol de incendiu sau explozie, iar utilizatorii trebuie sa fie protejaţi împotriva
riscurilor de electrocutare prin atingere directa sau indirecta.
Pentru evitarea si prevenirea accidentelor generate de electrocutarea prin atingere directa sau
indirecta se vor respecta prevederile HG 1146 / 2006 privind cerinţele minime de securitate si
sănătate pentru utilizarea echipamentelor de munca, astfel:
Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directa trebuie sa fie realizate
următoarele :
Masuri tehnice:
- acoperiri cu materiale electroizolante ale pârtilor active (izolarea de protecţie) ale instalaţiilor si
echipamentelor electrice;
- îngrădiri;
- utilizarea de dispozitive speciale pentru legări la pamant si in scurtcircuit;
- protecţia prin amplasare in locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de securitate;
- scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentului electric care se repara si verificarea lipsei
de tensiune;
- închideri in carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare;
- folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante;
- egalizarea potenţialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru.
Masuri organizatorice :
- executarea intervenţiilor electrice trebuie sa se facă numai de către lucratori calificaţi in meseria de
electricieni si autorizaţi intern d.p.d.v. al securităţii muncii;
- executarea intervenţiilor in baza uneia din formele de lucru (autorizaţii de lucru scrise - AL,
instrucţiuni tehnice interne de proteqie a muncii - ITI - PM, atribuţii de serviciu - AS, dispoziţii
verbale -DV, procese verbale -PV, obligaţii de serviciu - as, propria răspundere - PR); delimitarea
68
materiala a locului de munca (îngrădire);
eşalonarea operaţiilor de intervenţie la instalaţiile electrice;
- elaborarea unor instrucţiuni de lucru;

- organizarea si executarea verificărilor periodice ale masurilor tehnice de protecţie
împotriva atingerilor directe.
69
PENTRU PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ELECTROCUTĂRII PRIN ATINGERE

INDIRECTA TREBUIE SA FIE REALIZATE URMATOARELE:
Masuri tehnice :
legarea lapamant;
legarea la nul de protecţie;
izolarea amplasamentului;
separarea de protecţie;
deconectarea automata in cazul apariţiei unei tensiuni de defect periculoase;
folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante (ex. : scule cu mânere electroizolante,
covoare si platforme electroizolante, manusi si incaltaminte electroizolante, detectoare
mobile de tensiune, etc);
Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirecta trebuie aplicata o măsura de protecţie
principala, care sa asigure protecţia in orice condiţii si o măsura de protecţie suplimentara, care sa
asigure protecţia in cazul deteriorării protecţiei principale. Cele doua masuri de protecţie trebuie
alese astfel incat sa nu se anuleze una pe cealaltă.
Instalaţiile de distribuţie a energiei electrice existente trebuie sa fie identificate, verificate si

semnalizate.
Tablourile electrice din incinta şantierului trebuie sa fie semnalizate corespunzător si sa

fie asigurate prin incuietori impotriva intervenţiei persoanelor neautorizate.
UTILIZAREA MIJLOACELOR DE PRODUCŢIE DE CATRE LUCRATORI
Se interzice cu desăvârşire consumul de alcool sau prezenta la program sub influenta

băuturilor alcoolice.
Organizarea si desfăşurarea activităţii de instruire in domeniul sănătăţii si securităţii
muncii se vor realiza conform Legii 319/2006.
Fiecare utilaj folosit pe şantier va fi insotit de instrucţiuni de utilizare si intretinere si
norme specifice de securitate si sănătate ;
Se interzice folosirea utilajelor de către persoane care nu sunt special instruite si nu au

70
calificarea necesara;
Se interzice folosirea utilajelor care aparţin altei societăţi;
Locurile periculoase (găuri in plafoane, lucrări de sudura, raza de acţiune a utilajelor de
ridicat, etc) vor fi ingradite si semnalizate corespunzător ;
Materialele, echipamentele si in general orice element care la o deplasare oarecare pot
afecta securitatea si sănătatea lucratorilor trebuie fixate pe mijlocul de transport intr-un mod
adecvat si sigur ;
La terminarea programului, utilajele vor fi oprite astfel incat sa nu impiedice

circulaţia si vor fi asigurate impotriva folosirii neautorizate de alte persoane (incuiate,
decuplate de la tensiune, etc)
SECŢIUNEA E. AMENAJAREA ŞI ORGANIZAREA ŞANTIERULUI, INCLUSIV A

OBIECTIVELOR EDILITAR-SANITARE, MATERIALE ŞI ECHIPAMENTE
TEHNICE PREVĂZUTE DE CĂTRE ANTREPRENORI ŞI SUBANTREPRENORI
PENTRU REALIZAREA LUCRĂRILOR PROPRII
DELIMITARE ŞI ACCES ŞANTIER
Şantierul se va ingradi cu împrejmuiri continue, conform proiectului de organizare

de şantier. Accesul in şantier se realizează prin doua porţi: poarta acces auto si poarta de
acces pietoni.
In dreptul porţii de ieşire auto se afla amplasata o rampa de spălare auto, pentru curăţarea
autovehiculelor care ies din şantier.
Langa poarta de acces, este amplasat postul de control si verificare acces in şantier, precum si
panoul de identificare al investiţiei.
DOTAREA CU MIJLOACE DE STINS INCENDII ÎN INCINTA ŞANTIERULUI

In incinta şantierului se vor organiza un pichet dotat cu mijloace de stins
incendii. Pichetul va avea în componenta :
71
- 2 EXTINCTOARE TIP P6 ;
- 2 RĂNGI;
- 2 CĂNGI;
- 2 TOPOARE PSI;
- 2 GALEŢI TIP PSI;
DOTAREA CU TRUSE SANITARE ÎN INCINTA ŞANTIERULUI
In incinta şantierului va exista în mod permanent 1 trusă sanitară de prin ajutor si permanent o
persoană care au instructaj specific de salvator.
ALIMENTARE CU UTILITATI: ENERGIE ELECTRICA, APA, CANALIZAREA

ŞANTIERULUI
Post trafo pentru organizare de şantier.

Tablouri electrice de organizare de şantier, prevăzute cu circuite separate pentru iluminat,
alimentare la 220 V si alimentare la 380 V.
Toate tablourile electrice şi postul trafo se vor lega cu platbanda metalica din otel zincat la
centura de împamantare.
Racord de apă
Racord canalizare
CIRCULAŢIA ÎN INTERIORUL ŞANTIERULUI
Întreg personalul care desfăşoară activităţi pe şantier, precum şi vizitatorii au următoarele

obligaţii:
1. In incinta şantierului sa poarte permanent echipamentul individual deprotectie;
2. Vizitatorii sa nu circule neînsotiti;
72
SECŢIUNEA F. MĂSURI DE COORDONARE STABILITE DE CĂTRE

COORDONATORUL DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATATE ŞI OBLIGAŢIILE
CARE DECURG DIN ACESTEA
Masurile de coordonare stabilite de către coordonatorii de securitate şi sănătate, precum şi

obligaţiile care decurg din acestea vor viza următoarele aspecte :
a) caile sau zonele de deplasare sau de circulaţie orizontale sau verticale
b) condiţiile de manipulare a diverselor materiale cu instalaţii de ridicat
c) condiţiile de manipulare manuala a diverselor materiale
d) delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare a diverselor materiale, in mod deosebit daca se
depozitează materiale sau substanţe periculoase
e) condiţiile de depozitare, eliminare sau evacuare a deşeurilor şi a dărâmăturilor
f) condiţiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate
g) utilizarea mijloacelor deprotecţie colectiva şi a instalaţiei electrice
generale
h) masurile care privesc interacţiunile de pe şantier
i)executarea lucrărilor pe timp de noapte
j) organizarea circulaţiei autovehiculelor si utilajelor la intrarea, in perimetrul si la ieşirea din şantier.
CONDIŢII PENTRU UTILIZAREA CAILOR DE CIRCULATIE
- menţinute permanent libere si curate, astfel incat sa permită evacuarea rapida a lucratorilor;
- marcate vizibil, pentru a fi uşor de recunoscut;
- sa aibă legaturi cat mai directe spre caile de evacuare;
MANIPULAREA MANUALA A DIVERSELOR MATERIALE
Manipularea manuala a diverselor materiale trebuie limitata pe cat posibil.

In cazurile în care acest lucru nu este posibil, aceasta se va face astfel încât sa nu afecteze
sănătatea lucratorului, datorita greutăţii materialului respectiv.
In acest scop se vor lua masuri de lucru în echipa, sub supravegherea unei persoane, astfel
73
încât la transportul manual al unui material, sa participe cel puţin doua persoane, apropiate ca
înălţime, greutate şi forţa.
In cazul în care transportul se face prin zone în care îşi desfăşoară activitatea alţi lucratori, de
la alte societăţi, aceştia vor fi avertizaţi, după caz, sa întrerupă temporar activitatea.
Toate zonele unde urmează a se depozita materiale necesare execuţiei, indiferent de natura lor,
vor fi amenajate şi semnalizate corespunzător, astfel încât sa se evite răsturnarea, rostogolirea,
aprinderea sau explozia acestora. Pentru materialele inflamabile se vor lua masuri speciale, prin
care:
- sa se evite amplasarea acestora langa materiale combustibile;
- sa se asigure semnalizarea de securitate corespunzatoare
- sa se asigure curăţarea zonei de scăpările accidentale de substanţe inflamabile;
- sa se interzică prezenta surselor de scântei sau foc in apropierea lor.
CONDIŢIILE DE DEPOZITARE, ELIMINARE SAU EVACUARE A

DEŞEURILOR ŞI A DĂRÂMĂTURILOR
Prin grija fiecărui antrepenor şi subantrepenor, se vor lua masurile necesare astfel încât in
zona de lucru unde se desfăşoară activităţi de execuţie, deşeurile sa fie colectate, transportate la
punctele de colectare stabilite in şantier şi preluate de firme specializate de salubritate, conform
prevederilor contractuale.
Colectarea deşeurilor in zona de lucru trebuie sa se facă la intervale regulate, astfel incat la
sfârşitul programului de lucru frontul de lucru sa rămana curat.
Se interzice aruncarea de la inaltime a deşeurilor. Evacuarea se va face fie prin tobogan, fie
prin purtare manuala.
Transportul la punctul de colectare din cadrul şantierului se va face de preferat mecanizat. In
cazul in care acest lucru nu este posibil, transportul se va face cu roaba.
Depozitarea deşeurilor se va face astfel încât sa se evite răsturnarea sau rostogolirera
stivei. Deşeurile combustibile nu se vor depozita lângă materialele inflamabile.
74
CONDITIILE DE RIDICARE A MATERIALELOR PERICULOASE UTILIZATE
Construcţia nu va îngloba materiale periculoase. Ca urmare, nu vor exista deşeuri

periculoase care sa necesite condiţii speciale de ridicare de pe şantier.
MASURILE CARE PRIVESC INTERACTIUNILE DE PE ŞANTIER
Interacţiunile care apar pe şantier în mod frecvent sunt legate de modul de utilizare a:
- cailor de circulaţie;
- locurilor de depozitare materiale si deşeuri;
- locurilor destinate pentru activităţi administrative;
- modul in care se realizează :
- transportul materialelor către locul de punere în opera;
- transportul deşeurilor către locul de depozitare din incinta şantierului;
- activităţile care se desfăşoară în aceeaşi zona de lucru.
Regula general valabila pentru aceste tipuri de interacţiuni este aceea ca toate activităţile trebuie
realizate astfel încât sa nu se pună în pericol lucratorii care îşi desfăşoară activitatea pe şantier, prin
acţiuni sau inacţiuni ale conducătorilor de munca.
În acest sens, toate persoanele care au calitatea de conducător al locului de munca pe şantier au
obligaţia de a coordona activităţile cu ceilalţi conducători ai locurilor de munca, cînd desfăşoară
activităţi în zone comune, care pot avea caracter temporar sau continuu pe parcursul unei zile de
lucru.
In materie de coordonare, pe şantierul: Construire Stații de transfer de Agnita și
Avrig și Centre de Colectare a deșeurilor cu Aport Voluntar la Avrig, Agnita,

Sibiu, Mediaș și Cisnădie ”, obligaţia de a lua măsura, de a realiza informarea etc. revine
persoanei cu atribuţii în conducerea şi/ sau coordonarea procesului de munca, daca prin activităţile
pe care le desfăşoară sau urmează a le desfăşura induce riscuri suplimentare şi pentru alţi lucratori
decât cei proprii.
De la aceasta obligaţie se face excepţie numai într- un singur caz si anume atunci când un
antrepenor / subantrepenor începe lucrări într-un front de lucru liber de sarcini, în mod continuu şi în
75
care nu-şi desfăşoară activitatea alt antrepenor / subantrepenor.

In orice situaţie care presupune riscuri deosebite, conducătorul locului de munca are obligaţia
de a-şi informa imediat angajatorul asupra situaţiei create, iar acesta trebuie sa informeze imediat
managerul de proiect, pentru a se lua cele mai bune masuri de prevenire. Pentru astfel de situaţii
manangerul trebuie sa consulte imediat coordonatorul în materie de securitate şi sănătate desemnat
pe durata execuţiei lucrărilor.
Orice deficienta sesizata de coordonatorul în materie de securitate şi sănătate desemnat pe
durata execuţiei lucrărilor, adusa la cunoştinţa managerului de proiect şi transmisa anagajatorului
trebuie remediata imediat sau în termenul stabilit, sub sancţiunea răspunderii in cazul producerii
unui accident de munca sau avarii tehnice.
In cazuri justificate, coordonatorul in materie de securitate şi sănătate desemnat pe durata
execuţiei lucrărilor se poate adresa in mod direct oricărui conducător de loc de munca care îşi
desfăşoară activitatea pe şantier, cu obligaţia de a informa ulterior, in cel mai scurt timp, managerul
de proiect asupra măsurii dispuse.
EXECUTAREA LUCRĂRILOR PE TIMP DE NOAPTE

Executarea unor lucrări, ca armări, cofraje, turnări de betoane si confecţii metalice etc, pe
timp de noapte, se poate face cu luarea unor masuri de:
- iluminat corespunzător, care sa asigure o vizibilitate perfecta pe întreaga suprafaţa a zonei de lucru;
- dotare a personalului ce lucrează cu mijloacele de ridicat cu echipament de protecţie reflectorizant;
- acţionare a dispozitivului de semnalizare acustica la orice mişcare a mijlocului de ridicat;
- dotare cu lumini a mijlocului de ridicat
76
SECŢIUNEA G. OBLIGAŢII CARE DECURG DIN INTERFERENŢA

ACTIVITĂŢILOR CARE SE DESFĂŞOARĂ ÎN PERIMETRUL ŞANTIERULUI
ŞI ÎN VECINĂTATEA ACESTUIA
Antreprenorul care executa cu unul sau mai mulţi subantreprenori, in totalitate sau o parte
din lucrările care trebuie sa respecte prevederile planului de securitate si sănătate al şantierului:
Construire Stații de transfer de Agnita și Avrig și Centre de Colectare a
deșeurilor cu Aport Voluntar la Avrig, Agnita, Sibiu, Mediaș și Cisnădie ”,
trebuie sa le transmită acestora un exemplar al planului propriu si, daca este cazul, un document care
cuprinde masurile generale de securitate si sănătate pentru lucrările şantierului ce intra in
responsabilitatea sa.
La elaborarea planului propriu de securitate si sănătate, subantreprenorul trebuie sa tina
seama de informaţiile furnizate de către antreprenor si de prevederile planului de securitate si
sănătate al şantierului.
Subantreprenorul trebuie sa elaboreze planul propriu de securitate si sănătate in cel mult 30
de zile de la data contractării lucrării cu antreprenorul. Acest plan propriu de securitate si sănătate
trebuie sa fie armonizat cu planul de securitate si sănătate al şantierului şantierului.
Activităţile executanţilor se vor desfăşura exclusiv in spaţiul imprejmuit care aparţine
şantierului. Este interzisa pătrunderea lucratorilor in spatii, terenuri sau alte utilităţi din afara
perimetrului imprejmuit al şantierului .
Se interzice aruncarea deşeurilor menajere, a resturilor de materiale de construcţii sau
demolări in afara perimetrului.
Fiecare subantreprenor este pe deplin responsabil cu menţinerea curata zilnica a şantierului
după terminarea lucrărilor precum şi cu respectarea ordinii şi indepartarea oricăror materiale sau
substanţe din zonele şantierelor după terminarea proiectului.
In situaţia executării de faze succesive pe acelaşi amplasament acesta se va preda de la primul
executant la următorul cu proces verbal, mentionandu-se in mod deosebit locurile periculoase
(goluri, gropi, substanţe periculoase.etc) si masurile luate pentru eliminarea riscurilor. In situaţia
cand cei doi executanţi nu pot sa se întâlnească direct, predarea şi primirea amplasamentului se va
face prin intermediul coordonatorului in domeniul sănătăţii si securităţii in munca.
Înainte de inceperea lucrului la un loc nou de munca si in fiecare dimineaţa conducătorul
77
locului de munca se va asigura ca activităţile desfăşurate nu prezintă pericol pentru lucratori proprii
sau pentru lucratori altei societăţi si numai după aceea va incepe lucrul.
Intrarea personalului subantreprenorului şi a furnizorilor pe şantierele sau in zonele de lucru -
nu este in general permisa persoanelor care nu poarta echipamentul de protecţie a sănătăţii şi
securităţii personale, după cum este specificat de către legislaţia romana.
Utilizarea de energie electrica sau de aer comprimat in zona şantierului va fi efectuata numai
după aprobarea cererii trimisa de subantreprenor către managerul de proiect
RESPONSABILITATILE CONTRACTUALE ALE

SUBANTREPRENORILOR CĂTRE
Asocierea TOTAL NSA AG CONSTRUCT S..R.L.- NORD CONSTRUCT S.R.L.-
TOTAL NSA S.R.L.- PRO HART GROUP S.R.L.- ING PROIECT MANAGEMENT S.R.L
In virtutea prezentului contract, subantreprenorul este exclusiv responsabil pentru luarea masurilor
necesare de protecţie atât pentru personalul sau cat şi cel al antreprenorului şi a oricăror terţi contra
oricărui accident din zona de lucru din cadrul şantierului
Subantreprenorul este de asemenea obligat sa asigure toate maşinile şi instalaţiile pe care le
utilizează, sa aibă toate documentele legale necesare, toate permisele necesare precum şi sa emită
toate datele fiscale specificate de prevederile legii în ceea ce priveşte transportul materialelor, a
maşinilor şi a uneltelor sale, precum şi pentru evacuarea deşeurilor rezultate din activitatea proprie.
In ceea ce priveşte accidentele de munca sau alte accidente ce pot surveni la persoanele
angajate de către subantreprenor sau de către oricare terţ pentru toata durata execuţiei proiectului,
subantreprenorul va fi responsabil exclusiv pentru restituirea oricăror pierderi directe sau indirecte
precum şi fata de satisfacerea prompta şi absoluta a cererilor antrepenorului.
Subantrepenorul este exclusiv responsabil pentru orice pierdere sau daună suferite de obiecte
sau persoane sau pentru fiecare accident mortal sau nu ce poate surveni unui membru din personalul
antreprenorului şi unui terţ, cu condiţia ca oricare din cazurile menţionate mai sus este datorat
oricărei acţiuni sau omisiuni a personalului sau a echipamentului ce aparţine subantreprenorului in
timpul execuţiei lucrărilor sau datorita deficientelor pana la acceptarea finala a acestuia.
Subantreprenorul va lua de fiecare data toate masurile şi indicaţiile necesare evitării oricăror
accidente precum şi orice masuri prevăzute de către antreprenor, de contractul antreprenorului cu
beneficiarul proiectului şi de fiecare autoritate competenta.
In cazul in care o responsabilitate de orice natura se întâmpla sa-i fie atribuita antreprenorului
78
din cauza motivelor de mai sus, subantreprenorul este răspunzător fata de antreprenor şi este obligat
sa restituie in totalitate orice pierdere ce poate surveni şi sa plătească acestuia din urma suma exacta
pe care trebuie sa o plătească unor terţi ca şi consecinţa al cauzei menţionate.
In cazul in care o persoana sau mai multe persoane ce aparţin de personalul antreprenorului nu
respecta masurile de securitate, antreprenorul îşi rezerva dreptul sa ceara demiterea acestei persoane
şi înlocuirea lor.
Subantreprenorul şi personalul de care va dispune pentru construcţia proiectului vor respecta
in cadrul limitelor şantierului cerinţele legislaţiei româneşti şi europene aflate în vigoare în ceea ce
priveşte sănătatea şi securitatea precum şi indicaţiile persoanelor răspunzătoare cu proiectul numite
de către antreprenor.
Antreprenorul îşi rezerva dreptul de a cere îndepărtarea din zonele de lucru a oricăror
persoane ce aparţin de subantreprenor care, în urma judecaţii sale, nu respecta dispoziţiile sale,
legislaţia în vigoare precum şi reglementările furnizate.
Subantreprenorul îşi va coordona lucrările in aşa fel încât sa nu pună in pericol sănătatea şi
securitatea angajaţilor precum şi pentru a nu deranja sau împiedica ceilalţi subantreprenori sau
lucrările antreprenorului.
In cazul în care va trebui sa revoce sau sa modifice masuri de securitate în orice loc din şantier
el trebuie mai întâi sa-i comunice inginerului cu securitatea sau coordonatorului cu securitatea sau
inginerului cu supravegherea a antreprenorului, timp în care reimpunerea masurilor de siguranţa şi
revenirea acestora la starea precedenta este dusa la îndeplinire imediat fara o notificare prealabila
către persoanele menţionate mai înainte.
Subantreprenorul va fi exclusiv responsabil pentru respectarea dispoziţiilor in ceea ce
priveşte zilele şi orele de lucru ale personalului angajat pe timpul execuţiei lucrărilor.
In special, subantreprenorul se va conforma reglementarilor în vigoare ale politiei in ceea ce

priveşte traficul vehiculelor în timpul orele de linişte, lucrările în timpul duminicilor şi a zilelor in
care banca e inchisa, precum şi codul rutier.
Subantreprenorul se va asigura ca personalul in totalitatea sa a primit instruirea potrivita şi

este supravegheat cum se cere (declaraţie semnata de către toţi angajaţii) astfel încât sa existe un
comportament colectiv de securitate în cadrul zonelor de lucru.
79
Subantreprenorul se va asigura ca personalul, utilajele şi vehiculele vor circula pe drumurile

de acces şi în zonele de lucru specificate de către antreprenor, evitandu-se toate traseele ce nu sunt
necesare şi sunt inoportune.
Subantreprenorul va furniza tuturor lucratorilor sai echipament individual de protecţie şi se va

asigura ca toţi lucratorii sai vor purta echipamentul în timpul programului de lucru.
Se convine explicit ca, în cazul în care subantreprenorul nu-i asigura personalului sau
echipamentul individual de protecţie sau nu ia masurile de protecţie corespunzătoare, antreprenorul
în măsura în care sesizeza la timp aceste aspecte, poate asigura angajaţilor subantreprenorului
echipamentul individual de protectie sau de a lua masurile de protecţie necesare, imputând sumele cu
aceste cheltuieli subantreprenorului, fara ca acesta sa aibă dreptul de a contesta sumele reţinute,
având în vedere caracterul urgent al asigurării acestor masuri de protecţie a lucratorilor. Aceasta
măsura are caracter complementar şi nu poate atrage în nici un fel răspunderea antrepenorului in
cazul producerii unui accident de munca.
Se precizează şi se stipulează în mod explicit faptul ca non exercitarea dreptului menţionat

mai sus de către antreprenor nu constitue în nici un caz acceptul tacit al faptului că subantreprenorul
le asigură angajaţilor săi echipamentul individual de protecţie sau că în general ia toate măsurile de
protecţie necesare pentru care primul este responsabil exclusiv.
80
SECŢIUNEA H. MĂSURI GENERALE PENTRU ASIGURAREA MENŢINERII

ŞANTIERULUI Construire Stații de transfer de Agnita și Avrig și Centre de Colectare a
deșeurilor cu Aport Voluntar la Avrig, Agnita, Sibiu, Mediaș și Cisnădie ”, ÎN STARE DE
CURĂŢENIE CORESPUNZĂTOARE
Masurile generale pentru asigurarea menţinerii şantierului in ordine şi într-o stare de

curăţenie satisfăcătoare se vor lua prin grija fiecărui antrepenor sau subantrepenor care desfăşoară
activităţi de execuţie, din care rezulta diverse deşeuri.
Masurile care se vor lua vizează inclusiv mijloacele de transport care intra şi ies din şantier.
Obligaţiile care deriva din masurile care trebuie luate pentru asigurarea menţinerii şantierului
în stare de ordine şi curăţenie corespunzătoare vor fi aduse la îndeplinire de către personal
nominalizat din partea antreprenorilor / subantrepenorilor care desfăşoară activităţi pe şantier.
Locurile de munca se vor menţine in ordine si intr-o stare de curăţenie corespunzătoare. La
terminarea programului de lucru locul de munca se va lasă curat iar deseurile vor fi transportate şi
evacuate la locurile de colectare prevăzute in incinta şantierului.
Stocarea, eliminarea sau evacuarea deşeurilor rezultate in timpul lucrului se va face numai in
locurile special destinte pentru aceasta.
Este interzisa depozitarea chiar si temporara a materialelor sau deşeurilor pe caile de acces
sau de evacuare in caz de incendiu.
Pentru eliminarea deşeurilor si a resturilor de materiale de construcţii, antreprenorul va
încheia contracte cu firmele de salubritate autorizate sau va contacta o firma specializata pentru
transportarea molozului rezultat din demolare la groapa de gunoi.
Nici un mijloc de transport care a intrat în şantier nu va pleca pe drumurile publice inainte de
a fi spălat la rampa. In acest sens se vor desemna unul / doi lucratori pe schimb care sa se ocupe de
aceasta problema.
Locurile din apropierea surselor de apă sau a locurilor pentru servitul mesei vor fi menţinute
în permanenţă în stare de curăţenie perfectă, prin grija antreprenorului şi a utilizatorilor acestora.
Grupurile sanitare se vor aloca şi se vor întreţine prin grija fiecărui antreprenor /
subantreprenor.
81
SECŢIUNEA I. INDICAŢII PRACTICE PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR ŞI

EVACUAREA PERSOANELOR ŞI MASURILE DE ORGANIZARE LUATE ÎN ACEST
SENS. INDICATII PRACTICE PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Fiecare angajator, pe cont propriu, isi ia masuri necesare privind asigurarea medicala a
angajaţilor. Vor fi folosiţi pe şantier numai lucratori apţi din punct de vedere medical si numai la
lucrările pentru care au primit aviz medical. Este interzisa cu desavârsire utilizarea lucratorilor la
activităţi fara aviz medical din partea medicului de medicina muncii.
Fiecare angajator va asigura pe şantier cel puţin o trusa medicala de prim ajutor care va fi
menţinută cu necesarul complet, intr-un loc unde sa poată fi folosita în orice moment.
Fiecare angajator isi va instrui din rândul angajaţilor de pe şantier o persoana în vederea
acordării primului ajutor în caz de accidentare. Aceasta va fi din rândul persoanelor care au beneficiat
de un instructaj specific.
Prin grija angajatorilor se vor asigura condiţii igienice de lucru, materialele pentru igiena
personala (săpun, crema pentru îngrijirea mâinilor).
Pe timp călduros, cu temperaturi extreme, se vor lua masuri pentru protecţia lucratorilor prin
reducerea programului de lucru si acordarea apei minerale, conform normelor in vigoare (O.U.G nr.
99/2000).
MODUL DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR
Primul ajutor în caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs accidentul,
de către orice persoana care este pregătita pentru aceasta (salvator).
Asistenta medicala de urgenta ocupa un loc special în îngrijirea medicala, trebuind sa rezolve,
prompt si competent, cazurile care pun in pericol imediat viata bolnavului: accidente de munca, de
circulaţie, hemoragii, afecţiuni acute cu dezechilibru respirator sau circulator.
Pentru rezolvarea acestor cazuri, asistenta medicala de urgenta se acorda in 3 etape diferite:
- la locul accidentului sau imbolnavirii;
- in timpul transportului;
- in unităţile sanitare;
Pentru personalul medico-sanitar, acordarea primului ajutor la locul producerii unui accident sau
82
a unei îmbolnăviri acute constituie o obligaţie profesionala. Toate unităţile sanitare sunt obligate sa
acorde in permanenta asistenta medicala de urgenta. În cazul în care urgenta depăşeşte competenta si
posibilităţile locale ale unităţii sanitare, bolnavul va fi transportat la alta unitate de specialitate,
competenta în rezolvarea urgentei respective.
In conformitate cu legislaţia actuala de protecţia muncii, obligaţia de a asigura securitatea si
sănătatea angajaţilor, in toate aspectele referitoare la munca, revine conducătorului unităţii.
Obligaţiile salariaţilor in domeniul sănătăţii si securităţii in munca nu vor afecta principiul
responsabilităţii conducătorului unităţii. In contextul responsabilităţii sale, conducătorul unităţii va
lua masurile tehnice si organizatorice necesare pentru asigurarea securităţii si sănătăţii angajaţilor,
implicit pentru organizarea si dotarea punctelor deprim ajutor in cadrul unităţii.
In scopul asigurării primului ajutor la locul de munca, serviciile medicale si de protecţia muncii
trebuie:
- sa cunoască competentele umane si toate mijloacele tehnice disponibile pentru a acţiona eficace in
cazul producerii unui accident de munca si pentru a limita consecinţele sale;
- sa informeze si sa sensibilizeze salariaţii in ceea ce priveşte noţiunile de risc si de pericol;
- sa formeze salvatori care sa intervină rapid si eficace in acţiunile de urgenta la locul de
munca, pana la sosirea echipelor de specialitate.
În funcţie de pregătirea lor, salvatorii pot fi încadraţi in 3 categorii:

1. medicii de orice specialitate: ei vor interveni cu prioritate la locul unui accident;
cadrele medii sanitare si studenţii medicinisti din ultimii ani de facultate;
2. toţi cetăţenii care au fost instruiţi pentru a acorda primul ajutor:
3. lucratori din compartimentele de protecţia muncii, din Crucea Roşie, din detaşamentele de
intervenţie in caz de dezastre, alţi lucratori.
Cu excepţia cazurilor de mare urgenta si / sau petrecute in locuri izolate, primul ajutor ar
trebui sa fie acordat de către salvatorii din prima si a doua categorie.
Cel care acorda primul ajutor (salvatorul) nu înlocuieşte medicul, dar, prin masurile pe care le
aplica, el trebuie sa reuşească sa evite:
- inrautatirea stării ccidentatului;
- apariţia altor complicaţii;
- producerea morţii victimei.
Salvatorul de la locul de munca este important si de neinlocuit, deoarece el se găseşte la locul si
83
in momentul producerii accidentului si este colegul de munca al victimei.
Organizarea primului ajutor
La organizarea si acordarea primului ajutor pot

participa: din interiorul unităţii:
- martorul accidentului sau prima persoana anunţata;
- salvatorul;
- medicul societăţii;
- asistente medicale; -
membrii ai serviciul de protecţia muncii (intern sau extern)
- pompierii unităţii (unde este cazul);
- conducerea unităţii;
- membrii ai comitetului de securitate si sănătate in munca;
din afara unităţii:
- pompierii;
- servicii de ambulante;
- medic;
- spitale;
- poliţie;
Salariaţii societăţii trebuie sa intervină pentru salvarea accidentatului cu cea mai mare
rapiditate, impartindu-si atribuţiile. De la inceput, salvatorii, vor trebui sa execute relativ in
acelaşi timp :
a) prima examinare rapida a victimei;
b) crearea barajului de securitate in jurul accidentatului;
c) anunţarea accidentului (alerta).
Mijloace disponibile: oprire de urgenta, întreruperea curentului electric, selecţionare,
indepartare; telefon; apel verbal; radio, semnal de alarma; dispensar, cabinet medical; ambulanta,
elicopter; vehiculele unităţii; materiale speciale: trusa de prim ajutor, targa; mijloace de identificare a
84
salvatorilor; spitale, clinici, cabinete medicale;
a) Prima examinare rapida a victimei se va face la locul accidentului, fara a incerca sa o deplasaţi.
Datorita condiţiilor in care ea se executa, examinarea va fi sumara si va incerca sa stabilească
numai daca accidentatul mai respira si daca inima ii mai bate. In acest moment al intervenţiei nu
avem dreptul sa decretam decesul victimei.
Executarea rapida si perseverenta a manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie pot
scoate accidentatul din starea de moarte aparenta.
Activitatea inimii o veţi cerceta palpând pulsul arterial la nivelul arterelor carotide (pe părţile
laterale ale gatului), dar cel mai bine bătăile inimii, ca si respiraţia pot fi ascultate direct cu urechea
pe torace.
Examinarea pupilelor accidentatului ne oferă, de asemenea, informaţii preţioase: daca stopul
cardiac este recent instalat, pupilele sunt foarte micşorate; daca a trecut un timp mai indelungat,
pupilele se dilata mult, semn de mare pericol pentru bolnav.
Mai exista posibilitatea ca o pupila sa fie dilatata iar cealaltă sa fie strânsa (inegalitate
pupilara). Este un semn de suferinţa grava a creierului, deci de traumatism cranian sever.
In cazul in care constatam instalarea stopului cardiac si respirator, daca victima poate fi
degajata cu uşurinţa de la locul accidentului, o veţi aşeza la sol pe un plan tare si veţi incepe imediat
executa rea simultana a procedeelor de respiraţie artificiala si masaj cardiac; daca victima este
incarcerata, manevrele de degajare necesitând operaţiuni dificile, se va incepe cu operaţiunea de
respiraţie artificiala gura la gura in poziţia in care se afla accidentatul. Pentru aceasta va trebui sa
depunem toate eforturile, pentru a degaja cu maximum de viteza capul si eventual toracele victimei.
Cu oarecare şansa, chiar si numai manevrele de respiraţie artificiala gura la gura pot provoca
indirect si reluarea activităţii inimii.
b) Crearea barajului de securitate in jurul accidentatului este indispensabila pentru
indepartarea atmosferei de panica care are cele mai nefaste efecte asupra psihicului victimei. In
plus, indepartarea curioşilor scutesc salvatorii de intervenţii si păreri inoportune, care pot altera
cursivitatea acţiunii de salvare.
c) Anunţarea accidentului la politie si la staţia de salvare.
Scoaterea victimei de la locul dezastrului, problema aparent minora, este momentul
85
responsabil de nenumărate decese. Tragerea corpului din poziţia in care a fost găsit, de sub
dărâmături sau din cabina avariata a unui vehicul accidentat, ca si apucarea necontrolata a corpului
victimei, pot agrava leziunile produse de accident.
Primul ajutor la locul accidentului se reduce, de fapt, la executarea unui grup restrâns de
acte medicale, care trebuie executate din primele minute ale accidentării:
- masajul cardiac extern si respiraţia artificiala (in cazul instalării stopului cardiac si respirator);
- oprirea hemoragiilor externe (daca exista);
- toaleta sumara si pansarea rănilor;
- imobilizarea provizorie a fracturilor.
Unele din aceste manevre trebuie sa fie executate cu cea mai mare urgenta, chiar la locul
accidentului (inainte de a degaja victima de sub darmaturi), altele vor fi executate după ce
accidentatul a fost scos de la locul accidentului, fiind aşezat pe sol intr-un loc mai retras, in condiţii
mai confortabile.
Manevrarea si transportul accidentatului trebuie sa respecte o serie de reguli.
De exemplu, una din erorile deosebit de grave, responsabila a nenumărate decese care insa pot
fi evitate, este neasteptarea ambulantei sau a unei targi. Bineînţeles ca veţi recurge si la mijloacele de
transport civile, atunci când accidentul s-a produs in locuri izolate, la mare distanta de staţiile de
salvare.
Aplicarea garoului ne conferă liniştea pentru executarea corecta a toaletei si a pansarii rănii.
Aplicarea corecta a garoului cere respectarea câtorva amănunte; in primul rând, el trebuie aplicat
numai acolo unde vasul este la suprafaţa, trecând totodată peste un plan , de care poate fi comprimat
prin apăsare.
Aici garoul se aplica cu uşurinţa si, daca este strâns corect, opreşte sangerarea rănilor,
indiferent de nivelul la care se afla aceasta pe membre si daca vasul lezat este artera sau vena.
Intr-o situaţie de accident, salvatorul trebuie sa fie capabil sa efectueze intervenţia
corespunzător stării victimei. Salvatorul va verifica si supraveghea victima, daca rezultatul aşteptat
s-a produs si daca starea se menţine pana la preluarea victimei de către personalul specializat.
Salvatorul va acţiona după caz astfel:

- aşezarea in poziţia de siguranţa;
86
- supravegherea circulaţiei, stării de conştienta, a respiraţiei pana la sosirea ajutoarelor

medicale;
- degajarea cailor respiratorii;
- respiraţie gura la gura sau gura la nas;
- reanimare cardiorespiratorie ( masaj cardiac extern asociat cu respiraţie gura la gura sau
gura la nas).
In cazul sangerarilor abundente se aplica compresie manuala locala, pansament compresiv sau
compresie manuala la distanta in zona subclaviculara sau inghinala.
În cazul in care victima prezintă arsuri provocate de :
- foc sau căldura, se face spălare pentru a evita ca arsura sa progreseze si pentru racorire;
- substanţe chimice, se face spălate abundenta cu apa (nu se încearcă neutralizarea
acidului cu baza si invers).
In cazul in care victima vorbeşte si nu poate face anumite mişcări, oricare ar fi semnele, va
acţiona ca si cum victima ar avea o fractura, evitând sa o deplaseze si respectând toate eventualele
deformări la nivelul membrului superior, membrului inferior, coloanei vertebrale.
In cazul in care victima prezintă plăgi grave, se va aşeza victima intr-o poziţie adecvata
îngrijirii segmentului amputat, compresie pentru oprirea sangerarii. In cazul in care victima prezintă
fracturi, daca va temeţi ca accidentatul si-a rupt un membru in timpul unei cazaturi, nu-l mişcaţi si
chemaţi medicul.
Vorbiti-i accidentatului pentru a-l linişti, in timp ce aşteptaţi sosirea acestora.
Daca trebuie sa-l transportaţi personal la urgente sau la camera de garda a unui spital, trebuie
sa imobilizaţi membrul rupt: cu o eşarfa, daca este vorba de un braţ, sau legaţi cele doua picioare
împreuna, in cazul unui membru inferior. Ridicati-l pe accidentat cu grija.
Pana la sosirea echipei de specialitate, salvatorul va urmări semnele vitale ale victimei:
prezenta respiraţiei, a pulsului, starea de conştiinţa si va supraveghea in continuare efectele primului
ajutor acordat: restabilirea respiraţiei si circulaţiei, oprirea hemoragiilor, starea pansamentelor,
imobilizarea fracturilor, poziţia de siguranţa. De asemenea, va asigura intervenţiile necesare daca
survin modificări in starea victimei, va nota pe cat posibil datele importante privind accidentul,
evoluţia stării victimei, alte informaţii despre victima, comunicând la apariţia autosanitarei medicului
toate datele cu privire la accident si la starea accidentatului ajutând la transportul acestuia la
autosanitara.
87
INDICAŢII PRACTICE PRIVIND MASURILE DE EVACUAREA

PERSONALULUI
Evacuarea personalului din frontul de lucru sau din şantier reprezintă o măsura extrema care
trebuie luata in cazuri excepţionale, cum ar fi : incendii, cutremure, pericol de prabuşire a unei
macarale, pericol de explozie etc.
Întreruperea activităţilor se va face astfel incat sa nu se creeze un pericol suplimentar prin
aceasta. Pentru aceasta, daca acest lucru se impune, prin personal desemnat de către antrepenor, se va
asigura întreruperea alimentarii cu utilităţi a şantierului. Evacuarea se va desfaşura sub conducerea şi
supravegherea conducătorului formaţiei de lucru. La nivel de şantier, evacuarea se va desfăşura sub
conducerea şi supravegherea şefului de şantier.
Pentru ca evacuarea întregului personal sa se poată face corespunzător, este strict interzisa
blocarea chiar şi temporara a cailor de circulaţie şi acces din cadrul şantierului.
Cu titlu excepţional, in caz de pericol iminent şi deosebit pentru lucrători, se admite
evacuarea acestora şi pe alte cai decât cele stabilite, dar cu luarea de către conducătorul formaţiei de
lucru a masurilor de protecţie necesare pe timpul deplasării.
Evacuarea personalului se va face intr-un loc sigur din interiorul sau vecinătatea şantierului,
luând în considerare şi curenţii de aer, astfel încât zona de siguranţă să nu fie supusa acţiunii noxelor
rezultate din eveniment.
Deoarece situaţiile excepţionale care impun evacuarea personalului se datorează în principal
acţiunii focului, care odată iniţiat poate conduce la incendii, explozii şi este un puternic generator de
noxe rezultate din arderea materialelor de construcţie combustibile, toate părţile implicate in
realizarea - de la nivel de consultant, manager de proiect, antrepenor, subantrepenor pana la nivel de
conducător al locului de munca, fiecare lucrator are obligaţia de a respecta prevederile legale în
vigoare privind situaţiile de urgenta care deriva din aplicarea prevederilor legii nr. 307/ 2006 si
Ordinului nr. 163/ 2007 şi cu deosebire prevederile C 300 Normativ de prevenire a incendiilor pe
durata de executării lucrărilor de construcţii si instalaţiilor aferente.
88
OBLIGATIILE ŞI RĂSPUNDERILE
ANTREPENORILOR /SUBANTREPENORILOR
Sa stabilească impreuna cu managerul de proiect si proiectantul, masurile de prevenire si

stingere a incendiilor si de dotare cu mijloace de intervenţie, precum si modul de realizare a acestora.
Sa aducă la cunoştinţa unităţilor teritoriale de pompieri, cu 30 de zile inainte, despre
inceperea lucrărilor noi de construcţii si instalaţii precum si cu cel puţin 3 zile inainte despre darea in
exploatare a lucrărilor executate (in intregime, parţiala, provizorie sau definitiva).
Sa utilizeze la execuţia lucrărilor numai produsele si procedeele prevăzute in proiect,
certificate sau pentru care exista agremente tehnice.
OBLIGATIILE SI RĂSPUNDERIILE MAIŞTRILOR ŞI

CONDUCĂTORILOR LOCURILOR DE MUNCA
Maiştrii si ceilalţi conducători ai locurilor de munca au obligaţia sa organizeze desfăşurarea

activităţii in deplina siguranţa pe locurile de munca pe care le conduc, fiind răspunzători pentru
respectarea regulilor de prevenire si stingere a incendiilor având in acest scop următoarele obligaţii
principale:
a) sa menţină in stare operativa organizarea activităţii de prevenire si stingere a incendiilor pe

locurile de munca si sa asigure instruirea personalului de subordine;
b) sa controleze remedierea problemelor de prevenire si stingere a incendiilor survenite, luând
masuri de rezolvare completa si operativa a acestora in cazul unor nerealizarii;
c) sa asigure prezenta personalului stabilit sa acţioneze in caz de incendiu luând masuri de
înlocuire a celui lipsa si de instruirea a acestuia asupra sarcinilor ce ii revin;
d) sa verifice existenta si starea sistemelor, dispozitivelor si mijloacelor de protecţie împotriva
89
incendiilor, din dotarea locurilor de munca luând masuri pentru completarea, repararea sau
înlocuirea celor necorespunzatoare;
e) sa asigure supraveghrerea permanenta a respectării normelor de prevenire si stingere a
incediilor pe timpul executării unor lucrări cufoe deschis sau a altor operaţiuni periculoase; sa
interzică folosirea focului deschis, fumatul sau executa rea unor operaţiuni periculoase, in locuri cu
pericol de incendiu sau atunci când nu se respecta in totalitate prevederile normelor de prevenire si
stingere a incendiilor sau masurile stabilite in acest scop;
f) sa controleze la sfârşitul programului de lucru daca s-au luat toate masurile de prevenire si
stingere a incendiilor specifice locului de munca respectiv;
g) sa interzică folosirea in alte scopuri a mijloacelor de protecţie împotriva incendiilor;
h) sa asigure menţinerea permanenta in stare de utilizare a cailor de evacuare si de acces in
caz de incendiu;
i) sa asigure, potrivit organizării activitatii, anunţarea incendiilor, alarmarea
personalului si conducerea operaţiunilor de lucru si de stingere precum de evacuare a
personalului si a bunurilor.
OBLIGATIILE ŞI RĂSPUNDERILE ŞEFILOR FORMATIUNILOR DE LUCRU
Şeful de echipa precum si locţiitorul acestuia răspunde de respectarea masurilor de prevenire

si stingere a incendiilor, pe timpul lucrărilor ce le executa având in acest scop următoarele obligaţii
principale:
a) sa execute lucrările încredinţate in conformitate cu prevederile prezentelor norme si
ale documentaţiei de execuţie, in ceea ce priveşte masurile de prevenire si stingere a incendiilor,
modul de organizare si tehnologie de execuţie;
b) sa nu execute nici un fel de improvizaţii sau lucrări pentru care nu sunt
stabilite masurile de prevenire si stingere a incendiilor, ori aceste masuri sunt
insuficiente;
c) sa solicite completarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor ori de
cate ori constata ca acestea sunt insuficiente si pun in pericol securitatea lucrărilor ce
le executa;
d) când lucrează in incinta investitorului este obligatorie respectarea regulilor de prevenire si
90
stingere a incendiilor stabilite de acesta si va solicita instruirea personalului echipei, potrivit cu

cerinţele specifice locului de munca;
OBLIGATIILE ŞI RĂSPUNDERILE LUCRATORILOR
Personalul muncitor executa lucrările ce i se incredinteaza, având obligaţia sa

respecte prevederilor normelor de prevenire si stingere a incendiilor astfel :
a) sa cunoască modul de funcţionare si utilizare a instalaţiilor, aparatelor, dispozitivelor, si a

altor mijloace de protecţie împotriva incendiilor din dotarea locului de munca, indeplinind la termen
sarcinile ce le sunt stabilite;
b) sa anunţe imediat şefii ierarhici despre existenta unor împrejurări sa provoace incendii;
c) sa respecte masurile si regulile privind fumatul precum si a celor referitoare la executarea
unor lucrări sau folosirea unor mijloace care ar putea provoca incendii (materiale si substanţe
combustibile, foc deschis, modificări neautorizate a instalaţiilor, utilajelor si aparatelor tehnologice
ori electrice si de încălzire, folosirea sculelor necorespunzatoare in spatii cu pericol de incendii etc);
d) sa participe la întreţinerea in buna stare de utilizare a mijloacelor de prevenire si stingere a
incendiilor de pe locul de munca si sa nu le utilizeze in alte scopuri;
e) sa verifice locul de munca la începerea programului si la terminarea acestuia, in vederea
depistării si înlăturării unor eventuale pericole si riscuri de incendii;
f) sa anunţe de îndată şefii ierarhici si pompierii despre incendiile izbucnite si sa participe
potrivit organizării activităţii de prevenire si stingere a incendiilor pe locul de munca la stingerea
incendiilor, evacuarea personalului si a bunurilor precum si la maturarea consecinţelor provocate de
incendiu.
ASIGURAREA UTILITATILOR IN CADRUL ORGANIZĂRII DE ŞANTIER.

MARCAREA lOCURILOR DE MUNCA SI DEPOZITAREA MATERIALELOR
Toate locurile de munca in care exista pericol de incendiu sau explozie, precum si spatiile in
care se depozitează materiale sau substanţe combustibile, se marchează cu indicatoare de securitate,
avertizare si de siguranţa.
91
LUCRĂRI DE ORGANIZARE DE ŞANTIER
Prezentele masuri trebuie respectate la lucrările de organizare de şantier, in scopul indeplinirii

masuriilor specifice de prevenire si stingere a incendiilor si de folosire a dotărilor specifice.
Pentru stabilirea distantelor de siguranţa dintre construcţiile provizorii de organizare de
şantier si construcţiile de baza in curs de execuţie (care la sfârşitul lucrărilor vor avea gradul 1-2 de
rezista la foc), acestea din urma se vor asimila cu construcţiile de gradul 3.
La amplasarea obiectelor din organizarea de şantier se are in vedere comasarea sau alipirea
lor in cadrul unor compartimente de incendiu normate (fără a lua in considerare distantele
funcţionale dintre acestea) si dispunerea unor astfel de grupări (comasări, alipiri) la distante normale
fata de alte obiecte.
DRUMURI
Drumurile si platformele utilizate pentru transportul pe şantier pentru durata execuţiilor
lucrărilor de construcţii montaj, vor fi realizate, pe cat posibil, cu prioritate in soluţie definitiva,
(inclusiv lucrările de canalizare si evacuare a apelor pluviale).
Drumurile interioare vor fi prevăzute cu iluminat corespunzător pe timp de noapte.
ILUMINAT PE TIMP DE NOAPTE

In cadrul organizării de şantier trebuie sa fie asigurat corespunzător iluminatul pe timp de
noapte. Instalaţiile improvizate sunt interzise. Se va asigura funcţionarea corecta si permanenta a
iluminatului de siguranţa, evacuare, continuarea lucrului, circulaţiei, veghe si paza.
Corpurile de iluminat nu se suspenda de conductoarele care le alimentează, ele fixandu - se
de plafon cu cârlige sau de perete prin consola, in afara celor construite special.
Întreruperea sau restabilirea circuitului electric trebuie executate numai prin intermediul
întrerupătoarele sau prizele neadmitandu-se contactul capetelor de contoare neizolate (fara
stechere).
INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APA PENTRU STINGEREA

INCENDIILOR
Asigurarea alimentarii cu apa pentru stingerea incendiilor in faza de organizare de şantier

92
trebuie sa se facă, de regula, prin executare instalaţiilor definitive de alimentare cu apa, înaintea
începerii execuţiei principalelor lucrări de construcţii. Atunci când aceasta nu este posibil, se va
asigura un sistem provizoriu de alimentare cu apa pentru stingerea incendiilor in faza de organizare
de şantier.
Alimentarea provizorie cu apa se poate asigura, prin reţele de conducte cu hidrantii de
incendiu, sau din bazine ori rezervoare din care apa sa fie utilizata in caz de incendiu cu pompe
mobile.
Instalaţiile cu apa pentru stingerea incediilor se executa astfel incat sa fie ferite de inghet si sa
poată funcţiona pe durata normată de intervenţie in caz de incendiu.
DEPOZITAREA MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII
Depozitele de materiale combustibile solide (material lemnos, carton asfaltat, pânza

bitumata, polistiren, etc. (precum si depozitele de lichide combustibile, cu excepţia carburanţilor)
amenajate pe platforme deschise, se vor amplasa la o distanta de minimum:
-16 m fata de construcţiile de organizare de şantier de gradul I si II rezistenta la foc;
- 20 m fata de construcţiile de organizare de şantier si de cele existente sau in curs de
execuţie, indiferent de gradul lor de rezistenta la foc.
Depozitarea lichidelor combustibile in subsolul construcţiilor de organizare de şantier sau in
construcţiile in curs de execuţie este interzisa.
Depozitarea carburanţilor si lubrefiantilor se poate face in depozite ingropate, semiîngropate
sau supraterane (închise sau deschise).
Depozitele vor fi împrejmuite si amplasate la o distanta de minimum 16 m fata de
construcţiile de gradul I si II rezistente la foc si la 20 m fata de cele de gradul III, LV si V rezistenta
la foc (inclusiv cele definitive sau in curs de execuţie, indiferent de gradul lor de rezistenta la foc).
93
SECŢIUNEA J. MODALITĂŢI DE COLABORARE INTRE ANTREPRENORI,

SUBANTREPRENORI SAU L UCRĂTORII INDEPENDENŢI PRIVIND
SECURITATEA Şl SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ
Fiecare subantreprenor va informa managerul de proiect daca desfăşoară activităţi care pot
prezenta pericol pentru ceilalţi participanţi si va prezenta masurile care trebuie luate pentru evitarea
pericolului.
La contractele încheiate intre antreprenor si subantreprenori se vor intocmi convenţii de
sănătate si securitate in munca, care vor cuprinde clauze acoperitoare privind respectarea legislaţiei
in domeniul sănătăţii si securităţii muncii.
Masurile de coordonare si colaborare între participanţi vor fi materializate si in PLANUL
PROPRIU DE SECURITATE SI SĂNĂTATE, care va fi avizat si de coordonatorul în materie de
securitate si sănătate al şantierului, pentru a asigura coordonarea necesara. Verificarea respectării
masurilor stabilite se va face prin :
- Vizite inopinate pe şantier;
- Controale comune cu şefii de şantier pe fiecare loc de munca al acestora, desfăşurate în
fiecare săptămâna;
- Reuniuni cu responsabilii în domeniul sănătăţii si securităţii in munca ai societăţilor
participante la execuţia lucrărilor de execuţie pe şantierul
Rapoartele vizitelor de inspecţie privind securitatea şi sănătatea in munca vor fi consemnate
in Registrul de Coordonare si vor fi aduse în scris la cunoştinţa conducătorilor societăţilor la care
s-au inregistrat abateri de la regulile stabilite prin prezentul plan de securitate si sănătate in munca,
legi, instrucţiuni sau planuri proprii.
94
SECŢIUNEA K. INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN

MUNCĂ PENTRU ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE PE ŞANTIER
Instrucţiuni proprii de sănătate şi securitate în muncă pentru lucrări de instalaţii

tehnico-sanitare şi de încălzire
Angajarea personalului muncitor pentru lucrări de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire

se face numai pe baza unui examen şi aviz medical.
Examenul medical în vederea încadrării în muncă se efectuează obligatoriu următoarelor
categorii de persoane:
- care urmează să fie angajate;
- care îşi reiau activitatea după o întrerupere mai mare de 12 luni calendaristice;
- care sunt transferate sau detaşate în alte locuri de muncă sau activităţi ce nu pot fi ocupate, decât cu
îndeplinirea cerinţelor legale de ordin sanitar.
Examenul medical în vederea angajării, periodicitatea controalelor medicale, tipul
investigaţiilor clinice şi de laborator se efectuează conform normelor tehnice şi instrucţiunilor
elaborate de Ministerul Sănătăţii.
Repartizarea personalului muncitor pentru lucrări de instalaţii tehnico - sanitare şi de
încălzire se va face ţinând cont de:
a) calificarea profesională;
b) modul de însuşire a prevederilor specifice de securitate a muncii;
c) experienţă şi aptitudini conforme cerinţelor necesare exercitării meseriei.
În cazul tehnologiilor complexe, a unor condiţii de muncă deosebite sau care se pot modifica
în timp, se vor repartiza numai lucrători cu cunoştinţe şi aptitudini deosebite şi care nu au încălcat
anterior disciplina tehnologică sau instrucţiunile proprii de protecţie a muncii.
Dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protecţie şi alegerea sortimentelor se va
face în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Este interzisă utilizarea echipamentelor individuale de protecţie care nu sunt realizate şi
certificate în conformitate cu standardele şi legislaţia în vigoare.
Persoana juridică care acordă echipament individual de protecţie este obligată:
(1) să doteze lucrătorii cu echipament individual de protecţie adecvat naturii activităţii pe care
aceştia o desfăşoară;
(2) să întreţină echipamentul individual de protecţie în condiţii perfecte de utilizare şi siguranţă prin
95
păstrare, curăţare, reparare şi verificare corespunzătoare.

Personalul muncitor care execută lucrări de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire este
obligat:
(1) să poarte echipamentul individual de protecţie cu care a fost dotat;
(2) să nu folosească echipamentul individual de protecţie în alte scopuri decât cel pentru care i s-a
acordat;
(3) în cazul schimbării specificului activităţii să solicite echipament individual de protecţie adecvat.
În încăperile cu pericol de incendiu şi explozie se pot efectua lucrări de instalaţii tehnico -
sanitare sau de încălzire numai în condiţiile impuse de normele PSI în vigoare.
Este interzis accesul în încăperile cu pericol de explozie a tuturor persoanelor străine. Pe
uşile acestor încăperi se vor monta tăbliţe cu inscripţia "PERICOL DE EXPLOZIE".
Este interzisă păstrarea în încăperile de lucru, cu excepţia celor special amenajate a:
rezervoarelor, bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, uleiuri şi a vaselor cu acizi, vopsele,
diluanţi.
În toate situaţiile în care există riscul de producere a incendiilor sau exploziilor se vor lua
măsurile de prevenire adecvate în conformitate cu normele PSI în vigoare.
Înainte de începerea lucrului conducătorul lucrărilor este obligat să ia toate măsurile
necesare asigurării condiţiilor normale şi sigure privind securitatea muncii pentru lucrătorii care
efectuează activităţi la instalaţiile tehnico - sanitare şi de încălzire.
(1) Înainte de începerea lucrului conducătorul formaţiei de muncă este obligat să se asigure:
a) dacă tuturor lucrătorilor li s-a făcut instructajul de protecţie a muncii specific meseriei şi
lucrărilor ce urmează să le execute în conformitate cu legislaţia în vigoare;
b) dacă printre personalul muncitor care urmează să execute lucrări de instalaţii tehnico - sanitare şi
de încălzire există persoane bolnave, obosite sau sub influenţa băuturilor alcoolice;
c) dacă toţi lucrătorii sunt dotaţi cu echipament individual de protecţie corespunzător activităţilor ce
le au de executat;
d) dacă sculele, dispozitivele şi utilajele ce urmează a fi folosite sunt în bună stare.
(2) Existenţa unor situaţii neconforme cu punctele a, b, c, d, atrage automat obligativitatea
neacceptării la lucru a persoanei respective.
Personalul muncitor va executa numai lucrările încredinţate de conducătorul formaţiei de
muncă şi numai acelea pentru care este calificat şi autorizat.
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare se vor asigura măsurile de prevenire
96
necesare în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru utilizarea energiei electrice.

Lucrările de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire care urmează să se efectueze în spaţii
în care se află utilaje, echipamente şi instalaţii în funcţiune (gaze, abur, apă supraîncălzită etc.) se
vor executa numai pe bază de fişă tehnologică de execuţie a lucrării care va cuprinde obligatoriu
măsurile de securitate a muncii ce urmează a fi adoptate.
La lucrările de instalaţii care se execută în exteriorul clădirilor în apropierea unor mase
metalice sau reţele electrice, vor fi luate măsuri contra descărcărilor electrice. În timpul ploilor
însoţite de descărcări electrice va fi întrerupt lucrul, iar muncitorii se vor adăposti în locuri protejate.
Toate locurile de muncă unde există pericolul de intoxicare, sufocare, electrocutare, cădere
de la înălţime etc., vor fi marcate cu tăbliţe avertizoare, iar spaţiul respectiv va fi izolat şi împrejmuit
faţă de zona înconjurătoare prin bariere, balustrade etc.
Toate suprafeţele pe care se circulă (podeţe, pasarele, platforme etc.) vor fi în permanenţă
menţinute în stare de curăţenie, îndepărtându-se orice urmă de noroi sau grăsimi care ar putea
provoca căderea prin alunecare a personalului muncitor.
Locurile de muncă de pe căile publice vor fi astfel amenajate încât să asigure circulaţia
pietonilor şi vehiculelor în deplină siguranţă, în conformitate cu Normele specifice de securitate a
muncii pentru lucrări de drumuri, poduri şi construcţii căi ferate.
Locurile de muncă vor fi iluminate corespunzător în conformitate cu instrucţiunile proprii de
protecţie a muncii şi după caz vor fi ventilate, în vederea eliminării riscului de accidentare sau
îmbolnăvire profesională datorat gazelor nocive sau explozive ce se pot produce în timpul lucrului
sau din alte cauze.
Suprafeţele de circulaţie şi zonele în care se află aparatele de înregistrare a diverşilor
parametri vor fi iluminate, pentru a fi oricând posibilă distingerea clară a inscripţiilor de pe
cadranele aparatelor de măsură şi control, culorile convenţionale ale conductelor şi cablurilor,
capacele şi chepengurile, scările de acces, tăbliţele avertizoare etc.
Lămpile electrice portabile folosite pentru iluminatul locurilor de muncă vor fi alimentate la
tensiune foarte joasă de maximum 24 V.
(1) Accesul lucrătorilor în reţelele de canalizare sau de termoficare, în puţuri, cămine,
camere de deversare, canale vizitabile şi alte construcţii anexe, subterane, sau în legătură directă cu
spaţiile prin care circulă apele uzate se va face numai după aerisirea spaţiilor respective.
(2) Aerisirea se va face prin ridicarea capacelor de la căminele situate în zona în care se
lucrează, precum şi de la căminele din amonte.
97
(3) Conducătorul formaţiei de lucru este obligat să controleze dacă s-a făcut aerisirea
spaţiilor de lucru, verificând cu aparatură adecvată lipsa substanţelor nocive (oxid de carbon, bioxid
de carbon, metan, hidrogen sulfurat etc.) şi numai după aceea va dispune intrarea lucrătorilor.
(4) Este interzisă folosirea flăcării deschise (hârtie, lumânare, chibrit etc.) pentru detectarea
existenţei gazelor din cămine, canale, puţuri, rezervoare etc.
(1) Intrarea în cămine, puţuri, camere de vizitare, canale vizitabile, decantoare, bazine de
aerare, rezervoare etc., se va face cu echipamentul de protecţie prevăzut legal - cadru de acordare şi
utilizare a echipamentului de protecţie şi numai după verificarea stării scărilor de acces.
(2) În cazul în care construcţiile respective nu sunt prevăzute cu scări fixe, se vor utiliza scări
mobile, cu lungimi care să depăşească cu cel puţin 1 m adâncimea la care se coboară.
Lucrările în puţuri, cămine adânci, rezervoare de combustibil sau substanţe toxice etc., vor fi
executate de echipe alcătuite din minimum trei persoane, dintre care unul intră în interior fiind legat
cu funie de centura de siguranţă; ceilalţi doi rămân la suprafaţă pentru a-l supraveghea sau scoate
afară în caz de pericol.
Lucrătorii prevăzuţi la articolul precedent vor fi bine instruiţi în ceea ce priveşte aplicarea
metodelor de salvare în caz de accident sau asfixiere.
Este interzisă ridicarea cu mâna a capacelor de fontă ale căminelor. În acest scop vor fi
utilizate cârlige speciale, răngi de fier sau târnăcoape.
Se interzice circulaţia lucrătorilor pe conducte indiferent de diametrul acestora sau de
înălţimea la care se află montate, iar trecerea peste conducte, când nu există o altă posibilitate, se va
face cu scări duble fixe, pasarele, podeţe, amenajate în punctele cu cel mai uşor acces şi prevăzute
cu mână curentă.
În operaţiile de manipulare, transport şi depozitare a materialelor, utilajelor şi sculelor
pentru lucrări de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire se vor respecta instrucţiunile proprii de
securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare sau cu mijloace mecanizate şi
depozitarea materialelor.
(1) Încărcarea, descărcarea, manipularea şi aşezarea materialelor, utilajelor şi a sculelor
pentru instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire se vor executa de personal specializat şi dotat cu
echipament individual de protecţie corespunzător.
(2) Materialele se vor depozita pe sortimente, în stive sau stelaje, asigurate împotriva
rostogolirii sau mişcărilor necontrolate.
(3) Transportul sculelor de mână se va face în lădiţe sau truse speciale a căror masă nu va
98
depăşi 20 kg.
(4) Se interzice aruncarea materialelor şi sculelor devenite disponibile în timpul lucrului şi
în mod special a celor aflate în săpături adânci sau pe schele. Acestea vor fi ridicate sau coborâte cu
grijă pentru evitarea accidentelor.
(1) Înainte de începerea operaţiilor de încărcare şi descărcare a vehiculelor la rampă, între
aceasta şi vehicul se va aşeza un podeţ de trecere, pentru preluarea denivelărilor existente.
(2) Podeţele orizontale sau înclinate, destinate circulaţiei şi operaţiilor de transport manual
vor fi dimensionate, astfel încât să reziste la greutatea sarcinilor. Ele vor fi nealunecoase şi
prevăzute cu dispozitive de prindere şi fixare sigure, pentru evitarea deplasărilor în timpul lucrului.
În cazul când operaţiile de încărcare şi descărcare a unor materiale se execută manual,
podeţele înclinate vor fi prevăzute cu şipci transversale la o distanţă de 300 - 400 mm între ele sau cu
alte mijloace care să împiedice alunecarea lucrătorilor.
(1) Înainte de începerea operaţiilor de încărcare şi descărcare dintr-un mijloc de transport,
acesta va fi asigurat contra deplasării necomandate, prin frânarea pe teren orizontal şi prin frânare şi
saboţi de oprire pe teren în pantă.
(2) Se interzice deplasarea vehiculelor în timpul efectuării operaţiilor de încărcare şi
descărcare.
Distanţa minimă liberă dintre două mijloace de transport alăturate, ce se încarcă sau
descarcă simultan, se va stabili de la caz la caz de către conducătorul lucrării, în funcţie de felul
mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de condiţiile terenului etc. astfel
încât să fie exclusă posibilitatea de accidentare.
Lucrările de săpătură necesare executării şanţurilor, canalelor, căminelor, puţurilor, precum
şi altor activităţi specifice instalaţiilor tehnico - sanitare şi de încălzire se vor executa numai pe bază
de proiect şi fişă tehnologică de lucrare.
La executarea lucrărilor de săpătură se vor respecta prescripţiile tehnice şi de prevenire a
accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale cuprinse în instrucţiunile proprii de securitate a muncii
pentru lucrări geotehnice de excavaţii, fundaţii, terasamente, nivelări şi consolidări de teren.
Înainte de începerea lucrărilor de săpătură se va urmări stabilirea existenţei şi naturii
instalaţiilor subterane şi felul cum sunt amplasate în pământ.
Începerea executării lucrărilor de săpătură este permisă numai pe baza unui acord scris
încheiat de executant cu unitatea căreia îi aparţin instalaţiile subterane.
În cazul când în timpul lucrului se descoperă construcţii şi instalaţii subterane, care nu s-au
99
cunoscut dinainte, se întrerup imediat lucrările şi se evacuează personalul muncitor până la

identificarea instalaţiilor descoperite. Numai după luarea măsurilor de protecţie necesare se va putea
continua lucrul.
Se interzice executatea săpăturilor în apropierea cablurilor electrice subterane, dacă nu au
fost scoase de sub tensiune. În cazuri deosebite, când întreruperea curentului nu se poate face,
lucrările se vor executa numai cu luarea de măsuri care să asigure securitatea lucrătorilor. În acest
caz se interzice folosirea răngilor, târnăcoapelor şi a penelor metalice. Săparea pământului în
apropierea cablurilor electrice sub tensiune se va face cu deosebită atenţie, fără a se executa loviri
bruşte şi numai sub supravegherea conducătorului formaţiei de lucru.
În cazul în care este posibilă o eventuală emanaţie de gaze toxice sau inflamabile, personalul
muncitor va fi prevenit şi instruit special în privinţa măsurilor de protecţie.
(1) Se vor opri lucrările şi se va evacua personalul muncitor din zona săpăturilor, puţurilor,
şanţurilor etc. atunci când se constată existenţa gazelor.
(2) Lucrările se vor relua numai după eliminarea completă a gazelor din zona săpăturilor şi
numai după luarea unor măsuri sigure împotriva unor emanaţii ulterioare.
(1) În cazul când se întâmpină dificultăţi la evacuarea completă a gazelor, din zona săpăturii,
personalul muncitor va fi dotat cu măşti de protecţie corespunzătoare.
(2) Se vor lua totodată toate măsurile necesare pentru prevenirea unor explozii sau incendii.
Dacă îmbrăcămintea drumului sau şoselei este alcătuită din bolovani sau pietre pavele,
acestea vor fi stivuite cu grijă pentru a nu se produce accidente prin căderea lor în şanţuri în timpul
lucrului.
Asfaltul decupat va fi aşezat în grămezi pe trotuare.
Pământul rezultat din săpături sau îmbrăcămintea desfăcută va fi aşezat în partea opusă
celei pe care vor fi aduse materialele. Pământul va fi aşezat la o distanţă de minimum 0,70 m de la
marginea şanţului, iar în cazul şanţurilor adânci la o distanţă de minimum 1 m.
Sunt interzise săpăturile de rectificare la nivelul fundului şanţului. Rectificarea fundului
şanţului se va realiza începând săpătura de la partea superioară a şanţului.
La spargerea bolovanilor cu barosul şi dalta, muncitorii sunt obligaţi să poarte ochelari de
protecţie.
În toate cazurile în care se execută lucrări de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire la
înălţime se vor respecta instrucţiunile proprii de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime.
Operaţiile de prelucrare a ţevilor (tăierea, îndoirea, fasonarea etc.) vor fi executate pe bancul
100
de lucru din atelierele de semifabricate. Se interzice executarea operaţiilor de prelucrare a ţevilor pe

schelele de montaj, cu excepţia ajustării racordurilor între conducte, în vederea definitivării poziţiei
de montaj.
Prelucrarea ţevilor metalice în vederea executării "poziţiilor" sau a prefabricatelor, precum
şi operaţiile de pilire, găurire, lipire şi sudare a ţevilor şi confecţiilor metalice, se vor efectua cu
scule, dispozitive şi utilaje în bună stare de funcţionare şi cu respectarea normelor specifice de
securitate a muncii privitoare la operaţiile respective.
Prelucrarea ţevilor şi a prefabricatelor din materiale plastice se va efectua cu scule,
dispozitive şi utilaje în bună stare de funcţionare şi se vor respecta instrucţiunile proprii de
securitate a muncii pentru prelucrarea cauciucului sintetic şi a produselor macromoleculare.
Aparatele electrice portabile sau fixe folosite la lucrările de instalaţii tehnico - sanitare şi de
încălzire vor fi obligatoriu conectate la instalaţia de legare la pământ. În astfel de cazuri se vor
respecta prevederile standardelor în vigoare ce cuprind prescripţii privind protecţia împotriva
electrocutării la utilajele şi echipamentele mobile sau fixe, precum şi a instrucţiunilor proprii de
securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.
La operaţia de îndoire la rece a ţevilor folosite în instalaţii vor fi respectate următoarele
instrucţiuni:
1) umplerea ţevilor se va face numai cu nisip bine uscat;
2) umplerea ţevilor cu nisip va fi făcută numai cu ajutorul unui turn special amenajat pe baza unui
proiect, iar folosirea turnului va fi posibilă numai după ce în prealabil a fost verificat de către
conducătorul formaţiei de lucru;
3) zona de lucru a turnului va fi îngrădită;
4) ţevile vor fi uscate bine înainte de a fi umplute cu nisip;
5) este interzisă îndoirea ţevilor cu suprafaţa interioară umedă, iar în timpul iernii cu suprafaţa
acoperită cu gheaţă sau zăpadă.
La operaţia de îndoire a ţevilor la cald vor fi luate următoarele măsuri:
1) pentru ţevile lungi se vor întrebuinţa suporţi susţinători;
2) răcirea cu apă a ţevilor încălzite va fi făcută de la distanţă cu ajutorul căuşilor cu mânere lungi.
La utilizarea lămpii de benzină cu care se execută lipiturile se vor respecta următoarele:
(1) umplerea cu benzină a rezervorului nu va depăşi trei sferturi din capacitatea acestuia.
(2) este interzisă umplerea rezervorului, demontarea şi montarea lămpii, desfacerea buşonului etc.
în apropierea unei flăcări deschise.
101
(3) este interzisă introducerea benzinei prin arzător în scopul unei amorsări rapide a flăcării.
(4) este interzisă aprinderea lămpii de benzină cu buşonul rezervorului desfăcut sau incomplet
înşurubat.
(5) este interzisă desfacerea arzătorului lămpii de benzină când rezervorul acesteia se află sub
presiune.
Montarea conductelor şi armăturilor subterane, pe sub şosele şi drumuri se face pe cât
posibil înainte de executarea îmbrăcămintei. Dacă sunt totuşi necesare traversări pe sub drumurile
sau şoselele ce au îmbrăcăminte executată, aceasta va fi desfăcută pe o lăţime de minimum 0,5 m în
ambele părţi ale şanţului care urmează a fi săpat pentru montarea conductelor şi armăturilor.
Este interzisă depozitarea ţevilor la distanţă mai mică de 0,75 m de marginea şanţului. În
cazul depozitării ţevilor pe marginea şanţului vor fi luate măsuri pentru a împiedica rostogolirea
acestora în şanţ.
Este interzisă coborârea ţevilor, tuburilor sau a armăturilor în şanţ prin aruncare.
Coborârea sau ridicarea în/şi din şanţuri a conductelor şi armăturilor a căror masă nu
depăşeşte 50 kg, va fi făcută prin trecerea acestora din mână în mână.
Coborârea şi ridicarea în/şi din şanţuri a conductelor şi armăturilor cu o masă mai mare de 50
kg va fi făcută cu ajutorul macaralelor ce se pot mişca de-a lungul şanţurilor sau cu ajutorul
scripeţilor fixaţi pe trepiede.
Trepiedele vor fi aşezate pe podine de dulapi, iar picioarele trepiedelor vor fi legate între ele
pentru a împiedica şi limita deschiderea acestora.
Este interzisă suspendarea palanelor şi macaralelor diferenţiale direct de bulonul din vârful
trepiedului. Suspendarea acestora de trepiede va fi realizată cu ajutorul unui inel special.
Este interzisă folosirea elementelor de sprijinire a pereţilor şanţurilor ca suport pentru
tuburile ce urmează a fi instalate în şanţ.
Este interzisă scoaterea elementelor de susţinere a unui şanţ sprijinit pentru coborârea ţevilor
în şanţ. În cazuri speciale este permis a se scoate o parte din piesele sprijinirii pe timpul coborârii
ţevilor în şanţ numai pe baza unui proiect aprobat de persoana cu atribuţii conform funcţiei pe care o
deţine, cu respectarea instrucţiunilor proprii de securitate a muncii pentru lucrări geotehnice, de
excavaţii, fundaţii, terasamente, nivelări şi consolidări de teren.
Coborârea conductelor în şanţuri va fi făcută o dată pe toată lungimea, evitând înclinarea
acestora. Înainte de coborâre conducta va fi adusă până la marginea şanţului şi aşezată pe bile
rotunde amplasate de-a curmezişul şanţului.
102
Aşezarea în şanţuri a tuburilor sau conductelor cu dimensiuni până la 200 mm se va face cu

ajutorul chingilor cu lăţime de minimum 15 cm. Chinga va avea capetele libere. Este interzisă
înfăşurarea chingii după mână sau după corp.
Aşezarea în şanţ a tuburilor sau conductelor grele se va face cu ajutorul macaralei, după ce în
prealabil picioarele acesteia au fost bine fixate în pământ. Pentru împiedicarea răsturnării macaralei
picioarele vor fi aşezate la 1200 . Pentru a nu se rupe lanţul în timpul manevrei se va face o verificare
prealabilă a acestuia.
Pentru coborârea tuburilor şi conductelor în şanţuri se poate folosi şi un plan înclinat. În
acest caz se interzice muncitorilor să stea în faţa tuburilor ce se coboară.
Dirijarea coborârii tuburilor se va face numai din poziţia laterală.
Coborârea ţevilor cu mufe în şanţuri va fi făcută numai cu mufa în sus.
Este interzisă prezenţa lucrătorilor în şanţuri sau puţuri sub sarcina care coboară (armături
sau conducte) .
Este interzis a se face controlul cu mâna al coincidenţei orificiilor şuruburilor la îmbinarea
ţevilor prin flanşe. În acest scop vor fi folosite dornurile sau şuruburile.
Dispozitivele de fixare a conductelor vor fi confecţionate din materiale incombustibile.
În secţii, ateliere, săli de cazane, staţii de hidrofor, spaţii cu conducte în exploatare, vor fi
afişate în locuri vizibile schemele instalaţiilor (conductelor) precum şi instrucţiunile de deservire a
lor în condiţii normale de funcţionare, ca şi modul de procedură în situaţii de avarie.
Ventilele de închidere şi şuberele vor avea marcate în mod vizibil, chiar pe ele, semne care
să indice sensul de rotire al dispozitivului de închidere, precum şi sensul de mişcare a fluidului în
conductă.
Transportul echipamentelor şi utilajelor pe şantier (cazane, schimbătoare de căldură,
recipienţi de hidrofor, pompe, vase de expansiune etc.) , coborârea sau ridicarea acestora în vederea
montajului se vor face sub supravegherea directă a conducătorului formaţiei de lucru.
(1) Pentru transportul utilajelor sau echipamentelor pe plan înclinat se vor folosi obligatoriu
două trolii, unul de tracţiune şi unul de frânare.
2) Frânarea numai cu ajutorul penelor este interzisă.
Este interzis să se lase echipamentele sau utilajele pe plan înclinat fără să se blocheze frâna
troliului şi fără să se asigure stabilitatea cu suporţi şi opritori corespunzători.
Pe timpul ridicării şi montării, elementele în mişcare ale utilajelor se blochează.
Schelele şi scările necesar a fi montate pe utilaje în scopul executării unor lucrări de îmbinări
103
sau finisaj se vor monta înaintea ridicării lor. Dacă aceasta nu se poate face din considerente
tehnologice se vor folosi schele suspendate conform detaliilor date prin proiectul de organizare.
Personalul muncitor ce lucrează pe acestea este obligat a folosi centuri de siguranţă legate de
elementele solide ale construcţiei sau instalaţiei.
Se interzice sprijinirea schelelor şi podestelor pe utilaje tehnologice.
În cazul în care este necesar să se execute lucrări de montaj cu ajutorul unor scule mecanice,
sub utilajele tehnologice în curs de montare sau pe acestea, se vor lua măsuri de sprijinire a utilajelor
tehnologice, astfel încât să se evite posibilitatea producerii unor accidente de muncă.
Canalele şi golurile subterane executate pentru montarea utilajelor tehnologice şi care rămân
deschise se vor îngrădi şi acoperi cu podeţe rezistente.
Pentru încercarea utilajelor tehnologice la mers în gol sau sub sarcină, în mod obligatoriu se
vor asigura următoarele condiţii:
- iluminat corespunzător;
- îndepărtarea personalului muncitor din zona periculoasă;
- asigurarea dispozitivelor de protecţie;
- ungerea şi reglarea pieselor mobile ale utilajelor;
- existenţa şi buna stare de funcţionare a tuturor aparatelor de siguranţă, măsură şi control prevăzute
în proiecte;
- avertizarea zonelor de lucru periculoase şi organizarea corespunzătoare a pazei la efectuarea
probelor tehnologice.
Personalul muncitor ce ia parte la încercarea utilajelor va fi instruit în prealabil asupra
modului lor de funcţionare.
(1) Înainte de revizia sau reparaţia ce se execută, după pornirea de probă, utilajul trebuie
deconectat de la reţeaua electrică sau altă sursă de energie.
(2) Pe utilaj se va afişa: "Utilaj în revizie". Se interzice punerea în funcţiune.
(1) Plumbul se va topi în cazane aşezate pe sobe speciale şi se va turna cu o lingură cu cioc.
(2) Plumbul se va topi la o distanţă suficient de mare de şanţ pentru a nu prezenta nici un
pericol pentru cei care lucrează în şanţ.
Plumbul pentru topit va fi uscat pentru a nu stropi. Pe timp de ploaie topirea şi transportul
plumbului se vor face sub adăpost.
Este interzis ca în plumbul topit să se adauge plumb vărsat care a stat pe pământ fără o
prealabilă uscare a acestuia.
104
Introducerea bucăţilor de plumb rece în cazanul cu plumb topit se poate face numai cu
ajutorul unor cleşti metalici.
Transportul plumbului topit în cantităţi mici se face cu lingura cu coadă lungă. Când se face
turnarea, lingura se prinde de coadă cu amândouă mâinile şi în poziţia potrivită, pentru ca
muncitorul să nu se stropească.
Coborârea plumbului în şanţuri se face cu vasul prins în cârlig cu siguranţă. Toarta vasului
va fi legată cu cablu metalic sau lanţ, fiind interzisă întrebuinţarea frânghiei de cânepă.
Transportul plumbului se va face cu atenţie pentru a evita alunecarea şi se va da
avertismentul: "Atenţie, se transportă plumb topit".
La coborârea plumbului în şanţ primitorul va sta la distanţa de 1,50 m de locul coborârii.
Este interzis a se lua în primire cazanul cu plumb de la o înălţime care trece de mijlocul
muncitorului.
Se vor usca bine mufele ţevilor înainte de începerea umplerii acestora pentru evitarea
stropirilor cu plumb.
Dacă se lucrează cu mastic de asfalt topit vor fi respectate aceleaşi reguli ca la plumb. Nu se
încălzeşte până la fierbere, se fereşte de apă, iar muncitorii îşi vor unge mâinile cu alifie protectoare.
Sunt interzise topirea plumbului sau prepararea masticurilor izolante în interiorul căminelor,
puţurilor, şanţurilor sau în orice alt spaţiu îngust.
La efectuarea operaţiilor de sudare electrică sau oxiacetilenică, în cadrul lucrărilor de
instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire se vor respecta instrucţiunile proprii de securitate a muncii
pentru sudarea şi tăierea metalelor.
Lucrătorii care execută operaţii de curăţare mecanică a conductelor sunt obligaţi a purta
mănuşi şi ochelari de protecţie.
Lucrătorii ce execută operaţia de curăţare chimică a conductelor cu diferiţi acizi sau baze,
vor fi echipaţi cu echipament de protecţie individual legal - cadru de acordare a echipamentului
individual de protecţie şi vor purta obligatoriu mănuşi de cauciuc şi măşti de gaze cu filtru pentru
vapori şi acizi.
La curăţarea chimică a ţevilor cu acizi, temperatura acestora nu va depăşi 40 0 C.
La efectuarea operaţiilor de vopsire în cadrul lucrărilor de instalaţii tehnico - sanitare şi de
încălzire se vor respecta instrucţiunile proprii de securitate a muncii pentru activităţi de vopsire.
La efectuarea operaţiilor de izolaţie şi protecţie în cadrul lucrărilor de instalaţii tehnico -
sanitare şi de încălzire se vor respecta instrucţiunile proprii de securitate a muncii pentru lucrări de
105
izolaţii termice, hidrofuge şi protecţie anticorozivă.

Încercarea conductelor, instalaţiilor tehnico - sanitare şi de încălzire va fi executată sub
supravegherea conducătorului lucrărilor sau a unui tehnician de specialitate. Se interzice accesul
persoanelor străine la sectoarele instalaţiei care se încearcă.
În general conductele se încearcă la presiune hidraulică. Încercarea cu aer comprimat este
admisă numai în cazuri excepţionale (iarna sau în lipsă de apă) şi va fi executată după instrucţiunile
speciale prevăzute în prezentele instrucţiuni.
Locurile de aşezare a flanşelor oarbe în timpul încercării hidraulice a conductelor vor fi
prevăzute cu semne distinctive.
Conductele de alimentare prin care vine apa de la pompă la instalaţia care se încearcă vor fi
verificate hidraulic în prealabil.
Lucrătorilor care participă la încercările de presiune a conductelor li se va face înaintea
lucrului un instructaj în legătură cu:
a) aşezarea armăturilor şi flanşelor oarbe;
b) metodele de evacuare a aerului din instalaţii;
c) modul de mărire şi micşorare treptată a presiunii din instalaţii;
d) interzicerea executării de reparaţii într-o instalaţie care se găseşte sub presiune;
e) presiunea maximă admisă de normele tehnice în vigoare;
f) procedeele de ciocănire a sudurilor de pe conductele aflate sub presiune;
g) interzicerea ciocănirii conductelor în locurile îmbinate prin ambutisare care se află sub presiune.
Piesele fasonate şi armăturile conductelor care urmează a se monta sub căi de comunicaţie
sau în locuri greu accesibile vor fi încercate la presiune înainte de montaj.
(1) Lungimea porţiunilor conductelor care se încearcă cu ajutorul aerului comprimat nu va
fi mai mare de 1,5 km în cazul în care sunt încercate în prealabil lângă marginea şanţului şi 5 km în
cazul în care încercarea se face în şanţ deschis.
(2) Dimensiunile specificate mai sus se pot mări numai dacă există o justificare
corespunzătoare în proiect.
(3) În cazul conductelor aşezate în şanţuri şi acoperite cu un strat de pământ de cel puţin 0,3
m, lungimea porţiunilor care se încearcă cu aer comprimat nu este limitată.
(1) Încercarea cu aer comprimat a conductelor va fi executată numai după aşezarea
elementelor profilate şi a armăturilor care au fost în prealabil încercate hidraulic.
(2) Se interzice încercarea cu aer comprimat a conductelor pe care sunt montate elemente profilate
106
şi armături lângă marginea şanţului.

Compresorul, anexele lui şi aparatele de măsură utilizate la încercarea cu aer comprimat a
conductelor se vor amplasa la o distanţă de cel puţin 10 m de conducta care se încearcă.
Conductele de legătură dintre compresor şi conducta care se încearcă vor fi verificate în
prealabil prin presiune hidraulică.
În timpul încercării cu aer comprimat sectoarele respective de conductă vor fi supravegheate
de persoana cu atribuţii conform funcţiei pe care o deţine.
Se interzice examinarea conductei care se încearcă cu aer comprimat în timpul introducerii
aerului comprimat. Examinarea conductei este permisă numai după instalarea presiunii de regim.
Urmărirea conductei în timpul încercării cu aer comprimat este permisă numai de la o
distanţă de cel puţin 5 m. Se interzice coborârea muncitorilor în şanţuri sau puţuri, precum şi
ciocnirea conductelor în timpul încercării.
(1) Înainte de încercarea cu aer comprimat se vor controla şi verifica atât aparatajul
(regulatoare, manometre) , cât şi etanşeitatea conductelor şi armăturilor .
(2) Înlăturarea defectelor observate în timpul încercării cu aer comprimat se va face după reducerea
presiunii.
În timpul încercărilor este interzis accesul muncitorilor sau al altor persoane în apropierea
conductelor în curs de încercare şi a instalaţiei de aer comprimat în funcţiune.
La proiectarea unei instalaţii, utilaj, echipament, proiectantul este obligat să dea aceeaşi
importanţă asigurării condiţiilor de securitate ca şi în cazul parametrilor tehnici şi economici.
Soluţia tehnică adoptată va fi cea care prezintă deplină securitate a muncii.
La proiectarea instalaţiilor, utilajelor şi echipamentelor, proiectantul este obligat să
cunoască şi să-şi însuşească în totalitate procesul tehnologic folosit pentru a putea elimina prin
soluţiile adoptate orice risc de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
Fiecare instalaţie, utilaj şi echipament, în parte şi în ansamblu, vor fi prevăzute prin proiect
cu toate dispozitivele de protecţie necesare, care să asigure funcţionarea lor în condiţii de securitate
optimă.
(1) Instalaţiile vor fi astfel proiectate şi realizate încât în timpul funcţionării să nu degaje
substanţe inflamabile, explozive sau toxice, caustice, corozive, praf, radiaţii calorice, umiditate,
peste limitele admise.
(2) În acelaşi timp se vor adopta soluţiile optime privind menţinerea etanşării acestora în
exploatare, în vederea asigurării condiţiilor normale de microclimat.
107
Dispozitivele şi apărătorile de protecţie şi de siguranţă vor fi astfel proiectate încât să poată

îndeplini următoarele condiţii:
a) să asigure o protecţie efectivă pe toate părţile expuse în mod curent sau accidental, să prevină
accidentele şi să nu constituie ele însele o sursă de pericol (aşchii, colţuri tăioase etc.) ;
b) să împiedice orice acces în zona periculoasă pe tot timpul lucrului;
c) să permită desfăşurarea procesului tehnologic în bune condiţii, fără să stingherească şi fără să
îngreuneze munca;
d) să funcţioneze automat sau să poată fi mânuite cu un efort minim;
e) să corespundă atât instalaţiilor pentru care au fost concepute cât şi procesului de muncă
corespunzător;
f) să facă parte integrantă din utilajul, instalaţia etc., pentru care au fost realizate;
g) să fie durabile şi rezistente la solicitările normale, la şocuri, la coroziune etc. şi să nu fie uşor
scoase din funcţiune;
h) să poată fi utilizate timp îndelungat cu un minimum de întreţinere;
i) în caz de defectare să permită înlocuirea lor cât mai uşoară.
Conductele vor fi fixate după caz pe elemente de susţinere ca: stelaje consolidate, console,
suporţi etc., care să permită menţinerea acestor conducte în poziţia de pozare şi vor fi consolidate cu
brăţări demontabile sau alte tipuri de elemente de susţinere.
Conductele prin care se transportă fluide la temperaturi ridicate, care necesită un traseu lung
sau unde nu este posibilă autocompensarea naturală, vor fi prevăzute cu sisteme de compensare
calculate corespunzător pentru dilatare - contractare.
Conductele prin care circulă fluide care din cauza temperaturii mediului ambiant sau din
cauza variaţiilor de temperatură, în funcţie de anotimp, se pot solidifica (îngheţare, congelare etc.)
vor fi însoţite de o altă conductă cu agent încălzitor, ambele izolate termic împreună, sau se va
prevedea un alt sistem de încălzire corespunzător.
Conductele prin care se transportă lichide sau aburi vor fi prevăzute cu pante şi posibilităţi
de golire a conţinutului, în vederea executării lucrărilor de intervenţii, revizii şi reparaţii.
Pentru asigurarea posibilităţilor de golire a conductelor, acestea vor fi montate cu o pantă
continuă spre un punct de minimă înălţime care va fi prevăzut cu un robinet de golire, iar la punctul
de maximă înălţime vor fi prevăzute racorduri de aerisire, acolo unde ele nu sunt contraindicate.
Conductele prin care circulă fluide cu temperaturi ce pot produce accidente sau care prin
marea lor suprafaţă pot modifica microclimatul (temperatura) de la locul de muncă, vor fi izolate
108
termic, indiferent de poziţia şi amplasarea lor.

Flanşele conductelor prin care circulă fluide sub presiune şi prin a căror scăpare se pot
produce accidente, vor fi prevăzute cu manşoane de protecţie (apărători) . Este interzisă montarea
unor asemenea flanşe deasupra locurilor de trecere. Se recomandă evitarea montării acestora la
nivelul feţei operatorului.
Flanşele oarbe de capăt (în special cele sudate) vor fi asigurate suplimentar, în vederea
prevenirii desprinderii şi lovirii personalului muncitor.
Atât conductele izolate termic cât şi cele neizolate vor fi vopsite la exterior cu vopsea de
protecţie în culori convenţionale şi vor fi marcate. Când pe estacade sau pe console sunt montate
fascicule de conducte, în afară de vopsirea în culori convenţionale şi marcare, conductele vor fi
numerotate pentru a nu fi confundate la reparaţii şi intervenţii. De asemenea se va marca sensul de
curgere a fluidului.
(1) Estacadele cu conducte aeriene montate la înălţime mai mare de 2,5 m vor fi prevăzute
cu scări de acces la derivaţii, la diferite armături de secţionare, purjare, aerisire, eşapare etc., iar la
estacadele cu flux mare de conducte care prezintă caracteristici speciale (au flanşe, însoţitori cu abur,
sunt cauciucate etc.) se vor dispune scări de acces şi pasarele pentru deservire, control şi intervenţie.
(2) La nodurile de ramificaţie la toate tipurile de estacade se vor monta şi platforme cu
balustrade şi bordură continuă pe toată lungimea acestora, inclusiv scara de acces, precum şi
placarde cu schemele ramificaţiilor şi armăturilor.
Pentru deservirea, controlul şi intervenţiile pe traseele estacadelor pentru care normele nu
prevăd obligativitatea montării de pasarele şi scări de acces, se vor prevedea platforme mobile
confecţionate corespunzător.
Este interzisă montarea conductelor deasupra locurilor de trecere de orice fel la o înălţime
mai mică de 2 m de la pardoseală sau platformă.
La traversarea drumurilor, străzilor şi şoselelor de către conducte suspendate, înălţimea de
montaj a acestora va fi de minimum 4,5 m de la suprafaţa drumului până la nivelul inferior al
izolaţiei conductei.
La trecerea conductelor prin pereţi combustibili conductele vor fi izolate pe porţiunile de
trecere cu un strat de izolaţie ignifugă.
Distanţele dintre conductele şi armăturile instalaţiilor tehnico-sanitare şi de încălzire şi
elementele instalaţiilor electrice vor fi cele prevăzute legal pentru proiectarea şi executarea
instalaţiilor electrice la consumatori cu tensiuni până la 1000 V - I 7.
109
Racordurile provizorii, racordurile de control şi prizele de pe conducte, vor fi prevăzute cu

robinete montate în poziţie orizontală.
Vanele şi celelalte armături şi accesorii montate pe conducte vor fi accesibile pentru
deservire, reparaţii şi control. Ele nu vor împiedica sau îngreuna mişcările în timpul procesului de
muncă.
Toate armăturile, robinetele etc., vor fi vopsite cu aceeaşi culoare ca şi conductele pe care
sunt montate şi în cazul fasciculelor de conducte vor fi de asemenea etichetate şi numerotate în
acelaşi fel ca şi conductele respective.
Toate flanşele şi armăturile conductelor vor fi prevăzute cu garnituri corespunzătoare, în
funcţie de presiune şi de caracteristicile fluidelor care circulă prin conductele respective.
Se interzice montarea robinetelor de orice fel pe conducte de presiune dacă acestea nu au
fost construite şi aprobate pentru presiunea nominală corespunzătoare presiunii de regim din
conducta respectivă.
Se recomandă montarea oalelor de condens pe conducte prin intercalare între două robinete
şi cu conductă de ocolire (by-pass) .
Se interzice funcţionarea oalelor de condens fără ventil de purjare prevăzut prin construcţie.
În cazul oalelor de condens fără ventil de purjare din construcţie se va prevedea pe conducta de
ocolire ventilul de purjare.
(1) Se interzice funcţionarea oalelor de condens din instalaţii fără a fi racordate la o
conductă de colectare a condensului.
(2) De asemenea se interzice evacuarea condensului în instalaţiile de canalizare fără răcire
prealabilă, iar pentru instalaţiile exterioare, atunci când se admite nerecuperarea condensului,
evacuarea acestuia în aer liber se va face numai cu asigurarea măsurilor de prevenire a accidentelor.
Proiectantul este obligat ca la proiectarea utilajelor sau instalaţiilor să prevadă locurile
corespunzătoare pentru montarea în poziţii lizibile a aparatelor de măsură şi control cerute de
procesul tehnologic şi de legislaţia în vigoare.
Proiectantul este obligat ca pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor
profesionale la locurile de muncă ce prezintă un pericol deosebit, să prevadă în limita posibilităţilor
tehnice două sisteme de siguranţă dintre care ultimul să avertizeze defectarea primului sistem, iar la
defectarea ultimului sistem de siguranţă să se întrerupă nepericulos funcţionarea instalaţiei sau a
utilajului respectiv.
Utilajele care lucrează la parametri (temperatură, presiune etc.) la care depăşirea sau
110
nerealizarea exactă a parametrilor respectivi poate produce explozii vor fi dotate cu aparate de
măsură şi control, pentru acelaşi parametru, iar clasa de precizie a aparatului va fi în corespondenţă
directă cu limitele de periculozitate ale parametrului pe care îl măsoară.
În punctele de control, atât aparatele indicatoare cât şi instalaţiile de reglare sau de
automatizare vor fi prevăzute cu sisteme de alarmare acustică, optică sau mixtă pentru depăşirea sau
nerespectarea accidentală a parametrilor care pot crea situaţii periculoase.
Toate aparatele de reglare cu rol de protecţie (supape, membrane etc.) care au directă
legătură cu atmosfera de la locul de muncă vor avea gurile de evacuare prevăzute cu conducte
scoase în exterior şi cu dispozitive de neutralizare, opritoare de flăcări, filtre etc., în funcţie de
caracteristicile substanţei ce se poate evacua prin ele.
Toate aparatele de măsură şi control reglabile cu funcţiuni care afectează securitatea
personalului şi a instalaţiilor vor avea mecanisme de reglare etanşe, sigilate şi asigurate contra
dereglării accidentale şi intervenţiilor neorganizate.
Conductele de legătură între camerele (tablourile) de comandă (respectiv aparatele de
măsură şi control) şi utilajele deservite pe porţiunea amplasată în exterior vor fi izolate termic
pentru prevenirea blocării aparatului (prin condensarea şi eventual cristalizarea unor fracţiuni din
substanţele care se pot afla în conductele respective) şi îngheţării în anotimpul rece.
Aparatele de măsură şi control care sunt amplasate la locuri de muncă sau pe utilaje cu
posibilităţi de coroziune vor fi confecţionate din materiale anticorozive specifice sau vor fi protejate
împotriva coroziunii exterioare şi interioare.
Aparatele de măsură şi control vor fi însoţite de instrucţiuni de lucru cu scheme de montaj, în
vederea folosirii lor nepericuloase, acestea neţinând loc de măsuri privind protecţia şi medicina
muncii întocmite şi afişate conform prevederilor.
Aparatele de măsură şi control (în special aparatele indicatoare şi aparatele de reglare) vor fi
astfel amplasate încât citirea şi controlul lor să se facă uşor, să nu fie mascate de alte instalaţii şi să
nu oblige personalul să părăsească locul de muncă pentru a le citi şi controla.
Aparatele de reglare şi măsurat debite vor fi montate pe conducte între flanşe, prevăzute cu
robinete sau vane în amonte şi aval. Ele vor putea fi izolate prin conducte de ocolire, după caz.
Aparatele de măsură şi control amplasate pe utilaje cu substanţe corozive vor putea fi
prevăzute cu lichide inerte de separare, pentru protecţia împotriva dereglării prin coroziune.
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă pentru transportul şi distribuţia
111
energiei electrice
Electricienii care îşi desfăşoară activitatea în instalaţiile electrice trebuie să îndeplinească

următoarele condiţii:
 să fie apţi din punct de vedere fizic şi psihic şi să nu aibă infirmităţi care ar stânjeni
activitatea specifică sau care ar putea conduce la accidentarea lor sau a altor persoane.
 să aibă aptitudini pentru ocupaţia sau/şi funcţia ce urmează a le fi încredinţate, corelat cu
complexitatea şi nivelul de tehnicitate a instalaţiilor pe care le urmează a le servi;
 să posede calificarea profesională şi îndemânarea necesare pentru lucrările ce li se
încredinţează, corespunzător funcţiei sau/şi ocupaţiei deţinute sau pe care urmează să o
deţină;
 să cunoască, să-şi însuşească şi să respecte prevederile normelor de securitate a muncii,
tehnologiile, instrucţiunile şi/sau procedurile care privesc funcţia lor şi locul de muncă în
care îşi desfăşoară activitatea;
 să cunoască procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate şi de
acordare a primului ajutor.
 tinerii sub 18 ani nu vor fi introduşi în formaţii şi/sau nu vor primi sarcina executării
unor lucrări cu risc electric.
Starea sănătăţii (din punct de vedere fizic şi psihic) se constată prin examen medical,
efectuat în unităţile sanitare de specialitate.
Examinarea medicală se efectuează, ca urmare a cererii angajatorului, la angajare, periodic
şi ori de câte ori acesta o apreciează ca fiind necesară.
Examinarea psihologică se efectuează obligatoriu la angajare, la o periodicitate de
maximum 3 ani si la cererea unitatii sau a inspectorilor de munca.
 Electricienii prestatori de servicii (liberii profesionişti) trebuie să efectueze examenul

psihologic anual.
 Muncitorii, maiştrii, tehnicienii, subinginerii si inginerii cu calificare de electrician sau
asimilat acestuia (electromecanic, electrotehnic, instalaţii electrice în construcţii),
indiferent de funcţie sau vechime, care îşi desfăşoară activitatea în instalaţiile sau asupra
instalaţiilor electrice în exploatare ori în vecinătatea acestora, unde exista riscuri de
natură electrică, trebuie să fie autorizaţi.
112
 Personalul care urmează să execute încercări cu tensiune mărită de la o sursă

independentă, lucrări de defectoscopie sau identificări de cabluri, trebuie să fie calificat
şi, în prealabil, pregătit special printr-o practică, corespunzătoare, în cadrul formaţiilor
de lucru care execută acest gen de lucrări. După efectuarea stagiului de practică
menţionat, personalul respectiv va fi supus unei examinări, pentru a fi autorizat.
Examinarea va consta din :
a) verificarea cunoaşterii metodelor de încercare cu tensiune mărită, de
identificare a
cablurilor (a traseelor acestora), cunoaşterii tehnologiei specifice
defectoscopiei, a aparaturii, a schemelor de montaj necesare lucrărilor
respective ;
b) verificarea deprinderilor practice privind executarea acestor lucrări, cu
echipamentele din dotare ;
c) verificarea cunoştinţelor privind interpretarea rezultatelor măsurilor şi
încercărilor ;
d) verificarea însuşirii normelor de securitate a muncii specifice acestui gen de
lucrări ;
 Personalul trebuie să fie încadrat, din punct de vedere al securităţii muncii, în una din
următoarele cinci grupe, astfel :
- grupa I – executant de lucrări în cadrul formaţiei de lucru
- grupa a II-a – executant de manevre
- grupa a III-a – şef de lucrare
- grupa a IV-a – admitent de lucrări şi/sau responsabil de manevre
- grupa a V-a – emitent
La efectuarea lucrărilor trebuie luate următoarele măsuri :
 asigurarea împrejmuirilor faţă de instalaţiile rămase sub tensiune, astfel încât să fie împiedicată
accidentarea de natură electrică ;
 asigurarea accesului separat, fără a se parcurge teritoriul pe care se află instalaţiile în exploatare.
Dacă nu este posibilă asigurarea accesului separat, formaţia de lucru şi utilajele trebuie să intre
şi să iasă din zona de lucru împrejmuită numai însoţite de personalul de exploatare, care va
menţine încuiată poarta de comunicaţie a acestei zone către teritoriul cu instalaţiile în
exploatare ;
113
 se interzice, în orice punct al zonei de lucru, să se afle instalaţii electrice de înaltă tensiune sub
tensiune (la sol sau la înălţime). Este permis a se menţine sub tensiune numai instalaţiile de joasă
tensiune necesare lucrărilor. Circuitele secundare care nu pot fi tehnologic scoase de sub
tensiune, vor fi protejate pentru a se împiedica atingerea directă a acestora ;
 repunerea în funcţiune a instalaţiei încredinţate personalului delegat trebuiesă se facă după
verificarea, de către unitatea de exploatare, a intregrităţii, precum şi a concordanţei acesteia cu
starea iniţială, respectiv cu prevederile proiectului în baza căruia s-au executat lucrările.
 Personalul este obligat să execute dispoziţiile şefilor ierarhici şi este, de asemenea, obligat a
preveni sau opri orice acţiune, care ar putea conduce la accidentarea proprie sau/şi a altor
persoane.
 Orice lucrare sau manevră care prezintă un pericol iminent pentru personal nu trebuie
înreprinsă, chiar dacă neexecutarea ei ar putea conduce la incidente (deranjamente) sau pagube
materiale.
 Orice dispoziţie dată contrar prevederilor prezentelor norme de securitate a muncii se refuză şi
se aduce la cunoştinţa şefului ierarhic superior al celui care a emis-o.
 Executanţii sunt răspunzători în mod solidar pentru nerespectarea, de catre oricare dintre ei sau
şeful de lucrare, a prevederilor din norme, în cadrul lucrării la care participă dacă nu intervin
pentru a preveni sau opri nerespectarea acestora.
 Personalul este obligat ca la constatarea unor abateri de la prevederile prezentelor instrucţiuni,
ale instrucţiunilor tehnice interne, ale fişelor tehnologice etc., precum şi a unor defecte în
instalaţiile electrice care ar putea pune în pericol securitatea oamenilor, să ia măsuri, în limita
competenţei sale şi să comunice cele constatate şefului direct sau ierarhic superior.
 Electricienii care execută manevre şi/sau lucrări în instalaţile electrice trebuie să fie dotaţi şi să
utilizeze echipamentul individual de protecţie şi mijloacele de producţie respectând principiul
« cel puţin două mijloace electroizolante de protecţie înseriate pe calea de curent, posibil a fi
parcursă, ca urmare a atingerii accidentale directe ».
 Echipamentul individual de protecţie electroizolant şi mijloacele de protecţie electroizolante
trebuie alese, verificate şi înreţinute conform legislaţiei în vigoare.
 Personalul salariat care beneficiează de echipament şi dispozitive individuale de protecţie,
trebuie să fie instruit asupra caracteristicilor şi modului de utilizare a acestora, să le prezinte la
verificările periodice prevăzute şi să solicite înlocuirea sau completarea lor, când nu mai asigură
funcţia de protecţie.
114
 Pentru restul echipamentului şi dispozitiveor de protecţie, prezentarea la verificare şi înlocuirea

sau completarea, în situaţiile care o impun, revine gestionarului (reprezentat prin : şef de echipă,
maistru de schimb, maistru de formaţie, şef de staţie, şef de secţie etc.).
Pentru a se executa lucrări în baza AL sau PV emise de unitatea (subunitatea) de exploatare,
unitatea de care aparţine personalul delegat trebuie să supună spre aprobare unităţii (subunităţii) de
exploatare un program de lucrări care să conţină :
a. locul (incinta) unde urmează a se executa lucrarea ;
b. lucrările (operaţiile) care urmează a se executa ;
c. instalaţia care trebuie separată electric sau scoasă de sub tensiune ;
d. data începerii execuţiei şi durata lucrărilor ;
e. numele şi prenumele şefului de lucrare (echipă) şi a executanţilor şi grupele de
autorizare ale acestora ;
f. numele şi prenumele persoanei din partea unităţii de execuţie care răspunde de
pregătirea şi coordonarea executării lucrării.
Zona de lucru trebuie sa se realizeze dupa separarea electrica a acestuia prin efectuarea
succesiva a urmatoarelor masuri tehnice:
- identificarea instalatiei sau partii din instalatie in care urmeaza a se lucra;
- verificarea lipsei tensiunii, urmata de legarea imediata a partii de instalatie la pamant si in
scurtcircuit;
- delimitarea a zonei de lucru;
- asigurarea impotriva accidentelor de natura neelectrica.
Tensiunea nominala a instalatiei

1 - 20 35 - 60 110 220 400 750
[ kV]
Distanta minima de vecinatate [m]
la manevre, executate in instalatii 0,8 1 1,5 2,4 3,7 6,25
interioare sau exterioare
Distanta De la In instalatii
0,8 1 1,25 - - -
minima de sol interioare
115
vecinatate In instalatii
2 2,5 3 4 5 8
[m] la exterioare
executarea Prin urcare pe
lucrarilor in stalpii LEA
1,5 2 2,5 3 5 8
instalatii
electrice
Intreruperea tensiunii trebuie sa se realizeze dupa anularea automatizarilor care conduce

la reconectarea intreruptoarelor, prin manevrarea aparatelor de comutatie (intreruptoare,
separatoare, sigurante etc.) ce separa instalatia sau partea din instalatie la care urmeaza a se lucra, de
restul instalatiilor ramase sub tensiune.
Separarea vizibila trebuie sa se realizeze prin deschiderea separatoarelor, scoaterea
patroanelor sigurantelor fuzibile, debrosarea intrerupatoarelor, dezlegarea cordoanelor la linii
electrice aeriene sau demontarea unor parti active ale instalatiei electrice (bare, conductoare),
dezlegarea fazelor cablurilor de la aparataj.
- In mod exceptional se admite ca in cazul instalatiilor de joasa tensiune, cand partea din
instalatie la care urmeaza a se lucra este prevazuta numai cu intrerupator nedebrosabil ca
element de comutatie sau intrerupator cu contacte a caror deschidere nu este vizibila, separarea
vizibila sa se realizeze numai prin deconectarea intrerupatorului si verificarea lipsei tensiunii in
locul cel mai apropiat iesirii din acesta.
In instalatia separata electric din care se alimenteaza motoare electrice, care antreneaza
pompe, ventilatoare, compresoare sau la care sunt racordate generatoare ori compensatoare
prevazute cu motoare de lansare, care nu pot fi separate vizibil, trebuie sa se realizeze urmatoarele
masuri suplimentare :
a. blocarea dispozitivelor de pornire a motoarelor primare, pentru evitarea
producerii tensiunii de catre generator sau compensator, chiar la viteze reduse ;
b. blocarea cailor de patrundere a fluidelor in pompe, ventilatoare si compresoare,
pintru evitarea functionarii motoarelor ce le antreneaza in regim de generator.
Blocarea in pozitie deschis a dispozitivelor de actionare a aparatelor prin care s-a realizat
separarea vizibila a instalatiei sau a partii din instalatie, in care urmeaza a se lucra, trebuie sa se
realizeze prin:
a) blocarea directa, dupa caz, folosind unul din urmatoarele procedee:
116
- blocarea dispozitivelor de actionare manuala ale separatoarelor cu lacate sau mijloace

special destinate acestui scop;
- blocarea pe pozitie “scos” a caruciorului intreruptoarelor, in cazul celulelor cu
intreruptoare debrosabile, fara separatoare. Aceasta blocare consta din inchiderea usii
celulei dupa scoaterea caruciorului. Daca celula nu este prevazuta cu usa, caruciorul
realizand el insusi inchiderea celulei cand intreruptorul este brosat, dupa scoaterea
caruciorului se va monta pe partea frontala a celulei un paravan mobil (sau banda rosie)
si indicator de securitate;
- montarea unor capace (manere) electroizolante, colorate in rosu, in locul patroanelor
sigurantelor fuzibile de joasa tensiune.
- montarea unor placi sau teci electroizolante, rezistente din punct de vedere mecanic, intre
sau pe contactele deschise ale separatoarelor sau intreruptoarelor atunci cand acestea
sunt accesibile si raman sub tensiune;
b) blocarea indirecta, dupa caz, folosind unul din urmatoarele procedee:
- scoaterea patroanelor sigurantelor fuzibile sau deconectarea intreruptorului de pe
circuitul de alimentare al motorului care antreneaza dispozitivul de actionare al
separatorului, respectiv, la joasa tensiune, al intreruptorului;
- inchiderea robinetului de alimentare cu aer comprimat a dispozitivelor de actionare ale
separatoarelor si intreruptoarelor si descarcarea de presiune a circuitului de dupa robinet;
- dezlegarea conductoarelor de la bobinele de actionare, prin comanda de la distanta a
dispozitivelor de actionare ale separatoarelor, respectiv de joasa tensiune ale
intreruptoarelor;
- alte procedee.
Identificarea se realizeaza vizual, obligatoriu la fata locului, pe baza urmatoarelor elemente
dupa caz :
a) schema electrica a statiei, postului etc. ;
b) schema electrica de traseu a liniei (aeriene sau cablu) ;
c) schema electrica a fluxurilor de cabluri (circuite);
d) caietul de marcaje si etichetari ;
e) inscriptii, numerotari, denumiri ;
f) planuri, harti, planse si confruntarea cu dispunerea in teren a instalatiilor;
g) aparate sau instalatii de delectie;
117
h) aparate de masura ;
i) alte elemente
Pe durata identificarii este interzisa deschiderea sau indepartarea oricarui tip de ingradire
sau verificarea, prin actionare, a oricarei componente a instalatiei.
Verificarea lipsei tensiunii si legarea la pamant si in scurtcircuit trebuie sa se faca la toate
fazele instalatiei, respectiv la toate conductoarele liniei electrice aeriene existente pe coronament,
inclusiv pe nul. In cazul intreruptoarelor, verificarea lipsei tensiunii trebuie sa se faca la toate cele
sase borne accesibile ale acestora.
Verificarea lipsei tensiunii in instalatiile de uoasa tensiune trebuie sa se faca cu ajutorul

aparatelor portabile de masurare a tensiunii sau cu ajutorul detectoarelor de tensiune. In instalatiile
de inalta tensiune, verificarea trebuie sa se faca cu ajutorul dectoarelor de tensiune, corespunzatoare
tensiunii nominale a acestor instalatii.
Verificarea lipsei tensiunii cu detectoare de tensiune nu este admisa pe timp de precipitatii

atmosferice in instalatiile de tip exterior, decat in cazul in care detectoarele si prajinile
electroizolante suport al acestora sunt realizate si certificate pentru a fi utilizate in aceste conditii.
In cazul liniilor electrice aeriene de joasa tensiune, verificarea lipsei tensiunii, respectiv
montarea clemelor scurtcircuitorului, se va face incepand cu conductorul de nul, cu exceptia
cazurilor in care conductorul de nul este montat pe partea superioara a coronamentului.
Delimitarea materiala a zonei de lucru trebuie sa asigure prevenirea accidentarii membrilor

formatiei de lucru, dar si a persoanelor care ar putea patrunde accidental in zona de lucru.
Delimitarea materiala se realizeaza prin ingradiri provizorii mobile, care sa evidentieze clar zona de
lucru. Ingradirile provizorii mobile se vor fixa sigur, pentru a nu cadea peste partile aflate sub
tensiune ale instalatiei. Pe intradirile provizorii mobile se vor monta incicatoatre de securitate.
Ingradirile provizorii mobile trebuie sa se monteze la o distanta egala sau mai mare decat cea
de vecinatate, fata de partile ramase sub tensiune. Daca aceste distante nu pot di respectate, partile
instalatiilor situate la distante mai mici, vor fiscoase de sub tensiune.
Ingrădirile provizorii mobile din materiale electroizolante se pot amplasa la distante mai
mici decat cele mentionate, chiar in atingere directa cu partile aflate sub tensiune, in urmatoarele
conditii :
a.tensiunea nominala a instalatiei sa die de cel mult 27 kV ;
118
b.partile instalatiei sa fie situate interior, iar in cazul in care sunt situate in exterior montarea,
demontarea si utilizarea sa se faca pe timp uscat ;
c.montarea si demontarea sa se realizeze cu supraveghetor de lucrare.
Pentru evitarea accidentelor de circulatie (cand este cazul), zona de lucru trebuie marcata cu
indicatoare sau ingradiri speciale, respectand prevederile regulilor de circulatie.
Pentru executarea unei lucrari in instalatiile electrice din exploatare in baza autorizatiei de
lucru, trebuie sa se indeplineasca urmatoarele masuri organizatorice :
a. emiterea autorizatiei de lucru si dispunerea executarii lucrarii ;

b. admiterea la lucrare ;
c. inceperea si desfasurarea lucrarii ;
d. indeplinirea formalitatilor in cazul intreruperii lucrarii ;
e. indeplinirea formalitatilor la terminarea lucrarii.
Autorizatia de lucru trebuie completata clar citet si fara stersaturi sau corecturi, de catre
toti cei care opereaza in acest document (emitent, admitent, sef de lucrare).
Autorizatia de lucru trebuie sa cuprinda si schema electrica a instalatiei primare sau portiunii
din aceasta la care urmeaza a se lucra. Pe schema electrica se vor indica : separarile electrice cu
CLP-urile care se inchid, zonele de lucru si alte elemente necesare de evidentiat, pentru asigurarea
protectiei muncii la executarea lucrarii.
Autorizatia de lucru trebuie sa se emita pentru executarea unei (unor) lucrari intr-o singura
instalatie electrica.
Seful de lucrare trebuie sa instruiasca membrii formatiei de lucru, deserventii de utilaje si
personalul de alta specialitate, asupra limitelor zonei de lucru, a instalatiilor sub tensiune din
vecinatate, inclusiv asupra masurilor de protectie a muncii de natura neelectrica.
Seful de lucrare trebuie sa completeze formularul autorizatiei de lucru si sa-l semneze
impreuna cu membrii formatiei, confirmand realizarea masurilor ce ii revin.
In instalatiile electrice cu supraveghere, masurile tehnice pentru realizarea zonei de lucru
trebuie sa fie luate de catre personalul de servire operativa, care va face si admiterea la lucru.
Toti membrii formatiei de lucru trebuie sa semneze in autorizatia de lucru, dupa insusirea
instructajului efectuat de catre seful de lucrare, confirmand prin aceste semnaturi ca au luat la
cunostinta de limitele zonei de lucru, de masurile de protectie a muncii ce trebuie respectate si de
sarcinile de lucru incredintate.
119
Dupa indeplinirea tuturor celor de mai sus este permisa inceperea propriu-zisa a lucrarii in
zona de lucru.
Pe durata realizarii zonei de lucru seful de lucrare trebuie sa ia masuri pentru evitarea
accidentarii sale sau a membrilor formatiei cu care realizeaza operatiile pregatitoare, respectand
prevederile normelor specifice sau/si ale reglementarilor interne.
In timpul executarii lucrarii, seful de lucrare trebuie sa se afle in permanenta in zona de lucru
asigurand controlul activitatii formatiei de lucru, supravegherea membrilor acesteia sau participarea
la lucrarea incredintata.
In cazul in care in apropierea zonei de lucru, sub distanta de vecinatate, se gasesc instalatii
aflate sub tensiune, iar ingradirile acestora (plase, bariere etc.) permit trecerea de sau prin ele a
obiectelor, uneltelor sau a altor mijloace de munca, seful de lucrare nu va executa operatii in cadrul
lucrarii, efectuand doar supravegherea permanenta a membrilor formatiei de lucru. Daca in aceste
situatii este necesara participarea efectiva a sefului de lucrare la executarea unor operatii sau la
verificarea calitatii unei operatii, el trebuie sa intrerupa activitatea formatiei de lucru, aceasta
ramanand in zona de lucru fara a mai executa vreo operatie. Intreruperea activitatii nu se va
consemna in autorizatia de lucru.
Executarea lucrarilor fara scoaterea de sub tensiune a instalatiilor electrice din
exploatare este admisa in situatia in care :
a. zona de lucru este situata la o distanta mai mare decat distanta de vecinatate şi sunt luate
masuri tehnice;
b. zona de lucru sau o parte a acesteia se situeaza sub distanta de vecinatate fata de partile
aflate sub tensiune ale instalatiilor electrice si sunt luate masuri tehnice specifice ;
c. zona de lucru este situata in instalatiile electrice la care s-a intrerupt tensiunea si s-au
realizat separarile vizibile, dar care nu sunt legate la pamant si in scurtcircuit si sunt luate
masuri tehnice;
d. lucrarea este organizata sa se execute direct asupra instalatiei electrice sub tensiune si
sunt luate masuri tehnice specifice.
In cazul in care la controlul unei linii electrice aeriene se gaseste in localitati un conductor
rupt, cazut la pamant sau care atarna, persoana care face controlul este obligata sa ia masuri de
prevenire a aproprierii trecatorilor de acesta (organizarea unei paze la locul de defect, fixarea pe
tarusi a unor indicatoare de securitate de interzicere etc.) si sa anunte imediat personalul de
conducere operativa pentru luarea de masuri corespunzatoare.
120
Executarea manevrelor de catre o singura persoana, avand minimum grupa a IV-a de autorizare,
este permisa in urmatoarele situatii:
a. instalatia electrica este de joasa tensiune (cu exceptia celor subterane la care accesul se
face prin trape);
b. in cazul instalatiilor cu supraveghere servite operativ de catre o singura persoana;
c. la bronsarea-debronsarea intrerupatoarelor;
d. la inchiderea-deschiderea cutitelor de legare la pamant;
e. in alte instalatii de inalta tensiune, stabilite si aprobate de catre conducerea unitatii
(subunitatii) de exploatare.
f. Manevrarea sub tensiune a sigurantelor de joasa tensiune este permisa numai in cazurile
in care nu exista pentru elementul protejat prin sigurantele respective un intrerupator
(separator, contactor etc.) propriu circuitului respectiv, care sa permita intreruperea
tensiunii numai la elementul in cauza, astfel incat manevrarea sigurantelor sa se faca fara
tensiune.
g. Este interzisa manevrarea sigurantelor de inalta tensiune sub tensiune.
Mijloacele de productie folosite la lucrari sau manevre in instalatiile electrice trebuie sa fie
certificate pentru conformitate si supuse unor incercari, dupa caz, inaintea darii lor in folosinta, dar
si periodic, dupa reparatie sau inlocuire a unor parti componente si ori de cate ori exista indoieli
asupra starii tehnice, in conformitate cu prevederile standardelor de produs sau ale instructiunilor
specifice.
Mijloacele de productie trebuie verificate vizual inainte de fiecare folosire. Este interzisa
utilizarea celor defecte sau al caror termen de incercare periodica este depasit.
Mijloacele de productie necorespunzatoare, ca urmare a incercarilor, vor fi marcate distinct
de catre laboratoarele specializate care le-au incercat sau vor fi dezafectate de catre gestionar, astfel
incat sa fie scoase din circuitul de utilizare.
Personalul executant trebuie sa fie echipat cu casca de protectie a capului, viziera de
protectie a fetei, manusi clasa 1-4, incaltaminte electroizolanta, covoras electroizolant sau
platforma electroizolanta.
 Detectoarele de joasa tensiune bipolare trebuie utilizate impreuna cu manusi
electroizolante. De asemenea, la montarea si demontarea placilor electroizolante de
joasa tensiune, a tecilor electroizolante de joasa tensiune, a foliilor electroizolante de
121
joasa tensiune si a degetarelor electroizolante de joasa tensiune, personalul executant

trebuie sa fie echipat cu manusi electroizolante cel putin de clasa 00.La manevrarea
indicatoarelor de corespondenta a fazelor trebuie sa se respecte distantele de
vecinatate prevazute in prezentele norme.
 Placile electroizolante trebuie sa se foloseasca pentru a impiedica inchiderea unui
separator, conectarea unui intrerupator de joasa tensiune prin care s-a creat o
separare vizibila
 Tecile electoizolante trebuie sa se foloseasca la izolarea unei parti a instalatiei
ramase sub tensiune la care urmeaza a se lucra.
 Palariile electoizolante trebuie sa se foloseasca la izolarea legaturilor electrice de
langa izolatoarele liniilor electrice de joasa tensiune si la izolarea elementelor
cutiilor de distributie subterane in timpul executarii lucrarilor la parti invecinate,
scoase de sub tensiune.
 Foliile electroizolante trebuie sa se foloseasca in instalatiile de joasa tensiune pentru
izolarea partilor aflate sub tensiune din apropriere, in cazul lucrarilor la panouri sau
tablouri de distributie. Foliile electroizolante pot fi folosite in locul tecilor
electroizolante de joasa tensiune sau a palariilor electroizolante de joasa tensiune.
 Degetarele electroizolante trebuie sa se foloseasca in instalatiile de joasa tensiune,
prin aplicarea directa pe capetele conductoarelor dezlegate de la aparate, in timpul
executarii lucrarilor la aparatele respective. Lungimea degetarelor electroizolante
trebuie astfel aleasa, incat acestea sa acopere partea neizolata a acestora. Montarea si
demontarea degetarelor electroizolante la circuitele secundare se pot face cu mana
libera, cu conditia ca personalul executant sa stea cu picioarele pe covor
electroizolant sau sa poarte incaltaminte electroizolanta.
 Manusile electroizolante trebuie sa se foloseasca intotdeauna asociate cu unul sau
mai multe mijloace de protectie electroizolante
 Covoarele electroizolante se folosesc intotdeauna asociate cu unul sau mai multe
mijloace de protectie electroizolante.
MIJLOACE DE PROTECTIE PENTRU DELIMITAREA MATERIALA A ZONEI DE
LUCRU
122
 Barierele rigide trebuie sa se fixeze pe suporturi speciale, rezistente mecanic, fiind

folosite in punctele in care este necesara impiedicarea patrunderii in zona de lucru a
persoanelor neavizate sau a vehiculelor.
 Barierele extensibile trebuie sa se fixeze pe jaloane (plantane ori asezate in acest
scop) sau pe ingradiri permanente ale aparatajului in zona.
 Franghiile pentru imprejmuire trebuie sa aiba diametrul de cel putin 12 mm. Ele
trebuie sa se monteza la aproximativ de 1 m de la sol sau de la pardoseala, prin fixare
cu carlige de jaloane (plantate ori asezate in acest scop) sau prin legare de suporturile
aparatelor care nu sunt sub tensiune.
 Benzile pentru imprejmuire trebuie sa fie viu colorate si cu latimea de minimum 50
mm. Montarea lor se face in mod similar cu cea a franghiilor.
 Pe franghiile si benzile pentru imprejmuire trebuie asezate, la distanta de cel mult 10
m, indicatoare de securitate, cu caracter de interzicere;
 Panourile si paravanele mobile trebuie sa se foloseasca in locurile in care
personalul executant ar putea ajunge accidental, direct sau prin intermediul unui
obiect la partile aflate sub tensiune, situate la distante mai mici decat cele de
vecinatate prevazute in prezentele norme specifice precum si in zonele cu circulatie
intensa.
 Panourile si paravanele mobile trebuie sa aiba dimensiuni si sisteme de fixare si
rigidizare adaptate locului de montare.
 Indicatoarele de securitate, cu inscriptii si dimensiuni conform standardelor in
vigoare, trebuie amplasate pentru a avertiza si semnaliza vizual personalul asupra
unor lucrari, si anume:
a) pe ingradirile care delimiteaza material zona de lucru, trebuie montate indicatoare de
securitate avand spre interior inscriptia “LIMITA DE ZONA DE LUCRU.
INTERZISA DEPASIREA”;
b) pe ingradirile care delimiteaza material zona de lucru trebuie montate indicatoare de
securitate avand spre exterior, dupa caz, inscriptia: “STAI! INALTA TENSIUNE.
PERICOL DE ELECTROCUTARE” sau “STAI! INALTA
TENSIUNE. INCERCARI CU TENSIUNE MARITA. PERICOL DE
ELECTROCUTARE”.
123
c) pe dispozirivele aflate in zona de lucru a caror deschidere sau inchidere poate

provoca accidente, trebuie montate indicatoare de securitate avand inscriptia “NU
DESCHIDE SE LUCREAZA” sau NU INCHIDE SE LUCREAZA’;
d) pentru aducerea la cunostinta memvrilor formatiei de lucru ca au fost luate unele
masuri inaintea inceperii lucrului, de localizare a unui loc de munca sau los de acces,
se vor monta, dupa caz, indicatoare de securitate avand inscriptia “LEGAT LA
PAMANT” sau LUCRATI AICI”, URCATI PE AICI”.
MIJLOACE DE PROTECTIE IMPOTRIVA EFECTELOR ACTIUNII ARCULUI

ELECTRIC SI A TRAUMATISMELOR MECANICE
 Viziera de protectie a fetei utilizata in timpul manevrelor din instalatiile electrice
aflate sub tensiune si al lucrarilor executate direct asupra partilor aflate sub tensiune,
folosind metoda de lucru “in contact”.
 Casca de protectie trebuie utilizata impotriva traumatismelor craniene, ea trebuind
sa fie purtata obligatoriu de catre fiecare membru al formatiilor de lucru, de catre
conducatorii acestora, precum si de personalul care efectueaza manevre sau
controale, cu exceptia activitatilor din incinte interioare fara instalatii electrice de
inalta tensiune (camere de comanda, cabine de relee, incaperi cu panouri si tablouri
de circuite secundare etc.).
 In timpul lucrului, casca de protectie trebuie fixata pe cap prin legarea curelei
(snurului) sub barbie si sa aiba reglat in mod corespunzator dispozitivului de
amortizare.
 La locurile de munca cu temperaturi scazute si in anotimpul rece, casca se poate
purta peste un capison. In acest caz, se va verifica reglajul castii, astfel incat sa
asigure amortizarea necesara si stabilitatea corespunzatoare.
 Costumul (salopeta sau halatul) din tesatura termoizolanta se foloseste cu prioritate
de catre electricieni in timpul executarii manevrarilor in instalatii electrice aflate sub
tensiune si de catre personalul care executa opetatiile de mutare a cablurilor de inalta
tensiune, aflate sub tensiune.
124
 Manerul pentru montarea/demontarea sigurantelor tip MPR, prevazut cu manson

de protectie a bratului, trebuie utilizat conform prevederilor producatorului, dar
intotdeauna impreuna cu viziera pentru protejarea fetei.
ALTE LUCRĂRI SPECIFICE
I. La executarea controalelor sau lucrarilor in gospodariile de cabluri (tuneluri, puturi) din statiile
si din posturile de transformare subterane, trebuie luate preventiv urmatoarele masuri:
 aerisirea, ventilarea si verificarea obligatorie a lipsei gazelor. Verificarea lipsei
gazelor combustibile (din infiltratie) sau nocive si a pericolului de emanatii (sau
acumulare a acestora) trebuie sa se faca cu ajutorul detectoarelor mobile de gaze,
mentinute in functiune pe toata durata executarii controlului sau lucrarilor. In cazul
in care se constata prezenta gazelor nocive (oxid de carbon) sau gaze naturale cu
concentratie apropiata de limita inferioara de explozie, se interzice orice activitate si
se vor lua masuri conform instructiunilor proprii;
 interzicerea folosirii mijloacelor de iluminare electrica in constructie normala si a
flacarii deschise pana la constatarea, prin determinari, a lipsei gazelor combustibile;
 ingradirea si montarea indicatoarelor de securitate sau postarea unui supraveghetor
din cadrul formatiei de lucru, la gurile deschise (de vizitare) ale incaperilor, puturilor,
tunelurilor, canalelor sau posturilor de transformare subterane.
II. In timpul efectuarii controlului si/sau executarii lucrarilor in puturi, tuneluri si galerii
sau posturi de transformare subterane trebuie utilizat detectorul de gaze. Emitentul si seful de
lucrare trebuie sa stabileasca, in functie de pericolul accidentarii cu gaze toxice, daca fiecare
lucrator va fi dotat si cu aparat autonom de salvare. Aparatul autonom se va utiliza la primul semnal
de avertizare, emis de unul dintre detectoarele de gaze.
Lucrarile cu flacara desachisa in gospodariile de cabluri din statiile de transformare si
posturile subterane trebuie executate in conditiile limitarii flacarii, prin materiale refractare, dotarea
executantilor cu echipament de protectie adecvat si stingatoare adecvate.
III. In timpul executarii lucrarilor la instalatiile de iluminat fara scoaterea de sub tensiune
a acestora, electricienii trebuie sa fie dotati si sa utilizeze echipamentul individual de protectie si
scule specifice lucrarilor sub tensiune in contact (casca de protectie a capului cu viziera de protectie
a fetei, manusi si incaltaminte electroizolanta, unelte electroizolante sau electroizolate).
125
Pentru protectia impotriva radiatiilor ultraviolete emise de sursa de iluminat, electricienii

vor utiliza ochelari de protectie sau viziera de protectie specifice acestui scop.
La executarea celorlalte categorii de lucrari proprii instalatiilor de iluminat

(plantare-demontare stalpi, intindere-strangere conductoare electrice aeriene sau cabluri subterane)
trebuie sa se respecte prevederile din prezentele norme specifice.
La executarea lucrarilor fara scoaterea de sub tensiune a instalatiilor de iluminat interior,

electricienii trebuie sa fie dotati si sa utilizeze sculele si echipamentul individual de protectie
corespunzator lucrului sub tensiune in contact.
La executarea lucrarilor in instalatiile electrice de iluminat aflate la inaltime trebuie sa se

respecte prevederile specifice acestui mediu de lucru, utilizand utilaje si mijloace de protectie
adecvate.
Principii pentru realizarea racordării locuinţelor individuale la reţeaua electrică de distribuţie

ANEXA Nr. 2 la regulament
SECŢIUNEA 1 În zone în care există reţea electrică de interes public de joasă tensiune
Art. 1. - Racordarea locuinţelor se realizează în soluţiile stabilite conform reglementărilor
autorităţii competente şi consemnate în avizele tehnice de racordare emise pentru fiecare locuinţă.
Art. 2. - Punctele de delimitare se stabilesc la bornele de ieşire din contoare, montate la limita de
proprietate sau, în condiţiile art. 26 alin. (4) din regulament, pe proprietatea consumatorului, în
exteriorul locuinţei.
Art. 26. -
(1) Locul şi, după caz, numărul punctelor de delimitare se stabilesc de comun acord de către
operatorul de reţea şi utilizator, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(2) La stabilirea punctului de delimitare se vor avea în vedere:
a) tipul instalaţiei: de transport, de distribuţie sau de utilizare;
b) limita de proprietate asupra terenurilor, evitându-se cât mai mult posibil amplasarea
instalaţiilor operatorului de reţea pe proprietatea utilizatorului;
c) racordarea în perspectivă a noi utilizatori la instalaţia de racordare.
(3) Punctul de delimitare va fi stabilit astfel încât reţelele electrice amplasate pe domeniul public
să fie deţinute, de regulă, de către operatorul de reţea; ca excepţie, cazurile particulare se rezolvă
prin reglementare a autorităţii competente pentru racordare prin linie directă.
126
(4) În cazul în care, la cererea şi cu acceptul utilizatorului, din motive tehnice sau economice,
delimitarea instalaţiilor se face pe proprietatea acestuia, utilizatorul se va angaja juridic, prin
încheierea unui contract de superficie şi înscrierea acestuia în cartea funciară, că nu va emite
pretenţii financiare legate de existenţa unor instalaţii realizate în beneficiul lui şi amplasate pe
proprietatea sa, dar care aparţin operatorului de reţea, ori pentru racordarea altor utilizatori din
instalaţiile în cauză şi se va obliga să transmită aceste obligaţii şi succesorilor proprietari ai
imobilelor respective.
(5) De drepturile rezultate în condiţiile alin. (4) pentru operatorul de reţea beneficiază şi succesorii
legali ai acestuia.
(6) În cazul în care, la cererea utilizatorului, punctul de delimitare se stabileşte în amonte de limita
de proprietate, utilizatorul devine deţinătorul unei reţele electrice amplasate pe proprietatea publică
sau a terţilor şi are responsabilitatea:
a) de a obţine de la deţinătorii terenurilor dreptul de uz şi de servitute asupra proprietăţilor
acestora, pentru executarea lucrărilor necesare realizării reţelei electrice, pentru asigurarea
funcţionării normale a acesteia, precum şi pentru realizarea reviziilor, reparaţiilor şi intervenţiilor
necesare;
b) de a asigura exploatarea şi mentenanţa instalaţiilor proprii în conformitate cu normele în
vigoare, numai cu personal calificat şi autorizat conform prevederilor reglementărilor Ministerului
Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi autorităţii competente, respectiv prin operatori economici
atestaţi conform legii;
c) de a realiza o funcţionare a reţelei electrice în condiţii de siguranţă pentru oameni şi/sau
animale, fiind direct răspunzător, în condiţiile legii, de producerea unor incidente sau accidente şi de
urmările acestora.
(7) În situaţia prevăzută la alin. (2) lit. c), primul utilizator va primi din partea următorilor
utilizatori racordaţi în primii 5 ani de la punerea în funcţiune a instalaţiei de racordare o compensaţie
bănească. Valoarea acestei compensaţii se stabileşte de operatorul de reţea, în baza unei metodologii
aprobate de autoritatea competentă.
(8) Elementul fizic la care se stabileşte punctul de delimitare (borne, cleme, cordoane şi altele)
trebuie să permită realizarea separării vizibile a instalaţiilor care aparţin operatorului de reţea de
cele ale utilizatorului.
(9) Modul de stabilire a punctelor de delimitare pentru locuinţe individuale, ansambluri sau zone
de locuinţe nou-construite, precum şi alte aspecte privind racordarea acestora la reţeaua electrică de
127
distribuţie sunt prevăzute în anexa nr. 2.
SURSA:Regulament din 2008 privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice
Art. 3. - Pentru realizarea racordării, fiecare consumator încheie contractul de racordare cu

operatorul de reţea şi achită acestuia tariful de racordare.
SECŢIUNEA a 2-a În zone în care nu există reţea electrică de interes public de joasă tensiune
Art. 4. -
(1) Realizarea reţelei este finanţată, de regulă, de către autorităţile publice, din bugetele locale, din
bugetul de stat sau din alte fonduri legal constituite.
(2) În condiţiile prevăzute la alin. (1), reţeaua se realizează de către autoritatea publică locală în
calitate de titular de investiţie şi rămâne în patrimoniul acesteia.
(3) În condiţiile prevăzute la alin. (2), autoritatea publică locală încheie cu operatorul de reţea un
contract de comodat având drept obiect reţeaua realizată, pe toată durata de viaţă a acesteia, cu
obligativitatea comodatarului de a o menţine în stare de funcţionare pe costurile sale.
(4) După încheierea contractului prevăzut la alin. (3), pentru racordarea locuinţelor individuale se
parcurg aceleaşi etape, cu aceleaşi precizări, prevăzute la art. 1-3.
(5) Operatorul de reţea poate prelua cu justă despăgubire capacităţile care constituie obiectul
contractului de comodat, încheiat conform prevederilor alin. (3), oricând pe durata acestuia, în
condiţiile stabilite de autoritatea competentă.
Art. 5. -
(1) Prin excepţie de la prevederile art. 4, realizarea reţelei poate fi finanţată de unul dintre viitorii
consumatori, individual sau ca împuternicit legal al unui grup de consumatori.
(2) În condiţiile prevăzute la alin. (1) reţeaua se realizează de către operatorul de reţea1) în regimul
tarifului de racordare.
(3) După realizarea reţelei conform prevederilor alin. (2), pentru racordarea locuinţelor
individuale se parcurg aceleaşi etape, cu aceleaşi precizări, prevăzute la art. 1-3.
(4) Consumatorul sau grupul de consumatori care a suportat costul reţelei în condiţiile prevăzute
la alin. (1) şi (2) primeşte compensaţie bănească de la ceilalţi consumatori care se racordează la
reţeaua realizată, în momentul racordării acestora, conform art. 26 alin. (7) din regulament.
CAPITOLUL II Principii pentru realizarea racordării la reţeaua electric de distribuţie a
blocurilor de locuinţe
128
Art. 6. -
(1) Pe baza datelor prezentate de finanţatorul blocului sau blocurilor de locuinţe privind puterile
absorbite, individual şi pe ansamblu, operatorul de reţea emite aviz tehnic de racordare pentru
puterea totală necesară şi în funcţie de care se dimensionează instalaţia de racordare.
(2) Punctele de delimitare vor fi la bornele de ieşire din contoare. Contoarele se montează
centralizat, la parter sau pe palier.
Art. 7. -
(1) Instalaţia de racordare se realizează de către operatorul de reţea, în baza contractului de
racordare încheiat cu finanţatorul blocului sau blocurilor de locuinţe şi a tarifului de racordare
achitat de acesta. Finanţatorul blocului sau blocurilor de locuinţe nu suportă costurile aferente
realizării măsurării individuale a energiei electrice şi verificării dosarului instalaţiilor de utilizare
individuale.
(2) După realizarea instalaţiei de racordare în condiţiile prevăzute la alin. (1), operatorul de reţea1)
emite aviz tehnic de racordare fiecărui proprietar sau chiriaş al unui apartament, pentru puterea
aprobată acestuia şi care a fost avută în vedere la stabilirea puterii totale aprobate pentru blocul
respectiv, şi pune sub tensiune instalaţia de utilizare a acestuia. Fiecare proprietar suportă numai
costurile aferente realizării măsurării individuale a energiei electrice şi punerea sub tensiune a
instalaţiei de utilizare.
Art. 8. - Finanţatorul blocului sau blocurilor de locuinţe îşi recuperează cheltuielile aferente
racordării la reţea, suportate în condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1), din veniturile realizate prin
vânzarea şi/sau închirierea apartamentelor realizate, fără a mai fi percepută plata altor compensaţii
nici de către el şi nici de către viitorii utilizatori individuali.
CAPITOLUL III Principii pentru realizarea racordării ansamblurilor (zonelor) rezidenţiale la

reţeaua electrică de distribuţie
Art. 9. -
(1) Operatorul de reţea emite aviz tehnic de racordare finanţatorului zonei rezidenţiale pentru
puterea totală necesară acesteia şi în funcţie de care se dimensionează instalaţia de racordare a
zonei.
(2) Punctele de delimitare se propun de operatorul de reţea şi se stabilesc în funcţie de opţiunea
finanţatorului:
a) la limitele de proprietate ale locuinţelor din zonă;
129
b) la punctul de racordare sau la un punct cuprins între acesta şi limitele de proprietate ale
locuinţelor din zonă.
(3) În cazul în care se optează pentru varianta prevăzută la alin. (2) lit. a):
a) instalaţia de racordare se realizează de către operatorul de reţea în baza contractului de
racordare încheiat cu finanţatorul ansamblului rezidenţial şi a tarifului de racordare achitat de acesta.
Finanţatorul nu suportă costurile aferente realizării măsurării individuale a energiei electrice şi
verificării dosarului instalaţiei de utilizare şi punerii sub tensiune a acesteia;
b) după realizarea instalaţiei de racordare în condiţiile prevăzute la lit. a), operatorul de reţea emite
aviz tehnic de racordare fiecărui proprietar sau chiriaş al unei reşedinţe din ansamblu, pentru
puterea aprobată acestuia şi care a fost avută în vedere la stabilirea puterii totale aprobate pentru
întregul ansamblu, şi pune sub tensiune instalaţia de utilizare respectivă. Fiecare proprietar suportă
numai costurile aferente realizării măsurării individuale a energiei electrice şi verificării dosarului
instalaţiei de utilizare şi punerii sub tensiune a acesteia.
(4) În cazul în care se optează pentru varianta prevăzută la alin. (2) lit. b):
a) instalaţia de racordare se realizează de către operatorul de reţea în baza contractului de
racordare încheiat cu finanţatorul ansamblului rezidenţial şi a tarifului de racordare achitat de acesta,
corelat cu punctul de delimitare convenit;
b) finanţatorul zonei rezidenţiale, care realizează instalaţiile din aval de punctul de delimitare până
la limitele de proprietate ale locuinţelor din zonă, devine în acest caz proprietarul unei reţele de
distribuţie de interes public şi acestuia îi revin, în această calitate, toate obligaţiile prevăzute în
prezentul regulament şi în alte reglementări în ceea ce priveşte asigurarea accesului la reţea,
exploatarea şi mentenanţa reţelei etc. Imobilul respectiv devine purtător de sarcini, se înscrie în
acest mod în cartea funciară şi reţeaua nu poate fi înstrăinată decât cu condiţia preluării obligaţiei de
prestare a serviciului de distribuţie de către viitorul proprietar;
c) în condiţiile prevăzute la lit. b), finanţatorul ansamblului rezidenţial va constitui o entitate
proprie care va asigura exploatarea tehnică şi comercială a reţelei electrice de distribuţie conform
reglementărilor în vigoare şi va asigura serviciul de distribuţie, obţinând în acest scop toate avizele,
atestatele sau licenţele prevăzute de lege.
___________
)Operatorul de reţea care deţine contract de concesiune a serviciului public de distribuţie a
1
energiei electrice în zonă.

)Aceleaşi principii se aplică şi în cazul parcurilor industriale, parcurilor ştiinţifice şi tehnologice
2
130
şi zonelor libere, la care operatorul economic desemnat ca administrator are obligaţii privind
asigurarea utilităţilor.
Obligaţiile decurgând din autorizaţiile de înfiinţare şi din licenţe
Art. 17. -
(1) Titularul autorizaţiei de înfiinţare are următoarele obligaţii:
a) să stabilească şi să aplice, pe întreaga durată a executării lucrărilor, măsurile de protecţie a
persoanelor, bunurilor şi mediului;
b) să obţină toate avizele, acordurile şi atestatele prevăzute de lege pentru realizarea obiectivului
autorizat.
(2) Pe durata de valabilitate a licenţelor, titularii de licenţe sunt obligaţi:
a) să respecte condiţiile care însoţesc licenţa;
b) să ţină situaţii contabile separate pentru fiecare activitate care face obiectul licenţei acordate de
autoritatea competentă, în cazul operatorului economic în domeniul energiei electrice integrat, pe
verticală sau pe orizontală, să procedeze la fel ca în cazul în care activitatea respectivă ar fi efectuată
de operatori economici separaţi şi să întocmească rapoarte financiare în formatul solicitat de
autoritatea competentă;
c) să constituie şi să menţină garanţii financiare care să le permită desfăşurarea activităţii şi
asigurarea continuităţii serviciului;
d) să pună la dispoziţie autorităţii competente informaţiile necesare pentru desfăşurarea în bune
condiţii a activităţii acesteia.
Art. 46. - Pentru protejarea reţelelor electrice de distribuţie se interzice persoanelor fizice şi
juridice:
a) să efectueze construcţii de orice fel în zona de siguranţă a reţelelor electrice de distribuţie, fără
avizul de amplasament al operatorului de distribuţie;
b) să efectueze săpături de orice fel sau să înfiinţeze plantaţii în zona de siguranţă a reţelelor
electrice de distribuţie, fără acordul operatorului de distribuţie;
c) să depoziteze materiale pe culoarul de trecere şi în zonele de protecţie şi de siguranţă ale
instalaţiilor, fără acordul operatorului de distribuţie;
d) să arunce obiecte de orice fel pe reţelele electrice de distribuţie sau să intervină în oricare alt
mod asupra acestora;
e) să deterioreze construcţiile, îngrădirile sau inscripţiile de identificare şi avertizare aferente
reţelelor electrice de distribuţie;
131
f) să limiteze sau să îngrădească prin execuţia de împrejmuire, prin construcţii sau prin orice alt
mod accesul la instalaţii al operatorului de distribuţie.
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrări de săpături
La executarea săpăturilor, trebuie avute in vedere urmatoarele:

- Trebuie menţinut echilibrul natural al pământului în jurul gropii de fundaţii sau în jurul fundaţiilor
pe o distanţă suficienta pentru ca stabilitatea construcţiilor invecinate, existente sau în curs de
execuţie şi a instalaţiilor existente în pamant;
- Trebuie asigurată menţinerea sau imbunătăţirea caracteristicilor pamântului de sub talpa de
fundatie.
- Trebuie asiguratã securitatea muncii in timpul lucrărilor.
- Coborârea nivelului apelor subterane pentru a permite executarea corpului fundaţiilor în uscat.
- Asigurarea suprafeţelor necesare pentru amplasarea şi funcţionarea normală a utilajului de lucru, a
depozitelor de materiale şi a instalaţiilor auxiliare necesare executării fundaţiilor.
- Verificarea corespondenţei dintre situaţia reala şi proiect din punct de vedere al calităţii terenului,
inscrierea dimensiunilor si a poziţiilor în limitele toleranţelor prescrise.
- Dacă caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute in vedere la proiectare, măsurile ce
urmeaza a se lua se vor stabili împreuna cu proiectantul şi numai în scris.
- Inscrierea in registrul de procese-verbale de lucrari ce devin ascunse.
- Operaţiile de realizare a fundaţiilor, a săpăturilor, devin prin tehnologia de executie, lucrări
ascunse care trebuie tratate cu deosebită atenţie întrucât fundatiile reprezinta elemente de rezistenta
ale unei constructii de a caror calitate depinde continuarea si siguranta celorlalte lucrări.
- Metodele actuale de executie ale fundatiilor au un grad ridicat de mecanizare. Vitezele optime de
lucru ale utilajelor se obtin numai in conditii de lucru adecvate, care permit mobilitate maxima
utilajelor si vehiculelor. Prin urmare, trebuie să se prevadă un sistem de drumuri de santier eficace şi
bine intretinute pentru a se putea lucra in ritm sustinut in toate anotimpurile.
- Se va acorda o atentie deosebita scurgerii apelor din santier, pentru a crea conditii de lucru in uscat
si a evita patrunderea apelor in zonele de sub viitoarele fundatii si pentru a evita epuismente inutile.
- Trasarea si marcarea clara a tuturor retelelor subterane: electrice, telefonice, gaz, apa si canalizare
are o importanta deosebita.
- Alegerea utilajului care se potriveste cel mai bine pentru lucrarile respective constituie un factor
foarte important.
132
- Este obligatoriu ca la excavatiile pentru fundatii sa se asigure stabilitatea malurilor sapaturii.

Pentru realizarea in conditii optime a lucrarilor de fundatii executantul trebuie sa
primeasca din partea unitatii de proiectare o serie de date cuprinse in proiectul de executie si anume:
a) Studiul geotehnic in care sa se gaseasca date referitoare la:
- stratificatia terenului
- grosimea, natura, coeziunea si umiditatea straturilor
- unghiul de frecare interna
- cota apelor subterane
- debitul apelor si coeficientul de permeabilitate
- presiuni admise pe teren
b) Detalii de executie a fundatiilor ce cuprind:
- plan general de fundatii
- planul de sapaturi (umpluturi)
- plan de epuismente (daca este necesar)
- detalii de executie (cofraj si armare) pentru fiecare tip in parte.
Principalele lucrari pregatitoare
- Defrisarea
-Amenajarea terenului:stringerea in gramezi si transportul in afara zonei de lucru a
zapezii (daca e cazul),saparea si depozitarea stratului de pamint vegetal.
- Indepartarea apelor de suprafata prin santuri de garda
-Lucrari de amenajare a platformei de lucru, respectiv aducerea la cota a terenului
(cota teren amenajat - CTA).
- Lucrari de demolari
- Alte probleme in cazul existentei pe amplasament a unor vestigii arheologice sau a
unor fosile vegetale sau animale vor fi anuntate organele competente care urmeaza sa avizeze
asupra continuarii lucrarilor
Lucrările de săpături necesare executării fundaţiilor, şanţurilor, canalelor, căminelor,
puţurilor, precum şi altor activităţi specifice lucrărilor de construcţii, se vor executa numai pe baza
de proiect.
Înainte de începerea lucrărilor de săpătură se va urmări stabilirea existenţei şi naturii
instalaţiilor subterane şi felul cum sunt amplasate în pământ.
În cazul când în timpul lucrului se descoperă construcţii şi instalaţii subterane, care nu s-au
133
cunoscut dinainte, se întrerup imediat lucrările şi se evacuează angajaţii până la identificarea

instalaţiilor descoperite. Numai după luarea măsurilor de protecţie necesare se va putea continua
lucrul.
Se interzice executarea săpăturilor în apropierea cablurilor electrice subterane, dacă nu au
fost scoase de sub tensiune. În cazuri deosebite, când întreruperea curentului nu se poate face,
lucrările se vor executa numai cu luarea de măsuri care să asigure securitatea lucrătorilor. În acest
caz se interzice folosirea răngilor, târnăcoapelor şi a penelor metalice.
Săparea pământului în apropierea cablurilor electrice sub tensiune se va face cu deosebită
atenţie, fără a se executa loviri bruşte şi numai sub supravegherea conducătorului de lucru.
În cazul executării lucrărilor de săpături în locuri unde sunt cabluri electrice, conducte de
apă sau gaze care nu au putut fi deviate sau intrerupte, va convoca proprietarul acestora şi, impreuna
cu specialişti in domeniu, se vor stabili măsuri tehnico-organizatorice si se vor asigura asistenţa
tehnică, respectiv aplicarea măsurilor luate pentru înlăturarea pericolului. In cazuri cu totul
deosebite, sub o supraveghere tehnica competentă, se vor continua săpăturile, dar numai cu cazmale
din lemn, fără a se executa lovituri bruste.
În cazul în care este posibilă o eventuală emanaţie de gaze toxice sau inflamabile :
1. Se vor opri lucrările şi se va evacua personalul din zona săpăturilor, puţurilor, şanţurilor
etc.
2. Lucrările se vor relua numai după eliminarea completă a gazelor din zona săpăturilor şi
numai după luarea unor măsuri sigure împotriva unor emanaţii ulterioare.
3.În cazul când se întâmpină dificultăţi la evacuarea completă a gazelor, din zona săpăturii,
lucrătorilor li se va acorda EIP ( măşti de protecţie corespunzătoare).
4.Se vor lua totodată toate măsurile necesare pentru prevenirea unor explozii sau incendii.
În tabelul de mai jos este indicată adâncimea maximă a gropilor de fundaţie sau a
şanţurilor care pot fi executate în terenuri cu umiditate naturală fără pânză freatică care pot fi
executate cu pereţi verticali, fără consolidări:
Tip teren Teren uşor Teren mijlociu (se Teren tare (se Teren foarte tare (se
(nisip, sapă cu cazmaua şi sapă cu târnăcopul sapă cu ranga
umpluturi, parţial cu târnăcopul) şi cazmaua ) târnăcopul, şpiţul,
etc.) barosul, fără explozivi)
Adâncime maximă 0,75 m 1,25 m 1,75 m 2,00 m
Peste aceste limite, gropile si şanţurile se vor executa cu:

134
 pereti in taluze, fara sprijinire,

 pereti verticali, sprijiniti pe toata inaltimea.
Sprijinirea sapaturilor se va face prin armare cu material lemons, sanatos (dulapi),
fara noduri, depreciat sau materiale de dimensiuni prea mici.
Zilnic se va verifica starea elementelor de sprijin a peretilor verticali ai gropii de
fundatie, pentru a constata eventualele deformari, ca urmare a umiditatii sau inghetului si
care ar putea ceda datorita suprasolicitarilor.
In cazul aparitiei pericolului surparii, se vor indeparta, de indata, lucratorii, luandu-se
masuri de consolidare a armaturilor.
Pământul rezultat din săpături sau îmbrăcămintea desfăcută va fi aşezat în partea opusă celei
pe care vor fi aduse materialele.
Pământul va fi aşezat la o distanţă de minimum 0,70 m de la marginea şanţului, iar în cazul
şanţurilor adânci la o distanţă de minimum 1 m. Este interzisă aşezarea stivelor de materiale de-a
lungul marginii de sus a gropii sau şanţului la o distanţă mai mică de 0,75m de la margine
Trecerea peste sapaturi se va face numai prin locuri amenajate cu podete special destinate
acestui scop.
La sapaturile manuale executate la o adancime mai mare de 1,5 m, se vor monta platforme
pentru aruncarea pamantului. Acestea trebuie sa fie bine fixate si sa reziste incarcaturii pe care
trebuie sa o suporte.
Este interzisă instalarea şi circulaţia vehiculelor sau utilajelor de construcţii, amplasarea
troliilor precum şi plantarea stâlpilor pentru linii electrice aeriene sau pentru iluminat în apropierea
locurilor unde se execută lucrări de săpături în raza prismei de alunecare a terenului. Această
amplasare este permisă numai în cazul lucrărilor cu pereţi sprijiniţi cu condiţia verificării în
prealabil prin calcul a rezistenţei sprijinirii. Viteza maximă de circulaţie în aceste zone este de
maxim 10km/h.
La executarea lucrărilor de săpături în zonele de utilitate publică (pieţe străzi etc.) sau în
zonele de lucru ale şantierelor cu circulaţie mare, trebuie să se ia măsuri pentru îngrădirea acestor
locuri cu parapete cu înălţimea de cel puţin 1 m, inscripţionate pentru prevenirea accidentelor. Pe
timpul nopţii aceste îngrădiri vor fi iluminate.
Apa subterană care apare în timpul săpăturilor trebuie evacuată imediat, pentru a nu înmuia
pământul şi produce prăbuşirea malurilor. În momentul când se ajunge la pânza freatică, săpăturile
de fundaţii se opresc, fiind interzisă continuarea lucrărilor urmând a fi reluate după ce se realizează
135
sprijinirea malurilor.
Se vor lua măsuri contra surpării pereţilor săpăturii, în cazul când în apropiere se găsesc
utilaje şi mecanisme care produc vibraţii în timpul lucrului.
Pentru coborârea lucrătorilor în săpăturile pentru fundaţii, şanţuri late, gropi, etc. trebuie
amenajate rampe de acces (scări) cu o lăţime de cel puţin 0,75 m, cu balustradă, iar coborârea
lucrătorilor în şanţuri înguste se vor utiliza scări rezemate. Este interzisă coborârea pe şpraiţuri sau
pe consolidările pereţilor săpăturii.
Săpături în teren cu pereţi în taluz.

La sapaturile cu peretii in taluze, cu un unghi mai mare decat unghiul natural al taluzului,
distanta maxima dintre locul de asezare a pamantului aruncat sj marginea sapaturii trebuie stabilita
in prealabil prin proiect.
Felul terenului La o adâncime a săpăturii,
Până la 3 m Mai mare de 3 m
Unghiul dintre Raportul dintre Unghiul dintre Raportul dintre

direcţia taluzului şi înălţimea taluzului şi direcţia taluzului şi înălţimea taluzului şi
proiecţia orizontală a proiecţia orizontală a proiecţia orizontală a proiecţia orizontală a
taluzului, în grade. taluzului. taluzului, în grade. taluzului.
Teren de
umplutură, nisip, 39 1:1,25 34 1:1,50
pietriş
Nisip argilos 56 1:0,67 45 1:1
Argilă nisipoasă 56 1:0,67 56 1:0,75
Argile 63 1:0,50 53 1:0,67
Loess uscat 63 1:0,50 53 1:0,67
Înclinarea taluzurilor săpăturilor pentru terenuri argilo-nisipoase şi argiloase

supra-umidificate cu apă provenită din ploi, topirea zăpezii etc. trebuie redusă în comparaţie cu
valorile indicate în tabelul de mai sus.
Se interzice săparea terenurilor supra-umidificate, nisipoase, nisipo-argiloase şi a celor
constituite din loess fără executarea sprijinirilor.
136
Continuarea lucrărilor de săpături care se execută cu pereţii în taluz (fără sprijiniri) dar care
au fost supuse umidificării este permisă cu condiţia luării măsurilor de evitarea a surpării cum ar fi:
a. Întreruperea temporară a lucrărilor până la uscarea terenului, în cazul în care există un
pericol evident de desprindere (alunecări) de teren;
b. Reducerea locală a înclinării pantei, acolo unde executarea săpăturilor cu pereţii în taluz
nu poate fi amânată.
c. Interzicerea deplasării vehiculelor şi utilajelor de construcţii în apropierea marginilor
superioare ale taluzurilor.
La lucrările executate în taluzuri cu înălţimea mai mare de 3m sau cu o înclinare mai abruptă de
1:1, sau în cazul unei suprafeţe umede a taluzului cu o înclinare mai mare de 1:2, lucrătorii
trebuie să lucreze având centuri de siguranţă legate de un reazem solid.
În tot timpul cât lucrările rămân descoperite, conducătorul lucrării ca cerceta sistematic
starea taluzurilor. În cazul în care se observă apariţia de crăpături paralele cu marginea superioară,
se vor lua măsuri de consolidare şi evitarea surpării, până la executarea acestor lucrări operaţiunile
de săpare fiind întrerupte.
Se vor lua masuri suplimentare contra surparii peretilor sapaturii in cazul cand in apropiere
se gasesc utilaje care produc vibratii in timpul lucrului.
Demontarea si indepartarea sprijinirilor trebuie sa se faca de jos in sus, sub supravegherea
conducatorului lucrarii. Sprijinirile se demonteaza pe masura executarii umpluturii, de jos in sus,
conformj fisei tehnologice si a proiectului de executie.
Săpături în teren cu pereţi sprijiniţi
Dacă săparea gropilor de fundaţie şi a şanţurilor se face cu pereţi mai înclinaţi faţă de
orizontală decât unghiul taluzului natural şi în special cu pereţi verticali trebuie să se execute
sprijinirea malurilor.
Metode de sprijinire a pereţilor săpăturilor.

Natura terenului Adâncimea săpăturii
Până la 3m De la 3m la 5 m Peste 5m
Terenuri obişnuite cu Sprijinire orizontală cu Sprijinire orizontală Sprijinire pe bază de
umiditate normală interspaţii de o scândură continuă (fără proiecte calculate
interspaţii)
Terenuri cu umiditate Sprijinire verticală sau Sprijinire pe bază de
137
mare orizontală continuă proiecte calculate

Toate terenurile cu Sprijinire cu palplanşe care Sprijinire pe bază de
afluenţă mare de ape trebuie bătute la o adâncime proiecte calculate
subterane de cel puţin 0,75m mai jos
de la fundul săpăturii.
În cazul în care nu se dispune de piese de consolidare prefabricate pentru sprijinirea pereţilor
la săpăturile de până la 5m adâncime este necesar să se respecte următoarele condiţii:
a. să se folosească dulapi pentru sprijinire cu grosimea de cel puţin 5 cm şi cu lăţimea de 20.25
cm lipiţi de peretele săpăturii şi presaţi la fiecare 1,5-2m cu sprijiniri aşezate în aceeaşi
secţiune atât perpendicular cât şi orizontal. Sprijinirile orizontale se execută din grinzi de
13-18 cm sau din lemn rotund.
b. Sprijinirile verticale trebuie să iasă din groapă cu cel puţin 15 cm pentru a forma un parapet
care să prevină căderea materialelor şi a muncitorilor în groapă.
La sprijinirile orizontale continue distanţa între sprijinirile verticale trebuie să fie de 1,5-2m.
Distanţa pe verticală între sprijinirile orizontale trebuie să fie de 0,6-1m.
Sprijinirea la săpături executate în spaţii largi trebuie să se execute pe bază unui proiect.
Dacă săpăturile sunt executate în apropierea imediată a unei săpături vechi astupate, la care
umplutura nu s-a tasat complet, pereţii acestora trebuie sprijiniţi puternic deoarece umpluturile
insuficient tasate au o împingere a pământului mai mare.,
Demontarea şi îndepărtarea sprijinirilor din gropile de fundaţie sau şanţuri la terminarea
lucrărilor se va face de jos în sus, pe măsura astupării acestora cu pământ sau a turnării fundaţiei.
Demontarea se va face cu mare atenţie deoarece se pot provoca prăbuşiri de pământ, cu accidente
grave, sub supravegherea conducătorului lucrării. Dacă demontarea sprijinirilor prezintă vreun
pericol pentru muncitori şi pentru construcţie (terenuri nisipoase, pietriş, loess, în apropierea
fundaţiilor sau a construcţiilor existente), atunci sprijinirile vor fi lăsate în pământ.
Numărul dulapilor verticali care se îndepărtează simultan nu trebuie să fie mai mare de trei, iar
pentru terenuri cu umiditate mare se îndepărtează numai câte unul. Staţionarea muncitorilor în
şanţuri, în gropi, sub mal sau pe marginea gropilor şi şanţurilor este interzisă.
Umplerea săpăturilor se va face în straturi de 20 cm fiecare strat urmând a fi compactat şi udat.
Săparea mecanizată a terenului cu excavatorul
La executarea lucrarilor de sapaturi mecanizate, se vor pune placi avertizoare, iar lucratorii nu
vor avea acces la o distanta mai mica de 10 m, fata de raza de actiune a utilajului. Se vor lua
138
masuri suplimentare contra surparii peretilor sapaturii, in cazul cand in apropiere se gasesc utilaje
care produc vibratii in timpul lucrului. La executarea mecanizată a lucrărilor de săpături pereţii se
vor consolida cu panouri prefabricate care se vor introduce de sus pe măsura avansării lucrărilor. În
timpul lucrului se vor lua măsuri pentru a nu se deteriora sprijinirile.
Conducătorul de utilaj este obligat să observe starea săpăturii şi în caz de pericol de surpare, să
îndepărteze utilajul din zona periculoasă, dacă prin această nu este pusă în pericol viaţă
mecanicului.
Bucăţile mari de rocă dislocate vor fi astfel depozitate, încât să nu împiedice deplasarea rapidă a
utilajului în caz de pericol.
În timpul lucrului este interzis accesul oamenilor deasupra frontului de lucru în limitele taluzului
natural. De asemenea este interzis a se sta în raza de acţiune a utilajelor.
În timpul funcţionării excavatoarelor nu sunt admise lucrări auxiliare pe partea frontului de lucru.
Lăţimea platformei de lucru trebuie să asigure posibilitatea deplasării utilajelor şi a mijloacelor
de transport. Distanţa minimă trebuie să fie de 1,5m. Înainte de începerea lucrului se va verifica
rezistenţa terenului, apoi se va nivela şi compacta.
Înainte de punerea în funcţiune utilajele se vor verifica dacă au fost montate corect, dacă părţile
în mişcare funcţionează corect, dacă părţile asamblate sunt fixate corect şi dacă sunt montate toate
apărătorile de protecţie.
Trecerea sau staţionarea sub cupa sau braţul excavatorului este interzisă. Este interzisă urcarea pe
excavator în timpul lucrului, a persoanelor străine. Este interzisă staţionarea persoanelor sub
excavator sau lângă excavator în timpul funcţionării.
La descărcarea pământului excavat direct în autovehicule conducerea cupei deasupra
autocamionului se va face prin rotirea acesteia dinspre partea din spate a benei către partea din faţă,
oprindu-se la mijlocul acesteia. Se va coborî apoi cupa cât permite descărcarea. Este interzisă
trecerea cupei pe deasupra cabinei autocamionului, descărcarea cupei de la înălţime şi staţionarea pe
autovehicul în momentul descărcării. Este interzisă staţionarea şoferului autocamionului în cabină
pe parcursul încărcării.
Instrucţiuni specifice pentru pentru turnarea betoanelor şi executarea lucrărilor de beton

armat
La executarea lucrărilor de preparare şi turnare a betonului, precum şi la lucrări de beton

armat , se vor respecta toate standardele în vigoare referitoare la calitatea şi tehnologia de execuţie,
139
precum şi standardele de protecţie a muncii conexe.

Lucrările de preparare precum şi toate operaţiile turnării betoanelor peste armături vor fi
executate sub supravegherea nemijlocită a unei persoane specializată şi desemnata în acest scop
(cadru tehnic) care trebuie să cunoască în amănunt procesul tehnologic, utilajele din dotare şi
caracteristicile acestora, riscurile legate de efectuarea acestor lucrări şi măsurile de prevenire a
accidentelor.
Persoana însărcinată cu organizarea şi supravegherea lucrărilor va fi autorizată şi atestată de
forurile competente şi numită prin decizie scrisă de conducerea societăţii.
La lucrările de preparare şi utilizare a adaosurilor chimice folosite în execuţie pe şantiere,
vor fi admişi numai muncitori verificaţi din punct de vedere medical şi care au vârsta minimă de 18
ani împliniţi.
La locurile de preparare a betoanelor se vor afişa instrucţiuni specifice privind modul de
lucru a instalaţiilor de preparare, atrăgânduse atenţia asupra punctelor în care există pericol de
accidentare şi unde vor fi afişate indicatoare de avertizare.
Lucrătorii care manipulează materiale pulverulente vor purta obligatoriu echipamentul de
protecţie. De asemenea, se vor acorda materiale igienico-sanitare conform actelor normative în
vigoare.
Elevatoarele, mecanismele de ridicat, ciururile pentru sortat, jgheaburile şi alte instalaţii
pentru alimentarea cu agregate şi prelucrarea acestora în vederea preparării betonului şi mortarului
vor fi marcate cu tăbliţe de avertizare pentru interzicerea trecerii lucrătorilor pe sub ele.
Se interzic următoarele în timpul procesului tehnologic:
- curăţirea tobei betonierei şi a jgheabului de descărcare a betonului precum şi executarea
unor lucrări de întreţinere sau de reparaţii. Aceste activităţi sunt permise numai după oprirea
instalaţiei de preparare şi deconectarea de la sursa de alimentare cu energie electrică;
- circulaţia sau staţionarea personalului muncitor sub gurile de descărcare ale instalaţiei de
preparare a betoanelor;
- accesul personalului muncitor sub cupa betonierei
- curăţirea şi spălarea instalaţiei de preparare a betoanelor se face numai după ce sursele de
acţionare vor fi întrerupte.
Se interzice intervenţia personalului muncitor, în timpul funcţionării, în cupa malaxorului.
Se interzice ajutarea descărcării din instalaţia de amestecare cu lopeţi sau alte mijloace. În caz de
avarie, curăţirea instalaţiei se va efectua după deconectarea acesteia de la sursa de alimentare şi
140
blocarea elementelor mobile.

Se va asigura în permanenţă curăţenia în jurul instalaţiei de preparare a betoanelor şi
degajarea căilor de acces.
Curăţirea zonei de sub cupa de agregate va fi făcută numai dupa blocarea acesteia în poziţia
ridicată şi după întreruperea şi scoaterea instalaţiei electrice de sub tensiune. Din proiectare, grilajul
de protecţie trebuie asigurat astfel încât la deschiderea acestuia să se întrerupă alimentarea cu curent
electric.
Personalul muncitor care manevrează instalaţia de amestecat betoane acţionată electric, va
sta pe platforme de lucru prevăzute cu covoare de protecţie din cauciuc şi va fi dotat cu cizme şi
mănuşi electroizolante.
Instalaţia de preparare a betoanelor acţionată cu motoare electrice va fi prevăzută cu
protecţie conform prescripţiilor tehnice privind legarea la pământ a instalaţiilor electrice. Instalaţia
electrică se va executa de tip etanş, pentru a opri pătrunderea prafului sau a umidităţii. Tabloul de
comandă va fi montat astfel încât să nu fie expus şocurilor şi vibraţiilor. Orice intervenţie la
instalaţia electrică se va face numai de către electricieni cu calificare şi atestare corespunzătoare.
Înainte de punerea în funcţiune a dozatoarelor gravimetrice din componenţa instalaţiei de
preparare a betoanelor se va verifica legarea la pământ a acestora, starea cablului de alimentare cu
energie electrică şi existenţa apărătoarelor de protecţie la părţile în mişcare.
Se interzice folosirea improvizaţiilor la oricare din elementele componente ale instalaţiei de
preparare.
În cazul utilizării de aditivi la prepararea betoanelor, se vor lua măsuri corespunzătoare de
protecţie a muncii, în funcţie de substanţele chimice din care sunt alcătuiţi aditivii şi de
instrucţiunile transmise de producătorul aditivului.
TURNAREA BETONULUI
Înainte de începerea turnării betonului, şeful punctelor de lucru va comunica modul de
execuţie a cofragului, a schelelor şi a podinelor de lucru şi rezistenţa acestor elemente de construcţie,
întocmind un procesverbal de recepţie internă.
În cazul turnării betonului la o înălţime mai mare de 1,5 m, podinele de lucru vor fi
prevăzute cu balustrade şi bordură de margine.
Se interzice accesul personalului muncitor în zona de turnare, unde este pericol de cădere a
betonului. Dacă din punct de vedere tehnologic, acest lucru nu este posibil, se vor amenaja viziere
141
de protecţie.
Circulaţia pe cofraje (dupa montarea armăturii) pentru transportul betonului se va face pe
podine aşezate pe capre, cu o lăţime de cel puţin 1,2m.
EXPLOATAREA BETONIEREI
Inainte de punerea in functiune este obligatoriu ca betoniera sa se aseze pe un plan orizontal
evitandu-se deplasarea accidentala a acesteia. Salariatul trebuie sa faca urmatoarele verificari:
- existenta legaturii la pamant a echipamentului tehnic;
- existenta si integritatea organelor de comanda si a dispozitivelor de protectie;
- integritatea cablului de alimentare cu energie electrica precum si a prizelor si a stecherelor;
- integritatea cablurilor de la troliul de alimentare al betonierei;
- fixarea corespunzatoare a tuturor componentelor echipamentului tehnic;
Pentru evitarea imprastierii prafului de ciment in atmosfera, la umplerea betonierei se va
introduce intai apa si apoi componentii uscati.
Este interzis accesul salariatilor in siloz/buncarul de depozitare a cimentului.
Lucratorii care manipuleaza cimentul vor purta obligatoriu echipamentul de protectie acordat
conform fisei de evaluare a riscurilor.
Pe timpul functionarii betonierei se interzic urmatoarele:
- curatirea betonierei, precum si executarea unor lucrari de intretinere si reparatii. Aceste
activitati sunt premise numai dupa oprirea instalatiei de la sursa de alimentare cu energie
electrica.
- stationarea salariatilor sub cuva (in jurul) betonierei;
- se interzice ridicarea personalului muncitor cu troliul instalatiei;
- ajutarea descarcarii din instalatia de amestecare cu lopeti sau alte mijloace;
- deplasarea betonierei se va face numai dupa oprirea acesteia si scoaterea de sub tensiune.
Instalatia electrica va fi de tip etans. Pentru a opri patrunderea prafului sau a
umiditatii.Tabloul de comanda va fi montat in asa fel incat san u fie expus socurilor si
vibratiilor.
Cablurile de tractiune si dispozitivele aferente vor fi verificate in permanenta.Se va avea in
vedere ca la cursa maxima de desfasurare a cablului sa mai ramana infasurat pe toba cel putin
trei spire de cablu.
Angajatul care manevreaza betoniera va sta pe o platforma de lucru prevazuta cu covor de
142
cauciuc si va purta cizme si manusi electroizolante.

Intertinerea si reparatia utilajului se va face numai de catre personal calificat, instruit si dupa
caz, autorizat.
Se interzice folosire improvizatiilor la oricare din elementele componente ale instalatiei.
Instrucţiuni specifice pentru lucrul la înălţime
INSTRUCŢIUNI GENERALE
Pentru executarea lucrărilor la înălţime, în orice domeniu de activitate, trebuie să se ţină
seama de următoarele trei principii general-valabile şi obligatorii:
- organizarea tehnologică prealabilă a lucrărilor la înălţime prin realizarea tuturor condiţiilor
de asigurare colective, în funcţie de specificul locului de muncă, pentru toată durata de
desfăşurare a lucrărilor.
- dotarea cu echipament individual de protecţie în conformitate cu condiţiile concrete ale
locului de muncă, astfel să fie asigurată securitatea executantului
- obligativitatea instruirii, antrenării şi a utilizării dotărilor colective şi individuale,
corespunzătoare riscurilor locului de muncă şi a lucrărilor respective.
ÎNCADRAREA ŞI REPARTIZAREA LUCRĂTORILOR LA
LOCUL DE MUNCĂ
Încadrarea şi repartizarea lucrătorilor pentru lucrul la înălţime se fac pe baza avizului
medical eliberat în urma unui examen medical prin care trebuie verificate aptitudinile şi capacităţile
neuropsihice necesare lucrului la înălţime.
Avizul medical la încadrare se dă numai de către medic de medicina muncii pe baza
examenelor clinico-funcţionale şi de laborator.
Persoana juridică care angajează este obligată să elibereze lucrătorilor care solicită
angajarea "Fişă medicală de angajare"- tip, emisă de către Ministerul Sănătăţii.
Persoana juridică ce angajează are obligaţia de a preciza locul de muncă la care va fi
angajat lucrătorul pentru avizul medical. Lucrătorii vor fi admişi pentru lucrări la înălţime numai
dacă au viza medicală cu menţiunea expresă "apt pentru lucrul la înălţime", menţiune ce va fi
înscrisă în fişa individuală de instructaj.
Persoanele sub 18 ani şi cei care au depăşit vârsta de 55 ani nu vor fi admişi pentru lucrul la
înălţime.
Toţi lucrătorii care lucrează la înălţime vor fi supuşi examenului medical periodic.
143
Periodicitatea şi examinările clinico - funcţionale vor fi stabilite de către Ministerul Sănătăţii în

funcţie de caracteristicile locului de muncă.
INSTRUIREA LUCRĂTORILOR
Instruirea de securitate si sanatate a muncii trebuie făcut pe faze, în conformitate cu
prevederile legislatia în vigoare.
ECHIPAMENTUL DE PROTECŢIE
Toţi cei care lucrează în condiţiile lucrului la înălţime, indiferent de domeniul de activitate,
vor purta echipament individual de protecţie, specific eliminării pericolului căderii în gol.
Componenţa echipamentului individual de protecţie pentru lucrul la înălţime se va stabili şi
se va acorda în funcţie de domeniul de activitate, complexitatea tehnologiei aplicate.
Este interzisă utilizarea echipamentelor individuale de protecţie care nu sunt realizate şi
certificate în conformitate cu standardele şi normativele UE.
Echipamentul individual de protecţie specific eliminării pericolului căderii în gol trebuie
suplimentat, de la caz la caz, cu echipament individual de protecţie pentru combaterea riscurilor de
accidentare şi îmbolnăviri profesionale, specific activităţilor desfăşurate la înălţime.
Pentru lucrul la înălţime mică, echipamentul individual de protecţie trebuie acordat în
funcţie de gradul de periculozitate al activităţii depuse şi de condiţiile concrete de muncă.
Persoana juridică ce acordă echipament de protecţie este obligată să-l întreţină în perfecte
condiţii de utilizare, prin păstrare, curăţare şi reparare corespunzătoare.
Lucrătorii sunt obligaţi să folosească echipamentul individual de protecţie a muncii pe
timpul lucrului precum şi la accesul la şi de la locul de muncă şi să-l păstreze în condiţii bune de
utilizare.
ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
Lucrul la înălţime este permis numai dacă locul de muncă a fost amenajat şi dotat din punct
de vedere tehnic şi organizatoric astfel încât să prevină căderea de la înălţime a lucrătorilor.
În cazul tehnologiilor şi al lucrărilor cu caracter de unicat, proiectul tehnic de amenajare a
lucrului la înălţime va fi aprobat de către organele abilitate din domeniul securităţii muncii.
În funcţie de evaluarea pericolelor de accidentare posibile şi a factorilor de risc existenţi la
aplicarea acestor tehnologii sau lucrări cu caracter de unicat, organele abilitate din domeniul
securităţii,
Accesul la şi de la locurile de muncă amplasate la înălţime trebuie asigurat împotriva căderii
în gol a lucrătorilor.
144
Pentru lucrul la înălţime mică, de la caz la caz, în funcţie de gradul de pericol existent şi de
condiţiile concrete, specifice domeniului de activitate respectiv, organizarea locului de muncă
trebuie să fie făcută luându-se toate sau numai o parte din măsurile tehnico-organizatorice prevăzute
pentru lucrul la înălţime, astfel ca pericolul căderii în gol a lucrătorilor să fie eliminat.
La organizarea locului de muncă amplasat la înălţime trebuie respectate şi aplicate şi
prevederile şi reglementările de securitate a muncii în vigoare, referitoare la posibilele pericole de
accidentare specifice activităţilor depuse în acel loc de muncă, altele decât pericolul căderii
lucrătorilor în gol.
Lucrul la înălţime trebuie să se desfăşoare numai sub supraveghere. În funcţie de
complexitatea lucrărilor şi a gradului de periculozitate existent, persoana desemnată pentru
supraveghere este conducătorul locului de muncă sau conducătorul lucrărilor respective, sau altă
persoană desemnată, echivalentă ca funcţie.
Înainte de începerea lucrului, persoana desemnată cu supravegherea activităţii trebuie să
verifice dacă au fost asigurate toate măsurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentării şi
îmbolnăvirii lucrătorilor.
Dacă în timpul lucrului la înălţime se produc în mod neaşteptat emanaţii nocive (toxice sau
inflamabile) , lucrările trebuie oprite imediat, iar lucrătorii trebuie evacuaţi, luându-se toate
măsurile de evitare a accidentelor şi a incendiilor, până la îndepărtarea cauzelor care au provocat
apariţia emanaţiilor.
Locurile de muncă amplasate la înălţime şi căile de acces la şi de la aceste locuri de muncă,
trebuie marcate şi semnalizate atât ziua cât şi noaptea, în conformitate cu standardele în vigoare.
Din zona de siguranţă, se vor evacua sau proteja echipamentele tehnice, care pot fi afectate de
eventualele căderi de obiecte de la înălţime.
ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECŢIE, ALTELE DECÂT CELE SPECIFICE

LUCRULUI LA ÎNĂLŢIME
Dacă, în timpul lucrului la înălţime, există pericole de accidentare, altele decât pericolul
căderii în gol, lucrătorii trebuie să poarte EIP specifice acestor pericole.
Conducătorii locului de muncă trebuie să identifice pericolele de accidentare posibile de a se
manifesta şi să doteze lucrătorii cu EIP capabile să elimine aceste pericole.
Purtarea EIP, altele decât cele specifice pericolului căderii în gol, nu trebuie să influenţeze în
145
nici un fel capacitatea de protecţie a EIP specifice pericolului căderii în gol.

În funcţie de natura pericolului existent la lucrul la înălţime, altul decât cel de cădere în gol
(de ex.: mecanic, electric, chimic) trebuie ales EIP.
Lucrătorii trebuie instruiţi în funcţie de natura pericolului existent, privind modul de purtare
a EIP în condiţiile specifice lucrului la înălţime (de ex.purtarea măştii de gaze, măştii cu aducţiune
de aer etc.)
În cazul unor tehnologii tip unicat, conducătorul lucrărilor trebuie să detalieze instrucţiunile
de utilizare a EIP pentru fiecare fază tehnologică, în special acolo unde condiţiile de lucru se pot
schimba într-un timp scurt şi să verifice însuşirea şi respectarea de către lucrători a acestor
instrucţiuni.
INSTALAŢII, DISPOZITIVE ŞI SCULE PENTRU LUCRUL LA ÎNĂLŢIME
Utilizarea instalaţiilor, dispozitivelor şi sculelor pentru lucrul la înălţime este permisă numai
dacă instrucţiunile de lucru şi de securitate a muncii ale acestora sunt adaptate la condiţiile concrete
ale locului de muncă respectiv.
Conducătorul lucrărilor trebuie să asigure alegerea şi funcţionalitatea optimă a instalaţiilor şi
dispozitivelor necesare fiecărei faze tehnologice sau fiecărei operaţii specifice.
Conducătorul locului de muncă trebuie să verifice zilnic integritatea şi starea de funcţionare
a instalaţiilor , dispozitivelor şi sculelor folosite pentru lucrul la înălţime precum şi modul de
asigurare a lucrătorilor de a nu cădea în gol în timpul lucrului. Pentru orice defecţiune sau lipsă
constatată trebuie să oprească lucrul şi accesul lucrătorilor şi să asigure remedierea celor constatate.
Lucrătorii trebuie instruiţi şi verificaţi cu privire la modul de utilizare a instalaţiilor,
dispozitivelor şi sculelor în condiţiile lucrului la înălţime.
SCĂRI, AUTOSCĂRI, AUTOTELESCOAPE
Utilizarea scărilor din lemn este permisă la o sarcină maximă de 1,5 kN şi numai de către un
singur lucrător.
Lungimea maximă a unei scări din lemn cu trepte late nu trebuie să depăşească 5m, dacă este
folosită ca suport al locului de muncă pentru lucrător.
Lungimea scării trebuie să permită lucrul de pe o treaptă aflată la o distanţă minimă de 1m
faţă de capătul superior al scării
Se interzice lucrul de pe primele două trepte superioare ale scărilor simple sau duble.
Se interzice utilizarea scărilor prelungite prin legare provizorie.
Se interzice utilizarea scărilor care au trepte lipsă sau sunt reparate provizoriu.
146
Lucrătorii care folosesc scările trebuie să poarte încălţăminte corespunzătoare pentru

evitarea alunecării.
Este interzisă executarea de lucrări de pe scările extensibile. Aceste scări trebuie folosite
numai la urcarea-coborârea de pe stălpi (sau similar) .
Conducătorul locului de muncă trebuie să verifice integritatea scării înaintea fiecărei
montări (utilizări) . Sistemul de îmbinare trebuie să fie sigur şi rigid.
Este interzis ca pe scara extensibilă să se urce mai mult de un lucrător pentru accesul la şi de
la locul de muncă.
Este interzisă repararea scărilor extensibile de către utilizatori. Reparaţiile trebuie executate
numai de către unităţi specializate, de preferinţă de către producători.
Trecerea de pe scara extensibilă pe platforma (consola) locului de muncă este permisă numai
după ce lucrătorul a trecut cel de-al doilea cordon al centurii de siguranţă pe după stâlp, deasupra
platformei.
ALTE MASURI ORGANIZATORICE
 Materialele, echipamentele si, în general, orice element care, la o deplasare oarecare,
poate afecta securitatea si sãnãtatea lucrãtorilor, trebuie fixate într-un mod adecvat si
sigur.
 Accesul pe orice suprafatã de material care nu are o rezistentã suficientã nu este permis
decât dacã se folosesc echipamente sau mijloace corespunzãtoare, astfel încât lucrul sã
se desfãsoare în conditii de sigurantã
 Cãile si iesirile de urgentã trebuie sã fie în permanentã libere si sã conducã în modul cel
mai direct posibil într-o zonã de securitate.
 Dacă lucrările temporare la înălţime nu pot sa fie executate de o maniera sigura şi în
condiţii ergonomice adecvate de pe o suprafata adecvată, trebuie sa fie alese cele mai
potrivite echipamente de munca pentru a se asigura şi a se menţine condiţii de munca
sigure. Trebuie sa se acorde prioritate măsurilor de protecţie colectivă în raport cu
măsurile de protecţie individuală. Dimensionarea echipamentului de munca trebuie sa
fie adaptată la natura lucrărilor care urmează sa fie executate şi a constrangerilor
previzibile şi sa permită circulaţia fără pericol.
 Cel mai potrivit mijloc de acces la posturile de lucru temporare la înălţime trebuie sa fie
ales în funcţie de frecventa de circulaţie, de înălţimea la care trebuie sa se ajungă şi de
durata de utilizare. Alegerea facuta trebuie sa permită evacuarea în caz de pericol
147
iminent. Trecerea, într-un sens sau în altul, între mijlocul de acces şi platforme, planşee
sau pasarele nu trebuie sa creeze riscuri suplimentare de cadere.
 Scarile nu pot sa fie utilizate ca posturi de lucru la înălţime decât în condiţiile în care sau
ţinând cont de cele aratate mai sus, utilizarea altor echipamente de munca mai sigure nu
se justifica din cauza nivelului redus de risc şi din cauza fie a duratei scurte de utilizare,
fie a caracteristicilor existente ale locului de munca respectiv, care nu se pot modifica de
către angajator.
 Tehnicile de acces şi de pozitionare cu ajutorul franghiilor nu pot sa fie utilizate decât în
condiţiile în care, ţinând seama de evaluarea riscului, lucrarea în cauza poate sa fie
executată de o maniera sigura şi în care utilizarea unui alt echipament de munca mai
sigur nu este justificată. Ţinându-se cont de evaluarea riscului şi în special în funcţie de
durata lucrărilor şi de constrangerile de natura ergonomica, trebuie sa fie prevăzut un
scaun dotat cu accesoriile corespunzătoare.
 În funcţie de tipul de echipament de munca selectat pe baza dispoziţiilor punctelor
precedente, trebuie sa fie luate măsurile adecvate de reducere a riscurilor pentru lucrători,
inerente respectivului tip de echipament. Dacă este necesar trebuie sa fie prevăzută
instalarea dispozitivelor de protecţie impotriva caderilor. Aceste dispozitive trebuie sa
aibă o structura corespunzătoare şi sa fie suficient de solide pentru a impiedica sau opri
caderile de la înălţime şi a preveni, în măsura în care este posibil, ranirea corporală a
lucrătorilor. Dispozitivele de protecţie colectivă pentru evitarea caderilor nu pot sa fie
întrerupte decât în punctele de acces ale unei schele sau ale unei scări.
 Când executarea unei anumite lucrări necesita îndepărtarea temporară a unui dispozitiv
de protecţie colectivă impotriva caderilor, trebuie sa se ia măsuri de securitate
compensatorii eficiente. Lucrarea nu poate sa fie efectuată fără adoptarea prealabilă a
acestor măsuri. Odată ce lucrarea respectiva este terminată, definitiv sau temporar,
dispozitivele de protecţie colectivă trebuie sa fie remontate pentru a se evita caderile.
 Lucrările temporare la înălţime pot sa fie efectuate numai atunci când condiţiile
meteorologice nu periclitează securitatea şi sănătatea lucrătorilor.
 Schelele nu pot sa fie montate, demontate sau modificate substanţial decât sub
supravegherea unei persoane competente şi de către lucrători care au fost instruiti
adecvat şi conform operaţiilor avute în vedere, care se referă la riscurile specifice în
conformitate cu art. 10 din hotărâre, şi vizând în special:
148
a) înţelegerea planului de montare, de demontare şi de modificare a schelei în cauza;

b) securitatea în timpul montajului, al demontajului şi al modificării schelei în cauza;
c) măsurile de prevenire a riscurilor de cadere a persoanelor sau a obiectelor;
d) măsurile de securitate în cazul schimbării condiţiilor meteorologice care ar putea
afecta negativ securitatea schelei în cauza;
e) condiţiile în materie de sarcini admise;
f) orice alt risc pe care operaţiile de montare, de demontare şi de modificare îl pot
cuprinde.
 Persoana care supraveghează şi lucrătorii implicaţi trebuie sa aibă la dispoziţie planul de
montare, de utilizare şi de demontare
 Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la înãltime sau în adâncime, trebuie sã fie
solide si stabile, tinându-se seama de:
a) numãrul de lucrãtori care le ocupã;
b) încãrcãturile maxime care pot fi aduse si suportate, precum si de repartitia lor;
c) influentele externe la care pot fi supuse.
 Stabilitatea si soliditatea trebuie verificate în mod corespunzãtor si, în special, dupã
orice modificare de înãltime sau adâncime a postului de lucru.
 Instalatiile de distributie a energiei care se aflã pe santier, în special cele care sunt supuse
influentelor externe, trebuie verificate periodic si întretinute corespunzãtor.
 Instalatiile existente înainte de deschiderea santierului trebuie sã fie identificate,
verificate si semnalizate în mod clar.
 Dacã existã linii electrice aeriene, de fiecare datã când este posibil acestea trebuie sã fie
deviate în afara suprafetei santierului sau trebuie sã fie scoase de sub tensiune.
 Dacã acest lucru nu este posibil, trebuie prevãzute bariere sau indicatoare de avertizare,
pentru ca vehiculele sã fie tinute la distantã fatã de instalatii.
 În cazul în care vehiculele de santier trebuie sã treacã pe sub aceste linii, trebuie
prevãzute indicatoare de restrictie corespunzãtoare si o protectie suspendatã.
 Lucrãtorii trebuie sã fie protejati împotriva influentelor atmosferice care le pot afecta
securitatea si sãnãtatea.
 Cãderile de la înãltime trebuie sã fie prevenite cu mijloace materiale, în special cu
ajutorul balustradelor de protectie solide, suficient de înalte si având cel putin o bordurã,
o mânã curentã si protectie intermediarã, sau cu un alt mijloc alternativ echivalent.
149
 Lucrãrile la înãltime nu pot fi efectuate, în principiu, decât cu ajutorul echipamentelor

corespunzãtoare sau cu ajutorul echipamentelor de protectie colectivã, cum sunt
balustradele, platformele ori plasele de prindere.
 În cazul în care, datoritã naturii lucrãrilor, nu se pot utiliza aceste echipamente, trebuie
prevãzute mijloace de acces corespunzãtoare si trebuie utilizate centuri de sigurantã sau
alte mijloace sigure de ancorare.
 Toate schelele trebuie sã fie concepute, construite si întretinute astfel încât sã se evite
prãbusirea sau deplasarea lor accidentalã.
 Platformele de lucru, pasarelele si scãrile schelelor trebuie sã fie construite,
dimensionate, protejate si utilizate astfel încât persoanele sã nu cadã sau sã fie expuse
cãderilor de obiecte.
 Schelele trebuie controlate de cãtre o persoanã competentã, astfel:
a) înainte de utilizarea lor;
b) la intervale periodice;
c) dupã orice modificare, perioadã de neutilizare, expunere la intemperii sau
cutremur de pãmânt ori în alte circumstante care le-ar fi putut afecta rezistenta sau
stabilitatea.
 Scãrile trebuie sã aibã o rezistentã suficientã si sã fie corect întretinute.
 Acestea trebuie sã fie corect utilizate, în locuri corespunzãtoare si conform
destinatiei lor.
 Schelele mobile trebuie sã fie asigurate împotriva deplasãrilor involuntare.
 Toate instalatiile de ridicat si accesoriile acestora, inclusiv elementele componente si
elementele de fixare, de ancorare si de sprijin, trebuie sã fie:
a) bine proiectate si construite si sã aibã o rezistentã suficientã pentru utilizarea
cãreia îi sunt destinate;
b) corect instalate si utilizate;
c) întretinute în stare bunã de functionare;
d) verificate si supuse încercãrilor si controalelor periodice, conform dispozitiilor
legale în vigoare;
e) manevrate de cãtre lucrãtori calificati care au pregãtirea corespunzãtoare.
 Toate instalatiile de ridicat si toate accesoriile de ridicare trebuie sã aibã marcatã în
mod vizibil valoarea sarcinii maxime.
150
 Instalatiile de ridicat, precum si accesoriile lor nu pot fi utilizate în alte scopuri decât
cele pentru care sunt destinate.
Instrucţiuni proprii de sănătate şi securitate pentru sudarea metalelor
Încadrarea si repartizarea personalului la locul de muncă

Lucrările de sudare si taiere a metalelor pot fi executate numai de persoane având vârsta
peste 18 ani, care cunosc instalatiile, aparatura si procedeele de lucru si care au fost instruite din
punct de vedere al securitătii muncii si au calificarea necesară; Persoanele care nu sunt calificate în
meseria de sudor sau nu au împlinit vârsta de 18 ani pot fi admise la lucru în conditii normale ca
ajutor de sudor numai sub supravegherea directă a cadrelor calificate în aceste lucrări si numai după
însusirea instructajului de securitate a muncii.
Persoanele sub 18 ani nu vor fi admise la lucrările de sudare si taiere a metalelor, la care pot
apărea pericole specifice de accidentare, ca de exemplu: lucrări executate în spatii închise cu
degajări puternice de căldură, lucrări asupra unor piese zincate acoperite cu plumb, cadmiu, beriliu
sau vopsite cu vopsele ce contin plumb.
Dotarea cu echipament individual de protectie
Sudorii si ajutoarele de sudori sunt obligati să utilizeze echipamentul individual de protectie
adecvat.
Lucrările de sudare se execută numai cu aprobarea conducătorului procesului de productie,
după cunoasterea documentatiei tehnice în legătură cu respectivele lucrări si după efectuarea
instructajului cu privire la modul de exploatare a echipamentului si cu privire la securitatea muncii.
Înainte de începerea lucrului, persoana însărcinată cu supravegherea operatiilor va verifica
dacă au fost luate toate măsurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentelor si
îmbolnăvirilor.
La locurile de muncă permanente se vor afisa în mod obligatoriu instructiunile de folosire
ale utilajului si indicatoare de securitate în vigoare, iar sudorii vor avea la dispozitie scaune reglabile
în înăltime, dispozitive de fixare, rotire si înclinare a pieselor de sudat, dispozitive pentru aprinderea
arzătoarelor, dispozitive pentru agătarea arzătorului sau a portelectrodului etc.; pentru a se putea
asigura o pozitie căt mai comodă de lucru.
Zona de lucru va fi îngrădită cu paravane sau pereti netezi, care vor fi prevăzuti cu tăblite
avertizoare.
La efectuarea lucrărilor de sudare într-o încăpere în care se desfăsoară si alte activitati vor fi
151
luate măsuri care să excludă posibilitatea de actiune a factorilor periculosi si nocivi asupra
lucrătorilor.
La locurile de muncă unde există pericolul de cădere de la înăltime, începerea lucrului este
permisă numai după atestarea scrisă că sudorul este apt din punct de vedere medical să lucreze la
înăltime; Când lucrările de sudare se execută la înăltimi mai mari de 1 m, se vor folosi schele
rezistente, asigurate împotriva incendiilor; Sudorii si ajutoarele lor vor purta centuri de sigurantă
pentru prevenirea căderii de la înăltime, asigurate cu frânghie de elementele fixe ale constructiei;
Este interzisă stationarea si trecerea oricărei persoane în zona de lucru care va fi semnalizată
prin tăblite avertizoare.
În locurile de muncă unde există pericol de intoxicare cu diverse gaze sau asfixiere,
începerea lucrărilor este permisă numai după ventilatia fortată a spatiului si verificarea prin probe a
atmosferei din spatiul respectiv.
Amplasarea echipamentelor de muncă

La locul de muncă al sudorului, gruparea si amplasarea diverselor organe de comandă
manuală (pârghii, întreruptoare etc.) si a mijloacelor de transmitere a informatiei vor satisface
cerintele de ordin ergonomic.
Furtunurile din circuitele de alimentare cu aer comprimat, cu agenti hidraulici, cu acetilenă,
gaze combustibile, apă si cablurile de alimentare cu energie electrică vor fi protejate împotriva
actiunilor mecanice si termice.
Protectia împotriva incendiilor si exploziilor
Locurile în care urmează a se executa lucrări de sudare sau tăiere se vor curăti de materiale
inflamabile; În cazul în care se sudează sau se taie piese acoperite cu vopsea, care prin ardere produc
gaze nocive, înaintea începerii operatiei respective, stratul de vopsea se va îndepărta pe o lătime de
cel putin 100 mm de fiecare parte, a tăieturii sau cusăturii.
Se interzice sudarea instalatiilor aflate sub tensiune si a recipientelor aflate sub presiune.
Pentru evitarea răsturnării si deplasării pieselor în timpul executării lucrărilor de sudare si
tăiere se vor folosi suporturi rezistente, din materiale necombustibile. Folosirea butoaielor de carbid
sau a altor recipiente pline sau goale pentru sustinerea pieselor în timpul lucrului nu este permisă.
La executarea lucrărilor de sudare si tăiere a metalelor în apropierea elementelor de
constructie combustibile (grinzi de lemn, pardoseală de lemn) se:vor lua măsuri, pentru prevenirea
incendiilor, prin acoperirea acestora cu tablă sau plăci de azbest si pregătirea unor vase cu apă,
152
stingătoare cu praf inert si bioxid de carbon si cu spumă carbonică, pentru stingerea unui eventual
început de incendiu. Locul de muncă si zonele învecinate periculoase vor rămâne sub observatie
atentă până cănd temperatura coboară în toate punctele la valorile mediului ambiant.
În spatiile si încăperile în care se prelucrează sau se depozitează substante usor inflamabile
sau unde există pericol de explozie, executarea lucrărilor de sudare si tăiere a metalelor nu este
permisă decât în cazul în care a fost înlăturată în prealabil orice posibilitate de pericol de incendiu
sau de explozie.
Lucrările de sudare la care poate să apară pericolul de incendiu sau explozie vor fi executate
numai după ce au fost luate toate măsurile pentru prevenirea acestora si se vor face în baza unui
program întocmit de conducătorul locului de munca, aprobat, de conducătorul tehnic al unitătii si
avizat de responsabilul protectiei muncii. În acest program se vor înscrie toate detaliile privind
operatiile ce se vor executa si măsurile de securitate a muncii. Programul devine dispozitie de lucru
si va fi semnat de luare la cunostintă de persoanele care efectuează lucrările si de cei care au sarcina
de supraveghere si control.
Sudorii, pe lângă calificarea profesională, vor fi autorizati special pentru aceste lucrări de
către conducerea unitătii, în baza verificării cunostintelor asupra modului de lucru si a măsurilor de
tehnica securitătii;
Locul de muncă va fi supravegheat tot timpul desfăsurării lucrărilor;
Se va preveni formarea de amestecuri explozive de gaze, vapori sau pulberi în spatii, de
lucru prin măsuri adecvate;
Se va asigura un grad de securitate sporită în apropierea locului de muncă (raza de actiune si
amănuntele vor fi stabilite de conducătorul procesului tehnologic) prin oprirea aparatelor care
contin lichide, gaze sau pulberi usor inflamabile. Se vor etansa perfect toate recipientete sub
presiune care contin substante usor inflamabile prin izolarea si montarea de flanse oarbe. Se vor
introduce gaze protectoare împotriva focului (bioxid de carbon sau azot) în recipientele ce contin
sau au continut substante usor inflamabile;
Se interzice accesul persoanelor a căror prezentă nu este absolut necesară la locul de muncă;
Va fi pregătită o echipă PSI precum si dispozitivele de stingere necesare;
Se va îndepărta întreaga aparatură de sudare din încăperi, după terminarea lucrului.
Combaterea incediului apărut în cadrul sau în apropierea unei instalatii electrice de sudare
aflată sub tensiune va începe numai după ce instalatia respectivă a fost deconectată si s-a primit
confirmarea orală a efectuării acestei deconectări de către un lucrător specialist.
153
În cazul în care scânteile sau, stropii de metal topit împroscati pot produce incendii sau
explozii în încăperile aflate deasupra, lângă sau dedesubtul locului de muncă, se vor lua măsuri de
izolare corespunzătoare a acestor încăperi prin etansare, acoperirea deschiderilor din ziduri,
respectându-se prevederile normelor PSI în vigoare; După terminarea lucrului, se vor supraveghea
prin salariati nominalizati încăperile unde se efectuează lucrări de sudare timp de cel putin 8 ore,
pentru a preîntâmpina eventualele declansări de incendiu provocate de stropii de metal topit
împroscati.
Protectia împotriva electrocutării
Echipamentul electric al instalatiilor pentru sudare va respecta măsurile de protectie
generale din standardele de conditii generale ale echipamentului electric pentru masinile industriale.
Părtile active ale echipamentului pentru sudare se vor afla în interiorul unor carcase.
Deschiderea carcaselor (usilor, capacelor etc.) se va face numai prin utilizarea unor chei, scule
speciale, prin interblocări mecanice si/sau electrice între usile de acces si întreruptorul principal, în
asa fel încât să nu fie posibilă deschiderea fără deconectarea întreruptorului principal, sau, în cazul
deschiderii usii, să se deconecteze întreruptorul principal. Gradul minim de protectie care este
asigurat de carcasele echipamentelor de sudare va fi de minimum IP 2x.
Părtile active accesibile, cu exceptia circuitelor de sudare, vor fi complet acoperite cu o
izolatie care să reziste la eforturi mecanice, electrice si termice la care poate fi solicitată în timpul
functionării si care să le protejeze împotriva atingerilor accidentale.
Pentru protectia împotriva electrocutării la atingerea electrodului sau a altei părti a
circuitului de sudare, instalatiile de sudare în curent alternativ vor fi prevăzute cu un dispozitiv care
să întrerupă functionarea în gol a instalatiei. Este strict interzis a se atinge electrodul sub tensiune.
Schimbarea electrodului se va face numai cu utilizarea mănusilor de sudor, care vor fi complet
uscate.
Pentru protectia împotriva electrocutării prin atingere indirectă, datorată tensiunii de
alimentare, se va asigura legarea la nul, drept protectie principală, suplimentată prin legare la
pămant, sau prin legare la pămtnt, drept protectie principală, suplimentată de utilizarea unui
dispozitiv pentru protectia automată la curentii de defect (PACD), în functie de protectia adoptată în
respectiva unitate industrială. Legarea la pământ sau la conductorul de nul se va executa în
conformitate cu prescriptiile în vigoare.
Instalatiile de sudare vor fi prevăzute cu cel putin două conductoare de protectie: unul
cuprins în cablul de alimentare legat la borna de protectie aflată lângâ bornele de alimentare si al
154
doilea prin care se leagă vizibil la borna de legare la pământ, protectie aflată în exterior pe carcasă si
marcată vizibil cu simbolul grafic.
Circuitul de sudare al instalatiei de sudare va fi separat galvanic de circuitul de alimentare
de la retea. Izolatia dintre cele două circuite va rezista la o tensiune de încercare de 4.000 Vef - 50 Hz,
aplicată timp de 1 minut între bornele de legare la retea si bornele de sudare. Rezistenta de izolatie
între circuitul de alimentare de la retea si circuitul de sudare va fi de minimum 2 M, măsurarea
făcându-se cu un megohmetru.
Fixarea bornelor de alimentare va fi asigurată astfel încât să nu se desfacă sau să nu se
rotească atunci când mijloacele de prindere sunt strânse sau destrânse în mod repetat. Verificarea
fixării se va face prin 10 strângeri si destrângeri ale unui conductor cu sectiunea maximă si cu
sectiunea minimă specificată pentru borna respectivă.
Folosirea cablurilor de alimentare a circuitului de sudare cu izolatia deteriorată este strict
interzisă. Starea izolatiei si a legăturilor la priza de pământ se va verifica de fiecare dată, înainte de
începerea lucrului.
Reparatiile, reglajele sau simpla deschidere a dulapului de comandă se vor face numai după
întreruperea alimentării cu energie electrică, de către electricienii de întretinere instruiti si autorizati
corespunzător.
Pentru comanda de la distantă a surselor pentru sudare si a echipamentelor pentru sudare se
vor utiliza tensiuni reduse.
Se interzice pe timp de ploaie executarea lucrărilor de sudare sub cerul liber, fără acoperis.
Conditii ale mediului de muncă
La toate locurile de muncă se vor lua măsuri pentru ca, în încăpere să nu fie depăsite
concentratiile maxime admise stabilite pentru gaze, vapori si pulberi nocive; conform normelor
elaborate de Ministerul Sănătătii - Directia de Medicină Preventivă;
Periodic, se vor face determinări de gaze ori de câte ori se execută lucrări cu caracter deosebit;
În cazul în care instalatia de ventilatie nu functionează normal, nu se pot efectua lucriări de sudare si
tăiere a metalelor.
Încăperile în care se execută permanent lucrări de sudare si tăiere a metalelor vor fi bine
aerisite, prin ventilatie naturală si prin ventilatie mecanică, fără a permite formarea de pungi de aer
neventilate. În încăperile în care aceste lucrări nu se execută în mod permanent, gazele, vaporii si
aerul ce se degajâ în timpul lucrului se vor îndepărta printr-o aerisire corespunzătoare.
Iluminatul natural si artificial al sectiilor de sudare va corespunde valorilor stabilite prin
155
instrucţiuni de securitate şi sănătate a muncii; Pentru iluminatul cu lămpi portative se vor utiliza
lămpi electrice în bună stare; alimentate la tetasiunea de maxim 24 V.
Organizarea locului de muncă
La lucrările de sudare si tâiere a metalelor prin topire, executate în apropierea instalatiilor
electrice, locurile de muncă vor fi protejate cu ecrane sau paravane, astfel încât să fie exclusă
posibilitatea de atingere accidentală a părtilor aflate sub tensiune. Dacă lucrările se execută chiar
asupra unei părti componente a instalatiei electrice, aceasta va fi scoasă de sub tensiune, va fi
semnalizată si asigurată, conform normelor pentru lucru cu instalatii electrice, până la sfârsitul
lucrului.
Pentru protejarea lucrătorilor care lucrează în vecinătatea locului de sudare (exceptând
sudorul si ajutoarele acestuia), se vor izola locurile de muncă ale sudorilor prin panouri fixe sau
transportabile, din lemn ignifugat, tablă sau alte materiale opace, neinflamabile, avănd înăltimea de
cel putin 2 m.
Instalaţii si echipamente electrice de sudare
Carcasele echipamentelor de sudare, mesele de sudare si piesele metalice care se sudează
vor fi legate la prize de pământ corepunzătoare, la conductorul de nul sau la un declanşator de curent
de defect. Valorile maxime admise ale tensiunii de mers în gol ale surselor de sudură sunt date în
urmatorul tabel.
VALORILE MAXIME ADMISE ALE TENSIUNII DE MERS ÎN GOL A SURSELOR
Conditii de Tensiunea de Observatii
lucru mers în gol
maximă
Locuri de -80V valoare
muncă putin efectivă
periculoase -113V valoarea de
vârf
Locuri de -48V valoare -Dacă tensiunea este mai mare, se va
muncă efectivă prevedea un dispozitiv de electrosecuritate
periculoase -68V valoare de care reduce acestă tensiune sub valorile
vârf admise în momentul întreruperii circuitului
de sudare.
Locuri de -c.c.100V -Valorile limită nu se referă la tensiuni de
156
muncă putin -c.c cu  <10%: înaltă frecvenţă pentru stabilizarea si

periculoase 100V valoare amorsarea arcului.
medie
-c.c cu  >10%: - Se admit tensiuni mai mari dacă sunt
80V valoare necesare, cu condiţia prevenirii unui
efectivă dispozitiv de electrosecuritate care, atunci
-c.c. 80V valoare când circuitul de sudare se deschide, să
efectivă micsoreze tensiunea la valori admise în cel
mult 0,2 s.
Locuri de -c.c. 100V -Sursele cu bloc redresor vor fi astfel
muncă -c.c. cu  <10%: construite încât, în cazul defectării
periculoase si 100V valoare ansamblului de redresare, a întreruperii sau
nepericuloa medie a scurtcircuitării întâmplătoare,
se -c.c cu  >10%: componenta alternativă a tensiunii la borne
80V valoare să aibă o valoare etfectivă de max. 42 V.
efectivă
-c.a. 42V valoare Dacă tensiunea alternativă este mai mare se
efectivă la f<60 vor prevedea:
Hz a) un dispozitiv automat de protectie care,
-24 V valoare atunci când circuitul de sudare se deschide,
efectivă la f>60 să micsoreze tensiunea, în maximum 0,2 s la
Hz valorile admise;
b) un dispozitiv de supraveghere care să
semnalizeze că dispozitivul de la a) lucrează
corespunzător;
c) dispozitivele de la a) si b) vor functiona la
o înclinare în orice direcţie până la 30°;
d) un dispozitiv automat care, în cazul când
dispozitivul de la a) nu a funcţionat, să
reducă tensiunea la, valorile admise în
maximum 1 s;
e) o inscriptie pe sursă care să indice că,
157
dacă dispozitivul automat nu funcţionează,

trebuie oprită funcţionarea sursei.
Locuri de -c.c. 65V
muncă în
subteran
Locuri de -113V valoare de Exceptie fac redresoarele utilizate la
muncă putin vârf procedee speciale si la care nu este posibilă
periculoase atingerea electrodului.
Locuri de 113V valoare de Redresoarele vor fi astfel construite încât, în
muncă vârf cazul defectării ansamblului de redresoare, a
periculoase întreruperii sau a scurtcircuitării unui
circuit, tensiunea să nu depăsească 113V
valoare de vârf în c.c. si 48V valoare
efectivă si 68V valoare de vârf.
100V Exceptie fac redresoarele cu dispozitiv
automat de reducere a tensiunii de mers în
gol.
NOTĂ:
În categoria locurilor de muncă periculoase si foarte periculoase se includ si următoarele
cazuri:
- locuri de muncă înguste care au una din dimensiuni (lungime, lăţime sau înălţime) mai
mică de 2 m;
- locuri de muncă în care este necesar lucrul în poziţie periculoasă (în genunchi, întins sau
sprijinit), prin care se produce un contact al corpului omenesc, mai ales al trunchiului, cu piesele
conductoare învecinate;
- locuri de muncă care sunt mărginite, total sau partial, de suprafete (piese) conductoare si în
care există un pericol acut de atingere întâmpătoare sau inevitabilă a acestora de către sudori;
- locuri de muncă în care îmbrăcămintea de lucru se poate umezi si asrfel devine
conductoare;
- locuri de muncă în care, datorită microclimatului, îmbrăcămintea de lucru se umezeste de
transpiraţie, si prin aceasta devine conductoare;
SUDAREA CU ARC ELECTRIC
158
În vederea diminuării la minim a pericolelor datorate tensiunii de mers în gol, care apare în
mod obligatoriu pe electrod se vor lua măsuri de prevenire a acestora. Astfel, instalarea
echipamentelor de sudare cu arc electric se va face în aşa fel să se reducă riscurile de socuri electrice
care s-ar putea datora unor tensiuni mai mari decât tensiunea de mers în gol.
Se vor lua măsuri pentru reducerea pericolelor de contact accidental a circuitului de sudare
cu conductorul de protectie sau cu pământul; Dacă piesa de sudat este în mod intenţionat racordată
la conductorul de protecţie sau la pământ, legătura va fi făcută cât mai direct, cu ajutorul unui cablu
având secţiunea egală cu cea a cablului de retur. Se vor lua măsuri de evitare a curenţilor vagabonzi
de sudare. Nu se va efectua în mod intenţionat conectarea piesei de sudat sau a circuitului de sudare
la conductorul de legare la pământ al reţelei de alimentare a sursei pentru sudare sau cel a1
aparatului electric de conectare asociat sursei.
Pentru a evita contactele electrice între circuitul de sudare si elementele conductoare străine
de instalaţie, situate în zona de lucru si pe care este posibil să fie pus un portelectrod sau un cap
pentru sudare sau pe care s-ar putea amorsa un arc electric, se vor folosi mijloace de protecţie ale
acestora cum, ar fi: ecrane izolante, distanţoare etc.; În cazul în care nu se pot aplica măsurile de mai
sus se vor stabili legături echidistante cu ajutorul unor cabluri izolate, având sectiunea
corespunzătoare, între piesa de sudat si elementele conductoare străine de instalatia de sudare; Este
interzis ca circuitul de sudare sâ vină în contact cu buteliile de gaz protector, aflate în apropierea
piesei de sudat.
La legătura electrică între echipamentul de sudare si piesa de sudat este strict interzisă
utilizarea unor elemente conductoare străine de izolaţie (sine, ţevi, schele etc.) dacă acestea nu
reprezintă piesa de sudat însăsi; Se vor lua toate măsurile pentru reducerea pericolelor de contact
accidental al circuitului de sudare cu conductorul de protectie sau cu pământul; Dacă piesele pentru
sudat sunt amplasate pe o masă de sudare, cablurile de retur si de legături echipotentiale vor fi
racordate la masă.
În cazul în care doi sau mai mulţi sudori lucrează aproape unii de alţii si în mod deosebit, pe
aceiasi piesă, vor fi luate măsuri speciale în ce priveste racordarea surselor pentru sudare la reteaua
de alimentare si la piesa de sudat, în scopul eliminării tensiunii de mers în gol, ce poate să apară între
doi portelectrozi sau între două capete pentru sudare.
Dacă una sau mai multe surse pentru sudare interconectate sunt scoase de sub tensiune, ele
vor fi deconectate atât de la reţeaua de alimentare cât si de 1a circuitul de sudare comun pentru
înlăturarea pericolelor datorate tensiunilor de retur; Interconectarea mai multor surse pentru sudare
159
se va face numai de către un expert.

Dacă se efectuează lucrări de întretinere sau reparare, echipamentul de sudare va fi decuplat
atât pe partea de alimentare cât si pe partea de utilizare. Derogări de la această conditie se vor face
numai de către un expert; orice racordare în circuitul de sudare va fi efectuată înainte de punerea sub
tensiune a sursei pentru sudare.
Dacă sudorul îşi întrerupe lucrul sau îşi părăşeşte postul de lucru, sursa pentru sudare sau
circuitul de sudare se va scoate de sub tensiune astfel încât instalaţia să nu poată fi pusă în mod
accidental în funcţiune de la portelectrod sau de la capul de sudare.
În cazul utilizării unui aparat trifazat ce deserveste mai multe posturi de sudare sau în cazul
mai multor surse pentru aceeasi piesă de sudat sau pentru piese interconectate, sudorii vor lucra
suficient de departe unii de altii si vor fi instruiţi să nu atingă niciodată simultan doi portelectrozi
sau dauă capete pentru sudare.
Sudarea manuală cu arc electric
Protecţia împotriva electrocutării
În timpul pauzelor de lucru, portelectrodul va fi asezat sau agăţat de un suport izolat, astfel
încât să nu atingă piesa sau suportul acesteia, care sunt legate la sursa de alimentare a circuitului de
sudare. Se interzice categoric ţinerea portelectrodului sub braţ, pentru a preveni scurgerile
curentului electric prin corp.
Conductorii electrici, mobili folosiţi la racordarea la reţea si cablurile pentru alimentarea
circuitului de sudare vor fi feriţi împotriva deteriorării în timpul exploatării si al transportului si in
mod special împotriva contactului cu stropi de metal topit, precum si a trecerii peste ei cu mijloacele
de transport. Cablurile mobile vor fi uşoare si foarte flexibile, păstrându-se în colaci când nu se
execută operaţia de sudare.
La cablurile de alimentare a circuitului de sudare cu izolaţia deteriorată, în cazul în care
cablurile respective nu vor putea fi înlocuite imediat cele deteriorate vor fi reparate imediat, prin
îndepărtarea zonei deteriorate si realizarea unei îmbinări în porţiunea respectivă. Izolarea cu bandă
izolatoare a zonei reparate, nu este suficientă si în consecinţă este obligatorie folosirea bucşelor de
protecţie din material izolant, care să acopere în întregime zona reparată. Starea izolaţiei cablurilor
de alimentare a circuitului de sudare se va verifica înainte de începerea lucrului.
Înainte de operaţia de îmbinare a cablurilor pentru alimentarea circuitului de sudare,
echipamentul de sudare va fi deconectat de la reţea; Zonele de îmbinare ale cablului pentru
alimentarea circuitului de sudare vor asigura o bună conductibilitate, securitate faţă de solicitările
160
mecanice si o izolare perfectă în special în zona de îmbinare. Îmbinarea cablurilor pentru

alimentarea circuitului de sudare sau tăiere se va realiza prin lipire la cald, prin sudare sau cu mufe
de conexiuni izolate.
Cablul de masă va fi racordat direct la piesă, fiind interzisă utilizarea unor improvizatii.
Racordarea se va realiza numai cu cleme de strângere, bornă cu surub, bine strânse, cu poli
magnetici, cu condiţia ca suprafeţele de contact să fie netede si curate.
În cazul în care portelectrozii si capetele pentru sudare nu sunt utilizaţi, vor fi astfel
amplasaţi încât să fie izolaţi. Electrodul va fi scos din portelectrod. Posturile fixe pentru sudarea
manuală cu arc electric vor fi prevăzute cu un suport electroizolant pentru fiecare portelectrod, pe
care să se aşeze portelectrodul în perioadele de pauză. Este strict interzisă aruncarea la întâmplare a
portelectrodului chiar dacă nu este sub tensiune, indiferent de caracterul fix sau mobil al postului de
sudare; La sudarea manuală cu electrozi înveliţi, sudorii vor purta în mod obligatoriu mănusi şi în
timpul înlocuirii electrozilor.
La utilizarea generatoarelor de curent continuu si a transformatoarelor folosite la sudarea cu
arc electric se vor respecta condiţiile impuse în prescripţiile de electrosecuritate; Echipamentele
(sursele) de sudare antrenate de motoare cu combustie internă vor fi instalate astfel încât să prevină
intoxicaţiile ce pot fi provocate de gazele de eşapament. Se interzice lucrul cu echipamente de
sudare defecte sau în stare necorespunzătoare.
Pentru racordarea la reţea, executarea legăturilor fixe, inclusiv montarea pieselor, se va face
numai de către electricieni calificaţi în astfel de lucrări, care vor respecta toate prescripţiile în
vigoare referitoare la instalaţiile electrice.
Dacă legarea la reţea a unui echipament de sudare se realizează fără fişă si priză se va
prevedea la locul de racordare un întreruptor cu ajutorul căruia să se scoată de sub tensiune
concomitent toţi conductorii de alimentare; Dacă legarea la reţea se face prin prize cu capace
metalice, capacele vor fi legate la centura (priza) de împământare.
La echipamentele de sudare care nu sunt racordate prin fişă, conductorii de racordare la reţea
se vor fixa cu papuci si vor fi astfel dispuşi încât să se excludă posibilitatea deteriorării izolaţiei lor,
din cauza frecării lor de apărătorile de borne.
În cazurile în care urmează să se execute lucrări de recepţie sau de curăţire a echipamentelor
de sudare sau când se schimbă locul lor de amplasare, acestea vor fi scoase de sub tensiune, prin
deconectarea de la reţea.
Nu se vor utiliza decât echipamente de sudare omologate care vor îndeplini condiţiile de
161
electrosecuritate; Echipamentele de sudare, generatoarele si transformatoarele de sudare vor fi

prevăzute cu dispozitive speciale, care să permită schimbarea nepericuloasă a electrozilor pentru
sudare. Totodată vor fi protejate împotriva atingerii accidentale, prin legarea lor la prize de pământ
sau la conductorul de nul.
Este interzisă sudarea concomitentă pe aceeasi piesă cu două instalaţii de sudare manuală cu
arc electric de curent continuu cu polarităţi opuse.
Tăierea cu arc electric si cu arc-aer
În cazul tăierii si crăiţuirii cu arc electric (electropneumatic) se vor respecta prescripţiile
privitoare la sudarea cu arc electric manuală.
La tăierea cu arc-aer, vor fi luate măsuri deosebite de protecţia împotriva incendiilor.
Sudarea cu arc electric în mediu de gaz protector.

Echipament individual de protecţie
Îmbrăcămintea sudorilor care efectuează lucrări de sudare cu arc sub protecţie de gaze şi a
ajutoarelor acestora va fi deosebită de costumul sudorului care execută lucrări de sudare cu arc
electric, astfel hainele de protecţie vor îndeplini următoarele condiţii:
- vor fi confecţionate din material dens, tratat ignifug si căptuşit;
- nu vor avea buzunare, pentru a nu permite strecurarea particulelor incandescente înăuntrul
lor;
- se vor încheia cu nasturi, de preferinţă prin spate şi vor fi croite până sus pe gât;
- pentru sudarea cu arc WIG şorţurile din piele utilizate de sudori vor fi purtate peste haina
de lucru
Pentru protecţia ochilor si a feţei împotriva rădiaţiilor si stropilor de metal topit, 1a sudarea
cu arc si electrozi înveliţi, sudorii vor folosi masca specială cu cască prevăzută cu filtru de lumină;
Alegerea sticlei filtrante pentru protecţia ochilor se face în funcţie de gazul protector folosit (argon,
heliu, hidrogen, bioxid de carbon) si de circuitul de sudare în asa fel încât radiatiile ultraviolete şi
infraroşii să fie absorbite.
În cazul sudării cu arc MIG si MAG, din cauza curentului de sudare de valoare mare utilizat,
a radiaţiilor puternice şi a căldurii degajate, se vor lua măsuri deosebite:
- se vor purta veste speciale de piele cu mâneci sau şorţuri cu mâneci şi platcă detaşabile, din
piele, încheiate până sus pe gât;
162
- când părţile interioare ale corpului sunt şi ele expuse radiaţiilor puternice ultraviolete si
infraroşii, cum se întâmplă când se sudeazăi ghemuit, în spaţii mici sau alte situaţii se vor purta
pantaloni din piele sau şorţuri speciale;
Mâinile si antebraţele se vor proteja de arsurile provocate de stropii de metal incandescent, ca si de
cele provocate de radiatiile ultraviolete, prin mănuşi de piele speciale cu manşete lungi ;
Arsurile la picioare, provocate de stropi sau curgeri de metal topit, vor fi evitate prin purtarea de
încăltăminte ;
Pentru prevenirea zdrobirii degetelor sau a labei piciorului, prin căderea sau alunecarea pieselor
grele de pe masa de sudură, încălţămintea sudorului va fi de securitate (cu bombeu întărit);
Încălţămintea sudorilor care lucrează cu arc electric protejat în mediu de gaz va fi electroizolantă.
În cazul în care ventilaţia locală nu este suficientă si nici nu poate fi îmbunătăţită, când se sudează
prin procedee MIG, cupru, aluminiu, magneziu si aliajele lor, sau când există pericolul; degajării de
vapori foarte toxici de plumb, cadmiu, sau beriliu se va utiliza un aparat respirator cu aducţie de aer
sau independent (cu butelie).
Protecţia împotriva electrocutărilor si a degajărilor de gaze
Înainte de începerea lucrului, suprafeţele metalului ce urmează a fi sudat vor fi bine curăţate,
pentru a reduce degajările de fum şi gaze şi pentru a asigura condiţii bune de lucru. Îndepărtarea
prafului, grăsimilor şi a stratului de vopsea se va face folosind substanţe adecvate. Curăţirea nu va fi
înlocuită prin reglarea unui jet mai putemic de gaze. Piesele vor fi uscate, fără urmă de tricloretilenă,
pentru a se evita formarea de fosgen (gaz extrem de toxic) în timpul sudării; La sudarea metalelor
neferoase nu se admite în nici un caz, degresarea suprafeţelor cu tricloretilenă si dicloretilenă.
Este interzis să se utilizeze substanţe pentru degresare (benzină, tricloretilenă) în încăperi în
care se sudează; Dacă acest lucru este absolut necesar se vor lua măsuri care să preântâmpine
pericolul de incendiu.
La sudarea manuală cu electrozi cu conţinut de thoriu vor fi respectate normele si
prevederile în vigoare cu privire la lucrul cu substanţe radioactive si alte surse de radiaţii ionizante.
Pentru evitarea pericolului datorat gazului de protecţie, (asfixie prin înlocuirea aerului sau
diluarea oxigenului) se vor controla zilnic robinetele şi joncţunile buteliilor (controlul etanşeităţii),
iar în cazul lucrului pe schimburi, acesta se va face de două ori pe schimb, la începutul sau după
pauza de masă si în cazul întreruperii totale a lucrului.
Pentru evitarea degajărilor toxice datorate straturilor de acoperire, se vor curăţa perfect
piesele de sudat pe o lăţime de 10-15 cm de aceste straturi (exemplu: răzuire, sablare, periere,
163
degresare etc.).
Atât la sudarea în mediu de gaz protector cât şi la cea cu plasmă, pentru prevenirea degajării
de gaze toxice se va face curăţarea straturilor de acoperire, se vor controla atent piesele de sudat,
dacă sunt perfect uscate şi nu conţin urme de degresant.
În cazul preîncălzirii generale sau locale a pieselor, se va asigura protecţia sudorului contra
arsurilor. La sudarea pieselor cu gabarit mare, când sudorul se află pe piesă sau în interiorul acesteia
se va utiliza o platformă care să izoleze sudorul contra temperaturii ridicate a metalului încălzit.
Este interzis a se depozita în atelierul de sudură recipiente ce conţin degresanţi halogenaţi.
Este interzisă sudârea în încăperile în care sunt depozitate recipiente cu degresanţi halogenati.
Amplasarea recipientelor butelie cu heliu si argon, în apropierea locurilor în care se sudează
este interzisă până la o distanţă de cel puţin 5 m.
Arzătorul de sudare
Sunt interzise reparatiile arzătoarelor de sudură de către persoane nespecializate si
neautorizate; Racordarea arzătoarelor se va face numai prin intermediul unui dispozitiv contra
întoarcerii flăcării, de tipul supapă hidraulică sau alte dispozitive.
Deplasarea sudorului cu arzătorul aprins, în afara zonei de lucru, urcarea pe scări sau schele,
sunt interzise. Este interzisă păstrarea arzătoarelor racordate la sursa de gaz, în sertare sau dulapuri.
Înainte de începerea lucrului se vor verifica buna functionare si etanseitatea arzătorului,
respectiv a aparatului de sudat.
În timpul întreruperii lucrului, arzătorul se va stimge si se va agăţa pe un suport. Este
interzisă agătarea arzătorului (chiar stins) de recipientele buteliei, generatoarele de acetilenă sau de
corpurile goale în interior. Arzătorul aprins nu se va lăsa din mână nici un moment.
La întreruperile de lungă durată, în afară de închiderea robinetelor de la arzător, se vor
închide si robinetele cu ventil ale recipientelor butelie, precum si robinetul generatorului de
acetilenă sau cel de la punctul de distribuţie, dacă alimentarea se face prin conducte.
Dacă becul arzătorului se încălzeste excesiv în timpul lucrului, se va închide robinetul
pentru acetilenă si se va introduce aparatul într-un vas cu apa rece, curată, lăsând robinetul pentru
oxigen putin deschis.
În cazul astupării duzelor arzătorului, în urma întoarcerilor de flacără, la stingerea
accidentală a flăcării, sau în cazul altor deranjamente se va închide imediat robinetul arzătorului.
Dacă defecţiunea nu poate fi înlăturată, prin simpla curăţire a duzei arzătorului cu ajutorul unei
sârme din alamă moale si a becului de la capătul tijei sau prin răcirea si înlocuirea tijei sau a duzei,
164
arzătorul va fi scos din uz si anunţat imediat maistrul.

Când sursa de alimentare cu acetilenă este un generator de acetilenă, folosirea unui arzător
este admisă numai după ce arzătorul, conducta de acetilenă si supapa hidraulică de siguranţă au
fost verificate si s-a făcut o purjare cu gaze. Se vor respecta instrucţiunile date de întreprinderea
producătoare.
La fiecare şoc produs de întoarcerea flăcării, se vor închide imediat robinetele pentru
acetilenă si oxigen ale arzătorului. Înainte de reluarea lucrului se va răci arzătorul în apă rece, curată,
fără urme de ulei si se vor controla si purja furtunurile. Nu este admisă aprinderea flăcării înainte de
a se verifica nivelul apei în supapele hidraulice de sigurantă.
Arzătoarele de sudare vor fi prevăzute cu câte un element de închidere; pentru admisia
gazului combustibil si pentru oxigen. La manevrarea ambelor robinete se va evita pătrunderea unui
gaz în circuitul celuilalt si invers. Robinetele vor fi fixate în mânerul arzătorului.
La aprinderea arzătorului se va deschide cu 1/4 de tură robinetul pentru oxigen, apoi cel
pentru acetilenă (respectiv gazul combustibil), aprinzând imediat amestecul. Flacăra de lucru se
reglează apoi cu ajutorul celor două robinete ale arzătorului. Stingerea se face închizând mai întâi
robinetul pentru acetilenă iar după stingerea flăcării, se închide si robinetul pentru oxigen.
La aprinderea aparatelor de tăiat se va deschide cu 1/4 tură robinetul pentru oxigen, de
încălzire, apoi robinetul pentru acetilenă, aprinzându-se imediat amestecul rezultat. Reglarea
flăcării, respectiv a jetului de oxigen pentru tăiere, se va face în functie de grosimea materialului de
tăiat. La stingere se va închide mai înăti, robinetul pentru oxigenul de tăiere, apoi cel pentru
acetilenă si la urmă cel pentru oxigenul de încălzire.
La stingerea flăcării arzătorului, pentru evitarea întoarcerii flăcării; se interzice consumarea
acetilenei din generator.
Furtunurile de cauciuc
Pentru lucrările de sudare si tăiere cu gaze se vor folosi numai furtunurile produse special în
acest scop,
Se interzice ca în timpul lucrului furtunurile să fie încolăcite sub picioare. Se interzice
folosirea furtunurilor murdare de ulei sau grăsime. Nu se admite să se racordeze la furtun derivatii
pentru alimentarea mai multor arzătoare.
Inainte de punerea în funcţiune, furtunurile vor fi purjate, probate sub presiune si trecute
printr-un vas cu apă pentru a se asigura că nu prezintă pori sau crăpături. Numai furtunurile pentru
oxigen vor fi suflate cu oxigen.
165
Folosirea furtunurilor defecte precum si înfăşurarea acestora cu bandă izolatoare sau alte
materiale nu sunt admise. Locurile defecte se vor înlătura, iar porţiunile separate se vor îmbina cu
nipluri duble. Lungimea tronsonului de furtun va fi de minimum 5 m. Nu se admite folosirea pentru
îmbinare a unor ţevi netede.
Furtunurile de cauciuc pentru combustibili lichizi (petrol lampant, benzină), întrebuinţate la
tăierea cu oxigen a metalelor, vor fi din material rezistent la produse petroliere.
Fixarea capetelor furtunurilor la aparatele respective se va face numai prin coliere metalice,
bine strânse, pentru a nu se desprinde sau a se produce scăpări de gaze. Controlul etanşeitaţii la
furtunurile pentru acetilenă se va face cu apă si săpun.
La supapele hidraulice de siguranţă, furtunurile se racordează cât mai strâns fără a se fixa cu
coliere. La montare, furtunurile nu vor fi deformate, răsucite sau îndoite, ele vor fi astfel plasate
încât să fie ferite de scântei, stropiri de metal topit, de contactul cu piese grele sau încălzite. Trecerea
peste ele este interzisă.
Se interzice racordarea la reţeaua de acetilenă sau gaz a furtunurilor aparţinând mai multor
posturi, de sudare prin intermediul interpoziţiilor de genul asa numitelor "furci".
Conducte pentru acetilenă si oxigen
Toate conductele de gaze vor fi legate la pământ. Conductele nu vor veni în contact cu
conductoare si cabluri electrice si se va păstra distanţa de 1 m faţă de acestea.
Se interzice folosirea focului deschis, la o distanţă mai mică de 3 m, faţă de conductele de
acetilenă si oxigen. Distanţa de la punctele de distribuţie a gazului până la sursele de foc deschis va
fi de cel putin 3 m.
Pentru deservirea conductelor pentru oxigen si a armăturilor, nu se vor admite lucrători
mâinile murdare de ulei sau având pe îmbrăcăminte si scule urme de ulei.
Se interzice repararea conductelor de gaze folosite pentru sudare când sunt sub presiune.
Înaintea începerii lucrărilor de reparaţii, conductele vor fi sudate cu azot sau alt gaz inert.
Se va verifica etanseitatea armăturilor cel putin o dată pe lună, cu apă si săpun. Dacă se
constată scăpări de gaze din conducte sau la punctele de distributie se va opri acea zonă de lucru,
remediind imediat defecţiunile, iar încăperile se vor ventila imediat.
Supape hidraulice de siguranţă
La încărcarea generatorului de acetilenă, odată cu verificarea nivelului de apă, se va verifica
si nivelul de apă din supapă. Nivelul apei din supapa hidraulică de siguranţă se va mai controla în
mod sistematic, cel puţin de două ori pe zi şi după fiecare întoarcere de flacără.
166
Se interzice să se alimenteze de la o supapă hidraulică de siguranţă mai mult de un singur

arzător de sudare, dacă aceste supape nu sunt construite pentru alimentarea mai multor arzătoare.
La folosirea gazului metan din reţea pentru lucrări de tăiere, în amestec cu oxigen sau aer
comprimat, fiecare post de racordare va fi prevăzut cu un dispozitiv de siguranţă omologat, de
preferinţă o supapă hidraulică care să împiedice pătrunderea aerului sau a oxigenului în conducta de
gaz.
Reductoare de presiune
Reductoarele vor fi ferite de lovituri după o întrebuinţare mai îndelungată, membrana de
cauciuc a reductorului va fi înlocuită. Urmele de grăsimi se vor îndepărta numai cu alcool sau cu
dicloretan. Este interzis a apuca recipientele de reductor, petru a fi ridicate sau transportate.
Înainte de montarea reductoarelor de presiune, robinetul cu ventil al recipientului butelie va
fi suflat cu o mică cantitate de gaz sub presiune. La executarea acestor operatiuni nu se va sta în
dreptul jetului de gaz.
Încercarea etanşeităţii robinetelor gazelor se face numai cu apă si săpun.
Strângerea piulitei de racordare a reductorului de presiune se face numai cu robinetul cu
ventil închis.
Demontarea si repararea reductoarelor de presiune va fi efectuată numai, de persoane
special instruite pentru aceste lucrări.
Dacă se constată că reductorul de presiune este îngheţat, dezghetarea, lui se va face numai
prin plicarea de cârpe curate, înmuiate în apă fierbinte.
În cazul unei întreruperi mai îndelungate a lucrului, reductoarele de presiune vor fi păstrate
sub cheie în locuri uscate, ferite de praf, în care nu există posibilitatea venirii lor în contact cu ulei
sau substanţe grase.
Supapele de siguranţă ale reductoarelor de presiune vor avea orificiile de evacuare orientate
vertical, în sus. Surubul arcului de reglare a presiunii va fi orientat vertical în sus sau în jos.
Capacele arcurilor vor fi prevăzute cu găuri de evacuare a presiunii, orientate în sus sau în jos.
racordurile si niplurile pentru furtun vor fi orientate oblic în jos, în directia opusă recipientelor
butelie. Folosirea racordurilor de furtun îndoite este interzisă.
Reductorul de presiune folosit în instalaţie va avea resortul de reglaj slăbit complet.
Se interzice folosirea alternativă a reductoarelor de presiune pentru gaze diferite.
Reductoarele de presiune vor fi verificate înainte de utilizare. Ele vor fi perfect etanşe.
Folosirea nu este permisă dacă:
167
- prezintă urme de ulei sau grăsimi;

- au garnituri de etanşare defecte;
- au filetul piuliţei olandeze de racordare defect;
- au manometrul de presiune defect sau lipsă;.
Manometrele să aibă sigiliul intact, poanson de verificare metrologică pe sigiliu, pentru anul în curs.
Se vor folosi numai manometre de construcţie specială care au inscripţia pe cadran “OXIGEN”,
respectiv “ACETILENA”. Presiunile maxime admise vor fi marcate cu o linie rosie pe cadranul
manometrului
Recipiente si butetii
Recipientele butelie, folosite pentru gaze comprimate, vor fi verificate după instructiunile
tehnice în vigoare Recipientele butelie pentru oxigen se folosesc si în poziţia culcată cu conditia ca
robinetul cu ventil să se găsească cu cel putin 40 cm mai sus; Recipientele butelie pentru acetilenă se
folosesc numai în poziţie verticală.
Nu se admite exploatarea recipientelor butelie la care:
- a expirat termenul reviziei;
- lipsesc inscripţionările şi poansonările reglementare;
- se constată defecţiuni la robinetul cu ventil;
- se constată deteriorări vizibile pe corp (fisuri,urme de lovituri sau coroziune pronunţată).
- lipsesc suporturile de bază sau sunt montate stâmb sau deteriorate;
- lipsesc capacele de protecţie şi inelele de cauciuc trase pe corp.
TĂIEREA METALELOR
Încadrarea si repartizarea personalului la locul de muncă
Lucrările de taiere a metalelor pot fi executate numai de persoane având vârsta peste 18 ani,
care cunosc instalatiile, aparatura si procedeele de lucru si care au fost instruite din punct de vedere
al securitătii muncii si au calificarea necesară;
Instruirea personalului
Instructajul de securitate a muncii se va face pe faze, în conformitate cu prevederile legale.
Dotarea cu echipament individual de protectie
Înainte de începerea lucrului, persoana însărcinată cu supravegherea operatiilor va verifica
dacă au fost luate toate măsurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentelor si
îmbolnăvirilor.
Zona de lucru va fi îngrădită cu paravane sau pereti netezi, care vor fi prevăzuti cu tăblite
168
avertizoare.
Este interzisă stationarea si trecerea oricărei persoane în zona de lucru care va fi semnalizată
prin tăblite avertizoare.
În locurile de muncă unde există pericol de intoxicare cu diverse gaze sau asfixiere,
începerea lucrărilor este permisă numai după ventilatia fortată a spatiului si verificarea prin probe a
atmosferei din spatiul respectiv.
Protectia împotriva incendiilor si exploziilor
Locurile în care urmează a se executa lucrări de tăiere se vor curăti de materiale inflamabile;
În cazul în care se taie piese acoperite cu vopsea, care prin ardere produc gaze nocive, înaintea
începerii operatiei respective, stratul de vopsea se va îndepărta pe o lătime de cel putin 100 mm de
fiecare parte, a tăieturii sau cusăturii.
Se interzice tăierea instalatiilor aflate sub tensiune si a recipientelor aflate sub presiune.
Pentru evitarea răsturnării si deplasării pieselor în timpul executării lucrărilor de tăiere se
vor folosi suporturi rezistente, din materiale necombustibile. Folosirea butoaielor de carbid sau a
altor recipiente pline sau goale pentru sustinerea pieselor în timpul lucrului nu este permisă.
La executarea lucrărilor de tăiere a metalelor în apropierea elementelor de constructie
combustibile (grinzi de lemn, pardoseală de lemn) se vor lua măsuri, pentru prevenirea incendiilor,
prin acoperirea acestora cu tablă sau plăci de azbest si pregătirea unor vase cu apă, stingătoare cu
praf inert si bioxid de carbon si cu spumă carbonică, pentru stingerea unui eventual început de
incendiu. Locul de muncă si zonele învecinate periculoase vor rămâne sub observatie atentă până
cănd temperatura coboară în toate punctele la valorile mediului ambiant.
În spatiile si încăperile în care se prelucrează sau se depozitează substante usor inflamabile
sau unde există pericol de explozie, executarea lucrărilor de tăiere a metalelor nu este permisă decât
în cazul în care a fost înlăturată în prealabil orice posibilitate de pericol de incendiu sau de explozie.
Lucrările de tăiere la care poate să apară pericolul de incendiu sau explozie vor fi executate
numai după ce au fost luate toate măsurile pentru prevenirea acestora si se vor face în baza unui
program întocmit de conducătorul locului de munca, aprobat, de conducătorul tehnic al unitătii si
avizat de responsabilul protectiei muncii. În acest program se vor înscrie toate detaliile privind
operatiile ce se vor executa si măsurile de securitate a muncii. Programul devine dispozitie de lucru
si va fi semnat de luare la cunostintă de persoanele care efectuează lucrările si de cei care au sarcina
de supraveghere si control.
Locul de muncă va fi supravegheat tot timpul desfăsurării lucrărilor.
169
Se va preveni formarea de amestecuri explozive de gaze, vapori sau pulberi în spatii, de

lucru prin măsuri adecvate;
Se va asigura un grad de securitate sporită în apropierea locului de muncă (raza de actiune si
amănuntele vor fi stabilite de conducătorul procesului tehnologic) prin oprirea aparatelor care
contin lichide, gaze sau pulberi usor inflamabile. Se vor etansa perfect toate recipientete sub
presiune care contin substante usor inflamabile prin izolarea si montarea de flanse oarbe. Se vor
introduce gaze protectoare împotriva focului (bioxid de carbon sau azot) în recipientele ce contin
sau au continut substante usor inflamabile;
Se interzice accesul persoanelor a căror prezentă nu este absolut necesară la locul de muncă;
Combaterea incediului apărut în cadrul sau în apropierea unei instalatii electrice de tăiere
aflată sub tensiune va începe numai după ce instalatia respectivă a fost deconectată si s-a primit
confirmarea orală a efectuării acestei deconectări de către un lucrător specialist.
În cazul în care scânteile sau, stropii de metal împroscati pot produce incendii sau explozii
în încăperile aflate deasupra, lângă sau dedesubtul locului de muncă, se vor lua măsuri de izolare
corespunzătoare a acestor încăperi prin etansare, acoperirea deschiderilor din ziduri, respectându-se
prevederile normelor PSI în vigoare.
Conditii ale mediului de muncă
La toate locurile de muncă se vor lua măsuri pentru ca, în încăpere să nu fie depăsite
concentratiile maxime admise stabilite pentru gaze, vapori si pulberi nocive;
Periodic, se vor face determinări de gaze ori de câte ori se execută lucrări cu caracter
deosebit;
În cazul în care instalatia de ventilatie nu functionează normal, nu se pot efectua lucrări de
tăiere a metalelor.
Încăperile în care se execută permanent lucrări de tăiere a metalelor vor fi bine aerisite, prin
ventilatie naturală si prin ventilatie mecanică, fără a permite formarea de pungi de aer neventilate. În
încăperile în care aceste lucrări nu se execută în mod permanent, gazele, vaporii si aerul ce se degajâ
în timpul lucrului se vor îndepărta printr-o aerisire corespunzătoare.
ALTE MASURI ORGANIZATORICE
170
 Este obligatorie citirea instrucţiunilor de folosire şi a celor de siguranţă. Nerespectarea

acestora poate să ducă la electrocutare, incendiere sau alte răni serioase. Toate instrucţiunile de
folosire ale uneltelor se vor păstra pentru a putea fi consultate ori de câte ori este nevoie.
 Siguranţa în zona de lucru
a) zona în care se desfăşoară ativitatea trebuie să fie curată şi bine luminată.
b) Uneltele de putere nu vor fi operate în zone cu risc de explozie.
c) Copiii şi alte persoane vor fi ţinute departe de zona în care se operează uneltele.
 Siguranţa electrică
a) Prizele trebuie să se potrivească cu dispozitivul de pe unealta de putere.Aceste dispozitive
nu vor fi modificate şi nu se vor utiliza adaptori pentru împământare. Aceste măsuri vor
reduce riscul de electrocutare.
b) Trebuie evitat contactul cu suprafeţe cu împământare ca ţevi, radiatoare, frigidere. Există
risc mai mare de electrocutare dacă corpul este astfel conectat.
c) Uneltele de putere nu vor fi expuse la umiditate sau ploaie. Apa infiltrată poate să crească
riscul de şoc electric.
d) Nu se va abuza de fir. Acesta nu va fi folosit pentru deplasarea uneltei, tragerea ei sau
scoaterea din priză. Firul se va păstra la distanţă de căldură, ulei, mărgini ascuţite sau piese
în mişcare. Firele încolăcite sau deteriorate cresc riscul de electrocutare.
e) La folosirea uneltei în exterior se va folosi un prelungitor potrivit pentru activitatea afară.
Folosirea unui prelungitor special de exterior reduce riscul de electrocutare.
f) Dacă este inevitabilă folosirea uneltelor în mediu umed se va folosi un dispozitiv de curent
rezidual (RCD). Folosirea acestuia reduce riscul de electrocutare.
 Siguranţa personală
a) La utilizarea unor unelte de putere trebuie atenţie mare. Acestea nu vor fi operate sub
influenţa oboselii, a drogurilor, alcoolului sau medicamentelor. Un moment de neatenţie
poate să ducă la răniri grave.
b) Se va folosi echipament de protecţie. Protecţia ochilor este esenţială. Se va purta mască de
praf, pantofi antiderapanţi de siguranţă, cască sau echipament pentru protecţia urechilor.
Toate acestea vor reduce posibilităţile de rănire.
c) Se va preveni pornirea acidentală a uneltelor. Trebuie ca butonul de pornit/oprit să fie fixat
bine pe poziţia oprit înainte de a conecta sursa de energie, de a ridica sau transporta unealta
171
de putere. Transportul uneltei cu degetul pe butonul pornit/oprit sau pe cel de alimentare cu

energie poate genera accidente;
d) Se vor îndepărta orice cheie sau şurubelniţă înainte de pornirea uneltei. Acestea ar putea să
fie angrenate de una din părţile rotative şi să ducă la rănirea operatorului.
e) Echilibrul şi stabilitatea operatorului sunt esenţiale. Într-o situaţie neaşteptată care s-ar putea
ivi, acest aspect va asigura un control mai eficient al uneltei.
f) Îmbrăcămintea trebuie să fie potrivită pentru această activitate. Nu se vor purta haine largi,
bijuterii, iar părul şi mănuşile vor fi ţinute departe de piesele mobile. Acestea ar putea
prinde aceste accesorii.
g) Dacă uneltele au dispozitive de extragere a prafului şi de colectare a acestuia, trebuie
verificată conectarea şi utilizarea corectă a acestora. Folosirea acestor dipozitive reduce
pericolul legat de praf.
 Folosirea şi întreţinerea uneltelor de putere
a) Se vor folosi uneltele potrivite pentru operaţiunile necesare. Acest aspect va asigura o
operaţiune mai sigură şi cu rezultate mai bune.
b) Nu se vor folosi unelte al căror buton de pornire/oprire nu funcţionează. Acestea sunt
periculoase şi trebuie reparate.
c) Înainte de a face reglări, de a schimba accesorii sau de a depozita uneltele trebuie
întreruptă sursa de alimentere. Această măsură de siguranţă reduce riscul pornirii
accidentale a uneltei.
d) Uneltele vor fi depozitate în locuri în care copiii nu au acces. Persoanele care nu sunt
familiarizate cu uneltele nu le vor opera. Acestea se transformă în pericole dacă se află în
mâna unor utilizatori neexperimentaţi.
e) Uneltele de putere trebuie întreţinute. Orice nealiniere sau agăţare a părţilor mobile sau
orice deterioare şi alte condiţii care ar pute interveni în buna funcţionare a uneltei trebuie
remediată înainte de folosire. Foarte multe accidente se produc din cauza lipsei de atenţie
pentru mentenanţă.
f) Uneltele de tăiere vor fi păstrate curate şi ascuţite. Acestea nu vor agăţa şi vor fi mai uşor de
controlat.
g) Uneltele vor fi folosite ţinând cont de aceste instrucţiuni cu atenţie specială pentru mediul în
care se operează şi operaţiunea care trebuie efectuată. Folosirea uneltelor de putere în
activităţi decât cele pentru care sunt gândite ar putea să ducă la situaţii periculoase.
172
h) Uneltele vor fi reparate de personal calificat numai cu piese de schimb identice. Acest lucru
va asigura păstrarea caracteristicilor care conferă siguranţă operaţiunilor efectuate.
i) Mâinile se ţin departe de zona pe care se operează şi de lamă. Cealaltă mână se poziţionează
pe mânerul de siguranţă, sau pe carcasa sub care se află motorul. Dacă ambele mâini se află
pe ferăstrău, acestea nu pot fi tăiate.
j) Mâna nu se va dispune sub piesa procesată pentru că acolo nu poate fi protejată de lamă;
k) Modul de tăiere se va ajusta în funcţie de grosimea materialului procesat;
l) Piesa procesată nu se va ţine în mână sau sprijinită pe genunchi. Aceasta va fi prinsă bine
pe un suport. Acest aspect este foarte important pentru a minimiza gradul de expunere al
corpului, pentru a evita agăţarea lamei sau pierderea controlului;
m) Flex-ul va fi ţinut numai de porţiunile de prindere pe timpul unei operaţiuni în timpul căreia
s-ar putea atinge unealta de fire de curent sau de cablul de alimentare. Un contact al lamei cu
un fir sau cablul de alimentare poate să electrocuteze operatorul prin părţile metalice ale
uneltei;
n) În procesul de tăiere se va folosi un limitator sau un dispozitiv perfect liniar pentru a efectua
o tăietură dreaptă şi pentru a reduce pericolul de agăţare a lamei;
o) Se vor folosi întotdeauna lame potrivite. Nerespectarea acestei instrucţiuni poate duce la
pierderea controlului şi la accidentare.
p) Mâinile nu se vor introduce în ejectorul de praf al flexului pentru că ar putea fi rănite de
părţile rotative.
q) Flexul nu va fi operat deasupra capului pentru că în această poziţie nu se poate exercita
suficient control asupra uneltei.
r) Flexul nu va fi folosit staţionar. Nu este prevăzut pentru folosirea cu masă de ferăstrău.
s) Nu se recomandă folosirea lamelor HSS (high speed steel). Acestea se rup uşor.
t) La utilizare, flexul se va ţine cu ambele mâini şi dintr-o poziţie stabilă. Unealta este mai bine
ghidată cu ajutorul ambelor mâini.
u) Materialul de procesat va fi bine fixat cu dispozitive de prins. Astfel fixate materialele sunt
mult mai sigure decât dacă ar fi ţinute în mână.
v) Nu se recomandă lucrul cu materiale care conţin azbest. Azbestul este considerat
cancerigen.
173
w) Se vor lua măsuri de protecţie când se desfăşoară acţiuni care produc praf. Acesta poate să
fie dăunător pentru sănătate, combustibil sau exploziv.Se va folosi mască de praf şi
dispozitiv de absorbire a prafului.
x) Unealta va fi pusă jos numai după ce se opreşte din funcţionare. Dispunerea ei înainte de
oprirea completă poate să strice unealta sau să se piardă controlul asupra ei.
y) Nu se va folosi unealta cu cablul stricat pe anumite porţiuni. Cablurile nu vor fi atinse sau
manipulate, iar dacă deteriorarea se produce în timpul lucrului se va întrerupe activitatea şi
se va opri alimentarea cu energie electrică.
 Cauzele reculului şi modalitaţi de prevenire a acestuia:
a) Reculul este o reacţie subită la o lamă ciupită, tensionată sau strâmbă, în cadrul căreia flexul
se ridică şi iese din piesa procesată înspre operator;
b) Atunci când lama este tensionată de şanţul de tăiere care se îngustează, lama încetineşte şi
reacţia motorului impinge flexul înapoi înspre operator;
c) Dacă lama se strîmbă în şanţul creat sau nu este aliniată, dinţii de pe partea posterioară a
lamei pot să sape în suprafaţa superioară şi să determine lama să iasă din şanţ şi să sară
înspre operator;
d) Reculul este rezultatul mânuirii greşite a flexului, precum şi al unor proceduri incorecte care
pot fi evitate prin luarea următoarelor măsuri de precauţie:
e) Flexul trebuie ţinut cu ambele mâini astfel încât să poată rezista forţei reculului. Poziţia
corpului nu va fi aliniată cu lama, ci înspre stânga sau dreapta.
f) La întreruperea unei acţiuni de tăiere în timpul procesului propriu-zis, se va opri unealta din
buton şi nu se va extrage flexul din şanţul creat până când nu se opreşte lama. Nu se va
încerca extragerea flexului din şanţul de tăiere pentru că se va produce un recul. Se va acorda
o atenţie deosebită cauzelor care ar putea declanşa agăţarea lamei şi se vor înlătura, pe cât
posibil.
g) La reluarea activităţii, flexul va fi dispus în şanţul de tăiere şi se va verifica dacă toţi dinţii
sunt neancoraţi în materialul procesat. Altfel, flexul ar putea să iasă din şanţul de tăiere sau
să se producă recul la momentul reluării procedurii.
h) Pentru a evita reculul se recomandă susţinerea unor bucăţi mai mari de material.
Dimensiunile mai mari la materialele procesate sunt recomandate deoarece acestea sunt mai
stabile prin simpla lor greutate. Acestea trebuie susţinute în partea stângă şi în cea dreaptă
lângă şanţul de tăiere şi la marginea plăcii de procesat.
174
i) Este nerecomadată folosirea lamelor tocite şi stricate. Lamele neascuţite sau montate
defectuos produc şanţuri de tăiere înguste cauzând frecare excesivă, agăţarea lamei şi recul;
j) Toate reglările lamei trebuie făcute înainte de începerea muncii şi trebuie strânse bine. Dacă
ajustările făcute se mişcă în timpul tăierii, lama se poate agăţa sau poate apărea reculul;
k) La efectuarea unor tăieri „oarbe“, ca de exemplu într-un zid sau orice alte zone fără
vizibilitate trebuie atenţie suplimentară. Lama care penetrează materialul poate să dea de
obiecte care să producă reculul;
- Garda inferioară trebuie verificată înainte de utilizare, să fie închisă bine. Dacă aceasta
se mişcă cu greutate sau nu se închide imediat. Aceasta nu va fi lăsată pe poziţia deschis.
Dacă flex-ul este scăpat din mână accidental, aceasta se poate îndoi. Se va verifica în
toate unghiurile şi la toate adâncimile de tăiere că aceasta nu atinge lama sau alte părţi
împreună cu mânerul rabatabil.
- Se va verifica pe lângă aceasta şi spirala. Dacă garda inferioară sau spirala nu
funcţionează în parametri normali, trebuie reparate înainte de folosire. Garda ar putea să
meargă greu din cauza unor piese stricate, unor depozite lipicioase, sau a unor acumulări
de resturi.
- Garda inferioară se va opera manual doar pentru tăieturi speciale ca cele „oarbe“ sau cele
„compuse“. Aceasta se va ridica prin apăsarea mânerului retractabil şi imediat după ce
acesta pătrunde în materialul de procesat, garda va fi lăsată. Pentru orice alt tip de
operaţii aceasta va fi lăsată să acţioneze automat.
- Se va verifica dispunerea gardei peste lamă de câte ori se lasă flexul jos. O lamă
neprotejată în mişcare va induce o mişcare înspre înapoi, tăind orice găseşte în cale.
Atenţie şi la intervalul de timp necesar pentru ca flexul să se oprească după întreruperea
alimentării cu curent electric.
- Cuţitul divizor folosit va fi mai gros decât lama dar mai subţire decât dinţii acesteia.
- Poziţionarea incorectă, spaţierea sau alinierea greşite pot să facă ineficient cuţitul
divizor în prevenirea reculului;
- Cuţitul divizor va fi folosit întotdeauna cu excepţia tăieturilor „oarbe“. Acesta ar putea
să intervină în operaţiune şi să creeze recul;
l) Nu se va opera flexul dacă există îndoituri la nivelul cuţitului divizor. Cea mai mică
interferenţă poate să încetinească rata de închidere a gărzii.
175
Instrucţiuni proprii de securitate si sanatate a muncii la lucrările de lăcătuşerie
CONDIŢII GENERALE
Bancurile de lucru trebuie să fie stabile, bine fixate pe pardoseală şi să aibă dimensiunile
corespunzătoare operaţiunilor ce se execută şi la înălţimea potrivită poziţiei comode a muncitorului
în timpul lucrului.
Înalţimea planului de lucru
Înalţime plan de lucru, mm

Poziţia şi timpul de activitate
minimă maximă
Poziţie ortostatică
a) lucrări de precizie 950 1180
b) lucrări de precizie cu piese mici 850 950
c) lucrări care implică minim de piese grele 700 900
Pardoseala încăperilor trebuie să fie in permanenţă curată, îndepărtându-se depunerea
reziduurilor de produse petroliere, atât pentru prevenirea pericolului de alunecare, cat şi pericolul de
incendiu.
Fixarea menghinelor de bancuri se va face la înălţimea corespunzătoare unei poziţii corecte
a muncitorului.
În cazul pardoselii din beton, la bancurile de lucru şi la maşini se vor fixa grătare de lemn.
ECHIPAMENTE PORTABILE ŞI UNELTE MANUALE
Echipamentele portabile acţionate electric sau pneumatic vor fi prevăzute cu dispozitive
care să împiedice funcţionarea lor necomandată.
Echipamentele portabile acţionate electric sau pneumatic vor fi astfel concepute, încât la
lăsarea lor din mână să se întrerupă acţionarea mişcării mecanismului portsculă.
Tuburile flexibile pentru alimentarea cu aer comprimat a echipamentelor portabile trebuie să
corespundă presiunii de lucru. Va fi asigurată fixarea lor pe racorduri cu coliere metalice.
Când se lucrează cu unelte pneumatice se va avea în vedere ca, cuplarea şi decuplarea
furtunurilor de aer la reţeaua de aer, cât şi a uneltelor la furtunuri, să se facă numai când robinetul de
la reţea este în poziţia închis.
176
Când se deschide robinetul de aer sau se montează furtunurile, nu se va sta cu faţa sau capul
deasupra robinetului.
Echipamentele portabile rotative cu acţionare pneumatică, trebuie să fie prevăzute cu sistem
de limitare automată a creşterii accidentale a turaţiei arborelui peste valorile admise.
Uneltele de mână de orice fel şi pentru orice întrebuinţare, trebuie să fie în perfectă stare şi
vor fi executate din materiale corespunzătoare operaţiilor care se efectuează.
Se interzice folosirea uneltelor defecte sau improvizate. Uneltele manuale vor fi verificate la
începutul fiecărui schimb de către persoana care le utilizează.
Cozi şi mânere
Cozile şi mânerele uneltelor manuale vor fi netede, bine fixate şi vor avea dimensiuni şi
forme ergonomice, care să permită prinderea lor sigură şi comodă.
Cozile şi mânerele din lemn se vor executa din lemn de esenţă tare, cu fibre axiale drepte,
fără noduri, crăpături şi aşchii desprinse. pentru fixarea cozilor şi mânerelor din lemn se vor folosi
pene metalice corespunzătoare.
Utilizarea aceluiaşi mâner la mai multe unelte manuale, se admite numai pentru trusele de
unelte construite în mod special, cu mâner demontabil.
Sculele pentru lovire trebuie să aibă mânere cu secţiune ovală şi montate cu partea mai
groasă spre capătul liber al părţii metalice a sculei.
Unelte de percuţie
Uneltele de percuţie (ciocane, dălţi, căpuitoare şi toate uneltele de mână similare) vor fi
executate din oţeluri corespunzătoare, în aşa fel încât sub acţiunea eforturilor la care sunt supuse în
timpul lucrului, partea activă să nu sufere deformări permanente, fisuri sau desprinderi de aşchii.
Folosirea uneltelor de percuţie deformate, înflorite, ştirbite sau improvizate este interzisă.
Uneltele manuale folosite în mediu cu gaze, vapori sau pulberi inflamabile sau explozive,
vor fi confecţionate din materiale care nu produc scântei prin lovire sau frecare şi care, în contact cu
atmosfera respectivă ar putea declanşa incendii sau explozii.
Uneltele manuale prevăzute cu articulaţii, cu foarfeci, cleşti, etc., vor avea o construcţie
robustă şi nu vor prezenta frecări mari sau jocuri în articulaţie, care pot duce la eforturi suplimentare
pentru acţionare sau la nesiguranţă în timpul lucrului.
Braţele de acţionare ale acestor unelte vor fi astfel concepute încât la închidere să rămână un
spaţiu suficient între ele pentru a se preveni prinderea degetelor sau a altor părţi ale organismului
uman.
177
La executarea lucrărilor la înălţime, uneltele manuale vor fi păstrate în genţi rezistente şi vor
fi fixate corespunzător pentru a fi asigurate împotriva căderii.
În timpul transportului, părţile periculoase ale uneltelor manuale, ca tăişuri, vârfuri, etc., vor
fi acoperite cu teci sau apărători adecvate.
Dacă uneltele de mână cu acţionare electrică sau pneumatică sunt dotate cu scule ce
reprezintă pericol de accidentare, ca pietre de polizor, pânze de fierăstrău, etc., acestea or fi protejate
împotriva atingerii cu apărători, carcase, etc.
Uneltele de mână vor fi păstrate, după caz, în dulapuri, lăzi, rastele sau pe suporturi speciale,
în apropierea locurilor de muncă şi vor fi astfel aşezate încât să aibă spre exterior partea de prindere
pentru a exclude contactul cu părţile ascuţite sau tăietoare.
În timpul lucrului cu unelte de mână, la operaţia în care se pot produce scântei, aşchii
metalice, etc., muncitorii vor purta ochelari de protecţie, iar zona de muncă va fi protejată pentru a
împiedica accidentarea personalului din apropiere.
Toţi angajaţii îşi vor păstra sculele de mână luate pe inventar personal, în sertarele
bancurilor de lucru sau în dulapuri cu scule.
Este interzis ca în timpul lucrului să se aşeze uneltele pe treptele scărilor mobile, schelelor,
tablourilor, etc. Angajatul care execută asemenea lucrări şi este obligat a lăsa sculele din mână,
trebuie să aibă buzunare speciale sau truse pentru păstrarea uneltelor.
Uneltele de mână acţionate electric sau pneumatic vor avea dispozitive sigure pentru fixarea
sculei şi pentru comandarea funcţionării sau opririi.
La utilizarea uneltelor portative acţionate electric, se vor respecta cu stricteţe Normele de
tehnica securităţii privind instalaţiile şi echipamentele electrice, pentru prevenirea accidentelor prin
electrocutare.
Înainte de începerea lucrului se va face verificarea izolaţiei electrice.
Când se lucrează cu lampa de benzină se vor respecta următoarele:
– se va controla starea lămpii înainte de începerea lucrului;
– lampa se va umple numai 3/4 din capacitatea rezervorului;
– dopul orificiului de alimentare să aibă garnitură şi să fie înşurubat bine (cel putin patru
spire pe filet);
– se interzice reducerea presiunii cu ajutorul şurubului de aer sau prin deşurubarea dopului
de la orificiul de alimentare. Reducerea presiunii se poate face numai când lampa a fost strânsă.
– se interzice alimentarea lămpii cu benzină înainte ca arzătorul să fi fost răcit sau în
178
apropierea surselor de foc;

– lămpile vor fi prevăzute cu supape de siguranţă reglate la presiunea de lucru; cele cu
capacitate mai mare de 3 litri vor avea şi manometru.
– este interzis a se ridica presiunea aerului din lampă în mod exagerat, existând pericolul de
explozie;
– este interzis a se lucra cu lampa defectă.
Unelte pneumatice
Cand se lucrează cu unelte acţionate cu aer comprimat se vor respecta următoarele:
– legarea conductelor de alimentare la reţeaua de aer sau la recipientul compresorului se va face
numai după întreruperea admisiei de aer; la fel şi la desfacerea legăturilor.
– admisia aerului se face numai când unealta este în poziţei de lucru;
– mersul în gol al uneltelor este permis numai la verificarea funcţionării sau în cursul reparaţiilor;
– în timpul lucrului este obligatorie purtarea ochelarilor şi mănuşilor de protecţie;
– tuburile flexibile de aer comprimat trebuie să corespundă debitului şi presiunii de lucru şi să fie
fixate pe racordul uneltei, prin coliere metalice;
– uneltele de mână rotative vor fi dotate cu regulatoare de presiune şi debit, în vederea limitării
turaţiei.
Supapele pentru admisia aerului la sculele pneumatice trebuie să fie ajustate şi să nu lase să
treacă aer după închiderea lor. Supapele trebuie să se deschidă uşor şi să se închidă repede, la
întreruperea apăsării pe pârghiile de comandă.
În timpul lucrului cu ciocanul pneumatic greu, acesta va fi suspendat de un cablu sau lanţ,
trecut peste unul sau mai mulţi scripeţi, având la celălalt capăt o contragreutate de echilibru.
Pe lângă verificarea zilnică la începutul lucrului, uneltele de mână vor fi controlate periodic
(în funcţie de frecvenţa de utilizare) şi triate cele necorespunzătoare condiţiilor normale de lucru,
luându-se măsuri de înlocuire a lor cu altele bune.
LUCRĂRI DE MONTAJ ŞI REPARAŢII LA MAŞINI

Operaţiile de montaj şi reparaţii vor fi executate numai de echipe bine instruite din punct de
vedere profesional, cât şi asupra normelor de securitate a muncii.
Înainte de începerea lucrului se va controla dacă uneltele, sculele şi alte dispozitive

(macarale, vinciuri, etc.) sunt în perfectă stare.
Urcarea şi coborârea muncitorilor pe utilaje în timpul montajului sau demontării lor, se va
179
face numai cu ajutorul scărilor sau schelelor.

Intrarea persoanelor sub utilaj suspendat în cârligul unei instalaţii de ridicat sau pe vinciuri
este interzisă, dacă în prealabil nu s-au aşezat sub utilaj suporţi rezistenţi pe care utilajul să fie
sprijinit.
De asemenea, când se lucrează sub unele părţi mobile care pot aluneca pe ghidaje, acestea
trebuie imobilizate şi asigurate împotriva căderii.
Canalele sau gropile deschise destinate montării utilajelor vor fi acoperite cu podine sau
podeţe în zonele de circulaţie.
Înainte de a începe revizia sau repararea unei maşini, se va asigura că maşina respectivă nu
poate fi pusă în funcţiune accidental. În acest scop, se vor scoate siguranţele motoarelor, iar pe
întrerupătorul electric principal se va pune indicatorul de securitate “NU CUPLAŢI, SE
LUCREAZĂ”.
Încercarea în gol sau în sarcină a utilajului montat se va face numai după luarea următoarelor
măsuri:
Să se controleze dacă montajul s-a făcut corect.
Să se verifice buna stare a aparatelor de siguranţă şi a celor de măsură şi control.
Să se verifice ungerea şi reglarea pieselor mobile.
Să se verifice existenţa şi starea dispozitivelor de protecţie.
Să se îndepărteze obiectele străine de pe utilaj.
Să se îndepărteze persoanele la distanţă pentru a fi în afară de orice pericol.
Să se avertizeze şi persoanele ce lucrează în vecinătatea utilajului încercat.
Persoanele care execută încercarea trebuie să fie instruite şi cunoscătoare a modului de
funcţionare a utilajului.
Scările mobile utilizate vor fi confecţionate din materiale rezistente, cu ramele laterale şi
treptele dimensionate corespunzător, fiind asigurate contra alunecării.
La lucrările ce produc zgomot, muncitorii vor folosi antifoane pentru protecţia auzului.
MAŞINI DE GĂURIT ŞI ALEZAT
În cazul în care mandrina de prindere a burghiului sau alezajului prezintă elemete
proeminente radiale, ea se va proteja cu o apărătoare netedă din tablă care trebuie să permită
schimbarea comodă a sculei.
Înainte de fixarea presei pe masa maşinii se vor curăţa masa şi canalele ei de aşchii.
Prinderea piesei pe masa maşinii şi desprinderea ei se vor face numai după ce axul principal
180
s-a oprit complet.

Fixarea piesei pe masa maşinii se va face în cel puţin două puncte, fie cu ajutorul unor
dispozitive de fixare, fie cu ajutorul menghinei.
Cursa sculei trebuie să fie astfel reglată încat să se poată retrage cât mai mult la fixarea sau
desprinderea piesei.
Înaintea pornirii maşinii se va alege regimul de lucru corespunzător operaţiei care se execută,
sculelor utilizate şi materialului piesei de prelucrat.
Înaintea efectuării operaţiei de găurire la maşina de găurit radială, se va controla blocarea
braţului.
Mandrinele de prindere se vor strânge şi desface numai cu chei adecvate, care se vor scoate
înainte de pornirea maşinii.
Se interzice frânarea cu mâna a mandrinei în timpul funcţionării maşinii, pentru strângerea
sculei.
Burghiul sau alezajul introdus în axul principal sau în mandrina de prindere trebuie să fie
bine centrat şi fixat.
Scoaterea burghiului sau alezajului din axul principal se va face numai cu ajutorul unei scule
speciale.
Se interzice folosirea burghielor, alezajelor sau conurilor cu cozi uzate sau care prezintă
crestături, urme de ciocan, etc.
Se interzice folosirea burghielor cu coadă conică în mandrinele universale ale maşinilor
unelte.
Se interzice folosirea burghielor cu coadă cilindrică în bucşe conice.
Se interzice folosirea burghielor necorespunzătoare sau prost ascuţite.
Ascuţirea burghielor se va face numai cu burghiul fixat în dispozitive speciale.
Se interzice frânarea cu mâna a axului port-mandrină la oprirea maşinii.
La prelucrarea materialelor casante, executantul va purta ochelari de protecţie.
Maşinile de găurit portative se vor porni numai după ce au fost ridicate de pe masă.
Maşinile de găurit portative se vor lăsa din mână numai după ce burghiul s-a oprit din
mişcarea de rotaţie.
Se recomandă ca maşinile de găurit şi alezat să fie prevăzute cu posibilitatea de frânare a
arborelui principal. timpul de frânare până la oprirea arborelui principal se recomandă să fie de
maxim 6 secunde.
181
Maşinile care nu au posibilitatea de frânare a arborelui principal trebuie să fie prevăzute cu

tăbliţe indicatoare prin care se interzice oprirea arborelui principal cu mâna sau alt obiect.
Arborele principal al masinii cu ax vertical trebuie să fie echilibrat (cu arcuri, cu greutăţi sau
cu alte sisteme) pentru a preîntâmpina căderea accidentală. Construcţia maşinii nu trebuie să
permită coborârea necomandată a arborelui principal când se aplică o sarcină egală cu cea maximă
prescrisă de producător, prin ataşarea de accesorii sau port-scule.
În cazul utilizării capetelor de găurit multiax sau a sculelor speciale, cu masa mai mare decât
a celor standardizate, maşina sau scula trebuie să fie prevăzută cu dispozitive speciale care să
preîntâmpine căderea accidentală a arborelui.
Construcţia maşinii trebuie să permită decuplarea mişcării principale şi utilizarea mişcărilor
de avans pentru reglarea, trasarea sau măsurarea piesei de prelucrat.
Dacă la fixarea sculei sau dispozitivului auxiliar se foloseşte o pană de antrenare, aceasta
trebuie să nu poată fi demontată accidental în timpul funcţionării maşinii.
Scula sau dispozitivul auxiliar trebuie să nu se poată slăbi din arborele principal decât cu
ajutorul unei scule (pană) sau al unui alt dispozitiv special.
Toate sculele şi dispozitivele care se fixează în arborele principal fără autoblocare trebuie să
fie prevăzute cu sisteme corespunzătoare de blocare.
În cazul utilizării mandrinelor cu două fălci, se recomandă echiparea maşinii cu elemente de
protecţie corespunzătoare.
Maşinile de găurit cu cap revolver cu rotire automată, trebuie să aibă panouri de protecţie
laterale, care să preîntâmpine accesul la sculele fixate în capul revolver.
La maşinile de găurit cu cap revolver multiax, echipamentul de comandă trebuie să fie
amplasat astfel încât semnalizarea terminării ciclului automat să fie sesizată sigur de la locul de
muncă al operatorului.
POLIZOARE
Polizoarele fixe trebuie prevăzute cu ecran de protecţie mobil cu vizoare din geam securizat,
reglabile.
Pornirea polizorului va fi posibila numai când ecranul de protecţie se găseşte în poziţie de

lucru.
Distanţa dintre muchia interioară a vizorului şi corpul abraziv nu va fi mai mare de 6 mm.
Polizoarele fixe trebuie să fie prevăzute cu un suport de sprijin, reglabil în plan orizontal şi
vertical, care să permită reglarea lui astfel încât distanţa dintre corpul abraziv şi suport să nu fie mai
182
mare de 3 mm.
Suportul trebuie astfel reglat încât punctul superior de contact al presei cu discul abraziv să
se găsească pe planul orizontal care trece prin centrul corpului abraziv sau mai sus cu cel mult 10
mm.
Suportul de sprijin trebuie să permită o fixare sigură a lui. Suporturile orizontale de la
polizoare nu vor fi folosite în stare uzată.
Polizoarele manuale se pot utiliza la operaţiile de polizare exterioare numai dacă corpurile
abrazive sunt protejate cu o carcasă de protecţie corespunzătoare.
Polizoarele manuale se vor porni numai dacă corpul abraziv nu este în contact cu un corp
care să împiedice rotirea lui liberă.
Polizorul manual nu se va lăsa din mână la întreruperea lucrului, decât după oprirea
completă a corpului abraziv.
FOARFECE MANUALE
Foarfecele manuale cu pârghie trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv care să readucă în
mod automat şi să reţină pârghia în poziţie ridicată.
Planul de tăiere trebuie să fie protejat pe toată lungimea printr-o riglă de protecţie astfel încât
să nu se poată ajunge cu degetele între cuţite.
Dispozitivul de protecţie trebuie adus înainte de tăiere în poziţie de protecţie. Este necesar să
se asigure o vizibilitate suficientă asupra liniei de tăiere.
Greutăţile foarfecilor manuale trebuie să fie astfel dimensionate şi reglate încât cuţitul mobil
să nu poată coborî de la sine din nici o poziţie a acestuia. Contragreutăţile trebuie să fie asigurate
împotriva deplasării sau căderii.
183

Plan Securitate Si Sanatate in Munca SSM

Uploaded by

Document Information

Original Description:

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Plan Securitate Si Sanatate in Munca SSM

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Plan de Securitate şi Sănătate în Muncă

Funcţia în cadrul Denumirea unităţii Numele şi prenumele Data şi

EXECUTANT Asocierea TOTAL NSA

PLAN DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

Construire Stații de transfer de Agnita și Avrig și Centre de Colectare a deșeurilor

- Legea 319/2006, legea securităţii şi sănătăţii în muncă

Constituie obligaţia fiecarui angajator de a respecta atât prevederile legale în domeniul

SECŢIUNEA K: Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă pentru activităţile desfăşurate pe

SECŢIUNEA A: INFORMATII DE ORDIN ADMINISTRATIV CARE PRIVESC ŞANTIERUL

1. Adresa şantierului: .............................

2. Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN SIBIU

3. Executant: Asocierea TOTAL NSA AG CONSTRUCT S..R.L.- NORD CONSTRUCT

SECŢIUNEA B. MASURI GENERALE DE ORGANIZAREA ŞANTIERULUI STABILITE

2. INSTALAŢII DE DISTRIBUŢIE A ENERGIEI

3.CAILE ŞI IEŞIRILE DE URGENTA

4. DETECTAREA ŞI PREVENIREA INCENDIILOR

4.1. In funcţie de caracteristicile şantierului şi de dimensiunile şi destinaţia incaperilor, de

6. EXPUNEREA LA RISCURI PARTICULARE

8. ILUMINATUL NATURAL ŞI ARTIFICIAL AL POSTURILOR DE LUCRU,

10. CĂI DE CIRCULAŢIE - ZONE PERICULOASE

fie expuşi nici unui risc.

11. SPAŢIU PENTRU LIBERTATEA DE MIŞCARE LA LOCUL DE MUNCĂ

Suprafaţa locurilor de munca trebuie prevăzuta in funcţie de echipamentul şi materialul necesar,

12. PRIMUL AJUTOR

securitate si/sau de sănătate la locul de munca.

13.1.Vestiare şi dulapuri pentru imbrăcăminte

14. SPAŢII PENTRU ODIHNA Şl/SAU CAZARE

15. DISPOZIŢII DIVERSE

REGULI GENERALE DE SECURITATE PRACTICE

Acest set de reguli se va transmite la nivel de SUBANTREPENOR DE SPECIALITATE si

1. LA REALIZAREA SARCINILOR DE MUNCA

Întrebati-va şeful daca nu ştiţi modalitatea de a va duce la indeplinire munca in condiţii de

2. CIRCULATIA ÎN ZONELE DE LUCRU

3. UTILIZAREA UNELTELOR, SCULELOR, DISPOZITIVELOR ETC.

Acoperiţi muchiile ascuţite ale sculelor pe perioada transportului, in interiorul cutiilor de

suprafaţa de lucru după ce v-ati terminat munca.

5. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR ELECTROMECANICE

Nu atingeţi cablurile electrice sau elementii, indiferent de voltajul lor.

6. SECURITATEA CONTRA INCENDIILOR - EXPLOZIILOR

SECŢIUNEA C. IDENTIFICAREA RISCURILOR ŞI DESCRIEREA LUCRĂRILOR

Nr. RIC IDENTIFICAT DESCRIEREA LUCRĂRI / MĂSURI OBLIGATORII

Lovire, strivire Manipulare manuala de materiale sau materiale depozitate

Tăiere, înţepare Utilizare echipamente de munca de mica mecanizare (flex, maşină

Electrocutare Lucrări care presupun utilizarea de către lucratori a echipamentelor de

control astfel incat sa evite electrocutarea prin atingere directa sau

Deplasări sub efectul

Proiectare de În zonele de lucru, în punctele de lucru, din cadrul societăii în care

Nr.crt. RISC DESCRIEREA LUCRĂRII/MĂSURI OBLIGATORII

Temperatura coborâtă Echiparea corespunzătoare a lucrătorului înainte de a alege echipamentul

Flăcări ,Flame La nivelul locului de munca, a conducerii scietatii se va analiza aplicarea

ţesuturile subtegumentare : muşchi, vase, nervi; zona arsă se prezintă

În funcţie de gravitatea arsurii şi de întinderea suprafeţei afectate, se

Pentru evitarea acestor evenimente lucrătorul va respecta instrucţunile de

Peste 50.000 de substanţe şi preparate chimice potenţial dăunătoare sunt

Agenţii chimici pot pătrunde în organism

Să realizeze captarea la sursă a vaporilor, gazelor, pulberilor şi să asigure

Într-un climat de indiferenţă reciprocă sau chiar de ostilitate, informaţiile se

93/95/EEC din 29 octombrie 1993 şi 96/98/EECdpi 3 septembrie 1996.

intermediul întreţinerii, reparării şi înlocuirilor necesare. Înainte de a alege

marcajul CE, cu condiţia ca producătorul sa fie in măsura sa prezinte, la cerere, atât

prevederile HG 1051 /2006 in care se menţionează: lucratorul este expus unor

Lucrătorul nu are şi/sau reprezentanţii acestora sa primească, în conformitate cu

Pentru ridicarea obiectelor efortul trebuie făcut cu muşchii picioarelor şi nu cu