Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 8 views

    Revista Energetica 1970 1

    Uploaded by

    Muzeul Lampilor

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content

    You might also like

    Revista Energetica 1970 1

    Uploaded by

    Muzeul Lampilor
    8 views53 pages

    Original Title

    revista_energetica_1970_1

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    8 views53 pages

    Revista Energetica 1970 1

    Uploaded by

    Muzeul Lampilor

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 53
    ENERGETICA (ORGAM AL MINISTERULUI ENERGIE ELECTRICE{S1 AL CONEILIULUL NATIONAL ‘AL INGINERILOR §1 TENNICIENILOR DIM REPUBLICA SCCIALISTA ROMANIA Asti et TANUARIE Cuprinsul Grova, 0. Panaitesee, G., Costin, Fs Manoieseu, G. $l Dincd-Pa- haitescu, Nitu, V, 1, Goldenberg, Co. Mist, Noy Lup, Lay Rosin: ger, E. sh Viidescut, A ereoviet, D. Zickman, M. Maeris. “Adrian, Gh Eaitoriat Aspeete ale dezvol hla (U1). Dezvoltarea elect 1921-1950) 3-9 Stabilirea nivelntilor de putere si a rezervelor sist Iului energetic in perspectiva. Stadiul actual af ‘atari acestor probleme in ISPE 0-17 Folosiren dingramet £—Q ta ealeulul de opthunizare Seltemelor termice ale CXF 17a Nesimetrit do eurenfi in statorul generator Huzat in enzut disporifiel nesimetrice a. harelor Tegiturd intre generator si transformatoral idle Dimensionaren platiormelor- de preasamblare folo- Wd teorka asteptarli Aspeete ale aplicdrit teovlet stratilor de nsteptare in energetiea Vast, At, CRONICA, RECENZII ‘emulut hldroenergetie st de navigajle Porfile de Fler COMITETUL DE REDACTIE Prot. ing. 0, STANCESCU, redactor responsabily OFICIUL DE DOCUMENTA ngs G. IORGULESCU, rodactor responsabll ad [uhet, cont ings lA. BADEA, ing. ST, BERENGHI, ant ing. A. COGALNICEANU, ont. ing. E= CONS STANTINESCU, de.ing.P. DINO, mombru cor ent al Academie’ Republicii Soctaliate Romania, laureat al Promiutui do Stat, ing. H.FURTUNESCU, ing. B- FTIME, ing. U, LUCA, fog.'S. MARCU, ing ALNACRIS, cont. ing. ©, MIMAILEANU, conf. dr ing. Ve Ve NITU, ing. A. SPINU, RE ENERGETICA Editorial Ing. Octavian Groza, ministrul energiei electrice Politica economict a Partidului Comunist Roman, buzatd peo temeinica cunoastere a nece- sitafilor economiei najionale, a inscris la toc de frunte in programul de construire a socialismu- lui dezvoltarea bacei energetice gi electrificarea tntregii Jari, ca una dintre principalele pirghii ale fauririi noit orinduiri sociale. Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. traseazd cu claritate liniile de dezvoltare a bazei energetice gi a electrificdrii farii pentru deceniul urmator, care va trebui in continuare st fie per- ‘manent in avans fafa de celelalte ramuri industriale. Productia de energie electricd este Prevdzutd sd ajungd la 55—57 miliarde kWh in anul 1975 gi la 80—85 miliarde KWh in 1980. Aceste productii vor permite s se realizeze un con- sum intern de energie electrica pe locuitor de 2400—2500 kWh tn anul 1975 gi de 3000—3400 KWh in 1980. Pentru atingerea acestor niveluri, tn urmétorii zece ani se va instala tn centralele electrice © putere de 13 000—13 800 MW, adica de peste 2 ori cit s-a instalat én fara noastra de la in- troducerea electricitayii gi pind in prezent. Din aceasta putere noud, aprovimativ 1/3 se va instala in centralele hidroclectrice pe riurile Arges, OU, Somes, Siret si Riul Mare, precum gi tn conti- nuare pe Dundre. Se vor realiza de asemenea o serie de centrale termoelectrice dotate cu agregate de mare putere, folosind tn special lignit, astfel c& tn 1980 peste 50% din productia centralelor termoelectrice va fi realizaté cu cdrbune. In scopul traducerii in viata a acestor prevederi, muncitorii, tehnicienii gi inginerii din wni- tajile Ministerului Energiei Blectrice au depus eforturi susfinute pentru realizarea integrald a sarcinilor de plan pe anul 1969 si pregatirea condifiilor necesare asigurarii desftsurdrii in bune condifii @ twerdrilor din planul pe 1970 — ultimul an al actualului cincinal —, an dotdritor pentru atacarea eu succes a obiectivelor cincinalului 1971—1975 stabilite in Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. In 1969 productia de energie electricd a fost de peste 31 miliarde kWh, reprezentind de peste 15 ori productia realizata in 1950, fiind in’ acelagi timp cu cirea 3,2 miliarde kWh mai mare decit productia din 1968. Din energia electricd produsa in 1969, peste 2,7 mitiarde kWh a fost exportata. Productia de cdldurd distribuita tn regim de termoficare din centralele Ministerului Ener- gici Hlectrice a fost de aproape 19,4 milioane Geal, cu circa 4,9 milioane Geal mai mult decit fn cmul precedent. Productia de energie electried gi ealdurd, tn continud crestere, a facut necesard instalarea de puteri corespunzdtoare tn centralele electrice, precum gi construirea de noi linti gi stafié elec- trice pentru transportul gi distributia energiei eléctrice gi de noi refele de termoficar In 1969 au fost puse tn functiune grupuri totalizind o putere de 810 MW, din care 20 MW in centrale hidroelectrice. In stafiile de transformare de 220 kV au fost instalate puteré inswmind 800 MV A. Refeaua de inalta tensiwne de 400 gi 220 kV a fost extinsd cu ined 522 km. De asemenea, au fost exeeutate luerdri in linii yi stapii de transformare de 110 kV pentru ali- mentarea unor consumatori industriali gi agricoli, in special pentru irigafit. Puterea instalata fn aceste stafii de transformare a fost de 773 MVA, iar refelele de 110 kV 8-au extins cu 549 km, Dintre lucrdrile mai importante realizate in 1969 menjiondm : doud grupuri de cite 210 MW la CET Borzesti, un grup de 100 MW gi unul de 60 MW la CET Galati, primul grup de 210 MW la CTH’ Deva din cele patru ce se vor instala la aceasté centralé termoclec- tried. Se desfdgoara in ritm sustinut Iucrdrile de constructie la termocentrala Rovinari, eu o putere finala de 1600 MW, gi au inceput lucrdrile pentru realizarea unei mari termocentrale in cona Braila. S-au incheiat ou succes luerdrile pentru darea tn ewploatare a ecluzei i inchiderea Dundyii la Porfile de Pier. ENERGETICA % 18 % 1970 Nr. 1 S-a tncheiat executia primei salbe de centrale hidroelectrice de pe riul Arges prin punerea in funcfiune a centrale: hidroetectrice de 15 MW de la Valea Tasului. In refeaua de transport gi de distributie evidentiem punerea in functiune a liniilor de 400 kV Sibiu — Brasov gi Borzesti —Galali, a celor de 220 kV Ludus ~ Baia Mare, Gura Talomije’ Basarabi si a stafiilor de transformare de 220 kV Bragov, Baia Mare, Barbogi-eatindere, Timigoara-extindere ete. Conform indicafiilor date de conducerea superioard de partid side stat, in cursul anului 1969 aw fost luate masuri de revedere a proiectelor privind obiective energetice ce urmeazd ase construi, “in scopul. reducerii ponderii constrxctiilor gi @ consumului de metal gi de material Temnos. O masura importante pe linie de stat a fost si introducerea in planul pe 1969 a sarcinilor privind valorificarea cercetarilor stiinfifice incheiate, masura care a contribuit la mbundtafirea aceste: activititi. . In 1970 se prevede cresterea puterii instalate in centralele electrice cu ined 720 MW, iar in stafii electrice de transformare de 220 kV cu 800 MV-A, precum gi punerea tn functiune a 295 km de linii de 400 si 220 kV. De asemenea, vor fi executate importante lucrari de linii gi stafii de 110 kV pentru alimentarea eu energie electricd’ a consumatorilor industrials s¢ agricoli. Printre tucrarile mai importante la care se previd sarcini de punere in functiune in anul 1970 pot fi citate : = primul grup de 170 MW ta centrala hidroelectried Portile de Fier; grupurite nr. 2 gi 3 de 210 MW dela OTE Deva, grupurile nr. 7 si 2 de 50 MW de la CET’ Palas-Constanja gi grupurile nr. 1 gi 2 de 50 MW de ta CBT Govora;' — tn sectorul de refele urmeazat sd fie puse tn functiune linia de 400 kV Porfile de Fier — Slatina gi liniiie de 220 kV Portile de Fier — Turnu Severin gi Porfile de Fier — Regia gi vor continua luerdrile de construire a magistralei Portile de Fier — Rovinari — Bucuresti gi de execufie a stafiilor de 400 kV Slatina si Bucuresti; = 2e vor pune in functiune noi puteri in staf Severin, Basarabi, Slatina-estindere gi Hesifa ; = vor continua uerarile la centralele hidroelectrice Lotru, Somes, etapa a II-a pe Arges (Curtea de Arges — Baiculesti), la centralele termoelectrice Rovinari (etapele I gi 11), Brdila gi centrala electrica de termoficare Brazi ; — tor incepe luerarile de eatindere la CET Govora, CET Bucuresti-Sud, CET Galati, luerdrile la centralele hidroelectrice de pe rut Olt, precum si la CHT Buewresti-Vest ; — tor fi terminate gi definitivate documentatiile in vederea inceperii luerdrilor la centrala nuclearoelectrica. In lumina documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 10—13 decembrie 1969, muncitorii, tehnicienii gi inginerii din unitaile Ministerului Energiei Electrice vor depune toate eforturile pentru tndeplinirea integrald a sarcinilor de plan pe anul 1970. Prin reorganizarea activitapié ‘ministerului gi prin masurile pregdtitoare luate tn cursul, anului 1969 au fost create condifii corespunzitoare de crestere a eficienfei muneii in toate sectoarele de activitaie ale ministerutui, de folosire mai bund a capacititilor de productie si de tmbundtatire in continuare a exploaterit instalafiilor electroenergetice. In activitatea de constructii gi montaj se vor ua masuri in continuare pentru reducerea ponderii construcfiilor in cadrul volumului total de investifii, pentru scurtarea termenelor de executie, precum si pentru economisirea materialelor deficitare si in special a fie- rului gi a lemnului. Se va urméri cw deosebitt atentic valorificarea cercetarilor stiinfifice incheiate gi se vor initia noi actiuni de cvrcetare, in special in directia folosirii rationale a resurselor energetice, continuindn-se orientarea spre wtilizarea tot mai accentuaté a carbunilor, cresterea siguranfer in exploatarea instalajiilor energetice, wtilizarea pe scart largd a mijloacelor moderne de caleul in proiectarea, exeoufia gi exploatarea instalafiilor, precum si spre organizarea conducerii activi- taii sectorului. Se cor concentra eforturile pentru pregttirea inceperii luerdrilor la prima centrale nuclearoelectrica. Realizarea tuturor indicatorilor planutui pe anut 1970 va asigura ritmul necesar de dezvol- tare energeticd a farii, in conformitate cu Directivele Congresului al Y-tea al P.C.R., menginind pasul fnainte pe care electrificarea trebuie si-l aiba fufd de ansamblul- economiei nationale, de transformare de 220 kV din Turnu ENERGETICA 4 18 4 1970. Nr. 1 + ASPECTE ALE OEZVOLTARI ENERGIE! ELECTRICE IN ROMANIA " Dezvoltarea electrifledril {aril Tn perloada 1921-1950 Ing. G. Panaiteseu, ing. E, Costin, ing. G.Manoleseu si ing. M. Dinei-Panaiteseu In perioada care a urmat dupa terminarea primulul razbot ‘mondial $1 pina la aparitia crizel ecopnmice Gin amit 1920— 1933, o serie de centrale eleetrice au fost refdeute gl ampli ‘cate concomitent eu construirea de not centrale termo§i hidro- electriee, care si salisfacd eererile din ce m ce mal mari de erie electried in diversele ramurl ale economies. Asifel, Ja 2924 ia contrala electricd Grozavesti s-au ter- ‘minat Iuerarile de montaj ale unei turbine de 4000 KW ; mai Urziu dowd grupuri AEG de elte 1.000 kW au fost Inlocuite cu doua grupurl_ cu turbine BBG de elte 1 100 kW. In 1926 Intrat_In funetiune wn grup turbogenerator de 10 400 kW, 1% 1929 un grup de 16 000 kW $i In 1986 un grup de 20 000 kW (eel mai mare grup montat tn fara noastra). In anil 1913 — 1944, puterea tolald a centralel electrice Grozavesti a ajuns la elrea 87000 kW, filnd cea mat mare eentrala elee- (rica din fara, Parken 1 aclu a apse na Pentru transportul energiel electrice spre oragul Bucurestl, in 1924 +a constrult prima linie electricd de transport trl: fazicd de 60 KV, Floresti ~ Ploiesli — Bucuresti, ea dubla circuit, be stipi metalici, eu eonductoare de cupra de 50 mum?. In perioada 19281029 eentrala electricd Filaret s-a ammpli- ficat eu un grup eu motor Diesel de 5000 CP, iar tn 1940 s-au pus in funetiune ined dow’ grupurl en motoare Diese! de cite 8000 CP feeare. Aceste unitafi erau cele mal mari din fara si printre cole mal mari din lume. Puterea totala a centralel lectrice Filaret a ajuns In 1940 la 16.900 KW. Tn 1949 au Inceput lucritile de extindere a acestes centrale lectrice, prin montare aura; grup de’ 10.000 KW eu turbind cn gaze, una dintre primele turbine eu gaze montate In lume. In Iasi, vechea eentrala electriea pus in functiune fn 1899 nemaiputind face fata cererii de energle electries, s-a inept in 1925 eonstructia wnel nef centrateelctrice, care treptal, pind in 1940, a fost dotata eu opt grupuri Diesel, totalizind © putere instalata de 8300 CP, In timpul rizbolulni, eentrala, f Suferitavarii, sf dup 2% August 1944 +a trecut la refa- cerea instalatilor. Din 1950 s-2 empiificat centrala, prin ‘nion(area primelor trei grupuri de fabricatie Ibenz, de cite 500 CP fleeare. Tn 1080 s-a pus tn fonetiune centrala hidroclectricd Dobrestt, pe rlul falomita, cy o putere totald Insialata de 26.000 kW, tn patea turbine Pelton de cite 5650 CP fiecare. Tot In acelagi an a Inceput eonstructia centratel electriee e edrbune de la Sorecanl, eu 0 putere instalata inijial de 10 500 KW (22000 KW $1 16300 kW), Jar Inize aceasta cenlrald 9? oragat Ciuj sa constrult o linle electried de trans- port de 66 KY, pe o lungime de aproape 30 km. ‘in 1930, data eu terminarea construetiel centralei hidro- clectriee ‘Dobrestl, s-a pus In funetiune linia de transport de 110 kV Dobreyt) — Bucuresti, prima linie construltd Ia aceasta Lensiune Ih fara noastra gi care a ramas singura linie e110 KV pind in 1951, La Tirgoviste sa construit 0 statie de transformare de 60/110 kV, pentru a se realiza legatura printr-o linie de 60 kV intze centrata efeetried pe cirbune ‘ine asi eens, ig, 1, Reteaua de darted tele tnstune ~ 120090 1 70400 V — tatoos de ing. Dinise Leonid a at 3921, ENERGETICA & 28 ye 1970 & Nr} Sehitu-Golesth 1 linla de 110 KV Dobresti — Bucuresti Aceste instlati reprezint& primul nuclew organizat al vito- Tuli sistem energetle unie din’ Romania Inginerul Dimitrle Leonida, studiind perspectiva conti graft relclelor clectrice de’ tnaltftensiune din tard, a Aeclarat e& yoriee Inirsiere. In electificarea"Romaniel ‘at ‘lo greyealt Ce no ni -ar putea ferta...” Tn 1024 au aptrut legile privind regiml apelor gi al ener- ie, care mceared pentru prima ard s4 precizere necesitaten Interventie! statulil In reallmarea Tucririlor energetice. Se prevedea construirea de supracentrale foarte economics, de preferat la gura mine tn eadral unt bogat. program de pro= Gucere sf disteibutie a energil electrice pe Judete $1 pe co- Imune. Rezullatele nu au fost cele scontate, deoarece legea energie! a fost combatuta, datorita 1m spcclal faptutul ct prea patrunderea capitaluiutstrdin in energetica romd- eased. Tn 1925 s-atnfinfat Comisia pentru alestutrea programulut {general al {atti pentru producerea sf distributin energiel elee- thice, care soliclta consultarea unot exper{t sini, a caror onelusie nu fost de loc Incurajatoare, ev exceptla Feco- Imandarlt realisiriy intr-o\ prim clap a amenarll- stu Talomifa, ea fllnd foarte avantajoast. Analizinducse fleeare resursi energetle& @ tari sl modul stu optim de utilizar, sa propus si se realizeze Ureptat 0 ferle de centrale termoclectrice eu puterea Unitard fn Jurul Valorii de 10 MW, cum ar fi Mediag (gaz metan), Regifa, Pe- trojan, Lupeni (cdzbune), Moreni-Plolestl (ejeurtpetro- Ire), Plies (gaze), Comdnestl, Mlereurea-Clue, Cluj-Oradea (carbune)slo serle de centrale hidroeleetree pe rlurlle Bistifa, ‘Toance, Ialomita, Arges, Olts1afluentil sti, Jiu, Rul Mare, Murey, ‘Prahova (superloara), precum s1 pe Dunare, pentr care existau la acea data o serie de studil st proiecte intoemite de Inginert romani, ea: D. Leonida, M. Sophian, D. A. Pastis. Pentru dezvoltarea retelelor electrice de transport, se pro- pune frecventa de 50 Hz sf 0 seard normalizatd de tenslunl de, 35 91 110 KV, ar pentru o perspectivi mal larga tensiu ite de 150 9i 220 KV, care si condued tn mod treptat la ea Tisarea sstemulul electroenergetie national unle. fn perspec- tiva se preconiza apari{ia urmdtoarelor artere magistrate de malt tensiune Bragov ~ Predeal ~ Bucureyt, cimpina — Ploiegti ~ Buziu — Braila — Galati, Cluj — Oradea, Blew — Comune, Bicaz ~ lagi ete. sf elcctifiaren treptatd a 0 serie de cal Terate: Ploleyt— Brayov, Dragov— Telus Deva, Deva — Bucurel, Teiuy~ Cluj, Copsa Med Sibiu, Curtea de Argey ~ Pitesti ~ Bucuresti eter Ia Labelle 1 482, precum 1 tn figura 2 se prezincdsituatia lectrflearit rit Ia" nivelul anulul 1930. Tabetut 1 Indicatort tehntco-economlel“al producfie! de energle eleetried In Romania tn 1950 Produefia de energle electric totala, miLkWh, 532 din care: = centrale pubtice 287 = centrale-industriale Putere instalata totalé, MW 296 din care: — Im centrale publice 173 = im centrale indastriale 123 Structura puterii instalate In centrale publice, MW. 173 puterea Mdroeleetrica 29 = puteree termoelectried (abur) 92,3 =puterea termoclectriea (combustie interns) 51,7 Populatia in localitajile deservite eu energie electrical, mil loe, 3.296 em, tn % din total populatie 229 Prada anal pec de elon, kwhyue. FA Ge Toco alpopulaiel deserves Ane, a8 Paterea instalatA-pe cap de Iocuitor, Wiloe. 20,8 Dorata de ullizare a poteri instalate totale, bjan 1 800 Dorata de ulilzare a putert instalate in cen trale publice, h/an 1.660 Durata de utilizare a puterif instalate ia centrale industriale, hjan 1.990 Tabelul 2 Situagin refelelor electrice de transport de inalth tenstune Im Roménia in 1990 Lungimea total a Unillor de*transport, km 1468 din care = refele de 110 AV 427 — refele de 60,5566 kV 239,5 Lungimea retelelor de 60~110 kV, % din totatal retelelor de transport 24,6 Lungimea Hniflor de transport pe MW insta- Tat, km MW 5,0 41 1930 prot dr. ing. Dorin Pavel prezinta, la sestunea Conferinjei Mondiate a Energie de la Berlin, hucrarea »,For- fele hidrautice disponibile ale Romantet", iar tn 1991 publica broyura ,.Capacitatea energetied a Romfniei, tn care arata Dogitia te resurse energetice de care dispune fara noastr& Gig. 3. La progresul electroenergetieli in fara noastra au adus 0 contribute deosebita Institutul roman de energie (IRE), Inflinjat in 1925, Asoclaia. produedtorior i disteibultorilor de energie din Romania (APDE), Inffingat& In 1931, care © continuat si deevoltat activitatea Asociatfel_centralelor tlectrice din Transilvania, precum si Cereal electrotehnic al Societafil politehmce, Iniinjat tot 1m 1931. In perloada 19311999 se constata o ereslere mai accen: tuata’a.consumului de energle electrics, ea gi o marite puterit Instalate In centralele electriee, concomitent eu ten- 4inja de modernizare a proceselor de'produecre a energie! fleetrice, prin folosirea ‘mai ratlonala’ a combustibilior, prin sporitea pater unitare @ grupurilor 51 prin accentuarea {recerit la folsirea turbinelor eu abur si hidraullce (0g. 3). In 1937 sa hotdsit tnceperea constructiel centralel Ildroetecirice de Ia Resita, pe rful Birzava, de 288 CP; In 1959 sau amplificat centralele electrice de In Galati 9 ‘Timigoara eu cite un grup de 6000 CP. In init generale, electroenergetiea a prezentat in perioada 19301958 (1938' flind consideratanul in care economia Romaniet antebelice a atins cea mal mare dezvoltare) 0 erey- tere relativ mal sustinutd, sporul mediu de eonsum anual de fnergie elected fllnd de cltea 12,3%. Totusi, in 1038 pro- {uctia de energle elected pe locultor atingea abla 72,4 kWh, cvea ce situa {ara noastra in urma multor {ari europene, eare tingead Valor! tntre 400 41 1350 kWhiloc. ‘Totodaté, este de menffonat e& puterea instalata tn 1938, de 500 MW, era fractionatd in cirea 600 centrale, dintre eare fous treimi aveau mai putin de 1 MW putere instalata. In fencral aceste centrale electrice functionau izolt. Pentra studiul evolutie eletrfiedrt din fara, noastra 1m acenst& perioada, este edificatoare analiza unor Indic caracteristici, prezentati in tabelele 3 si 4 si tigurile 4, 5, out ENERGETICA & 18 % 1970 Ne. lg. 5, Harta catrate Tabelat 3 Indiel febnico-economiel ai“ producfiel de energle clectried in Romania in perlonda 1931 —1950 mt Produetia de enerale | electrlet total, mil kwh sor | siz [1180 [1500 [ani din care "centrale publice | 294 85 1219 = enteale Indus- iate 2o7 | saz | 575, 7) Puterea instalatt tb- 323 | 420 | sot | 730 | 710 —Incentrate publice | 193,

    You might also like