pp PARTEA AIILA CONSOANELE FAPTE $I SUFERINTE ALE LOGOSULUI ay O (e QSSeesiceanc tnt I. A lucra cu fortele sunetului 1. O cale spre vietuirea sunetelor reprezentatii de euritmie din lume, care a avut 1913, Rudolf Steiner din dramele- s-a dus la d-na Felicia Balde, el joarele pe care buna ia Balde stie si le povesteasca. D-na Balde este un om dintr-o bucaté, care spune exact cc gindeste, si anume, in felul urmator: Da, imi face intotdeauna o mare bucurie si vad cat de mult va invioreaz ceca ce stiu si va povestese, numai ca dvs, ascultafi atat de prost si asta imi face greutifi foarte mari.” Rudolf Steiner spune mai departe ci profesorul Capesius a fost cat se poate de uimit auzind vorbele ei. fn cele din urmi, spune: “Da, stifi, daci m-afi asculta cum tebuie, corpul ar dansa, dar el nu danseazi.” Fiindca la povestile d-nei Bi mod evident, au era important doar sensul povestirii, ci si compo- nenta sonora, sunetele folosite de ea, dar profesorul nu avea inci simul deschis pentru aceasta. Sau, cel putin, simful de treaz gi de activ cum ar fi dorit d-na Balde. Forta i povestilor il stimula pe profesor, putem spune chiar c& El nu cduta si afle care © sonsul si importanta celor povestite. Su- i astfecl se putea recrea mereu, dupa ac- nu numai imagi sunt descrise , oi $4 viefuiascd sunctele cu ajutorul cirora d-na Balde ji spune acum pro- mul trebuic sa invefe arta de a lisa o vreme ca inima si urce in cap.” Cu sigutanti aceasta a fost 0 afirmatie foarte cnigmaticd pentru profesor si, de asemenca, pentru auzea intimplarea. Rudolf Steiner voia si-i conduca spre o nowi 199)trlire spiritual a vorbi c st 0 exce- lent. i daci ati Capesius! Ar fi frumos daci ora pe care dena Fe! -, afi putea, rimAnand perfect corpul eteric si danseze.” Ac ‘componenta sonoré a cuvintelor. U spune ca, in acest caz, nar raméne mare luera al unei opere poetice. Dar este chiar invers, acesta afd uimitor de vie prin imaginile care se inalt sunetelor. Confinutul de idei aparc in fata sufletului lucitor. Prin co se deosebeste migcarea euritmica de cea obignu obicei, ne migcdm spre a ajunge intr-un anumit loc. Avem o intenjie © aducem i ii ajunge la capat. Migcarea euritnica nu it scop anume, Euritmistul se misc in acord cu Cosmosul. pricteni, ipseste lui si comunicari ia lc putea da din lumea spiritual’ Si va faceti in lumea fizici. Cu aceasta se modifica $i taportul dintre corpul as- tral si eu. Raporturilc dintre pargile constitutive devine altul. De ace- ca, cind face euritmie, omul se misc’ asemenea unei fiinte de natura "09 EI] se migcd in concordanta cu ar- hictipurile divine dupa care sunt plismuite toate formele trupesti Cand omul se imbolndveste si formele corporale sunt dereglate, inseanina ci a aparut o separatic intre forma originara si forma tru- a tA ca terapie, itiva cauta sil reconduca spre forma lui originard. Acolo se aflé felul adevarat al miscarilor ci, 2. Buritmie si chirofonie Cand ase {tm cu propriul nostra ale omului respectiv. Dar aceasta 200 acopcrita de o : prindei constienfi de com- ponenta sonora a cuvintelor. E ca gi atunci cand lumina mai puterni- estompcaza licarirea steletor. la spectacolul de eurit ‘are de obicci doarme, pentra a percepe cum sunetele vorbirii dobandesc o viafii sculptural-colorat-muzicala. ~ $i cu atét mai mult prin practicarea le de a percepe vorbirea sc intensificd in mod esential Ceea ce omul percepe de obicci, sunt numai contururile ccle mai grosolane ale sunetelor din care ¢ constituit un cuvant. Acestea ne sunt suficiente, end trec in goand pe léngi noi, ca si prindem con- tele ajungem treptat si aflam ce infinit de mare $i imparatia vorbitii. Intr-un cu tot alt mod ¢ intensificata trairea vorbi: chirofonie. Ea a fost claborata, in prima instanti, p Cat timp ua copil mu vorbeste, vorbires Iui rimane scufundata in intregul organism in curs de perioada a viet Pentru a se con: ale sunetelor art la suprafata, dar ine: drept mis- c&ri ale trupului. Intreaga evolugic a migcdrilor, coordonarea lor si tidicarca lor pe o treapt’ superioara, sub forma mersului in po: verticala, rezulté dintr-un proces de vorbire launtric. Omul care se misc in pozitie vertical intruchipeazA gestul fundamental al omu- hui care vorbeste, Dupa ce, pe la un an, copilul a ajuns pani aici, el ar tre imite vorbirca eclor din jur. Dacd acest lucru nu se intamplé la timp, 201chirofonia poate fi de mare ajutor. Fiindc ea transforma intregul om in organ de receptare a vorbirii. El percepe prin sensibilitatea pielii sale, sub o forma metamorfozati, felul cum sunt produse sunetele tregul sau organism si aceasta face jeasca vointa de a produce sunete. Factorul activ este Iteste, nu cea transpusa deja in realitate. 3. Vointa cmbrionara a sunetelor ¢ patrunde in lumea legilor de formare a sunetelor, simte cum i se deschide un tirdm dea fol culate. Ce-i drept, sunetele vorbirii ou au o via{& propriu-zisa. Prin sunetele produse in aerul expirat, devenit inutilizabil pentru viafi, vorbitorul produce niste formatiuni mumificate, care doar in apa- tenfi sunt vii. Dar fiinfete sunetelor articulate, care par mumificatc, insetea7d dupa eliberarea lor din simpla activitate mecanica de pro- ducere a sunetelor, Ele ar dori sa devina vii gi active, Felul cum noi producem sunetele ¢ supus unor legi riguroase. Nu Putem sd ne permitem nici cea mai mic& miscare arbitrara, fiindc& in acest caz ele ar suna gresit. Noi sévarsim nigte acfiuni care nu pro- voacit nimic in exterior. Cea ce-i influenteaza pe alfi oameni,, cand li se vorbeste, nu este componenfa sonora a cuvintelor, ci intotdeau- na doar confinutel de gandire sau afectiv al cuvi formare a sunetelor ramane o act aparente, noi cxecutind niste misciri prescrise aceste prescripfii se imprimé obi da Marie. De fapt, nu suater detoc noi insine cei care creeaza vorbirea, noi suntem doar executorii. Acele fiinfe a cror voin{a o aducem la mod riguros - wuin{elor noastre in cea mai frage- 202 deplinire, atunci end producem formatiunile sonore, sunt de naturé perioara. Noi, sm Scena pe care, am putea spune, se desfaisoara v infelor-sunete, dar numai ca pe o cena a umbrelor, lipsité de realitate, Omul produce un fel de fiinte zeiesti mumificate. $i totusi, in aceste mumii ale sunetelor acfioncaza o voinfé cmbrionara. Dacd am reusi si trezim aceste forte de vointa are, am putea face ceva cu ajutorul sunctelor, de exemplu, in terapic, si-i furnizam organismului forfele plismuitoare originare care-i lipsese. 4. Bazele fizice re actioncaza in cavitatca bucala pot fi descrisi, prin- cipial, in felul urmator: 1. Cand un curent de aer trece printr-un tub care se ingusteaza la un capat, viteza de curgere creste. Aerul se fieaca de peretii tubului si iese afara prin deschizatura ingusta flui rand, vajaind sau suierdnd. Dupa acest mode} se formeaza consoanele siflante sau cative: W, F, S, SCH, CH, J. nea creste, pana cand ver de acer ajunge afara si vent si inchiderile care altorncaza rapid ia nastere un zgomot asemmi- nator cu rostogolirea rofilor pe caldaram, ca un uruit de cérufa. ste modclul fizic pentru formarea consoanei R. 203Hustratia 22: Deschidere gi inchidere 3. Curentul de aer este desparfit in doua de catre 0 piedic# aflatd la icsire: principiul de formare a consoanei L. Tustratia 23: Divizare 4, Vasul se Lirgeste, astfel incat curgerea se incetineste intr-o misu- ra considerabila: Vocale. Hustrajia 24: Largire i este inchisa. in schimb se deschide o ¢ afara. - Consoancle nazale: M, N, NG. 5, lesirea normala a va: alta, prin care aerul 204 lustratia 25: Schimbarea ditectiet 6. Tubul prin care are loc curgerea este inchis pentru scurt timp, ce- ea ce face ca presiunea s& creasca ugor. Apoi are loc o deschidere elasticd. Jau nastere consoanele ocluziv-explozive: B, D, G. Ilustratia 26: Deschidere elastic’ 7. Tubul este inchis din nou de catre un ventil. De aceastit dati pre- siunea trebuie sa se fi acumulat atat de mult, incat rezisteata opu- s de ventil ¢ invinsé, cum ¢ cazul in tehnica, la ventilul de suprapresiune. in acest fel iau nastere consoancle explozive: P, T.K, Tustrajia 27; Inchiderea este deschist in mod exploriv 205Cu acestea am epuizat, in princi dirija un curent, De aceste sapte pos mntul este ingustat..consoane fricative sau siflante - W, F, $, SCH, CH, _ consoana vibrant -R consoana ondulatorie - L . zg vocale - A, E, J, 0, U ichis si condus fn alt& direetic ... _nazale - M,N, NG si redeschis in mod clastic ...... consoane ocl explozive - B, D, G 7. inchis gi forfat s& se des ve-P, TK. i ida... +. Consoane explozi- ‘Vedem ca actul de a vorbi este prizonieru! unei activitafi mecani ce. in orice caz, prin aceasta adevarata situatic a fost redata sub for- ma cea mai simplificata si grosiera. O re ar vrea s& studieze exclusiv mecanica vorbirii, n-ar observa pri aer ale sunetelor traieste ceva spiritual, eare impregneazi natur§, dandu-i viefé si punand-o in miscare. Acestea sunt elemen- tele pmint, apa, aer si caldura Rudolf Steiner asocia7 sunetele cu elementele, conform princi- piului de formare. El spune: “Desigur, acesta este caracterul comun al oricdrei vorbiri, faptul cd modelim aerul, dar noi modelim aerul in cele mai diferite feluri.” Sunetele igi reveleaza caracterul propriu- zis cand privim felul cum ele iau nastere. Atunci se vede cd 0 grup’ ia infitisarea clementului piman nazale: M, N, NG; 2. consoanele ocluziv-explozive: B, D, G; 3. consoanele explozive: P,T,K “Avem astfel foarte clar sentimentul c& aici vrem si densificam aerul. $i ne-ar conveni cel mai mult daci aerul s-ar cristaliza... dca aceste suncte explozive sunt ceea ce, cu toate e noi mode- jam ceva in aer, tinde necontenit spre elementul pmant. Cu aceste sunete explozive noi lucram in element mint; asa ci sunetele explozive corespund elementului pimant. 206 cept ia aad Prip sunetul L, vorbi | numeste consoan’ ondulatorie: “ se alaturii elementul apa. Rudolf Stei iam in elementul vi imfim pe T. aga cum trebui M,N, NG B,D.G PAMANT PTK L APA R AER CALDURAMOH aay wen le, VOCALE Maye, nt “L, mein Yn, “10, AMON CZ ae “te, “Sg 6 ite Cy ed tTefe Ltd oi ity <4 stipe SPL Oa EG, OTE ROE, vis gp aK LG Lege Ly ay, tei yp eel eae Mil Ty LEG EDA RSL” ita sagunuanirigggiga CL GO OM iii Tlustratia 28: Sunetele si clementele “Dar ia si presupunem c& acum apa devine atit de subtire, cd ea devine liuniric mobil... ci apa se vaporizeaza din ce in ce mai mult si se transforma in gaz... Atunci noi nu mai tréim linistiti cu valurile interioare care curg mereu mai departe, ci atunci acrul trebuie sa vibreze Liuntric, cand il rostim pe R. Consoana R corespunde ele- mentului acer." Grupa sunetelor siflante are un caracter de foc, despre care vor, vorbi in capitolul urmator. 208 sine aii a oe Rezumat: A lucra cu fortele sunetelor 1. O cale spre vicuirea sunetelor Cine percepe curitmia cu simt deschis, se sine indemnat sa vie fuiasca miscarile cu corpul eteric. Aici apare o traire absolut nous, si anume accca ci sunetele care compun un cuvant produc in suflet niste imagini in migcarc, care fac ca conjinutul ideatic a ceea ec a fost infatisat sf apard sub 0 forma vie si colorat, Cand facem curit ic, corpul fizic se migc& la fel ea un corp eteric. Prin aceasta, omul se deschide arhetipurilor spirituale. in euritmia curativa aceasta po- sibilitate a omului de a se deschide este folosita in scopuri terapeuti- ce. Euritmie si chirofonie in euritmic vorbeste omul intreg. Ea il impulsioneaza pe cel ce 0 vietuieste sa asculte launtric. fn chirofonie, asculté omul intreg. Ea il impulsioneaza pe acela care 0 primeste s4 vorbeasca lduntric. 3. Vointa embrionara a sunetelor Vorbirea este o activitate care nu schimbi nimic in lume. Totusi, desfigurarea acestei activitifi di curs unei voinje divine, dac& se poate spune aga. [au nastere nigte forme lipsite de viala, asemiinatoa- re unor mumii. Dar in ele germineaza o vointa care cere si se dez- volte si si se manifesto, 4. Bazele fizioe in principiu, exista sapte posibilitati fizice de a reglementa cu- renfii. De ele se foloseste vorbirca pentru a forma sunete. Aerodi- namica este baza vorbirii. Cu ea se uneste ceva de natura spiritual- sufleteasca. in funcfie de felul cum se formeaza un sunet, acesta isi reveleaza caracterul: de foc, de aer, de api, de pamént. 209II. Modalitatile de formare a sunetelor 1. Sunetele caldurii: W, F, S, SCH, CH, J, H La formarea sunctelor siflante curentul de aer este condus prin niste canale care se Ingusteaz, cea ce face ca el si fic frecat si ac- jazi aceasta grupa de sunete clementului foc. ‘Acrul constituic pentru vorbire doar mediul, vehiculul nevesar, ay c intre vehicul si condu- , trebuie si facem injele sunete- ior si acral care le transport. Caracterul de foc al sunetelor siflante trebuie inteles in sensul in care spunem despre nigte cai ca sunt “focosi”, chiar daca trupurile lor mu sunt ficute din foe. Sunetele focului sunt deoschit de potrivite pentru a descrie nist fenomene ale lumii aflate in migcare: Wolken und Wellen (nori gi yaluri), Finger und Fae (degete si picioare), Jugend und Jubel (iinerefe si jubilatic)... Dacd am continua seria acestor consoane, am ajunge in toate limbile fa nume care exprimé ceva aflat in migcare. Prin ingustarea curentului de-aer sc creea7d niste forme care, da- c& ar deveni vizibile, ar arta ca nigte membre Intinzandu-se spiralat ‘Asemenca imagini au fost fotografiate de Johanna Zinke. Sunetelc focului exprimé ceea ce are loc intre respirafie si smge. Daci facem terapie cu sunetele focului putem influenta organismul in mod spiritual, fiecare sunet siflant este o mic& fla- care viata ardent a singelui se inalté ca vipaile focului, sub formi de sunete. vremurile trecute se indlfau altare pe care ardea focul, puturile originare ale Paméntului ite Jucruri, Focul a luat nastere prin jertfa celor rrathice. Asa c& altarcle pe care ardea focul ex- primau relatiile dintre oameni gi ze. 2ut“Zi in oameni gi traiaw din ea... lubirea care eased este hrana zeilor... Pe accasti iu- bire, care sc impleteste in jurul celor doua sexe, se bazeaza intreaga putere a zei Tubirca sexuald este scoala pre iubinii spitituale. Orice forma de iubire este hrand a zeilor, este nectar si ambrozie Despre aceasta vorbeste si Goethe in finalul poernului siu dra- matic “Faust”, cénd il face pe Pater Seraphimus s& rosteascd versu- “Denn. Die Ewigen Licbens Off Die zur Seligkeit entfal “Cici aceasta-i a spiritelor brand, Care domnesie in cel mai liber eter: A vesnicei iubiri dintre oameni revelare, Ce duce la suprema fericire. La zei se fla izvorul iubirii ce se jertfeste si la ci s nind de la oameni. Ceea ce am descris aici, ne inta spre zei ca foc ce arde Pra cenusi Nasterea omului Dar ca eu, pamintesti si, céind intra din lumea spiritual in existenfa pa- El vine de la zei si aduce cu sine, ménteascd, se trage din lui, lubirea zcilor igi impleteste vapaile printre fortele creditare care ne stramtoreaza. La fel cum ficrarul trebuic si incilzeasc& ficrul pana la rogu, pentru ca el s8 poatd fi pretuerat, omul are nevoie de iubirea divina, care-l inealzeste sau chiar il stribate ca jarul unei 212 {ebre, pentru ca, mai ales in prima perioada a vielii, dar si mai tar- si tinda gi sa tind” mereu si semene din ce in ce mai mult eu athetipul su Aceasta nazuinta isi gitseste expresia in sunetele focului sau ale nu i-ar vent si ar pierde mai de pref, eul su individual. E! si ajunga la siguranti in viata, de care are nevoie pentru a pisi peste abisurile destinului su. Fl poate privi in adancurile acestora fara si se infio- rexe. Dupa cum am spus deja la inceput, cind rostim sunctole focului se formeaza niste vartejuri care curg repede, se extind spre exterior si picrd in curdnd forma, in aerul exterior. Totusi, in ele se incorporeaza flinfele sunctclor. CURENT RESPIRATOR FUINTA SUNETULUT ustratia 29: Sunctele focului: In corpurile de aer invartejite tréiese fingele sunetelor foculut Rezumat: Sunetcle caldurii mai in mod aparent noi vorbim cu ajutorul acrului. Aerul con- stituie trupul in care traieste caracterul de foc al sunetelor siflante. Jn sunetele caldurii se reveleazd in mod audibil procesele calorice 213ale organi: “faurarul propr 2. Sunetul acrian care incita lumina: R se formeazi in felul ur respiratie intr-o ge cu intermitente punctul R sub apa, la suprafaja ci s-ar ridica multe siraguri de perle de aer. inca 1a inccputul acestui secol, pentru rostirea unui R la inceput de cuvant vorbirca cultivati cerea ca el sa vibreze cam de zece ori; astazi rareori sunt mai mult de doua vibratit. in secolele 17 si 18, sub influenta franceze, s-a rispandit R palatal, care este folo- sit azi mult mai freevent decat fratele lui, R alveolar. Rudolf Steiner asociazé sunetul R elementului aer; prin aceasta, R este singurul sunet la care atat mediul, cit si caracterul, este aerul. Dar, prin felul ciudat in care este format sunetul, aerul este impreg- nat, ag zice, de irizarile huminii, - Corpurile gazoase nu pot fi sepa- rate decat prin vase inchise. Propria lor tendinla este accea de a sc amesieca. In cazul lui R, pentre cateva momente acrul este divizat in portiuni mici, care se mised asomeni umor perle de lumina in propri- ul element. Sa presupuncm cA porlcle ar icsi la suprafafa incet, in aga fel in- ct ar trece 24 de ore intre aceste fenomene, si si nc imaginam ci ele s-ar rostogoli mari i extrem de stratucitoare. Ce nume ar trebui sci dam acestui fenomen gigantic? Ne-am afla in fata imaginii dru- muh ular parcurs de Soare in fiecare zi. in concordant’ cu m desemna divinitatea Soarclui ce revine mere prin nu- mele RA, $i, intr-adevar, in cazul lui R, aerul ia calitatea eterului luminii, Devine lumina. Lumina si aerul se completeaza reciproc, in caractercle lui dia- metral opuse, Emst Marti caracterizea7 opozitia dintre ele in felul 214 a apare pe su- de exemplu intr-o came- ‘para, face si poaté fi deosebite unul de celalal Lumina creeaza grai spate, in fata... Acrul ¢ lipsit de expresia “gaz” (din haos)... Lumina este frial cauza c divizibila. Dati cu un bastor aer. Acrul se va da la o parte ” Prin faptul cd ia cazul lui R aerul se imprima natura eterului luminii. Sa ne reprezentim o fiinfa carc ar putea s& aibi forma pottiviti cu ca numai daca ar fi imbucatatita in pirticete foarte mici. $4 ne imagindm cd ea sti in fafa unei porfi si ed paznicul o asiguri de faptul c& nu-si picrde existenfa daca este imbucatitita. Dimpotriva, de-abia in acest fel dobandeste o frumusefe stralucitoare. Si, intr-adevar, dupa acest proces, fiinta apare sub forma unor perle ce pulverizedza luminé, sub forma unor sitaguri scanteietoare, © ascmenea fiinfa este si omul, nu din punct de vedere trupesc, dar din punct de vedere spiritual. Continuitatea constientei sale imbucdtifit’ fn multe particele. Un sir de ginduri ¢ intrerupt de un altul, observarea unui obiect perturbati de alte impresii. In special inst trdirile treze de peste 2i sunt intrerupte prin perioadele de somn, Dar ce uneste intre cle evenimentele separate astfel, cine le imbin& intr-un sirag unitar? Omul poate si uncasca zile si nopti, ganduri gi faple, in general, detaliile fara numér ale trairil in intreg. EL este o fiinfa imbucdtafita si rdimane totusi mereu acclasi, unul, El mu se pierde niciodata cu totul in aminunte, Stic in fiecare dimineagi unde se afl si cine este. O stic prin puterea amintirii, $i astfel el smnulge perisabilitatii trlirile sale si le di duratd. Refecitor la aceasta, un pasaj din cartea “Teosofie” a lui Rudolf Steiner: “Sufletul meu ar trebui si perceapa mereu din nou rosul trandafirului, ca si-l aiba in consticnya, dacé nu l-ar putea pastra prin amintire. Coca ce rimAne dupi ce impresia exterioara a disp&rut, ceca ce poate fi pistrat de citre suflet, poate deveni din nou repre- zentare, in mod independent de impresiile exterioare. Prin acest dar al sau, sufletul transforma lumea exterioari in propria sa lume in- terioard, astfel inet poate apoi s-o pistreze in amintire -independent de impresiile avute, 0 vi at proprie. in acest fi sufletease devine efectul permanent al impresiilor trecitoare Kisate de lumea exterioars.”" Dupa cum am spus, lanful amintirilor ¢ intrerupt mereu de locuri goale. Aces- tea sunt perioadele in care dormim, Rudolf Steiner descrie situatia in felul urmitor: “Daci ne retrdim viata in amintire, ea pare a fio cur- gere unitar’. Dar nu aga stau h noi ar irebui, de apt, s& pri- vim ziua de azi in intreaga ei desfigurare, pind la trezire, ave apoi un loc gol, dupa care urmeazi conjinutul de constienti al zilei de icti, si tot aga mai departe. Ceea ce noi observam in retrospectiva bazata pe amintire poarta in sine, in orice caz, si acele stari prin care noi nu am trecut in mod constient, care, asadar, nu sunt cuprinse in confinutul actual al constienfei. Dar ele sunt cuprinse in ea intr-un alt mod, Un om care n-ar dormi absolut deloc... at avea o retrospec- tiva a amintirifor cu totul dereglata. Retrospectiva-amintire t-ar orbi ntr-un anumit sens... El ar fi coplesit de aceasta, N-ar ajunge del Aga c& forfa amit ntact cu rezistena pe care constienja o intampina prin faptul ci apare intunericul sommului Je perle de lumina ale tririlor de peste zi, for- ‘Dar si fapta doban- impr xterioare. Daca eu tai r-un copac, sufletul meu a ficut un lucru ce schimba total mersul evenimentelor. Cu ramura copacului s-ar fi intamplat totul altceva, daci cu n-as fi intervenit... Ceea ce eu am Ricut astizi continua si existe maine. Devine ceva de durata prin fapta mea, la fel cum impresiile de ieri au devenit pentru sufletul meu prin activi- tatca memoriei ceva permanent. Una dintre descoperirile cele mai importante ficute de Rudolf Steiner in domeniul psihologiei este accea referitoare la viata de vointi. El spune ci omul nu stie deloc ce se petrece in interiorul situ find cl intenfioneazi si facd un lucru si apoi isi aduce la indeplinire intenfia. De cxemplu, cincva vrea si ia in mand o carte. Are o repre- zenlare a gestului respectiv. Apoi braful séu se intinde gi ia cartea. 216 “Omul nu stie ce se petrece in acest caz intre muschi $i nerv... gi ce se petrece in sufletul sau, pentru ca un impuls de vointa si devina miscare, fapta, decit in acel grad de intensitate cu care stic de eve- intr-adevar, aga: esenta pro- pri ii noastre de vointi se afl si ea intr-o stare de somn adanc."""! Prin urmare, cu acea parte a vietii lui sufletesti care este :pul cand ¢ treaz. cum un om adoarme si felul cum isi i¢, sunt inrudite intre ele. S4 presupunem cA un om poate si adoarma repede. Nu ii vine greu deloc A treaca de la starea de constienta deplin treazi la constienta de som. Vom. intlni ceva asemanator si in viata sa de vointd. Si acolo el va lua rapid hotararea de a transpune in realitate o reprezentare a sa. In schimb, un om care are nevoie de un timp mai lung ca si adoarmi, va aduce la indeplinire intenfiile intr-un mod la fel de ezitant C&ci ori de cate ori savarsim o fapti, noi trebuic sa trecem acelasi prag ca si la adormire. La fel cum are loc altcrnan{a dintre stile de veghe si Somn, tot aga se petrece si trecerea de la intentie la fapti. a Ilustratia 30: Mersul Soaretui la ecuator gi la poli 217in natura, noi vedem cum Soarele apune. in jinuturile ccuatoriale ‘em abstractie de restul aspectclor climat le numai spre raporturile de lu aginile macrocosmice ale crise. Clima sufleteascd temperatd s-ar afla ina, Iti cameni adescori neasteptat polar scapa ins de multe ori mome: procese a citor armonie mati de mersul Soarelui. Omul a devenit independent de ritmul ij insugi ritmul de viata. Di pemtisese si mane carul S nic pentru a stipani caii cci albi. © dati a fcut carul s8 urce atat de sus deasupra Péméntului, incat toate vietafile au inghefat de frig, apoi a coborit cu el atat de jos incit ogoarele au fost parjolite. Si, in cele din urmi, Zeus 4 fost nevoit sé-1 ucida cu fulgerul sau pe viziti- ul nepriceput, pentru a impiedica niste nenorociri gi mai mari. Dac Soarele ar fi arumcat o singuré clipa de pe orbita I fueru ar insemna cu adevirat catastrofa care ar pune capat viefii Pamantul Omul iese mereu, din cauza perturbarilor exterioare si a obos interioare, din ritmml ordonat al vietii. Dar lui iar fi mes candva un cosmos individualizat. El ar trebui s4 uneasca intr-un tot juminos amaountele fara numar ale vietii, la fel ca Soarele ce revine mereu. inceputul ich pe térém profesional. Prin accasta, el introduce in viafa sa un ritm luminos. Cine face pai- ne citeodati, inci nu e brutar, cine-si ste grddina din cand in cand, ine’ nu © gridinar. Devenim bratari (Bicker), gridinari (Gartner) etc. do-abia atunci cénd facem zi de zi munca respectiva Consoana R de la sfargitul acestor cuvinte arata cc vorba de 0 acti- vitate desfigurata cu regularitate, Ca gest sonor, R revelea7& virtutea de a face un lucru in mod re- petat, adic& cxercitiul. Prin R, lumina straluceste in existenta pi- manteasea. Forfa lui R, care zace in om, Phaeton nu era si 218 armonios activitat aie inte-un tot unitar ceea fardmita sufletul Dupa cum, in naturi, Soarele este izvorul tuturor proceselor rit- ni, tot astfel din inima omului aja sa. Acest lucru se reveleaza in mod deosebit prin R. Rezumat - Sunetul de act care incita Lumina: R expirator este imbucdtajit. Aceasta face ca sunetul cate aparfine elementului aer sa ia caracterul mini, ‘Aceeasi fort spirituald care zace in R actioneazA in procesele ritmice ale naturii, de exemplu in mersul Soarelui. Ea actioneaza gi in viafa sufleteascd, unde o diversitate imbucitatiti ¢ unita, formindu-se ceva unitar, cum € cazul cu amintirea, ca si cu trecerca de la reprezentare La fapti. 3. Sunetul acvatic suniitor: L Daca incercim sa rostim un L fara a scoate un sunet clar, doar cu glas soptit, ne vom da seama cit de mult are nevoie acest sunet de voce. Cand spunem L, noi aleituim, de fapt, un mic instrument mu- ical. Ridicdm limba spre punctul inimii si ramia libere dow’ giu- , prin care curentul de aer sunitor poate iegi afar’. se poate manifesta excelent; nu intimplator se cAnta de textele diferitelor melodii. \er spune ci L este un sunet acvatic sau valurit, fiind- ‘mod cu totul special in acea api care curge in organismele vii. Ernst Marti serie: “Cand ploug, cad stropi , care se unese si formea- Zi o balta, un pardiag, un rau, un lac. in mare qu mai exist stropi izolafi, ci numai o totalitate, Luati, in comparatic cu aceasta, un concert simfonic: el este format numai din sunet 219disparea daci sunetele s-ar contopi uncle cu altele... Muzica se ba- zeuzi pe o fort care separa, care tine despa in timp ce curentii de apa de pe suprafata Pamantului curg unii -se, apa din plante gi copaci ia diectii divergente. a fel ca muzica. “Din trunchiul unitar toate tind s& se Se compor indeparteze unele de altele, Apa lor vie se desparte, trecand in exal sunetului, care divizeazé ceca ce este unitar directii divergente.” $i in L valureste apa vi spre cerul gurii divizeaz& curentul respirator w I face si creased in imba ridicat plante, drept fort datitoare de ordine, ccea ce actioneazi intr-o masura decisiva in raporturile numerice ale sunetului, este cterul sunetului, care in L se manifest drept sunet articulat. Ernst Marti face o comparatie intre clementul api gi eterul sune- tului. damentale ale intregi precum clementul apa $i diametral opuse se mani sitmpatic si antipatic. In ultima instanfi, Ja baz aceasta sfera a existentei. in nea celulara, fenomene fun- se raporteazi una la ceal i sulletesti, drept separatia dintre sexe are treaga vial sunt intretesute sub forma imaginii unui basm, ar trebui si spun cam aga: A fost 0 faa porfii unde au loc incercarile. Un glas a strigat: “Tu vei fi impartit in dowd jumatafi, Cauta sf te aduni ca si ramai intreg,” Auzind aceast absurditate, el a fost cuprins de ingrijorare in cea ce priveste restul viefii sale. “Curaj”, i-a strigat glasul, Asa cli a cutezat s& treacd prin acea incereare. A fost divizat sténga cea masculina si in dreapta Dar el se straduia foarte tare si-si mentind la un loc aga ci ambele parti, cu toate cd tindeau si se desparta, simeau 0 mare simpatie una fata de cealalta. Spre cea mai mare ui- mire a tuturor, in umbra acestti eveniment miscat a luat nastere o a ia felului cum a tuat dala o fina care a ajuns 220 in tot cele dou’ parti separate. $i acum, r4 plind de o mare frumusct se arati din ce const forla plasmuitoare a cterului a de a pistra mereu, cu toatd divizarea, cea ce este , nicidecum nu int este armonia prin ‘in Cosmos dom- neste o lege conform careia pri contrarii se unesc in mod armonios: caldul gi recele, uscatul i umedul, lumina gi intunericul. ‘Viata se amestec& cu moartea, inflorirca cu ofilirea. Elementele care sunt cele mai dusmanoase unele fata de altele se unese formandu-1 pe Unul, care le intrepitrunde pe toate. De la aceasta forfi cereascé provin frumusetea, ordinea, armonia. in vorbirea umani, ea isi g&- seste expresia sub forma consoanei L. Si, intr-adevar, fiintele divine care creeazi lumca poarti numele de El: Elohimii si Arhangbelii: Gabriel, Rafael, Miha in consoana L se gaseste principiul creator, care separa si care din cele separate produce iardgi ceva nou. Jn L se reveleazi fortele plismuitoare ale laringelui. Rechemati in fata sufletelor dvs. ceca cc reprezinta laringele sub forma meta- morfozata. In cl, facultatea feminind naturala de a naste devine ute- ral vorbirii. exemplu, imperecheazi mas. perecheazi dous entitiqi de acelasi fel, 5 Rezumat - Sunctul acvatic sunitor: L Cand il rostim pe L, gura ia forma unui instrument care produce sunete muzicalc, Eterul sunetului se manifest. Curentul respirator care suni se tmparte in doud braje, dar in timbrul sunetului poate fi auzitd unitatea. Orice polaritate care se uneste produce, ca sinteza un al treilea clement, in care ceca ce initial cra nedivizat apare nou, dar acum ajuns pe o treapl& superioar’, mai puternic, mai efi ent, 221ci creatoare care plasmuicste umea prin 4. Mesageri din lumea sufletesca: vocalcle Cand vocalizim, curentul sonor de aer curge prin cavitatea bu- cala mai incet decat consoanele. Aici au ate 0 important decisiva indltimea sunctului, ci forma concava a cavit@tii bucale, in care sunetul vibreazi. Se formeazi, deci, niste spafii de rezonan{d, niste arhitecturi muzicale. Si presupunem ci o mult mai puternicd decat omul, ar vorbi, $i ci prin vorbirea sa ar prinde forma si s-ar structura o substanta silicioasa, care se afli intr-o stare coloidala, foarte lichidit Si azi mai intalnim, extrem de rar, in orice caz, siliciu coloidal, el poate fi gisit inchis in roci, inainte ca substanta coloidala si se fi cristalizat rapid in contact cu aerul. Presupunem, deci, ca vocalele risuni prin mediul unei substanfe silicioase amorfe, lichide. Bine- infeles, c absurd sa ici in considerare o asemenea situafie, in condi- fille viefii noastre pamantesti actuale. Dar, dupa cum descrie Rudolf epoci in care ambianja planetei noastre nu consta din atmosferd, ci din ceva aflat “intr-o de fin, cam intre apa noastrd de azi si acrul hid find era confinute substant 3 chimic actual. Totul noase, de radi de scdnteieri Iuminoase. $i, in sfars totul cra incalzit de eterul cosmic... Primul lucru cate s-a format din sunt cei dintai munti originari... Astfel incdt cuarturile pe tAlnifi afara, in muntii primitivi, cu formele lor frumoase, transparenta, au fost formate, intr-un anumit sens, din 222 ica mineralogie a pictrelor fe, conform careia cristalul de munte, au provenit dintr-o stare gelatinoasd. Accast stare de gelatin sau de gel este insa acea stare care are o important fun- damentala pentru ina vie. fntreaga albumina din plante si ani- ale se afld in aceasta st id viu, aceasté substan{a are tea de a se pitrunde cu accle forte plsmuitoare care acfio- neazi din ambianta Pamantului si dinspre Pamint,.. Cand tea de forme ale cristalelor gi rocilor in care ele sunt inchise.”"'> Sa ne reprezeatim acum ci in vremurile originare nigte sunete grandioase, puternice, au risunat prin accastd substanfé maleabil’. Ceea ce in vorbirea umand a devenit un I, patrunde in ea ea raza de lumina datioare de forma si marcheazA in masa amorf& o Tinie mij- locie stratucitoare, - Apoi risuni de trei ori vocala E. Linia vertical din mijloc ¢ strabiitutd de fulgerarea unor raze. - Apoi din ambianta cosmica se aude un O, Substanja se densifica cilindrie in jurul razei inetueigate yi verticale. - Dupa acca este rostit ua U, adéncurile sunt zguduite o dati cu el. Se formeazi nigte suprafefe paralele, care delimiteaza din exterior formatiunca si transforma cilindrul intr-0 prisma, - In cele din urmi résuna un A, dupi care formajiunea devi- ne ascufitd sus si jos, incheindu-se prin dous piramide hexagonale. Daca ne imagin’ cinci vocale ca pe niste entititi active, fiali a unui cristal de munte, in naturi o cochilie de mele, stim din experienfai ci sa se daloreaz unei fiinfe insufletite, vii. Tot aga este, in rea- cristalul de munte, atata doar cd el nu provine de la un fost plasmuit de vocalismul cosmic. Azi el este 0 223HEOU |EQUA lust ti de Vial’, ca gi ot vocalelor au iesit afar, dar au Lisat odinioara. Nea iegit afar’i doar vi inzestreaz cu suflet, dusi candva afaré, in natura paménteasca inc vie, de citre fortele vocalelor. Putem chiar arta care dintre vocale au actionat din ambianta cosmica si care au aetionat din directia 224 spuse in partea a [l-a, uic Sa fi actionat din . iar E si U din directia Pamantului. Formatiunile att de variate ale celorlalte fie cercetate fiecare i poate vedea cel mai incremenit, cristalizat. Vazut astfel, vocalismul este cris de viati sufleteasca. ‘natura ceva in care procesul 4? Fara indoiala, in plante, animale si oameni. in natura uma- revine un rol extraordinar de important, lat ce spune aici Walter Cloos: “Prin faptul cd aceasta substan se modi tat, cf ea este formata mereu din nou, dinguntru in afard, este climinata, in constienfa umana poate fi resi proprck forme corporale si, in acelasi timp, unirea, prin perceptie, aceasti corporalitate care az si lumea inconjuratoa- re.”"" Organismul uman trebuie si fie constituit in aga fel incat in el si'se poati dezvolta si manifesta un cu, si in aceastii privintt proce- sul siliciului, asa cum se formeazi el si iar se descompune, are cea ‘mai mare importanta, In procesul de nastere si disparifie a substantei joase, cul gaseste in trup osatura pe care se poate sprijini. Daci accasti osaturi a devenit slabi, 0 putem fortifica pe cale medica- mentoasé administrand cuart, iar in cl Bincinfeles, constienfa epocii actuale il face pe om si puna intre- barea: Exist oare in sunetele vorbirii o forta aseminitoare cu cea care traia odinioara cle crcatiunii, cand acestea au ficut sa apar’, de exemplu, 1? Poate fi comparat& vorbirea uman’ cu vorbirea zeilor? Nu aveau ul alt alfabet? $i Georg Blattmann s-a ocupat de aceasta probloma, si el a spus: “Fntrebarca este cu totul indreptitita. Dar ea si- daci am incepe si cétutam acum un «Super-ABC», necunoscut pind acum, mai presus de vor umana... Fiinde’ vorbirea bazata pe sunciultimul dar al cteatiunii, emanafia gi suprema exprimare de sine a Cuvantului Cosmic. Nu exist nici un alt alfabet al zeilor decat acesta, care se articuleaz in sunetele vorbirii umane... Superiorita- ¢ urmatoarea imagine ipotetica: am avea un mediu care s& primeasci in cl activitatea creatoare de forme, aflati fntr-o curgere neintreruptd a sunetelor vorbirii, astfel incat diferitele forme si se pastreze si totugi sé rimé- na att de maleabile incdt, fn decursul tim sd se lase i poati fi Pi. atunci ar tea creatoare de forme sunetelor articulate empfindsame Scele/ si in forfele plismui- are ale trupului, atunci noi modelam fntr-un mediu maleabil. Nu producem o lume noua, dar corectim formatiunea corporala care s-a imbolnivit. Peste curenjii de curgere a sunctelor articulate pot fi altor suncte articulate, aparfinand unui sir terapeu- tic de sunete, Combinam. Pacientul s-a izolat de armonia Cuvantului Cosmic. Acum el urmeaza si perceapa ceva vindecitor prin faptul ‘4 asculta cu intensitate un anumit gir de sunete. - Dacd 226 Rezumat - Mesageri din lunea sufleteasca: Vocalele Vocalele nu apar lo. Din exemy lumii clementelor, ci lumii sufletesti. De raste viata patrunsa de suflet si ea crecaza forme spafiale. cu cristalul de siliciu se poate vedea ca el contine semnele di vitifi creatoare de vocale pe care Logo sul a desfigurat-o odinioara. Vocalele din care a luat nastere Jul au amufit. Viafa si sufletul 1-au pirdsit, dar s-au pistrat formele din care putem citi ce vocale cosmice nat odinioara, 5. Sunete de pamént nazale : M, N, NG Sunetele nazale M, N si NG sunt incadrate de Rudolf Steiner, te doua grupe, B, D, G si P, T, K, in grupa con- soanelor explozive. in cazul lui M, N, NG, curentul respirator ajun- tr-un fel de fundatur’, el se izbeste de unul dintre cele trei toared. Poate s- facd datorita faptului ca valul palatului atérna inert in jos, deschizandu-se astfel un loc de trecere intre gurd si cavitatea nazald, prin care poate si iasd afari. Consoancle nazale sunt consoane sonore. Cavitatea bu- cali si cea nazala vibreaza o dati cu curentul respectiv. M ia in sta- spatiul care se intinde pana Ia buze, N are nevoie de unul mai mic, iar NG rezoneazi numai in nas. Se pune intrebarea; Ce reprezinta acest gest al sunctului din punct de vedere al ideii de motamorfoza? Doua organe sunt tante aici: valul palatului si nasul. Am spus in partea I c& valul pa- este inrudit cu acea regiunc a trunchiului care confine organele metabolice. Aici, ca si acolo, ¢ vorba de in valul palatului actioncaza voinja vor! lice vointa care duce la savarsirea fapt f ipseste organul de actiune. Vointa se retrage si devine pasiva. Dar pasivitatea sa face si devin’ liber drumml care trece prin nas. Trebuie si reflectim Ja faptul c& nasul este © metamorfozi a plmanului. De aceea in consoanele nazale se reveleazi, sub 0 formi 227schimbati, ca o oglindire audibibi, viata respiratorie a plain: Rudolf Steiner aminteste odata ci plimanul nu trebui de ciudat ar suna, el este acest in mod exterior. El este in acelagi timp o ganul care reglementeaz’ in om pe cale interioara, profund interioaré, procesul de formarc. a celor_—_paméntest /Exdbildungsprozess/. $i misurd, org: care aduce pe Accasti observatie ne atrage atentia asupra faptului ca amindo- ud, functia pulmonard si consoanele nazale, au de-a face in mod rma elementul consoanele nazale, se poate auzi viv, usor gi luminos, Putem infelege o asemenea afir- pimant se manifesta drept stare de agregare solida; id este rigid. Eterul viefii face s4 aparé exact contrariul Cu rigiditatea sc asociazé impenetrabilitatea... Elementul pimant respinge, se autoafirm’ inspre exterior. Eterul vietii este forja de a pitrunde i intericare si este expresia interiorului.” Ceca ce este piméntese se compune din parti de egala valoare. “Orice piatrd este intotdeauna numai 0 bucatd, 0 Etcrul vietii este principiul care crecaza totalitatea. Aceasté totalitate este reprezentata intr-un anumit sens de piclea punctul de plecare, a zice, pentru forta care impanzeste tii. Aceasti forté actioneaza in fiecare punct i parte, fiecare punct se misc si acfioneazd in scnsul intregului punctul nu ¢ parte, ci membru.”"™ Prin cterul patrunde viata fn organisme. El face ca Paméntul s& reinverzeasci, si Infloreasci $i cea ce este incre. menit gi consoane pimi G-P, T, K - se arald efectele eterului imaginca grandiosului proces cosmic al vietii ce se reinnoieste me- reu. Consoanele nazale redau in vesmantul vorbiri unul dintre cele , ci respirl, chiar daca in alt fel, Pama nostru. Exact aya cum omul are o entitate sufleteasea, si Pamantul are un suflet, Dar in cursul unui an, Pémintul isi inspird sufletul si apropierea iemnii, cand Pamantul a inspirat sufletul Pamantului se aflé cu totul in interiorul Pi- méntului.”') El ajunge atunci intr-o stare in care, daca n-ar fi toni- ficat din nou, ar muri. Sufletul PamAntului ajunge intr-un punct maxim de 7igizuire a vietii si are nevoie ca eterul vietii si radieze spre el. Acest Iucra se petrece pe misurd ce se apropie perioada Criiciunului. Cand Pamantul a devenit cu totul lipsit de viaga gi s-a it de viata, el ¢ inviorat iardsi cu viafi proaspiti de cétre eterul Ceva similar are loc gi cu respiratia umand. $i pentru ca exist un fel de perioadi a miezului iernii. £ momentul inspiratici celei mai adanci. Se poate presupune cé si ta om fortele eterului vielii actio- neazi cel mai puternic asupra respiratiei pulmonare in momentul care el a inspirat. Omul ar deveni un automat respirator, un motor cu ardere interna, dacd in organizarea sa n-ar patrund, o data cu oxi- genul Consoanele nazale exp: rl sub formi de sunete articulate acest proces, felul cum eterul viefii pitrunde in om prin procesul respira- fici. Pentru aceasta ¢ necesar, in primul rand, ca vointa de a vorbi valul palatului s es i je nazalc. Cand curentul de aer strbate rasunind cavitatile nazale, sub forma lui M, N, NG se reveleaza trei variante ale proceselor impot- tante prin care viata pitrunde in activitatea respiratorie. 229Rezumat - Sunete de pimant nazale: M, N, NG In consoanele pulmonare. Plimani de substante iazale sc reveleazi 4 ascunsi a functici prin care organismu- incrale. Dar clementu s € simbolizat de consoanele nazale. Voinfa vorbirii te, Respiratia care curge, care sun prin nas, izatd a pkimanilor si a respirafiei, in care patrund vietii, leaza viafa sp forfele 6. Sunete de pimant care deschid ocluzia: , DG , G, curentul respirator ajunge la lare si le giseste inchise. Acum ea cteste. Presiunea cere o contra-presiune. le trebuie si fie apasate ic cealalti cAt o cere presiunea aeriand exact att de stréns una p ‘orescuti din cavitatea bucali Daca se intimpla ins ca acesti doi “oponenfi” si mu fie bine aul acestor sunete apate adeseori fe~ nomenul balbai n alt grup de sunete nu Je di atata de fared balbaitilor, fiinded ef cere, dupa cum am spus, intr-o miisurd sporitd, siunca respirator Aici devine vizil cei réméne ascuns: forma si materia. Respirafia furnizeazi materia nemodelati necesara formirii sunetului, procesul de articulare il formeara. Dacd vom orespondentul acesiui ia dintre sulf si fier. Put despre accast extinderea artei vindecdri i, ci procesul piritei. Acest proces, care in mincralul pirita este fixat sub o forma incremenita, corespunde la ceca ec poate lua nastere prin conlucrarca dintre procesul fierului si procesul sulfului. Fics leaza... circulafia singelui, sulful me- diaz unirea dintre circul ‘sangelui si respiratie. Exact acolo unde ner aici bilbaiala? Pentru ci procesul tc 0 circulatie sanguina care se continua in regiunea vorbirii. in singe, fierul © continut sub forma de substanfi, iar in vorbire sub forma de functic. Fierul isi trimite impulsurile in proce- sele articularii gi face ca vorbirea s4 fic modelat sub o formi preg- nant. Procesul sulfului mediaz intre respirajie si activitatea articulatorie. Asemenea corclafii trebuic sa fi fost bine cunoscute in Antichi- fi fost astfel organizat. Pro- eesele descrise mai inainte, ale ficrului si sulfului, crau repartizate anumitor persoanc. Pitia, o fati tandra, era expusé vaporilor de sulf care odinioara se niste cuvinte greu de aveau sarcina de a ‘anspune sunetele acestea nearticulate in fraze hexametrice. Daca care puscse intrebarca sensul ii riménea si atunci destul de te. Ele ii i chipau procesul fierului. Delfi era un loc in care se putea giisi sfat in problemele legate de soarta unei comunitifi umane. Acest lucru era posibil datoritd faptului ci, prin dezmembrarea procesului vorbil zeii puteau si intervina. La nici un alt grup de sunete nu este atit de decisiv, ca in cazul consoanele B,D, G, echilibrul dintre respirafie si articulare, respec- tiv dintre substantl si form, Cousoanele B,D, G pot fi de ajutor in toate procesele organisnmului in care forma gi substanja trebuie sa ajunga la un echilibru, de exemplu, la bolile astmative, la tulburarile ficrei gi rinichilor, la reglementarea procesului de golire a intosti- 231yetelor explozive dure ive se potriveste ceva mai bine. Mai bine ar fi - pentru cA spatiul inchis se deschide - si le 1 ete de deschidere a sau sunete elastice. Ele sunt sunete de pimiant. Elementul pamint inchide. intuneci- mea sa este luminat De aceea, pentru a caracte- riza modul de deschidere a ocluziei, ffi de alte impresii senzoriale, viafa la consoanele B, D, G, ne putem da I trebuie si astepte 9 luni momentul nasterii sal iu-zisd a acestor sunete exist ua tic rastimp de asteptare, scurti oprire, moment in care presiu- nea respiratoric este putin blocata. In aceast4 mic& pauza intra eterul vietii. Sunetcle B, D, G sunt niste imagini importante ale proceselor nasterii: B in sfera sfora cugetarii si G in sfera actului creator voit. Rezumat - Sunete de pimént care deschid ocluzia: B,D, G mete apare un echilibru intre presiunea res- sulatorie. Materia si forma se afl intr-un Procesul sulfulvi si cel al fierului lie reversul cosmic al fortelor care actioneaza in respiratie gi in provesul articularii. In pro- cesele de formare a sunetelor cle ajung la un echilibru migcat; acest jucru se petrece in modul cel mai clar cfind rostim sunetele B, D, G. 232 r sunt de ajutor aves sunete. Ele dezleaga ceea ce este legat. Prin accasta, ele stralumi- neazi trupul, pentru ca el s nu cada in prada greutatii pamantesti, ci jentru spirit. B, D si G sunt sunete care copia- si rimAna permeal za procesele nas Articulare Respiratic Forma Materie Fier sult impulsioneaza mediazi tate ia si articularea i a si articulares Vustrajia 32: Le B, D, G principiut formei si principiul substantei ajung Ia un echilibra armonios 7. Sunete de pimant care sparg ocluzia: P, T, K Ajungem acum la acele sunete explozive care poarta in mod i0- dreptatit aceasti denumire. Respiratia ajunge pané la una dintre ecle trei porti de articulare gi opreste presiunea care se acummuleaz aici, pana cind a invins tensiunea articulatorie. Prin aceasta, el izbeste poarta cu putere. Este al treilea mod de a forma sunete pémintesti Jn cazul consoanele nazale M, N, NG, ocluzia continua s& cxiste in timp cc sunetul este articulat; in cazul sunctclor care deschid oclu- zia, B, D, G, procesele articularii si respiratiei se afla intro concor- dana armonioasa. La sunetele care sparg exploziv ocluzia, P, T, K, respiratia sfi- rami forma de articulare friabilé. Sunetul voo! Prin spargere, spiritualul, care ¢ unit cu respiratia, se clibereaz’ de forma rigid’. Forma se pulverizeazi. in procesul pulverizarii poate fi simfiti acea plicere pe care 0 putem vicfui a atunci cand, de exemplu, 0 cascada se pulverizeaza in mii de stropi,Respiratie an MNNQ iese atara dle durata BDG elastic PTK brusc Hustragia 33: Res si articulare nigte forme solide sunt sffiré sfardimarea formei fizice, eterul vi nic. Cercul sunetelor ne aratii cum, de la o mod lementele se consolidea7A pana la stadi ceput cu sunetele de foc. Acum, la P, T, K, el ajunge la un grad de densitatc Ia care trebuie si se pulv Apoi, cercul sunctclor ajunge iarasi la sunctcle de foc, aici poate sz wr. ~ Pentru cel ce se transpune in aceste procese, se deschid ia unei scene pe care se vad imaginile dramat ‘osmice, nigte ima- gini miniaturale ale unor evenimente reale de 0 i In P, T, K se exprimii procesul prin care spititualul se desparte de materi slobozit acum, devine puter- fate de articulare la itualizare trebuie sa aiba loc necontenit in organiza- rea umané. Dac& procesele substantelor din lumea exterioaré ar trupul omului, n-ar putea s& apara constienfa de sine. Rudolf Steiner vorbesie despre aceasta in felul urmator: interiorul omului, materia este total retransformata in neant... Natura noastra umana are la baz faptul ca noi suntem in sa aruncdm materia inapoi in starea ci de haos, si distragem complet materia.” Si cl spune mai departe ci, de exemplu, albumina pestelui sau sa tea de bucitaric nu trebuic sa rimana cum au fost. Nu trebuie si ri- mand una peste alta nici o piatr de constructie a lumii exterioare. 234 “Sub nivel dezvoltarii cului distruge materia... Omul este invel Acesta este rispandit peste intregul |, furia de a f¢ aici un mister important, care spune cd in trup trebuie si aiba loc procese de distrugere. Acolo forjele dis- tructive sunt bineficatoare. Consoanele P, T, K. trimit distrugerea acolo unde este locul ci. Ele patrund mai adanc decat celelalte sunete paméntesti in elementul pamint, in ecea ce este mai dens, mai intunecat. Ele inving iotuneri- cul paimintului friabil, incremenit. Ceea ce se impotriveste e pulve- rizat si risipit, catugele sunt rupte, este cuceriti libertatea neconditionati. SA urmirim in continuare firul conferinfei citate adineaori de Rudolf Steiner: “Daca ceea ce se afla in interior ar fi raspandit peste intrcaga lume, ce ar trai in lume, prin om? Raul, Réul nu este altceva decat haosul, necesar in interioru] omului, aruncat in exterior. in acest haos, in ccea ce ¢ necesar s& existe in om, dar si si rman’, drept focar al rului, trebuie calit oul uman. ‘In pedagogia curativa, de exemplu, sa confiuntafi adeseori cu problema agresivi em agresivitatea din punct de vedere moral Fa nu este ceva care nu trebuie sa cxiste. Doar cd se manifesta la Jocul nepotrivit. Cand un om este cuprins de furie impotriva altora sau a lui insusi, cAnd el distruge ceva, in asemenea cazuri de depla- seazii spre exterior, din cauza unor raporturi dezordonate ale trupu- te impulsuri distructive care in interior ar fi folositoare si care sesc. Sunetcle P, T, K pot restabili ordinea perturbati, e valabil principiul homeopatic al lui siailia simitibus psihiatrie, ne vedem i. Ar fi gresit s8 apreci- fiinded $i ai Rezumat - Sunete de pimant care sparg ocluzia: P, T, K Polul formei - articularea - la aceste sunete devine rigid gi fri Respiratia face s4 explodeze forma. 235Gestul sunetelor care sparg ocluzia in mod exploziv este o expre. sie a acelor procese care apar in organism atunci cand sunt distruse substanjele preluate ca hranii, Aceste procese de distrugcre trebuie sd ramdnd in interiorul trupului, Daca ies afard, ele se manifest sub forma de acte agresive. IIT. Despre faptele si suferintele fortei de plismuire a vorbirii 1. Cele patru clemente ce urmeazi vom incerea si descri i, Va fi neces repetim aici, in masura in care aceasta privire de ansamblu © cere, unele dintre Iucrurile spuse deja ‘Am dat curs pani aici ideii lui Rudolf Steiner de a asocia con- soanele celor patra clemente, $tiinfele actuale ale naturii nu mai vorbesc despre cele patru elemente: pamant, apa, acr si foc, ci cle vorbese, de la Galilei incoace (1564-1642), despre cele trei stiri de agregare: solida, li i , ealdura e considerata cnergia de migcare a pietrelor de constructic a lumii, atomii, H. J. Scheucrle a ajuns la parerea c& “denumirea de foc sau c&ilduri, drept cel de-al patrulea element, nu se poate si fi fost o simpla eroare, cAci in Antichitate, de exemplu, inci mu se cunosteau doar tei stiri de agregare. Mai degrabé, cildura, ca clement de sine statator, care ¢ continut in celelalte trei si constituie, cum s-ar putea spune, unitatea lor interioari, ar trebui vazuta intr-un context mai inalt. Teoria des- cele patru clemente nu este, deci, in nici un caz «perimatii» - tre- buic doar s& se find senna de locul spocial pe eare-! ocupi focul Ite trei elemente, pamant, apa, Deja Anaxagora (pe la 500 i. Chr.) a explicat cd Jumea realli ¢ creat de infelepciunea cosmica printr-o migcare de foc, sub forma intreaga involutie arati Emst Marti’, sangele. El spune intilor unui cop: la 7 ani $i intrarea, la 14 ani, in pubertatc, 237calories, - in cadrul vorbirii, expresia a ange sunt sunetele siflante sau de foc cal vi - Circulajia sanguin’ - Sunetele s- J-CH-SCH-S-F-W-H ‘Consoana R are caracterul clementului acr. Pi ceea ce avfioneaza in organizarea ritmicd. Omul nevoit si respire aerul gi nu - cum face 0 cntitate superioara - lumina, Aerul este, du- pa cum spune Rudolf Steiner, um ilu mineazi aerul respirator prin faptul ci spre aer imi Valuri de lumina ctcricd. Eterul ondulatoriu al care Se neste cu aerul respirat, devine audibil ca sunet in consoana R. R elibereazi clementul aer din existenfa sa de umbra. Aer - Etcrul luminii - Inima si plamani - Sunetul vibrant R in cazul consoanei de apa L, sunetul se manifest mai decat la celelalte consoane sonore, si, implicit, si viaja Taringelui Cine stie si intéleagé felul cum suné 0 voce, va percepe in ce stare se afla organismal lichidelor din trapul unui om. Elementul acvatic ¢ aumit de Rudolf Steiner umbra sunetului. In laringe, elementul apa jierde caracterul de umbra si devine sunet. Cea ce se manifest ‘Antal vocal, in muzica in general, este reprezentat in hora sune- tclor de consoana L. Apa - Bterul sunetului - Laringe - Sunet ondulatoriu L Un sunet ia caracterul pamantescului prin faptul c&, in primi in stanfa, ¢ inchis in spafiul de articulare. Exista trei modalitati, deseri- sc deja, de a iesi din starea de inchidere: 1. a iegi prin nas: M, N, NG 2. prin deschiderea elastica a ocluziei: B,D, G 3. prin spargerea exploziva a ocluziei: P, T, K. Fiecare dinire aceste modalitifi arata sub form de imagine in ce fel ¢ modificat elementul pimant de cdtre cterul victii. Elementul 238 e sub forma cea mai puternica in scheletul osos, dar cel in craniu. Din directia capului, aceste sunete actioncazi supra restului organismal fii - Actionand din directia capului asupra r-K ete de ciocnire: M-N-NG — B-D-G Pp SUNETE DE CIOCNIRE pAMANT VIATA Itustratia 34: Suaetele vorbirii si elementele in organizarea umanii 239Rezumat Cele patru clemente le caldurii W, F, desftigurate de ealdur: SCH, CH, J, H sunt ratiei in sunetul de apa L devine audibi! cea ce strabate in valuri ca o Sunetele de pamant sau de ciocnire M, N, NG - B,D, G-P, T. K teprezinta ceea ce, din directia capului, stribate cu viata pana si substantele atat de solide cum sunt cele care constituie scheletul. omportamentale ii, aya cum a fost prevent ordonat trar, care un meibru fl explic’ pe c a cugeta la Iegile sunctclor vorbi va da seama c& in spectral sunetelor posedim accesul nu numai la infelegerea sunetelor insesi, ritmurilor mai mari si mai mici ale evolutiei lur Consozncle iau caracterul clemem eterurilor corespun- ‘Zitoare. Vocalele isi au originea in lumea sufleteascd. Ele se seu- funda in urzirea clementelor si le patrund cu lumina, cu forfa gi viata. mai inainte, nu Cine ia asupra lui osteneala de 240 Aer Tlustrafia 35: 1. La sunetele siflante, portile se ingustea7, curentul de acr se ac- celereaza 2, Sunetul R se formeaz in mod ritmic-elastic in ec dintre curgerea aerului gi tensiunea limbii 3. La sunetul L, aerul se di eu generozitate la o parte din calea ob- stacolului permanent. 4, Vocalele umplu risundnd cavitatea bucald care a Iuat forma co- respunzitoare. Curcntul de aer ¢ incetinit. Elementul dititor de ncaza dinspre periferie. e nazale, aerul iese afard din abundenté prin nas. Ob- mntinud si fie prezent in timp oe se formcazai sunetcle. id ocluzia, obstacolul reacfioncaza elastic Ja presiunca tespi 7. La sunetele explozive, obstacolul ia alura a cova friabil. Acrul este accelerat prin faptul c& are loc o strapungere brusca. 2413 S & Hustratia 36: Mo Modalititile pot fi descrise in acest fel: L. La sunctele siflante si explozive, curentul de aer este accelerat din cauza ingustarii sau a explodarii obstacolului friabi 2. La R gi la sunetele care deschid ocluzia, curentul de aer gi obsta- colul sunt adaptate in mod efastic unul la celilalt. Obstacolul se deschide in mod ritmic sau bruse vale, curcntul de aer se di Ja o parte sau iese Il raiméne prezent. 4, La vocale, curentul de aer este inectinit. Factorul datator de forma este permanent si periferic Corespondentele reciproce permit si reducem cele sapte modali- ‘34i la pate. Nazale gi L: ‘Cu toate ca sunt sunete de pamant, consoanele nazale au ceva din ‘earacterul acvatic al Iui L. Apa este gencroasi, ea cedeaza, valul se fata unui obstacol. Caracterul pamantesc al consoanclor nazale devine asemanator apei. in M, N, NG, din elementul piman- 242 neste, prin activitatea eterului viefii, cea ce im vremurile ‘era numit “apa victii”. Prin aceasta se infelegea un element pAmantesc transpus in starea de viati debordanta, de la care emand un anumit efect aducitor de ordine, o ordine de felul aceleia ce re- glementeazi, conform numerelor, sunetele muzicii, Prin consoanele nazale, clementul pimant e transformat in via} debordanta. Sunetele care deschid ocluzia si R: Caracterul pamantese al sunctelor care deschid ocluzia B, D, G ia, datoritd et ‘© nuanfi care Ie apropie de caractenul aerian al hui R; pamint stralucitor-acric, PamAntul elastic devine strilucitor ca gi sticla colorati. E ca gi cum la formarea acestor su- nete trupul ar fi luminat dintr-o data de o lumina untric-insufletita Pe cAnd R se ridic& in zbor spre sfera imponderal jumineaza pentru cateva mantului, prin actiunea eterului vi ‘Sunete explozive si sunete de foc: Sunetele explozive P, T, K inving, prin forfa eterului vietii, ele- strabatute de jarul unui fel de fulgere de foc. Spirit sarea de ceea ce ¢ pimantesc. Vocale: Vocalele ocupa un loc special. La ele respiratia ce sund strabate care nu observi aproape nici o curgere, cu toate ca apa vine $i In cazul vocalelor, procesul articulator ajunge la cca mai mare linigte. - Dupi cum 0 spune si numele, sunarea, de a crea nigte fumai in gura umand, fiinded © cldire nu poate fi att de mobila. - Factorul datator de forma intra in limitarea spatiald si sunctul face ca forma spafialii si rAsunc dinspre periferie. 243fia 37: Principiul de formare a vocalclor direcfii diferite. Cand noi imitim pe suprafafa intregului organism, mai procesele care au loc de obicei in cavitatea bucala, i, in mod firesc, in cazul con- ie mai firesc decat sa schimbi direcfia miscare. Dar cum poate fi explicat acest lucru Reprezentafi-va urmatorul fenomen din natura: ¢ dimineata de- vreme, Vantul alearga pe suprafata marii gi face si se ridice valuri. Copacii se inconvoaie. Fumul unui foe e dus repede in alti parte. Observam nigte fenomene cauzate de aerul in miscare. - Acum Soa- rele se tidic& incet la orizont. El se oglindeste in apa. Norii prind si strAluceasca in diferite culori. Cand privim acest fenomen, migcarca aerului devine neesentiali, desi far atmosfera din jurul Pamintului n-am fi putut vedea aceastd imagine, Asa este si cu sunetele. in cazul consoanelor este important cu- rentul respirator, felul cum curge, cum intélneste dife taco le, In cazul vocalelor, cste important ceea ce face sunetul in sunet si di ecou. Acest ecou face si se audi sunetul respectiv. Cu- rentul respirator devine, dup cum am spus, foarte lent. Este escntial 244 cA acest ecou se produce dintr-un contru vibrator al cavi ic. - in partea a Il-a am desoris faptul c& pentru 1, A, O centrul de vibratie se afld in punctul inimii, pentru E in regiunea dintilor pentru U in regiunca buzelor. - Astfel, radiazi in mod real ceva care poate fi comparat cu pandest 1, bineinfeles, in spafiul ext _ A nar putea aerului ce curge, ci un fenomen al arhitecturii bucale, Rezumat Cele gapte modalitifi comportamentale Cele gapte modalitéti comportamentale au in cent de formare a vocalelor, in cazul c&ruia clementul articulator 1 la periferie. Consoanele L si M, N, NG mai sunt inci asemin‘itoare ‘eu vocalele. Cel mai nult se distanjeazi de cle sunetele siflante mute CH, F, SCH, S si sunetele explozive dure P, T, K, Hustratia 38: Vial’ ce incdlzeste, lumineaza, sunk 245Acea modalitate a eterului viefii care se exprima in P. inrudita cu activitatea cteruliti caldurii. - Viata ce incalzeste A doua modalitate a eterului vietii, care sc exprima in B, D, G, ¢ Keste care se exprima in M, N, NG. . - Via ce suna. 3. Despre caracterul sonor sau surd al sunctelor vorbirii soanele surde au un sunet, un glas, unul soptit. Aga ca ar fi mai bine s se vorbeasci de nu Ie ¢ atat de familiard. Se recomand’ dupa cum am mai amintit sd se rosteasca diferitele suncte, pe \indu-se urechile astupate. Va reicgi in mod clar care sunete ‘sunt sunatoare gi care sunt soptite, in categoria sunetelor sundtoare intra: vocalele - nazalele M, N, NG - Li -, precum i 0 parte a sunetelor siflante W, J si S sonor. Mustrafia 39: Caracterul 1 sau surd al sunetelor 246 in unel imbi, dar nu in limba ge: exemplu in cuvantul francez “journal Din categoria sunetelor soptite fac parte: sunetele explozive P, T, K - (do limba germang, ele sunt separate de sunetul urmaitor pri inetele siflante S, SCH, F, CH si H mut. a nastere intre buze si bd si palat. we in largi masura (uturor regulilor: neral, el este trecut in seria sunetelor siflante, Totusi, la rostirea lui, accelereazi deloc, asa cum se intimpli la cele- and, existit un SCH sonor, de ‘iflant, H e trecut i are de invins un obstacol, ca celelalte consoane. I este o suflarc, in caloa respirafici nu apare nici cel mai mic obstacol. in plus, el accast’ privinté H nu se comport impiedic& atunc vocalele sunt onsoani, o categorie special. fa unele li cum ¢ cazul cu italiana gingay si vulneral Rezumat Despre caracterul sonor sau surd al sunctelor vorbirii Sunt exclusc din categoria sunetelor sonore siflante S, SCH, F, CH iH, precum si e dure P, T, K. Zgomotul articulator fri glas este produs én locul de articulare. La limita sunt situate ex- plozivele moi B,D, G. H nu poate fi incadrat in nici una dintre categoriile amin L. El nu este un sunet siflant, pentru c& viteza aerului nu se accele- reazi, 2a72. Nu ¢ nici un altfel de consoana, ipseste obstacolul arti- c& nu are voce. mn ow toate acestea, HI face parte dint. vorbirea Mant. a treia categorie e fi gisit, in mod 4, Luna si vocea in laringe este locul lor forfele eterice care construiese si modelea7: De acolo se cu perioada mara, forma corporala exterioar’ si toate formele a detalii. Asupra acestor procese primeste din pi- tea sa ia o forma umand, daca n-ar fi expus instelat. Aceasti urzire vi stelara reflectaté, inconjoarg, ca invelis si viafa, Pamantul. Din aces invelis eterie general, omul igi formeaza inainte de a se naste corpul au eteri id c te procese din sfera lunaré, Aceasta dureaz pana la nas- ir-un grad de intensitate mai mic, chiar dupii momentul nasterii. De fapt, aceste procese se inchcie cu totul de-abia le pu- bertate. Atunci organismnul devine matur pentra a produce vial 20- ua. Prin aceasta, o parte a activitafii cterice coboard din laringe in onganele sexuale, si laringele insusi se modifica. Vocea devine mai dar si la fete trebuic privite in legitura cu influentele eteric-lunare. “Aga ci for- 248 ducere pe care omul si le integreazi acum sunt activi- tate lunara” (Rudolf Steiner). De accea are vocca umani o asemenea fort. in ea se eevee Dar vorbirea se fn melodia cuvantul or nu ji rol secundar, Sunetul face doar ca, la formarca sunetelor 4 rasune spafiile articulatorii. Spafiile devin audi Asa cli pare un fenomen ciudat: ind vorbim, voces in cazul cantului vocal. Ea vrea sé pund in cvidenta sunctul articulat. in cantul vocal, vocea se manifest ca regind feciorel a devine mami. Acum ea igi invaluie cu inbire co} nore, ca intr-o lumina lunara ce licdrest ‘Oare sunetele mute nu sunt crcafii ale laringele? Ob- servafia obisnuita aga crede, c& laringele nu are decat rolul de a pro- duce vocea, Dar nu este aga. Aga c& si sun gelui, numai ci tonul sunetelor mute, caracterul lunar al laringelui se intunecd, Ja fel cum, in fazele de Luna noua, Luna nu straluceste, Sunetele ii noi microcosmice. In cle devine audi nea7a si urzeste afar’, in Cosmos, cand ¢ Lund noua, Ic sonore omana ceea ce, in lume, corespunde efectelor 249Rezumat Luna si vocea in petioada pron: su cteric. De Ia el ps in sfera Luni In vorbire, vocea nu se pun netele sonore cu un suet, pe care Luna pl ‘urii. in sunetele mute putem yedea revelarea sub form de vorbire a forjelor care provin de la ‘Luna noua. 5. Ton lunar, forma solara si mobilitate mercurian Cum actioncazi Luna, tn diferitele ei faze, asupra on umane? Reprezcntaji-va cum omul se deplaseazi incoace i incolo pe suprafata Pamdntului, cum face calatorii cu masina sau cu avio- ul, cum ins, el parcurge, zi de zi, an de an, niste calatorii Putem privi Pa- méntul drept 0 nav cosmic mare, in jurul cireia se roteste 0 nav mai mica, Luna. in anumite perioade, intrcaga sferd a Lunii este 1u- minati de Soare, in alte perioade, ea este neluminati. intr-una dintre conferintele lui Rudolf Steiner'”®, ni se spune ca forfele spirituale trimise de Luna noua influenjeazi mai puternic ne influenjea7& , mai ales organele de reproducere, nd Luna nu striluceste, in sfera lunard si dau nuanga Jor tuturor proceselor care au fazele amintite omul este omul capului, pe cand forjcle spirituale ale Lu partea inferioard a fiintei um: i In fazele cu Luna noua, , totusi ca poate fi clar obser~ vata. Ne-am putea intreba de ce funetia laringelui mn este supusd 250 . in acest caz, ar trebui si altemeze perioade de de vorbire lor spariu si Iuentele fazelor de Lund plind si Luna noua sunt prezente fnfotdeauna sub forma sunetelor surde si a cclor sonore. Metamorfo: anelor de reproducere in laringe anuleazi orice succesiune in acetorayi 0 Thustrajia 40: Influengele Junare Pe langa influentele lunare, trebuie s4 avem in vedere si influen- tele solare, care-gi au centrul imi. Am descris deja in partea 1 metamorfoza inimii, care devine limba si activitate articulatoric. in completare, putem cita aici ce spune Rudolf Steiner despre legatura dintre inima si Soare. El spune: “Tnima fizicd poate fi infeleasi numai daca avem in ve- dere intregul raport reciproc in care se afl Soarele fata de Pamant., Forfele solare pe care PAmantul le primeste in substanfa lui funda- 251este perceptibil pe cale fizica, si prin care Pa monia sferelor, fortele de viata pe care Pamént direct de la Soare, toate acestea su ne, De fapt, toate aceste forte actionea74 asup. 7°) Influentele ck Aceasta face ca spafiul de articulare si devind locul tea solara se reveleaza pe cale audibild. Tot ceea ce afa- Cosmos, curge suvoi prin elemente si eter, venind din dir in afard de influentele lunare gi solare, mai intr in considerare gi influentele exercitate de Mercur. Am avul ocazia sit artim, in par- tca I, in capitolul despre plimani si formatiunea picioarelor, ca de- plasarea in spatiu a omului se metamorfozeaza si devine functie respiratoric, Ceea ce actioneaza in deplasarea in spatiu sunt tot forte care se revarsi din Cosmos, din sfera mi Dac& omul ar deveni constient de fel gur. Intotdeauna sunt angajafi in migcare mai mi trebuic c4 ceva face muzica la fel ca 0 ore care dirijeaz aceasta orchestra. Acest lucru este invitat de copilul in timp ce invafd si meargit si ef are loc in mod inconstiont sau aduce cu sine din perioada in facultate a miseari nembrelor in miscare respi- respirafia obigauita d actiona devine si m: scoaté nici un ton, n-ar putea sé scoati ni respiratia n-ar curge mereu. Aga ceva chiar poate surver uunei traheotomii, cand acrul trebuie respirat printr-o camuld. Pretu- tindeni Mercur uneste: in miscari, in respiratie, in vorbire. Mercur are cu adevarat aripi la picioare, aga cum l-au vazut grecii, drept sol rapid al 2cilor. El stabileste legatura dintre nasterea tonului care se produce in laringe si radianta activitate datétoare de forma a articu- lari, Influontele lunare gi cele solare ar ramine despartite daca printre cle n-ar adia batfile de aripi ale lui Mercur. 253Artioulare Voce Respirajie Hustrafia 42: Influenfele exercitate de Soare, Luna si Mercur in sunetuf sonor rasuna influentele Lunii plinc. Tonul lunar face ca formele spatiului lunar s& dea ecou. Atunci, in vorbire risuna ce- va care ar putea fi numit: puterea vietii cea care pune fn migcarc. Sunetele sonore ordoneaza procesele metabolice. ‘Sunetul surd are mai mult contur, mai multi claritate, in el iau forma influenjele Lunii noi. Aici, ia vorbite intervine ceva din pute- rea ditétoare de form a luminii. Acolo unde, in terapie, se cere si stimuim procesele interioare ale luminii si procesele sistemului neuro-senzorial, vom folosi, de aceea, in mod preponderent, sunetcle surde. Acum se vede clar in co categorie trebuie incadrat sunetul H. Nici tonul lunar, nici forma solara nu-i dau amprenta lui specifica. este cu totul si cu totul o expresic a respiratici si, deci, un copil al Mercur. E singurul sunet prin care se reveleaz cea ce, in cazul vorbirii, este mereu in activitate in migcdrile cea €6, et © infinita ingelepciune, leaga sunet de sunct, sul de producere a sunetului cu articularea. El este cel ce conduce complicatele miscari ale vorbirii. iI putemy numi stépanirea anigcart i, 254 miscirile trupului sau cele respirat nu sunt bine stapanit i mit in germana Hauchlaut = sunetul suflarii - n. trad./ Rezumat Ton lunar, forma solar si mobilitate mercuriand Organele scxuale, mai ales cele feminine si metamorfoza lor - functia laringiala - sunt copiile unor influente cosmice hunarc. Inima si circulatia singelui si metamorfoza lor - activitatea arti- culatoric - copiaza activitatca cosmica a Soarchu Membrele si metamorfoza lor - functia respiratorie ~ isi datoreaz’ mobilitatea lor forjelor cosmice ale 1ui Mercur. Prin respirajie, Mer- cur face si devind posibile tonul laringial-lunar i forma articulator- solara Sunetele sonore primesc dinamica lor sundtoare prin influengele care in Cosmos corespund Lunii pline. Prin activitatea circulatorie, cle sunt ridicate in sfera solar’. Sunetele surde contin ceea ce in Cosmos corespunde influent exercitate de Luna now. Asupra lor poate si acfioneze mai puternic influenta solard datitoare de forma a activi Toate sunetele se formeazi in colaborare cu activitatea mercuriand a respiratiei. Singur sunetul H se aflé cu totul sub domi- nafia lui Mercur. Sunete sonore - Influenjele exercitate de Luna plind - Puterea ce pune in miscare. Suncte surde - Influentele exercitate de Luna noua - Puterea Ju- minii dittoare de forma. Sunetul Hi - Influenfi mercuriand - Stipanirea mised 255