Professional Documents
Culture Documents
ARMENII
ARMENII
1.LIMBA MATERNA: Limba armeană este o limbă indo-europeană vorbită majoritar în Armenia, în
Republica Nagorno-Karabah și în regiunea Javakheti/Javakhq din sud-vestul Georgiei dar și minoritar
de diaspora armeană în multe state ale lumii, inclusiv în România. Limba are în total în jur de
6.000.000 de vorbitori.
2.PORT POPULAR( DESCRIERE, POZA): Vestimentaţia este una variată din punct de vedere al
culorilor. Portul popular armenesc se numeşte „taraz” şi diferă în funcţie de regiunile Armeniei
istorice, atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei. Tarazul fiecărei regiuni reflectă starea socială,
obiceiurile, tradiţiile armenilor ce trăiau acolo sau influenţele celor ce erau oarecum apropiaţi din
punct de vedere geografic de alte grupuri entice.
4.PERSONALITATI:
5.TRADITII: Majoritatea armenilor erau negustori, oameni înstăriti care erau preocupaţi de bunul
mers al afacerilor lor, aceştia ducând o viaţă îndestulată. Femeile erau cele care păstrau gospodăria
curată şi rezolvau eventualele probleme ce apăreau, în timp ce bărbaţii erau plecaţi să se ocupe de
afaceri sau să lucreze în ateliere. Întrucât armenii erau unii dintre cei mai de succes negustori, unul
dintre obiceiurile principale pe care aceştia l-au lăsat moştenire este strângerea de mână dintre
cumpărător si vânzător, aceasta având o influenţă pozitivă în sporirea încrederii clientului, cu prilejul
încheierii unei afaceri.
6.OBICEIURI: Un obicei interesant, ce poate fi observat şi în folclorul turcesc, este cel ca atunci când
o persoană pleacă într-o călătorie, membrii familiei aruncă cu apă în urmă, spunând: "Ca apa să te
duci, ca apa să vii". Mai putem remarca un obicei similar, specific sărbătorii religioase Vartavar
(Schimbarea la faţă), din luna iulie, în care armenii se stropesc reciproc cu apă.
Mamutul de stepă (Mammuthus armeniacus) a trăit acum 600.000 de ani şi avea 5.3 metri înălţime şi 9
metri lungime! Descoperit prima dată în Armenia, acesta a fost descris în anul 1857 de către
paleontologul scoţian Hugh Falconer drept cel mai mare mamifer terestru din istorie.
Cine nu ştie celebrul desen animat Tom şi Jerry? Coloana sonoră pentru scena de fugărit se intitulează
„Dansul săbiilor”, compusă de către maestrul Aram Khachaturian, unul dintre cei mai importanţi
compozitori ai secolului al XX-lea.
„Dansul săbiilor” face parte din actul final al celebrului balet „Gayane”, în care personajul principal
(armean), cu acelaşi nume, se confruntă cu numeroase momente de dragoste, trădare şi prietenie, într-
un frumos spaţiu armenesc.
BULGARII
1.LIMBA MATERNA: este o limbă indo-europeană, care aparține de ramura sudice a limbilor slave,
împreună cu macedoneana, sârbo-croata și slovena. Limba bulgară este foarte asemănătoare cu limba
macedoneană
2.PORT POPULAR( DESCRIERE, POZA): Cârligatca (opregul din faţă) se ţese la război. Opregul
din spate (vâlnicul) reprezinta o adevarată opera de artă. Realizat dintr-o ţesătură din fir subţire de
lână, o pânză lungă de 20 de metri se pliază până ajunge la un metru, iar diversele motive (florale,
zoomorfe, geometrice), apar doar când pânza este pliată. S-a încercat programarea pe calculator pentru
realizarea unei productii de serie, dar până acum nu s-a reuşit decât realizarea manuală.
Costumul complet cântăreşte 20-25kg, iar îmbrăcatul fetei durează o oră, deoarece fiecare piesă a
costumului trebuie potrivită şi aşezată la locul ei. În trecut un astfel de costum valora cât o casă.
3.PROVERBE, ZICATORI, MAXIME: Fiecare broască trebuie să îşi cunoască lacul.
Cele mai frumoase mere sunt întotdeauna mâncate de cei mai obraznici porci.
6.OBICEIURI: Si aici avem foarte multe in comun. Incepand cu portul popular, in care predomina
aceleasi culori - rosu, alb, negru, apoi cu sarbatorile. Si bulgarii colinda de anul nou, un fel de sorcova
(sourvakari), martisorul nu e atat de traditional romanesc si unicat pe cat credeam noi, la ei se
numeste martenitsa, si ei fac oua incondeiate de Pasti.
CEANGAII
1.LIMBA MATERNA: Graiul ceangăiesc din Moldova se încadrează în categoria bilingvismului
dialectal.
2.PORT POPULAR( DESCRIERE, POZA): Portul bărbătesc al ceangăilor seamănă in general cu cel
din Moldova, dar atât cioarecii cît şi iţarii sînt mai strâmţi, purtându-se cu bocanci. Se poartă
deopotrivă cămaşa cu mânecă largă sau cu manşetă brodată, micul guler fiind frumos ornat. Şerparul
foarte lat, purtat pe vremuri, este înlocuit printr-unul mult mai îngust, care fixează pe talie cămaşa
semilungă, trasă în creţ. Pe pălărioara neagră cu boruri mici se poartă, mai ales de către flăcăi, un
buchet colorat. Pieptarul este foarte bogat ornat; sumanul lung, de culoare neagră, se ornează discret
cu şiret şi şnur, dar numai prin părţile buzunarelor şi ale gulerului. Iarna, capul se acoperă cu căciulă
neagră.
6.OBICEIURI: O scurtă descriere a dansului oferit de dr. Kovács Lehel István în cartea „În spațiu și
timp… Plimbare în Țara Bârsei”:
Tropăieli sălbatice pe zăpada bătătorită. Țipete mute, limbi de foc purpurii. Umbre profund negre în
amurg. Măști înfiorătoare: pene de vulturi, păr de cal și colți de porc. Se ciocnesc săbiile. „Unu, doi,
trei… Patru se luptă pe viață și pe moarte. Săbiile scot scântei. Răsună tălăngile. Până la urmă cel mai
slab se prăbușește. ”A intrat dracu în el!” Și săbiile despică piele, carne, oase. Numai moartea curăță
sufletul, corpul. Se intensifică tălăngile. Evocă putere făuritoare. Săbiile în teci: a sosit vremea
biciului. Țăcănit sălbatic, ca răul să fie alungat, iar bunătatea să fie ademenită aici. Suflet nou, puternic
în cel măcelărit. Mânerul biciului lipește împreună corpul, vindecă rănile, și o ultimă pocnitură
puternică mână în el sufletul. Miracolul divin al învierii. Se naște o nouă viață, izvorăște o nouă
credință, la care deja nu mai are acces răul. S-a înfăptuit inițierea. Slabul a devenit puternic, băiatul a
devenit bărbat.
ingrediente
1 varza murata
1 kg costita afumata
100 gr slanina afumata
100 gr orez
sare
piper
boia
smantana
mod de preparare
Se taie slanina marunt, se prajeste, iar in untura ramasa se caleste varza taiata fasii. Separat se fierbe
carnea si roezul. Se ia o tava, se pune un rand de varza, unul de orez, unul de carne, apoi din nou un
strat de varza. Se toarna smantana si se lasa la cuptor pentru 15-20 de minute.
8.ALTE INFORMATII RELEVANTE: Cele mai frecvente nume de familii ceangăi sunt: Andor,
Ádám (Adam), Baka (Baca, Boca ~ 'soldat'), Balázs (Balazs, Blaj), Balog (Balogh, Bologh, Bolog,
Bulug), Bartha (Barta), Bálint (Balint ~ 'Valentin'), Bilibók (Biliboc), Bodó, Budai (~ '(cel) de la
Buda'), Budó (Budău), Bulai, Cadar, Dani, Diós (~ '(cel) cu nuci'), Diósi, Duma, Demeter,
Farcadi (Farczadi, Fartzadi, Fartadi, Farțadi), Farkas (Fărcaș, Forcoș, Forcos ~ 'Lup(u)'),
Fekete (Fechete, Fecheta ~ 'Negru'), Ferenc (Ferencz, Ferentz, Ferenț ~ 'Francisc'), Gábor (Gabor ~
'Gabriel'), Gáspár (Gașpar), Gergely (Gherghel ~ 'Grigore'), Gyurka (Ghiurca ~ 'Gheorghe'),
Kelemen (Caliman, Căliman), Ignác (Ignácz, Ignátz, Ignaț), Jakab (Iacobuș), Kis (Kiss, Chiș, Châșu ~
'Mic(u)'), Kovács (~ 'fierar'), Kós, Kósa (Coșa), László (Laszlo, Laslo, Laslău ~ 'Ladislau, Vasile'),
Lukács (Lucaci ~ 'Luca'), Márton (Marton, Martin), Mihály, Miklós (~ 'Nicolaie'), Nagy (~ 'Mare'),
Nyisztor, Pál, Petrás, Petres.
EVREII
1.LIMBA MATERNA: Ebraica (ִברית ִ )עeste o limbă semitică – parte din familia de limbi afro-asiatice
(hamito-semitice) – vorbită de peste cinci milioane de oameni în Israel și folosită ca limbă rituală și de
studii religioase în comunitățile evreiești din lume. În Israel este una din cele două limbi de stat:
ebraica, majoritară și araba, minoritară. Limba ebraică este considerată „limba sfântă”, atât a
religiei iudaice, cât și a creștinismului, ca limbă a Vechiului Testament.
2.PORT POPULAR( DESCRIERE, POZA): Articolele de imbracaminte iudaica depind foarte mult de
perioada istorica si de locatia geografica si uneori de afilierea la grupari iudaice mai traditionaliste sau
mai putin traditionaliste. Spre exemplu, portul la evreii marocani este complet diferit de cel al evreilor
hasizi din Europa secolului 18 sau de cel al evreilor ortodocsi, conservatori sau reformati din zilele
noastre.
Chipa este intr-adevar obiectul de imbracaminte pe care multi evrei il poarta, cu toate ca ea difera prin
design, culoare sau marime. Ca delimitare neoficiala (si adesea neurmata riguros), chipele de culoare
neagra (in special daca sunt facute din catifea sau piele) tind sa indice afilierea cu cercuri mai
religioase, in timp ce modelele crosetate (kipa seruga) sunt cu precadere purtate de evreii mai
“liberali”. Exista, mai ales in Israel, o oarecare afiliere politica asociata cu diverse modele
de kipot (plural pentru kipa), insa nu stiu sa existe o diferentiere legata de varsta.
Exista si alte obiecte de cult care se poarta in ritualul sinagogal in special, cum ar fi talit-ul (salul de
rugaciune cu ciucuri in cele patru colturi) si tefilin (filacteriile, purtate pe frunte si pe mana in cadrul
rugaciunii de dimineata).
Pentru femei, nu exista obiecte de imbracaminte prevazute de legea iudaica (halaha)… Ceea
ce halaha prevede intr-adevar este tzniut (modestia) in imbracaminte. Conform halaha, femeile evreice
maritate trebuie sa isi acopere parul in public, putand avea capul descoperit in intimitatea propriei
locuinte. Unele femei opteaza pentru palarii (de toate formele si culorile), altele pentru esarfe sau
sepci, iar altele se tund scurt si poarta peruci. Nu exista practic un consens in acest domeniu…
1. Mi-a parut rau de mine insumi fiindca nu aveam pantofi – pana cand am intalnit un om care nu avea
picioare.
2. El, cel care se roaga pentru aproapele lui, va fi auzit pentru el insusi.
Imediat dupa nastere, mama este considerata "niddah" (impura) si nu trebuie sa mai faca dragoste cu
sotul ei o perioada de sapte zile daca a nascut o fetita, si una de 14 zile daca a adus pe lume un baiatel.
Tatalui nou-nascutului i se acorda, cu acest prilej, onoarea unui "aliyah", adica oportunitatea de a
binecuvanta citirea torahului pentru sanatatea mamei si copilui intr-o sinagoga apropiata de casa.
Traditie evreiasca nu recomanda sa se cumpere trusoul bebelusului inainte de nasterea lui. De fapt,
pana la venirea sa pe lume nu i se ia nimic si nici chiar nu se pune in discutie numele sau. Acest
obicei deriva se pare din superstitia ca nu trebuie sa se atraga atentia asupra copilului inainte de
nastere pentru a nu atrage asupra sa un ghinion. De asemeni, aceasta traditie poate fi inradacinata din
vechi vremuri, cand mortalitatea la nasterea era extrem de mare.
8.ALTE INFORMATII RELEVANTE: Ritualul prin care li se da un nume copiilor difera in functie de
genul lor. Unei fete i se acorda un nume in mod oficial in sinagoga atunci cand tatal rosteste "aliyah"-
ul de dupa nastere. Un baiat isi primeste numele in timpul ritualului de circumcizie (Brit Milah).
Forma standard a unui nume masculin este: numele copilului + ben + numele tatalui. Numele feminine
sunt de tipul: numele copilului + bat + numele tatalui. In cazul cand bebelusul este urmasul unui
Kohein (preot, descendent al lui Aaron, insarcinat cu indeplinirea a diverse rituri in Templu), se
adauga sufixul "ha-Kohein". Daca micutul face parte din tribul lui Levi, se adauga "ha-Levi." Numele
copiilor nu are o inerenta semnificatie religioasa, putand fi chiar neebraice. Se folosesc adeseori nume
Yiddish sau chiar englezesti.
Printre evreii Ashkenazic (evrei din estul Frantei, Germania, rasaritul Europei, si descendenti de-ai lor,
a caror cultura difera de cea a evreilor din alte parti ale lumii) exista obiceiul ca un copil nou-nascut sa
poarte numele unei rude decedate. In acest fel este onorata persoana moarta si parintii se conformeaza
superstitiei ca nu este bine sa-ti numesti copilul dupa o ruda aflata in viata.
GERMANII
1.LIMBA MATERNA: Limba germană (în germană Deutsche Sprache,
uzual Deutsch [ˈdɔʏtʃ] (ajutor·info)) aparține grupului vestic al limbilor germanice. Formează
împreună cu neerlandeza un continuum dialectal.
Limba germană este vorbită ca limbă maternă de majoritatea populației
în Germania, Austria, Elveția, Luxemburg și Liechtenstein, în estul Belgiei, precum și în regiunea
Schleswigul de Nord (Nordschleswig) din sudul Danemarcei, în regiunea autonomă Tirolul de
Sud (Südtirol) din nordul Italiei, în voievodatul Opole al Poloniei și în regiunile Alsacia(Elsaß)
[2]
și Lorena (Lothringen)[3] din Franța. De asemenea, germana e vorbită ca limbă maternă de 45 mii de
persoane în Cehia (mai ales în regiunea istorico-geografică Egerland) și de cca 110 mii de persoane
în Ungaria (cu precădere în regiunea istorico-geografică Dunantul fiind folosită ca limbă oficială
locală în orașul Sopron). În România, limba germană este vorbită de circa 60 mii de persoane.
2.PORT POPULAR( DESCRIERE, POZA): Portul popular german datează de la începutul mileniului
trecut, când s-a purtat prima oară în aceasta formă. Fetele îmbracă între cinci și șapte jupoane apretate,
care dau costumului un aspect de crinolină, peste care au o fustă din mătase țesută sau din satin roz
bonbon, un șorț cu dantelă albă, o bluză de bumbac sau de in, cu mâneci și pieptar de dantelă, o vestă
din catifea bordo sau neagra și butoni de argint, peste care au un șal triunghiular din mătase roz, cu
dantelă, prins cu o broșă. Bijuteria este de obicei un cadou de la mama sau bunica și se păstrează până
la măritiș. Băieții poartă ghete negre, robuste, pantaloni negri de stofă, cămașă albă și laibăr negru de
stofă, cu butoni de argint, semn al bogătiei familiei. Pe cap au o pălărie neagră, împodobită cu flori
uscate și cerate, dar și cu panglici de mătase.
4.PERSONALITATI: Pictură: Albercht Durer; muzică: Richard Strauss; știință: Albert Einstein
Dictator : Adolf Hitler
5.TRADITII : Sărbătorirea Crăciunului în Germania ține de obicei trei zile. Cea mai importantă zi este
24 decembrie (Heiligabend). În această zi, cei mai apropiați membri ai familiei iau cina împreună,
uneori salată de cartofi (Kartoffelsalat) și Wuerstchen (cârnați). Tradiția deschiderii cadourilor
împreună alături de pomul de Crăciun din camera de zi se numește Bescherung. Unele
familii „închiriază” un Moș Crăciun pentru această seară. El aduce cadouri pentru copii. De obicei se
fac mai multe sujbe pe parcursul întregii zile. În acest fel, toată lumea are posibilitatea să participe.
Crăciunul este perioada când majoritatea oamenilor merg la biserică în Germania, chiar dacă nu sunt
membri activi ai bisericii în restul anului. Cu câteva săptămâni înaintea Crăciunului, mulți oameni își
decorează casele, apartamentele sau camerele. Decorațiunile includ instalții luminoase, lumânări și
așa-numitul Adventskränze pentru a număra invers săptămânile până la sosirea Crăciunului.
25 și 26 decembrie sunt și ele zile de sărbătoare legală. În aceste zile se vizitează de obicei alți membri
ai familiei care probabil locuiesc mai departe.
6.OBICEIURI: Unul dintre obiceiurile favorite ale germanilor este privitul în ochi atunci când
ciocnesc un pahar cu cineva. Persoana care încalcă această regulă nu numai că este considerată
nepoliticoasă, dar riscă să fie „pedepsită” cu şapte ani de sex nereuşit, sau cel puţin aşa cred germanii,
relatează site-ul thelocal.de.
După ce venirea noului an a fost sărbătorită cu un toast, petrecăreţii se adună deseori pentru a topi
plumb deasupra flăcărilor de la lumânare. Plumbul topit este apoi vărsat într-un bazin cu apă rece şi se
întăreşte sub o anumită formă, care ar urma să prezică anul care tocmai a început.
Clasicul șnițel, preluat și de bucătăria românească, este originar din Germania. Este făcut dintr-o felie
de carne (de obicei de vită, însă acum se prepară și din alte cărnuri precum porc sau pui), aplatizată cu
ciocanul, trecută prin făină, ou și pesmet și prăjită în ulei. Este servită de obicei alături de o porție de
cartofi prăjiți sau legume, cu un sos și o bucată de lămâie pentru potențarea aromei.
Faimosul covrig bavarez e imposibil de uitat. Făcut dintr-un aluat dulceag și presărat cu cristale mari
de sare, covrigul îți trimite papilele gustative într-o lume nouă, unde totul e absolut delicios. Covrigul
poate fi savurat de unul singur ca gustare sau la mic dejun, alături de un wrust. Alte toppinguri posibile
de pe covrigi sunt semințele, condimentele sau sosurile.
Un alt aliment pentru care nemții au căpătat notorietate în lumea întreagă este cârnațul, în diferite
varietăți. Dacă ai timp, încearcă cât mai multe sortimente, însă nu omite nicidecum currywrust-ul.
Practic este un cârnaț acoperit într-un sos de roșii cu curry și servit alături de cartofi prăjiți sau cu
muștar. Este consumat deseori alături de o halbă de bere în timpul festivalurilor.
8.ALTE INFORAMATII RELEVANTE: Casa in care au fost ademeniti Hansel si Gretel este de fapt
un simbol german. Cu totii cunoastem povestea tinerilor care ajung sa cada prada unui plan malefic
nascocit de vrajitoarea cea rea. Acestia sunt ademeniti intr- casa de turta dulce, un cunoscut simbol al
Craciunului. De fapt, primele aparitii ale acestui desert sunt identificate in anul 1893 in Nuremberg la
un targ de Craciun. Inca de atunci, desertul iubit deopotriva de adulti si copii este unul dintre
simbolurile sarbatorii crestine.
Germanii au o explicatie inedita pentru iepurasul si ouale de Paste. Conform legendei, Pastele este o
sarbatoare pagana inchinata reginei primaverii – Eostre. Aceasta, din dorinta de a salva o pasarea
inghetata a transformat-o in iepure. De aici, legenda merge mai departe explicand de ce iepurasul de
Paste este asociat cu ouale, explicatia fiind ca acesta a fost odata pasare. Bizar, nu-i asa?!
“O brad frumos” a luat nastere pe meleaguri nemtesti. Colindul care a facut inconjurul lumii si este
cantat in aproape fiecare grai de pe acest pamant are de fapt radacini nemtesti. “O Tannenbaum” a fost
publicat in anul 1824 de catre Ernst Anschutz, care la randul lui s-a inspirat dintr-o melodie a secolului
16.
Oktoberfest a pornit de la o nunta. Spuneam la inceputul articolului cat de mult iubesc nemtii sa
petreaca. Si se distreaza atat de tare la petreceri, incat mai mereu vor sa le transforme in traditii. Asa
banuim ca s-a intamplat si cu nunta Printului Ludwig si a Printesei Therese de Saxony-
Hildburghausen de au ajuns nemtii sa sarbatoreasca si dupa mai bine de 200 de ani.
Ca tot am pomenit de nunti, stiai ca in Germania exista o traditie conform careia la nasterea fiecarei
fete se planteaza mai multi copaci? Dupa ce aceasta creste si se logodeste, ea trebuie sa ii vanda si sa
puna banii alaturi de restul zestrei.
Germanii cinstesc stramosii, cinstindu-se pe ei insisi. Nemtii sunt mari iubitori de bere si asta nu este
un secret pentru nimeni, insa ce nu stiai pana acum este ca ei considera consumul de bere un omagiu
adus stramosilor. Da, ai citit bine! Atunci cand nemtii beau bere traditionala, multumesc prin cocnirile
halbelor stramosilor lor.
MAGHIARII
1.LIMBA MATERNA: Maghiara este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei
familii. Cele mai apropiate limbi de maghiară sunt hantî (numită tradițional ostiacă) și mansi (numită
tradițional vogulă). Este vorbită de aproximativ 12,6 milioane de persoane, 9,8 milioane locuind
în Ungaria.
3.PROVERBE, ZICATORI, MAXIME: Cel pe care surâsul îl înfrumuseţează e bun; cel pe care
surâsul îl desfigurează e rău.
Şi floarea cea mai albă are umbra sa.
Sărbătorile de iarnă debutează la ungurii catolici împreună cu Adventul, un fel de început al postului
de Crăciun, care însă durează numai patru săptămâni, faţă de şase, câte sunt la români. Numele de
"Advent" provine din latină şi a fost tradus în maghiară ca "Úrjövet", adică "Venirea Domnului". În
prima zi, e obiceiul să se facă o cunună din cetini de brad, împodobită cu nuci poleite, conuri de brad
aurite, funde roşii şi patru lumânări. Pe rând, în fiecare duminică de până la Crăciun, se aprinde câte o
lumânare. Adventul este sărbătorit în acelaşi chip şi de credincioşii reformaţi, dar fără obligaţia de a
posti în această perioadă.
6.OBICEIURI: Steaua. Steaua este un obicei de iarnă, păstrat din strămoşi şi care are loc în fiecare an
pe data de 25 decembrie, de Crăciun. Colindătorii umblă prin sat cu Steaua şi vestesc naşterea
pruncului Iisus. De obicei, colindătorii merg în cete de câte patru, cu îngerul şi cu trei crai. Pentru
colindul lor, copiii primesc nuci, mere sau cozonăcei.
Chematul fetelor la juni. Este un obicei anual, care are loc de Crăciun, pe 25 decembrie. În această
parte a ţării, tradiţiile şi obiceiurile sunt păstrate cu sfinţenie, din tată în fiu. La această sărbătoare
sătească, junii sunt îmbrăcaţi în costume populare. Ei merg la casele fetelor de măritat şi le cheamă la
petrecere. Părinţii fetelor îi servesc apoi pe juni cu vin şi plăcinţele. Petrecerea are loc apoi seara, la
gazda junilor.
Capra. Capra este un alt obicei de iarnă, care are loc de sărbătoarea Crăciunului. Obiceiul acestui
colind are o semnificaţie aparte: capra aduce belşug şi sănătate în anul care urmează. Colindătorii se
costumează şi pornesc să danseze capra în tot satul, urându-le sătenilor bogăţie, putere de muncă şi
sănătate.
Mod de preparare
Carnea de vita se taie cuburi potrivite si se caleste in uleiul si untura topite. Dupa ce isi schimba
culoarea, se adauga ceapa , ardeiul si morcovul tocate.
Toate se calesc pana cand ceapa devine lucioasa. Se agauga boia dulce si se mai lasa la calit
aproximativ 20 minute in timp ce se amesteca pentru a nu se lipi.
Cand toate sunt calitese adauga aproximativ 8-9 litri de apa si se lasa la fiert cu 2-3 frunze de dafin
pana cand este fiarta carnea. Dupa aceea se adauga cartofii taiati cuburi. Cand cartofii sunt fierti 80 %
se adauga dupa gust sare, piper, pasta de gulas.
Dupa aceea, se fac galuste din 3 oua cu faina si apa minerala. Galustele se adauga cu lingurita pentru a
nu prea mari. Dupa ce au fiert galustele, se potriveste gustul si se adauga frunze de patrunjel proaspat
tocat. Se serveste fierbinte cu muraturi sau ardei iute si optional smantana.
8.ALTE INFORMATII RELEVANTE: Finalul iliberalismului. În discursul său de învestitură,
premierul Viktor Orban nu a folosit niciodată expresia de iliberalism, aceasta fiind înlocuită cu un nou
concept de democrație creștină. Prin această schimbare de discurs, Viktor Orban a anihilat critica
liderilor Occidentali, democrația creștină fiind un element mult mai ușor de promovat. Discursul este
diferit, dar conținutul rămâne. În tradiția mișcării all right din SUA și a extremei drepte din Germania,
Orban atacă democrația cu cele două valori fundamentale ale acesteia: atașamentul față de liberate și
de drepturile individuale. Intelectualitatea Occidentală este incapabilă să gestioneze această situație,
deși subiectul ar fi extrem de important din perspectiva alegerilor euro parlamentare din 2019,
deoarece PPE aproape că a ajuns în situația să nu aibă o altă ofertă electorală decât cea a lui Viktor
Orban.
POLONEZII
1.LIMBA MATERNA: Limba poloneză este o limbă slavă de vest, vorbită de aproximativ 42,5
milioane de persoane în întreaga lume, în principal în Polonia[1]. Precedată de rusă și urmată
de ucraineană, este cea de-a doua limbă slavă după numărul vorbitorilor.
- Cămașă albă de in încheiată-n nasturi,brodată de-o parte și de alta cu mărgele de diferite culori.În
jurul gatului și a manecii sunt cusute motive florale înguste din mărgeluțe.
- Pantalonii sunt de lană de culoare albă prinși cu o curea de piele de culoare bej.
- Bondița este din lană de culoare albă brodată cu ață de diferite culori și mărginită de un material
negru.
- Opinci de piele.
3.PROVERBE, ZICATORI, MAXIME: De fiecare dată când te simţi tras în "teatrul" altora,
repetă în gând: "Nu e circul meu! Nu sunt maimuţele mele!"
Mai bine un cârnat în mână decât un jambon la măcelar.
5.TRADITII: In timp obiceiul s-a pastrat, in prezent fiind pusa o mana de paie sub fata de masa pentru
ca cina de Craciun sa fie cat mai bogata si de bun augur. Unii polonezi pun pe langa grane, bani, un
solz sau un os de peste, toate puse intr-un portofel, pentru ca noul an sa fie bogat in impliniri. Un alt
obicei pastrat in casele poloneze este de a pune la masa de Craciun inca un tacam, pentru un oaspete
neasteptat sau in amintirea celor care nu mai sunt
In traditia polona Ajunul Craciunului are un impact asupra anului viitor, asa ca toti cei care il
sarbatoresc trebuie sa fie buni si iubitori cu ceilalti pentru a avea noroc si parte de prieteni. Pregatirea
mesei de Craciun este deosebit de importanta, totul trebuind sa fie gata pana la apusul soarelui, dupa
care intreaga familie se asaza pentru cea mai importanta masa a anului.
6.OBICEIURI: Polonezii prepara de sarbatoarea pascala o paine traditionala. Obiceiul spune ca daca
la prepararea acestei paini participa si un barbat, mustata acestuia se va albi, iar aluatul nu va creste.
De aceea, barbatii polonezi sunt considerati foarte norocosi, fiindu-le interzis sa isi ajute consoartele la
prepararea bucatelor.
8.ALTE INFORMATII RELEVANTE: Când este vorba despre cultură, Polonia are multe de spus. Cu
unsprezece laureaţi ai premiului Nobel (dintre care patru laureaţi ai premiului Nobel pentru
Literatură), cu regizori şi filme premiaţi cu Oscar, cu artişti care au fost nominalizaţi la premiul
Grammy etc., Polonia şi-a adus şi îşi aduce din plin aportul la patrimoniul culturii universale. Agenda
culturală poloneză actuală este extrem de densă şi de complexă. Şi se dezvoltă tot mai mult.
Festivalurile de film, teatru, rock, jazz, folclor, animaţie ş.a. care au loc în Polonia sunt din ce în ce
mai importante în calendarul cultural al Europei.
ROMANII
1.LIMBA MATERNA: Limba română este o limbă indo-europeană, din grupul italic și din
subgrupul oriental al limbilor romanice. Printre limbile romanice, româna este a cincea după numărul
de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italienei. Din motive de diferențiere
tipologică, limba română mai este numită în lingvistica comparată limba dacoromână sau dialectul
dacoromân. De asemenea, este înregistrată ca limbă de stat atât în România cât și în Republica
Moldova, unde circa 75% din populație o consideră limbă maternă
2.PORT POPULAR( DESCRIERE, POZA): În general, costumul femeiesc e compus din: cămașă,
poale și piesa care acoperă partea de la brâu în jos care se deosebește de la o regiune la alta. Ea are și
denumiri diferite în funcție de forma ei și de zonă, astfel ea poate fi „catrință”, „vâlnic”, „fotă”,
„opreg”. Aceste piese sunt țesute din lână, având ornamentație mai simplă sau mai complicată în
funcție de ținut. Cămășile au aceleași părți ornamentale, cu unele deosebiri cromatice. O completare a
portului femeiesc e marea varietate a gătelii capului care diferă de la o zonă la alta, chiar de la sat la
sat, valoarea acestei găteli depinzând de frumusețea țesăturilor și a broderiilor sau a celorlalte podoabe
în acest scop. Ele sunt compuse din: marame, năframe, cepse sau cununi. Alte piese ale costumului
femeiesc sunt brâiele și betelele, care prezintă și ele deosebite realizări artistice. Caracteristic
costumului femeiesc din toate regiunile constă în folosirea, ca fond, a culorii albe, a țesăturilor de in,
cânepă și lână. Costumul bărbătesc e mai simplu, compus dintr-o cămașă lungă în sudul și estul țării și
mai scurtă în nord și vest, iar pantalonii în sud si est sunt lungi și strâmți iar în nordul și vestul țării
sunt mai scurți și mai largi. Ei sunt confecționați din pânză sau postav țesut în casă. Peste cămașă
bărbații își pun un brau șesut în casă sau un chimir de piele, în funcție de regiune și de ocupație. Iarna,
peste hainele enumerate mai sus se poartă haine din postav, frumos ornamentate, sau cojoace din piele
și pieptare.
5.TRADITII: Una din cele mai frumoase tradiţii româneşti este sărbătorirea venirii primăverii.
Mărţişorul este un simbol străvechi, care marchează venirea timpului călduros pe meleagurile
româneşti. În credinţele populare, acest talisman are puteri magice. Bărbaţii oferă mărţişoare femeilor,
iar acestea le poartă în piept sau la mână, pe tot parcursul lunii martie. Sărbătorirea Paştelui este una
din cele mai frumoase tradiţii româneşti. Pentru această sărbătoare se înroşesc ouă, se gătesc, în mod
tradiţional, mâncăruri cu miel şi se coc cozonaci. Românii se salută pe străzi cu „Hristos a înviat şi
“adevărat a înviat”.
6.OBICEIURI: Sărbătorile de iarnă sunt marcate de cele mai frumoase tradiţii româneşti. Iarna se ţin
obiceiuri şi datini populare, care provin din trecut, dar se urmează cu sfinţenie chiar şi în ziua de azi.
La sate, în Ajunul Crăciunului, cete de copii se strâng pentru a-i colinda pe săteni. În satele
bucovinene, copiii se maschează în diferite personaje, precum ursul, capra, ursarii sau bunghierii. În
Moldova, bărbaţii proaspăţi însuraţi merg cu plugul. Ceremonia de pregătire dinaintea nunţii este una
din cele mai frumoase tradiţii româneşti. Mireasa este ajutată de către mama ei şi de către prietenii
apropiaţi familiei ,să se pregătească de nuntă. Mirele se duce să o ia pe viitoarea lui soţie de acasă şi să
o ducă la biserică. El este însoţit, în mod tradiţional, de prietenii săi apropiaţi. Înainte de asta, cavalerul
de onoare îl bărbireşte simbolic pe mire. De obicei, se foloseşte un cuţit, sau chiar un topor pentru
această tradiţie.
8.ALTE INFORMATII RELEVANTE: Se bănuieşte că poporul român s-a format undeva în anii de
început ai evului mediu, prin amestecul dintre autohtoni şi nou-veniţii în urma migaţiilor intense din
antichitatea târzie şi evul întunecat, de pe tot cuprinsul spaţiului carpato-danubiano-pontic.
Rusii-lipoveni
1.LIMBA MATERNA: Rusa
2.PORT POPULAR( DESCRIERE, POZA): Costumul femeiesc a pastrat ceva mai multe elemente din
vechiul port, desi curentele de moda orasenesti ale secolelor XIX-XX se fac simtite si ele. Toate
piesele de costum femeiesc, ca de altfel, si cele ale costumului barbatesc sunt croite din materiale
produse de fabrici. Materialele palotno (panza), barhat (catifea), solc (matase), sucno (postav), salon
(stofa subtire), sunt viu colorate monocrom sau cu flori mari.
3.PROVERBE, ZICATORI, MAXIME: Cel care-i refuză laptele pisicii trebuie să-i dea smântână
şoarecelui.
Unii oameni sunt stăpânii banilor, în timp ce alţii sunt sclavii lor.
4.PERSONALITATI:
Ioan Chirilă, Calistrat Cuțov, Simion Cuțov, Ilie Danilov, Nichita Danilov
5.TRADITII: Cu ocazia Crăciunului, ei nu au decât un singur colind pe care-l cântă în faţa icoanelor.
Prima zi a Crăciunului se petrece doar în familie. Sunt interzise vizitele, în această zi, chiar și la rudele
cele mai apropiate.
Pragul caselor lipovenești este călcat în această zi doar de colindători. Este vorba de cântăreții din
stranele bisericilor care merg din casă în casă, imediat după încheierea slujbei. Colindele lipovenilor
sunt vechi, de sute de ani, transmise prin viu grai. Împreună cu cântăreții religioși rostesc colinde și
gazdele în fața icoanelor. Masa de Crăciun a lipovenilor este una specială. Nu lipsesc răcitura, borșul
rusesc și plăcinta numită „Varenika”. Este vorba de o placintă din aluat special umplută cu carne, din
măruntaiele porcului.
De asemenea, se mai păstrează încă un obicei foarte vechi. Primul se așează la masă, în capul
acesteia, „starestul” casei. Este cel mai bătrân bărbat din casă, care binecuvantează masa cu o veche
rugăciune rostită în limba lipovenească, care seamană cu slavona veche.
De Crăciun, la biserică și la masa din prima zi, lipovenii îmbracă haine specifice. Femeile poartă fuste
lungi înflorate și bluze pastelate, au părul legat sub o năframă specifică. Bărbații poartă și ei niște
cămăși tip rubaskă și se încing cu un brâu.
6.OBICEIURI: Cel mai bine s-au păstrat obiceiurile legate de Maslenita (Săptămâna Brânzei sau
Lăsata Secului), săptămâna de dinaintea intrării în postul Paștelui. Este o săptămână de voie bună,
sărbatorită cu cântece vesele pe străzi și cu preparate lactate specifice: vareniki, blini, piroghi, etc.
8.ALTE INFORMATII RELEVANTE: Pasca tradiţională. Ingredientele sunt simple: ouă, făină,
drojdie şi zahăr. Apoi e nevoie de două mâini pricepute şi cel mai important, de suflet, spune
gospodina. După ce se lasă să crească, aluatul se aşează într-o oală. Dar nu oricum.
Cât timp Pasca se coace, Paula şi soţul ei îşi pregătesc ţinutele în care îi vor întâmpina pe cei care vin
să le vestească Învierea Domnului. Portul tradiţional a mai suferit unele modificări de-a lungul
timpului, dar unele elemente, cum este zbornicul, se păstrează cu sfinţenie.