Dr. Gheorghe Aradavoaice Dr. Stefan Popescu PE(© Toate drepturile asupra acestei edit apartin Editurt ANTET Redactor: Nicolae Nastase computerizati: Cristina Antonescu CCoperta: Ion Nistase J ISBN 9739241824‘Cuvant citre cititori Pihologia este una din stinele fir de care, tn condtile ‘contemporane sunt de neconceput demersurile pentru o reali ‘carea propriului pro de personalitate, la intelegerea profundt a dinamici viet psihice permite sine dirjam #1 constient finta noastr in intreaga ei complexitate biopsthoso- lala, Cunoasterea sel nu reprezintio preocuparealeatoare ‘sau facultatva ci una fireasc’, am spune de specialitate si uz profesional direct. Epictetrecomanda cunoasterea de sine ca pe un mijloc de adaptare realist a puteri proprii la cerintele ‘haturi sl ale semenilor. Cunoasterea implica masurare, eval: sine care ne permite infelegerea exigentelor viet obligat- lor fa de societate si posibltatea de a le indeplin.{n fecare persoani silisluiesc at trisituri de personalitate pozitive ct si negative. Este interesant ¢ util si stabilim pe care dintre a Cestea le posediim prevalent si, in final, 8 obtinem o corect ‘autoevaliare a personalitit, o autentic’ oglindi" afte noas- tre psihice. Se poate considera ca gradu eficientei omului in actviatile destigurate depind side misura in care reuseste si se aprecieze corect, de imaginea pe care sro formeaza despre sine. Sinele determina coerenta si continuitate in derulares ‘viet individual,fanctioneaza ca integrator, organizatr si eva ator al comportamentelor proprii si permanent se constru- ieste si reconstruieste. ‘Omul aflat intro continud dezvoltae si implinire rimane vvaloros dac nu se angreneaz4 in competi dincolo de puter le sale si daci descopera in ce misura este capabil si se dep seasca. Teste psinalogce de atoevaliare 5_Flecare i invinoviteste ‘emora:nimenijudecata* Fr de La Rochefoucauld 1 Testafi-vi procesele memoriel Observatii si constatir clinice sistematice efectuate timp in- delungat in clinicile de boli somatice si neuropsihice ne-au ari- tat ca disfunctille si tulburarile psihocorporale de o anumita in- tensitate gi persistent se refleta in lan comportamental pin ‘rei manifestari psihice majore: instabilititi ale atentiel cu dificul- ‘titi de concentrare, diminuarea capacitatilor memoriei si reac- ii afective disproportionate in raport cu incitatiile exterioare. Orice inferioritate mentala atrage pe 0 alta. Daca particulariti- tile atentiei discutate in alt capitol prezinta anumite insuficiente | sau scideri, acestea au tendinta de a se repercuta deseori nef ‘orabil asupra proceselor memoriel. AX observa? Lao banal stare gripala cu febri si catar, dincolo de trairea de rau cauzati de boata, sunteti mai neatent, iar memoria este putin produc- tiv. Nu se recomanda depunerea de eforturi sustinute fizice si psihice intro astfel de situatie, dar faptul este neindoielnic, aten- ti precari nase o memorie modest, consttare inti sin ‘alate sitiai de vat. Observaa mentonati este important deoarece memoria este un proces psihic fundamental. Practic nu exis vst pica ater fra memorie. Ea constitu pa tra unghiulara a tuturor celorialte procese psihice, mijlocindwle ‘si acumulind reaultatele lor. Procesul memorie in ansamblul ‘sau este alcatuit din trei subprocese, succesiv desfisurate si pu- ternic interdependente: memorarea (achizitia); retinerea, (con- ‘servarea, pastrarea), actualiaarea (recunoasterea si reproduce rea). Global i sumardefnita memoria repent o persistent Teste psnologice de avtoovalvare 2 ine de cerceti stiintifice profilind-se, in principal urmi- ele coneluai: sunt retinute mai bine hucrurile cre ne pr- in mod direct se memoreaza mai bine greabill det Je- uf ptele care sunt In concordant cu ate s ingerile noastre; ceea ce este esentil, important pentru siviata noasird In revers, sunt uitate cu preponderenti ncesental, Fipsite de important sau indiferente pen- “tru noi, notiunile sau evenimentele greu de ineles, ru struc Drost prezentate, ncdlcte sau dezmembrate. Un profe -care pred informatie discipline sale into coerenta discu- ia, fara patos sau convingere, nu va cultiva astfel memoria or sl. Asemanator se spune ci o carte prostscrisi este itt siprost memorati, Memoria este important pec na noastr dar, atentie, nu tntotdeauna este pe deplin8 (GHEORGHE ARADAVOAICE. STEFAN POPESCU probleme profesionale mai bine decat aceia cu inteligenta supe ‘oar, dar cu o experienti redusi. In acest context, dar intr-un alt plan ne amintim aforismul:,.roarea tinereti;credinta ca in teligenta poate inlocui experienta:ervarea varstnicului credinta ci experienta este un substitut pentru inteligenti.* Prezentim in continuare cateva teste de memorie care son ddeazii memoria de scurti durati, bazata pe fenomenele de re- tentie vizuaa si auditivi, ‘Testul ar. 1 “Testul de memorie pe care tl prezenttim este alcatuit din dou part Partea initia Cossrsur gt msriticrun Proba consti in 20 de cuvinte ce desemneazi obiecte, fenomene, stiri etc, incadrate in spatii de ddimensiuni si forme diferte, serie eu litere aldine, cursive sau de tipar, pe un fond negru. Avetisarcina sa le citi sisi le me- ‘morafi in mistimpul a doua minute. La terminarca lecturari co peri afisele” si nota in spate punctate cuvintele pe care leat ‘memorat Teste psnologce oe autoovaluare Partea a doua Comms src Testu consi dntran dretngh Hepa docs ln prien cau pen fd nerusnte Sette mime gun geoncrte Parcurgete greene Aveti la dispozitie dow’ minute. Acoperiti cu mana sau cu 0 foaie de hartie netransparenta zona figurilor geometrice. Desenati Insecunea near aba repunghla inference eet descr figure gomettce meer ODAal So ora0 GHEORGHE ARKOAVOAICE. $TEFAN POPESCU Conecrane st vnesemeraRE. Acordati cite un punct pentru fiecare rispuns corect. Adunafi rezllatele obfinute la cele dow, pti ale estului si raportate la tabelul urmitor. Ni de puncte realizate Calfcatir 23-39. Foarte bine 19-22 ine 16-18 Media 0-5 ‘Sub 7 Este evidenta relatia directa dintre scorurile obtinute la cele ddoua part ale testului si calitiile memoriei dumneavoastra. Se ‘eactulizrlor. memorie buna si foarte bana reuneste in pro- port echilbratecalittle mentionate. In cazul testului prezen- tat rezultate obtinute va permit incadrarea in patru categori desemnate prin calficatvele atoare. Memoria este tun proces i ferent de nivelul dela care se pleaca. Existétehnici si proce- ddee mnemotehnice care deavolti si optimizeazi destasurarea proceselor memore. Tehnicilenemotehnice const in struc tur intelgibile ale unor elemente disparate, in succesiun ide atice cu legit Iogice. Asa de pil, Iterele cuvntulurogvaiv cexprima primeleltere ale culrilor care alcatuiese spectrul ‘minos (rosu, oranj,galbeo, verde, albastru, indigo, violet). Ne- Indoielnic, utilizarea acestor tehnici este benefica. Psihopeda- ‘gogia ne avertizeaz’ insi ci nu trebuie si abuzim de ele, Este preferabilefortal de memorare direct, prin repetitijudicos si corect organizate, in mod deosebit prin legarea noilor cumos- tinfe de cele insusite anterior. Daca trebuie i retinem un num de telefon important dar nu avem Ia indemiéné cele necesare " nniri lui, apekim desigur la memorie, dar pentru afi s+ cal vom reproduce corect atunci cind este necesar, re a la memorarea logic, la cunostingeletreeute, bine f- Daci numarul de telefon este 72.18483 procedam ast “Teese anul nasterii mele; 1848 anul revolute’ democrat din Buropa; 3 este etal bloculul in care locuiese. Nui asa ca nu: cesta nu] vom uita? In canal performantelor modeste smenmoriei (Calfcati sib) este recomandabil sa analiza tele pe care le prezentim mai jos si, in functie de cele fate, si actionai in consecinta:starea de sinitate pre- condita vigil, deplindtatea morfo-fiziologicd a capa- peiho mentale, confinuturile si manifestrlestrilor de ‘motivata actvitailor desfisurate, condi in care lor slabe adresativa specalistuli pstholog _ oe ava ofr soli pertnente pentru safle speln ucrurile importante om te ‘Baza exclusiv pe memorie~ Sir Arthur Conan Doyle IL Verificati-va capecitatea memoriei de a refine instructiuni id rare situai, obisnuitin viata, nu memordm ine igulare sau disparate, ci prezentate sub forma pro- podiilorsfraelo. Informatie adeseasintagmtice sunt coe- Fente, dispuse int-o anumita succesiune, respectind normele ortografice sau ortoepce,varind dup modul prezentir scrise sau verbale. Este posibil ca numérul frazelor sa fe destul de ‘mare, subiecul avind obligata si le memmorezeIntrucdiva mot ‘mol, insstand cu precadere pe unee informati exac form: late, ce exprim nume prop, cire, denumir et. si care sunt esentiale pentru realizar in bune condi a activti de exe Coutat,Prezentim un astel de test fcdnd precizarea cd este ne ‘esari ind 0 persoand care sf joace rolul de wexperimentator”. in destisurareatesului se porneste dela urmatoarele precizar: Din cauza apariiel une! situali neprevizute si gravédirectorul cexecutiv al une! societati comerciale se alain imposiblitatea deaf prezent intr-um loc anume, la o important intlnire de sfacer unde este asteptat de un partener. Dat find aceast s- tuatiefortit, directorul, noaptea trziu telefoneaza unui cole orator rugdnduel SH suplineasci ss prezinte in oumele sau seuzele de rigoare in speranta ci acestea vor fi acreptae. Roa ‘gi pe colaboraior si noteze amanuntele legate deintlnirea de 2 dou 21. Colaboratorul siu neavénd un creion la indemina se Sraduieste 8 memoreze exact datele prezentate ‘Considerind c& subiectul examinat este in situatia colabo- +atorului recomandati sa retina continutul convorbii. ce de avtoevatuare 3 TESTULU $1 NSTRUCTIUNL Proba Se prezint sub pa unui text care cuprinde mai multe fraze, ce contin fn afara jor de legatura,informati exacte ce trebuie a fi obliga. ite, memorate. .Experimentatorul* va citi .colabora- unor mica expresive, care si atragi atentia si si astfel memorarea. Tonul stimbrul sunt cele firest tatoruki,aseminitoare unor trade monotone sii inexpresive. Ambianta in care se desfisoari activiatea huminocitate obisnuita, preferabil naturals psi de ‘ce pot afecia desfisurarea in bune condi a experi- lui Se acorda urmitorulinstructa voi ct un text ai sar- asculi cs atente, faa si pui intrebari sisi incerci ski ezi contnutul. La terminarea lecturi ti voi pune un nu 10 ntrebari ce contin expresi din continutultextului, punde cu datele memorate, de prefert in scris peo foie tie pe care sunt numerotate spatide la 1 la 10, Creio- fle pregtitinaintea inceperi testului [care urmeaui i fie retinut este urmétoru ‘cursuldimtineit de mine, la orele 8:30 va prezentati la al GIM — 12 pentru a hua in primire autoturismul VIRSNA ‘ora 10 vet i parcat in fata teatrului Central — Atlas de ardul Vasile Gurtan nr. 32. Veti astepta 15 minute. in inter val de timp va veni a dumneavoastr un tindr inalt, {eu ochii verz,imbracat cu un costurn gr inehis.O sa va eze un plic albastru sigila, fra adres, avand in coltul eapta sus o stampila dreptunghiulara. data primit plicu, va deplasati a societatea noastr co- pentru a informa despre indeplinirea sarcini. entru a ne convinge ca at retinutintocmai sarcina acor- ‘Fispundeti la urmatoarele intrebari“ (GHEORGHE ARADAVOAICE, STEFAN POPESCU T La ce garaj va trebui i va prezentall pentru hua in pi] jie autoturismul? Cand anume? [TS Ge inared are autotariamal sce numa de tamaricalare 4 fata cari teatru va trebul si parca? 3. Lace ora! 6. Pe ce bulevard sila ce numa 77. Ce costum poar ti tinarul ‘&. Cum ara ca descriere fica? ‘9 Descrieiplicul primit TO. Cat imp va trebui si asteptal parcat fnainte de a pleca {inapoi la societatea comercial. | necesara transformarea memorielimediate intr aki ssuperioari, care are 0 mai mare persistent in timp, de sore sia cirei realizare permite continuitatea activi ce. Este vorba de memoria de scurt dura. Cutt eva de scris si consemnat imediatcontinutulinformati. Rispunsiurle corecte se afl mai jos, iar in paranteze este punctajul acordat ine] se Rispuns Punctaj a|Gim-12 @ 2. | Maine dimineata la orele 830. @ S| VIRSNA, 65-1286. a) ‘contrageri bruste sau succesive, care pot eli a = Als ® rma importante. Nu considerim ci este 5] Ora 10 a) unl a sumare, lp, pte duno re 6,| Bulevardul Vasile Gurtan Ne3._—__|_@)| aducerea aminte. Oameni de seam, scritori sau 7.1Griinchis. a) -Drocedatt la fel. Marele nostri matematician Gr. Moisi Fs | Inalt, blond, eu och vera _o hea cai veneau multe del diminestacind se pregitea de 9,/Albastru, sigial, fird adres tn coful dreapta | ~ (5) Le nota fugar sind ca in torentul actvitailor sale co- sus avind o stampili dreptunghiulara, eT rica sl ute. Sear tarziu sau in alte ile le supunea TO} Nu se asteapti, o sale. Asemanitor procedau si Albert Camus (mr- sinotaile sale la Ciume si Soalinud, Marcel Proust ndrele contorsionate,anxioase dar de mare inte si sub> ale ciutiri impului pierdut, ar ano in tara neasemu- ator care « fost Geonge Cogbue ele aratate ne asiguré att fidelitatea fat de sursa de in- cit si exacttatea reproduceri, Punctajul maxim acordat este de 20 puncte, talonul la care se raporteaza punctajul obtinut este pre 2zentat in continuare._ Si imstin mu doar pent a Se incarea inte, peru a ‘eusi st ineeem.* Michel de Montaigne IIL Evaluati-va disponibilititile pentru matematicd {n prezent, pe intrex mapamondul exist tendinta acuti de ‘matematizare a tuturor stinfelor, inclusiv a celor sociale, wma- niste si poliice, ca si de orientarea tot mai vadita de formali- zare cot jc a varatelor aspecte, pragmatice ale viet de zicu zi In acest context, apare totusi inexplicabila disere- panfa dintre imperioasa nevoie de implementare a matematici fn societatea moderna sirelativ redusa recolti* de oameni care ‘tipiinese si utilizeazA corespunzitor matematica. Faptul este relevat, print altele, side situata din invatmntul contempo- ran, care atesta evidenta lipsi de entuziasm a tinerilor fat de insusirea matematici, acestiaafirmaind cd n-au ,cap” sau incl natii pentru aceasta disciplina siintfica. Oare acesta este ade- virul? Un distins psihopedagog american Jerome Bruner ficea cndva declarata, realmente socanti, ci orice persoand normal psihie, poate invita orice indiferent de ras varsta si sex. Copi- Jul mie poate invita matematici superioare daca, evident sunt formulate intrun mod accesibil virstei sale. Profesorul univer sitar Ton Manzat in studi efectuate a notin tara pe populate scolarii de diferite varste a confirmat experimental posibiit tile mentionate. Teza accesibilitait asimilarii matematicii este pe deplin sustinuti de intreg corpul profesoral care, de pe plat forma nei bogate experiente si practic didactice, constata ci ‘of oamenil o pot jaca au interesul si dorinfa si o stud- ceze si daca sunt sprijinif in acest sens, lnvatarea matematicil fe ulima itr i formativsmatema ca modestia uministulsi D'Alambert era proverbial. Cand ‘i demonstreze studentilor propria lui teorema is ince- gat cursul lar acum vom trece a teorema al car nue ea si port pricepeti matematica? Nu aveti .cap" pentrinsusirea sau cum spunea marele Marin Preda: pe ce vi ba- total la idea oamenilor de siint cd absolut au capacititi pentru insusirea matematic. De- itor oricérui domeniu al acttiti vm inti ow pe (1522-1592); capul si nu fe pln, ci bine intoc- ‘dupa cum si paradoxul ,capul gol va fi un cap greu. ‘TeSTULLT sl NsTRUCTIUNL Testu contine 20 de Dbleme de tip aritmetic. Parcurgette si gsi solutia corecta ‘© consemnati in spatiul gol dintre paranteze, afiat sub fenunt de problemi. Mentioniim cé absolut toate opera18 GHEORGHE ARADAVOAICE, $TEFAN POPESCU tile de rationament matematic trebuie efectuate win nd” fara sprijinul creionului si hartiei. Atragem atenfia cd acuratetea si ccorectitucinea sunt mai importante decdt rapditatea solutiona- rilor. Desigur, aceasta nu inseamna ci vom pierde minute in sir pentru rezolvarea sarcinilor acordate. Timpul limita de efec- ‘uare a testulu este de 50 minute, Pentru a nu murda cartea, in scopul posibilttifolosiri el si de alte persoane (coles, pri ‘eteni, invita la 0 mic’ sindrofie pe care ali organizato la dum neavoastra acasa) veli nota rezultatele pe o foaie de hartie se- para. ‘sunt strcate, cite fructe] ey Rispuns(_) 2. Intro tidita sunt 48 de mere, 8 dif flecare duzina sunt Ibune. Céte mere din lidita sunt stricate? Raspuns(_) 3. Ce numar este mai mic decat 60 si mai mare-decat 50? Raspuns( “4. Un tinar a cheltuit jumatate din bani pe care ti avea pe| lo gustae, iar din suma ce ia rimas jumatate din ea a ptt un| bilet de cinematograf, ramin3ndu: 4.000 lei. Ci lei a costal |gustarea? pice de autoovaliare 19 dumneavoasiri merge mai repede cu 4 minute] ‘Daci dimineata a ora 7 si 30 minute ccasul dumnea| rata ora 7, 30 minute si 30 secunde (H 7. 30' 30°) cu| Tua inainte pang la ora 12 (ora reala exacta)? Raspuns (__) ct B, atunci care este valoarea hui C? Cat timp i trebuie unui avion si survolezedistanta del m, dacvteza sa este de 600 km/h? Rispuns (_) €4.6,5 mi. de sto de mob costs 250.000 Ie, ct vo ‘m2 Rispuns (_) ‘Presupunem ci A,B si C sunt numere. Si ‘Dusind~ansambli de 12 obiecte de acelg fe presid Rispuns(_) a, de asemenea, ci D este suma lui A, B si C. In acest] '5. Cate ore ii sunt necesare unui automobilist si parcurga nus A ar fi egal cu B plus C? |400 km, cu o vitezi medie de 50 kan/h.? Alegeti: Da Nu Posibil Rispuns (_) ooo Chua Wace ae a Si admitem ca A qi B sunt numere. Si presupunem el = gale 3D. ln cet cs, Dp Aste cal €3 ‘mai mare deciit A? Alegeti: Da Nu Posibil O00 020 GHEORGHE ARADAVOAICE, $TEFAN POPESCU 15. 10 vapoare, in 10 zile folosesc 10 rezervoare de petrol] |Cate zile var ajunge unui vapor un rezervor? Rispuns (_) 16. In seria 1, 1,2, 6 care este numarul urmator? Raspuns(_) 17. Completali numerele lips’ din problema de innultre| le mai jos. x rye ——-—— 26 18, S& presupunem ¢ lterele din aceasta problema de Jinmulkire sunt numere. Cu ce numar este egali fecare liter’? | FoieP x a @ 186 2 D is iBi Ke AlegetiB- C=, D= , Ee, Fe 19. Si presupunem ci lterele din aceasti inmultire sunt |numere. Fiecare liniuté reprezinta o litera lipsa. Completati literele fips. a Jot de 154 de haine sunt: haine albe cu un nu -3 mai putine decat hainele rosii dar cu un numar de 5 decat hainele gri. Daca toate hainele sunt rosii,albe}2 [GHEORGHE ARADAVOAICE, STEFAN POPESCU Be, 6 D4, Ba Ba 19, 0 autoevatuare a Universului,libertatea de decizie propriefin- :condiionate de folosirea strategiei matematice. ‘este © componenta important a culturit /unul din modelele fundamentale ale gandirii umane. 5 2 1 alan wlorloo < A AC A=2,C=4,F=7,¥=0 20. (55) Acordati ete un punet pentru flecare rispuns corect. Ra- porta scorul pe care ati obtinut fa tabelul urmator, care trans- forma rezultatele obtinute in calificative. Media Fara realizarea une! interpretiri speciale a rezultatelor ob tinute, demne de refinut sunt urmatoarele: sconurile mari, res- pectivcalificativele superioare exprima capacitti pentru ipa: rile de activa in care matematica constituie un factor impor tant; scorul mediu atesti existenta unor abiitti matemratice find necesare totus eforturi pentru cultivarearationamente- lor specific si in mod deosebit sporirea interesului sia mot: vali’ intrinsec; califeaival slab indica, in general, dificult in progresul activitilor care cer un extensi rationament = tematic,sligroctor €or care ou se Concentreazi” Goethe IV. Identificativa calititile atentiei Din proprie experient stim ci din numeroasele stimuli ‘care actioneazi asupra noastra numa unele sunt reflectate pre- ‘goant cu luciditate si clartate. Cand destasuram o activitate, de pilda cind invatim, ne focalizam fortele numai spre intele- ‘gerea, rezolvarea sau memorarea a ceea ce trebuie insusit,res- ‘ul stimutirilor find estompate: nu mai auzim micile 2gomote din jr, nu ne mai framanta ate ginduri, preocuparea legati de © condite interna care inso- teste desfigurarea tuturor fenomenelor si proceselor psihice optimizand conde lor de functionare gi, prin aceasta, asig- rand acivtiii concrete eficienta nevesari. Esenta atenfei const in orientare selectva si concentrare Orientarea selectva sau ce se intimpla, ase-numitl reflex de orientare presupune alegerea din multitidinea de fenomene pe acelea care au semnificatia cea mai mare, care prezinta inte- res sicorespunde motivator sau aspirafilor subiectuki. Con- ‘centrarea inseam fxarea pe ceva insstare, aprofundares act hui ceva, reprezentind practic o limitare a cimpuhii constinte ‘Van Gogh in timp ce picta era complet absorbit de mistitoa- rea sa pasiune. Intreaga 2 luera concentra itind de necazit, foame, suferin{i, de absolut tot ce se petrecea in jurul su. Pa radoxal, era totalmente distrat din cauza puternice sale concen- triri, Nu reusim si fim atenti decat asupra unui cere restrans de obiecte, persoane sat evenimente. Se spune despre Napo- Jeon Bonaparte ci avea posibilitates de a efectua mai multe a> 25 tr ced octet ae ei ed Pacotucantt deosien ind a tuna din minunile lumii antice, avea lumini care se sie ingen la anumite interval de impo hin zare continua dupa un timp are tendinta de a atentia si drept urmare, sstemele de avertizare ‘masini sau uiaje au lumini sau sunete cu emisi- ente); fenomenul de contrast (atrag atentia eveni- az ciunele animale in anate stat intra ix imobiltat fat pentru care na cease Set peau caren eter factorlor interni fac parte trebuinfele subice- bcitatea x interesul, experienta anterioara legat de* [GHEORGHE ARADAVOAICE. STEFAN POPESCY 6 autoovaivare a ele canal niosedorpublicare, care urmies tage ‘Sense pul asp ual prods pinto anne arse Sa TOTP lana de ero agri beet ae RTE 1 NSRTE Oa ro nibs i aceleag alt tate, ti din siruri de numere numerotate cu literel prlaerperm emer penton Araerrardt care side mumere wa pereci de cece pelime si satisfacte; cae imo eon reid de els stp a cet concn postin, vr pe eri mpl: 654627392748254 = : Cieades atom, careparch meine tena dela tne act mal repede. Timp la isp: 7 mine. Ave ‘Ae are ante elt prncpaee find urnataree lepisitipul iit decarece ate earl obit stabitatea care se refer la mentinera dt mai indelungat a orientarii si concentrarii constiente asupra aceleiasi activitati, lop lexlrsl—) (See esis elses ene ees = Ss) ol) goale existente in partea dreapta a testulu. Acolo se Se numarul césutei din care s.a pornit. In aprecierea re- testi se iat INTERPRETAKE. Se verificd corectitulinea rezult- Fe ajtorul grill ce urmeazi Se totalizeara numarul rezultatelor corecte, acordinduse i ficearetraseu realizat cite un punct. Se raporteazi re. Ta tabell de incadrare.GHEORGHE ARADAVOAICE. STEFAN POPESCU ir de pace i 10 ‘Tradluse in imbaj medica psihologic scorurile favorable obtinute arati capaci bune de urmarire vizula, de disrimi- nare si concentrare viaual, rezistenta la incordare psihicd sila cefortul vial de ung durata. Schimbarile— ne atrag, ‘tent Maria Montessori Vi. Verificati-va comutatvitatea atentiei Ateatia este definiti cel mai adesea drept orientare selec- tiva si concentrare focalizt asupra proceselor psihocomporta- ‘mentale in vecerea une optime sicorecte reflect ga une! in- terventi efciente- Pe anumite intrvale de timp actvtatea om -_Iuinu este nia, nu se desfisoard la nesfirsit in acelasi mod; ___ Supra omui nu actioneaza inexorabil aceleas stimula In per. ‘manent, in cimpul constintei omulu, apar si dispar obiecte, fenomene, evenimente, se prociue vara aleatoare, cu dinamic incerta privind intensitate, tonalite, culoarea stimuli fie- "care avid insemnitate sau valor de semnalizare ce se intind de le cele capitale I cele minore pin la cele absolut indiferente. ‘Stimulérile nu prezinté insemnatate pentru noi? Atunc, pur si simplu ou le sesizim sau tree fuga prin frau constinte noas- tre. De altel, faptul relatat reprezinté o legtate biologica gene- ral. Zoopsihologia demonstreaza ca simularilelipste de im- Portanté pentru existent nu sunt reflectate, neexstind formate tic structuri morffunctionale corespunzitoare. Abincle zboara din floare in floare pentru culegerea nectarului dar nu diferen- {iaza toate culorle decat pe cele care le orienteazd asupra pre- ~zenteihranel lor: rechini au o vedere avatica reds, dara in schimb 0 exceptional olfactie care le permite sesizarea la dis tante considerabil a cantititilorinime de singe. Oamenii sunt supus lao multitudine de stimuléri, au preocupari cu valori aadesea extrem de importante pentru ei care trebuie si stea ne- ‘cesarinente in atentia lor pentru soltionarea optimal In phis« onan AioAvONIcE STEFAN POPESoy viata modernd este tumultoasa, adescor stresanti, van de multe or o dinamicé ametitoare si care determina ca oameni, i dispund de o deoscbité mobiiate aatentiei pentru sesizarea celor mai variate schimbiri din medial inconjurdtor penta in- terveni cu promptitudinea necesari. Dec, atentia nu este fixie se deplaseazi in raport cu schimbsrle sur vente in kumea real sic actvtatea destisurat, Exists oscil saturae ale ate, tied. Daca privim la cele trei desene denumitefiguri reversible vom observa imagini intrucatva diferte: a) vedem wn trunchi de piramid care ne apare cnd cu varful indreptat spre noi, cand cu vacful indepartat de la noi; b) conturul a doua profiur orientate ciad spre dreapa cind spre stinga;c)imaginea unui Pocal (cupa) care alterneaz’ cu profil a doua fguri umane. 1 autoovalure a thin fpt deosebirile exstente in exbiltatea tery testul pe un numir mare de subiect, de varste ‘ne al artat corespondenta rezultatelor obtinute proba cu manifestri din activittile profesionale pri- flexilitatea atentici ‘TESTU St NSTRUCTIUNE Proba este alcatuiti re de la 1 la 90 dispuse in .dezordine". Numerele au forme diferite find incadrate in spat care nu se sdeloc intre ele. In fecare interval ,decadal* reste lips. Avefisarcina si descoperti numereleipsi bil. Aveti la 15 minute. Fi fib igi cil in dnchdunle Sisco ‘contorsionate in care acestea sunt dispuse. Flexibilitatea sau comutativitatea reprezinta proprietatea atentiei de a se deplasa cu usurint, far perioade mari de la- tent’, fara stagmari de la o sarcna la alta, asemnstor sila acti- vitdtidiferite. Comutativitatea are de regula un caracter selec- tiv directional subordondndu-se nu atatjocului intamplarilor influentelor externe cét confinutului sarcinilor de reaizare aac tivitti. Opus comutativitti este fixitatea atentiei care com dduce la rimanerea in urma dinamicii evenimentelor si solciti+ silor externe. Comutativitatea prezinté mari variatii de la indi- Vid la individ sila aceeasi persoand in situai diferte. Rape tea inlocuiri unei activitti cu alta este indiciul vitezeiflexibilt ‘itil sau comutativtiitatemfiei. Dacd mai multe persoane vor cefectuatestul de mai jos vor constata mari vari in solutionarea GHEORGHE ARADAVOAICE, STEFAN POPESCU Corrane st rvTeRPNETARE. Pentru flecare num corect sit se acordi cate un punct. Rezultatele obtinute incadrati-le in ca- eee Se ara ne, ane 4 vr In relate cu rezultatele si caliicativele objinuteincadratva {nurmitoarele tre categori de flexibilitat a atente': Foarte mobil sunt subiecft care au obinutcalicaive bune sifoarte bune scare exprimi oflexbiltate deosebiti, cu o nati capacitate de comutare, Mobil sunt subiecti cu o capacitate medic de comutare, beri sau tigi sunt subiecti care au obtinutcaliicaival slab scare reflect o capacitate scizuti de comutare. acl destisurat activi care reclam’ o bund comutvitate a atentel incercati si evita indluenta urmitorlor factor pertur- batort oboseala, stresul, tensiunea emotionala, alcool, dro- sgurile. -lnventivitatea este 0 ordo- ‘hae nou a simiurlo side for in obtinerea unui seop” Gr. C. Moisi ‘VIL. Suntefi inventiv vizualperceptiv? Inventivtatea desemneazi complexul proces psihomintal prin care se obtine o inventie, adica realizarea a ceva nou, un adaos la obiectele si cunostintele existente. insemnatatea in- ‘venfei pentru progresul sociouman este capital justificindh se interest firs sel pent sizrarea conde me nite si o stimuleze si si 0 dezvolte_ In ultimele dou’ deveaii $2 constiuitsio noua stiintd Iaventica ce se ocupa de studie- Fea procesuluinventiei, promotorul acesteia in Roménia find prof univ. dr: ing, Vitalie Belous. In actele de inventie sunt angajte, cu pondere si semnif- ‘atii deosebite, toate procesele psihice. Intro prima etapa, in situafi familiar, intanite adesea anterior, cunoscute subject Jui se giseste o rezolvare pornind de la modul eum se infti- ‘seazi obiectul, alegindu-se rspunsul deja elaborat in experi- ‘nia anterioard. Astfe, doar pe perceperea realitti date i in- telegerea tipului de sareind si a reactualizariiraspunsului co- respunzator sunt puse in functiune comportamente mai mult ‘su mai putin bine consolidate, Sunt situa insa in care pe baza informatilor prezente si trecute a unor scheme de raspuns deja, elaborate sau doar schitate nu se poate actiona asupra obiec: tului in mod corespunzator. Aceste situati care constitu ade- virate obstacole sau probleme reclany’ elaborarea nor rsspanr suri noi inexistente in repertoriul comportamental. Se produce ‘aménarea actiunidirecte de raspuns si se declanseaza proces4 GHEORGHE ARADAVOAICE. STEFAN POPESCU ‘de elaborare, mal inti senzora, in fpt senzoriabrationa a di- rectilor posbile dé depisie a obstacolelr, din care se va alege solutafavorabila. La baza hotardri sti gandirea ce se bazeaza pe structurisenzorialperceptive folosind in acest scop plrghia saprincipa, respectiv proces de rezolvare a problemelor. Me- sujele informationale vinuale consti .materia prima” a pro- ‘ceselor intelectuabrezolutive ulterioare. Aceastaincearcd si evi dentieze testele urmatoare. In actvittile normale, practic este imposibi de separa vizualizarea de rationare. Gandirea si lim baju intervin i orice act pereeptiv (in cal de fat al celorvi- ‘ale) in desfisurarea operatilor sau fizelor perceptive: in faza de detectie (sesizare sau prezent’), continuing cu discrimina- rea (distingerea intre diferite forme) si termindnd cu identi area siinterpretarea (aceasta este 0." Cele doua teste pe care le prezentm sunt probe de ratio- ‘hament perceptivspatil, consttuind ait o componenta a inte- ligentei generale cit si a numeroaselor modalitti de investi gare $i misurare a apitudinilor speciale, cu deosebire a celor mecanice, tehnice. Forme asemanitoare de teste at fst in- - luntar care stopeazi sau contracareazi efectele negative ale lunor obstacole ivite in plan intern sau extern, creeaza condit- ile necesare spirtului de observatie de a penetra sicuprinde in plinatatea mintii ascunzisurile si banalitatea cu care se incon- joari sau acopera esentele.*0 (GHEORGHE ARADAVOAICE, STEFAN POPESCU * Mobiitaten elasictatea si rapiditatea operator andi avestea desfigurindu-se in muliple direc, cu diminuarea con: comitenti a tendintelor de stereotipizare, sablonizare, de apl- ‘are mecanica a unor regulis@ndirea in actiunea perspicace este solicitat la combinai mult mai active, la sistematizarea informatilor in unitati dinazniceinulate pe situati problema- tica. Se asigura o mai larga stmulare a strategilor personale, a emiteri de ipoteze, a elaborii de varianterezolitive. Cerin. ‘a motvari rationale, a argumentiti sa confruntari in rezob varea problemelor crecazi nevoa interioara de a participa com structiv si din proprieintiativa la procesul rezolutiv. Se spune despre inelegerea lei gravitated universale ci nu este sufic- ent ca un mar cada din copac, ci este necesar cal ridcina ‘copaculil si se afle.. Newton. * Capacitatea de organizare concreti a materialul gin- dirt Gandiea umana este desigur teoretic, de mai mare sau mica abstractizare si generalizare, de fundamentare princip- a asolutilor sau hotrirlr, dar este gi practica, operatvi, de declansare a procesului reolutv ide concretizare a soitilor ‘elaborate in locul si momentul oportun * Faciori intelectual de cretivitate, de o mare dversitate, Iitatea gandiri, de moditicare rapid’ a mersuli ideatic, atun- i cand situata o cere, restructurarea usoaré a vechilorleg’- {ur in conformitate cu cerintelenoiisituat Factor de personalitate a intelegeri,descoperiri sire fie. in rindul acestora se include increderea in fortele propri tendinta spre dominare, tira de caracter, independenta. Su bicctul perspicace este sensbilizat pentru descoperirea perso- nal a aspectelor ascunse ale fenomenelor, la depistarea ne- ccunoscutelor, a angajarea perseverenta in descirarea continu tui lor. ‘Vreti iva aseutii aceast important trsétura a mingi? pice enumerate mai sus. De refinut este fap rincipalul factor al educir nerspicacitai 1 constituie ica mint, exersarea permanenta aintelectuli. prezent exist numeroase teste de perspicaitate ce se ta, in principal, sub forma rezolvrilor de probleme, sau solu implicate in deduct incrucisate gi lineare. In cele ce urmeaza va propunem trei modalitti de testare Testul nr. 1. Proba se prezinti sub forma une probleme, la de altel, avand un autentic continutistoric. Maree savant ‘Benjamin Franklin a lisat urmitorul testament: ,Las ‘orasuli Boston 0 suma de bani. Primind aceasta eo vor incredinta celor mai onorabilicetteni ai urbei, cesta, la rindul lor 0 vor imprumuta cu o dobanda de 5% an tinerilor meseriasi. Pesteo suta de ani, aceasta sua va este la 131.000 lire. Dorese ca, atunci 100.000 lire si fe in- *buintate pentru construirea de cladiri publce, iar restul de 31.000 lire sa fie date cu o dobiinda de 5% pe urmtori o suti ani. Dupi trecerea celui deal doilea secol, suma va creste ma Ia 4.061.000 lire, dintre care 1.061.000 lie le las la dispo- ta locutorilor Bostonului, iar 3.000.000 lire obste din Masse- chussets.“ Intrebare: care a fost suma lasati de B. Franklin lo- “Guitorilor orasului Boston. Timp la dispozitie 4 minute. _ Testa ar. 2. Subtestul cuprinde un numar de 6 probleme. __Iudecatile, rezolvatie si notai pe o foaie de hate reaultatele ‘obtinute. Timpul ls dispocitie este mentionat la sférsitul fee’ ‘rei probleme. Problema a. intr-un vechi papirus sti sers cin timpul f- aonului Tutankamon, un serib a observat cum un mele aple- ‘at din fundul uneifntini spre lamina. Meleul urea in lecare 4213 stinjeni si coboara noaptea cu unul; dacé adéncimea fin- fini ede 6 stinjei, incite zile unge melcul la marginea fan- ini? ‘Timp limit: 3 minute.GHEORGHE ARADAVOAICE, STEFAN POPESCU Problema b. De citva timp Victor a inceput sisi faca in semnari eu privire la obiceiurile pretenilor slat cdteva din observatile sale privind grupul de prieteni: ) Totiinginerii mindnca cu doctorul, )Nici un pletos nu se poate abtine de laa serie versuri. © Vasile na fost niciodata amends pentru nerespectarea regulilor de circulate @ Tuturor verilor doctorului le plac salata de fructe. ©) Nimeni care nu inginer, nu face versur. 1) Nimeni care nu e vir cu doctorul nu ia masa cu doctorul ‘pT ce cupirulnegient a ot musa, i place oare lui Victor salata de fructe? ‘Timp limita: 5 minute: Problema c. Anton are prieteni numai printe priteni ui Barbu, iar prntre cei cu care Costel nu este prieten se ala ‘oli prieten lui Anton si uniidintre prieteni fui Barbu In schimb, ‘ofiprieteni lui Dan sunt printreprietenil lu Coste, dar nu si ai lui Barbu, Jntebare: Au oare Anton si Dan prieteni comuni? ‘Timp limité: 7 minute, Problema d. Niste marinari povestese ct into insula in- obf¢ Ml aba . Cotane. Verificati corectitudinea rispunsurile date de ‘dumneavoastra cu raspunsurile de maijos. Partea tntlia: 1 (6),2 ),3 @®).4 M5 ),6(11),7 ©, 8,9 ®), 10 ©). Partea a doua: 1 - NU, 2~DA,3~NU,4~NU,5~DA. Partea a treia: A~3,B-4,C-4,D-NU,E-3. Punciajul acordat este diferit pentru fiecare din pile tes- ‘uli: ~ dati 2 puncte pentru fiecare rspuns corect din Partea TREE ~ dati 5 puncte pentru fiecare rispuns corect din Partea a ~ dati 3 puncte pentru fiecare raspuns corect din Partea a ‘reia, Atunafi punctele obfinute la toate pate testui. Din sumna reaultatlui scdeti cite un punct pentru lecare rispuns gre- sit din Partea a doua. Rezultatul reprezinta scorul obtinut de ‘dumneavoastra. Pentru obtinerea calficativului raportai sco- > rul dumneavoastra la datele din tabelul urmator. f de puncte 0-48 a2XIL Ati vazut bine cu adevarat? Inteligenta repredinti un fenomen psihic de o exceptionala complexitate. Ea include numeroase componente intelectual- cognitive strs legate inte ele, cuprinaind in’ i variate punc- te de sprijin, sau elemente care permit desfisurarea procese- Jor care concura la realizareainteligentei, Inteligenta nu este Dara, nu se refer numai la sclipitoare zvicniriideative ci cu- brind si elemente de trudniea rutina. Decantarea granulelor {de aur din nisipul unui ru se infaptuieste prin separarea de ce- lelete particule nevaloroase, aurul se obfine si prin vedere si prin fort Evidenta ne arata ca inteligenta este dependent sa ‘merge mana in mani cu factori de rutina adeseor plictistort si dizgratiosi dar care se pot constitu intrun ajutor sau hand Cap in conturarea performanteiinteligente in variate situatit de viata. La buna functionare a inteligentei perceptia consttuie un prim pas, absolut necesar. Fara perceptie nu exist nic Invi {are s nici reaolvare de probleme. Daci nu putem percepe ca- Tacterstcile mediuhil inconjurator, eforturile de adaptare ar fi ‘nummai o pura intémplare asa cum ln nevdzator este incapabil ‘Si spund daci este lumina sau intuneric. Dec, toate simturile ne alutd si desfasuram in bune condi ativitat intelectuale, Creierul gandeste si prin simturile sale! Cele doua teste care ‘urmeazii ne ilustreaz faptele descrise. Dups prim test acor- dativa 5 minute de odihna inaintesinceperil urmétorulul ‘Teste pshologce de autoevatvare ‘Testul art Isrmucpow. Examinafrandul denumit Bxemplu, Vet con- sala ci cercurie contin in interior or in sub forma diame- “trelor si razelor dispuse in anumite pazitii. In primul rind sunt aseminitoare cercurie | i5. Marcatble. Procedai in acelas fel si cu urmitoare. Dec in iecare rnd dows figun sunt abso- Jutasemanatoare. Gasiie si marcatte. “@SSSQ8 Dames e BR Ge SS SS SE NAANANNNAAN Zoe ee Pe ‘BRRRER NT OY ASS sStisikis90 GHEORGHE ARADAVOAICE, STEFAN POPESCU paiologce de autoevatre oy Testul ar. 2 ‘Tes? Inesmucrun. Testu contine 20 de sarcini dispuse pe tot [Seam ee [Names| Sein, ect) atitea rindi, Fiecare rind contine dowa siruri de litere, = fe, denumin ete. Daca cele dowa siruri sunt absolut identice 1 B aL A ‘olati in dreptul respectiv Semnul A; dacd intre ele sunt dife- 2 A 7 Bt Fente marcafi semnul B, 3 5 8 At “Timpul de lucru:3 minute 4 A iu B 1 mci 5 B 15 A 2Sorrnnecssr Serveisoeast 6 B 16 B 3 Chae ora Sens are Free Sena 7 B 0 B CiSeassionsrans siscusavonesraaz? Scheoahetsatyiovaisincibe — basuhetFacniciotsibejht [=—s |—a as B CC ama ca 9 B 18 B eras wth let i é ao B Hecareacneenia 258865 ASsaS7sasezez —— 2assessussIETSASO3E2 “aghaue ilton tensa 16 “asec ‘AetncienTORAARCOrTR 1 eeste Algrn Peter Sean Agro Pnare ‘aeetpheosnorineny: canine 12 Brandon, Gore A tare be 6 on Deedywine ech & se be & So 2 WicperecntAMIETELULT Wepre Confruntati rezultatele dumneavoastr cu solute conecte prezentate in tabelele de mai jos. Test (Corars: 51 nereeensraxs. Pentru testl 1 acordati un punct pentru fecarerspuns corect. Pentru esti acordat 5 puncte pentru fecare rispuns corect. Adunati mumérul de puncte, t- {alul reprezinta scorul dumneavoastr. Raportai scorul obi ‘ut la tabelul ce transforma scorurile obtinute in califcative [Ne de puncte realizate | Califcatlv__] 5-100 Foare bine oT “Medi 0-38 ‘Skb Caliticaivele obtinute reflecté urmatoarele: Foarte bine: dispuneti de excelente catti perceptivvizu ale, cu bune calti de concentrare si distribute a atente’ vine ale, fapt ce favorizeaz performantele inteligentel atin inv’k tare cit yin reaolvareade probleme. Bine: caliitle perceptivviaiale sale atentiel sunt bune per ‘itind adaptarea adecvata la sarcinile de diseriminare cogni- tivintelectuala.92 GHEORGHE ARKDAVOAICE, STEFAN POPESCU ‘Mediu: suntet sub raportuldiscutat un om normal obisouit Slab este posbl si avetioineligenté bun’ dar, atentie! Per formantele intelgentei pot fi modeste daci nu va coreta in sulficientele perceptive sau dficulile concentra atentc, ‘XIII Sunteti increzator tn fortele proprii? Credet al on vers ca vat foe pe care 0 conduce sau in nivelul randamentului tehniedi pt din dotare, va indepling in bune condi misiunea pr- ‘Bunul sim, itemeiat de alte pe realitate, ne determina raspundem negatv, Problema increderi in sine, tn fortele hu constituie numai apanajul situatilor de excepfic, le critice sau neobisnuite ise manifest cotidan in cele mai chiar banale intimpliri de viata. Aa sine este 0 atidine extrem de important in si fmctionarea armonioasa a personaitti, ea cone interactiunea efcienti cu semeni, cu sarcinile si s- cu care se contrunta fiecare. Find in esenta sa o atitu- favorabilé sinelui, ea dé posibiltatea controlului benefic aectve deaorganizante, regarearvelulsi motivational o- abtinereade aati considerate inte sau dunatoare.« GHEORGHE ARADAVOAICE, STEFAN POPESCU performante superioar. Realzarea succeselor ne confer o ame it siguranta, ne face si fim constenti de posibiititi, de valor rea noastr, realizrile de azi sau din trecut find motorul eare ne propulseazi spre actiunisuperioare precedentelor. tinge rea scopuril,infaptuirea idealurilor, constiinta difculilrin- ‘nse, a obstacolelor depasite ne di un sentiment de plenituin, ne fac si fim realist fim in deplin acord cu sinele propria Consecinta fireascé a succeselor inregistrate in actvitatea des- fisuratd este si negpectul de sine, care impreund cu celelate ‘manifestiri ne confer’ un anume confort psihic, conditie im- portant stride sindtate pshica. Specific conduite umane este Confruntarea cu sine insusi. Promisiunile si .pariurile" pe care sile face frecvent fiecare om se implinesc sau nu in cursul viet {n bilanturle* pe care sie face omal sunt precizate ait aspec tul obicetv eft si reflectarea subiectiva a posbiltitlo de acne jar intimplarle prin care trece si actiunile pe care le tntreprinde sunt tot attea prileuri de confruntare cu sine side vericare a justefei aprecierilor sale. Deoarece actvitiile se realizeaza in relatie cual oameni este firese ca cei din ur si exprime vari- ste aprecie care pot fi prietenoase dar posi si lipste de bun ‘vointé, Unele sunt acceptate,altele sunt respinse. Intotdeauna ins aprecierile exterioare sunt confruntate cu aspectele objec tive ale proprillor performante. Prin compararea aprecierlo au- aite sa performantelor obiectve obtinute se profleazé o anu- ‘mit imagine despre propre posbilitti de aciune si care con stituie o modalitate de reglare a conduiteisinelu. Autoconfrun- tril si comparatile cu ali conduc la asanumitee crstalizri de autodednire. Ca rezlat al auiodefinii orm incepe sie at- buie anumite insur, calitafi sau defecte, de obicei, intinse pe ‘scala de momente prin care se trece gradat de lao extrema laalta.Insusirle pot fi biologice, corporate: inalt ~ scund, fru ‘mos urét, rapid — lent, rezistent~fatigabil, sau psihice: des tept— prost,echiibrat—instabil afectv, capabil -incapabl, 5. Aste] dle autoevaluiri se desfisoara practic pe twat durata viet Drept urmare, in special, la adult se adopta sau se formeaza structuri de autocontrol prin care se accept sau se reprima mine aver cada dea eel cap sips celorrecunoscute de semenii nostri. Se pare cd aver ta sine supraevaluam frtele,capactte,disponbilta Si le accept, dar sii realist. Totatatea maniestin- ra fenomenelor si proceselor mentionate creeaza o anumiti tur atudinalé pe care o denumim, poate grosc, da cert I, incredere sau neincredere in fortele proprit. Increde- ain sine se intemeiaza pe o buna apreciere a capacitor si posibiititir, pe evalu ust ale situatlor, pe organizari me- uloase si metodice in care nimic nu sap 3 nil un amar, cit de mic, ma este traat cu supericalitate. Al incredere in tine ‘atuncicénd propria conduit este orentata de princip, norme dei clare si corecte,cnd esti convins de justeea lor. Ele acfiuile umane, find asemenca unui far peri care eazi eiberatordrumurle sinuoase si adescor dice ale ti, Insufcientele de orientare conduc la redueerea mobil- i forteor side aii la performante mici, cmp de apart a “indoellor si neincrederi in sine. Poate acesta este sensu con- cop dar side dorinta de al obtine, Transant, Bmerwon spunes: “aun scop mare iti di incredere si genereazi enengii mar”. Orice ‘ctiune umana in desfisurarea ei se confrunta cu greutifi, ob- ‘tacole, conflicte, cu train afective neplacute provocate de frus- tri, Increderea in sine ne permite sine pastram fortele, i ‘continua aetiunea deja inceputa, 8 urmarim statornic scope ixale, st depsim faptele neprevazute si surprizele, si du- ‘cem activitatea pana la capat, dandune tiria de a face ce este hecesar considerdnd cé nu este alt mioc de a! realiza Sintet- ‘ind, increderea in sine confer’ omului urmitoarele consecinte benefice: * permite Iuarea in stapanire a propriei persoane; * controleazi comportamentul, rafiunea si elanul; * determind recunoasterea valorii si autoritti personale, ‘care insprd semenilor o atitudine de respect si pretuie;GHEORGHE ARADAVOAICE. STEFAN POPESCU * acorda Fului propriu prestigiu,echilibru psihic si psiho- social; * permite autodeterminarea sio corecti construct a si F nie psihosocialé, * ajuta la cunoasterea slibiciunior, a lipsurilor propri in ‘+ imprima siguranta de sine si stabilitate psthocomporta ‘mental, stopdind teama, debusolarea, plutirea in deriva in cal lunor esecur. Insuccesele, esecurile, indeosebi cAnd sunt repetate ero- ‘deaza increderea in sine, direct sau disimulat,imediat sau in timp, fitis sau insdios. Am intnit in aetvittilenoastre mult ‘oameni cu remareabile actvititi aptitudinale, eu exceptionale niveluri de pregitire profesional dar cu execrabile attudin fat de sine, cu neincrederifunciare fata de ei insii. Din aceasta ca ‘wz performantele or profesionale, artistice sau de comand rau intrucitva modeste sau oricum nu pe masura posbilitaf- lor lor, Nefncrederea in sine determina nu numai randamente scizute ci io stare de deprimare, apatie si chiar de suferinta, confirménd butada datorata omului de cultura Derick cum- plit de dureros si nu mai ai incredere in tine" Neincrederea in sine cunoaste grade variate de manifestare sau de stapnire a Bui, de la obscure siinsignifiante stiri de nelniste pnd la stari de indoiala obsesionali, nevrotica. Indoiala, afirma scri- torul R. Martin du Gard presupune ,experienta greseli, nein ‘crederea in sine si in senzatile proprii neincrederea in ati.” Psihologic,indoiala este o stare de incerttudine refertoare la realitatea unui fae, a adevérului unui enunt, cu privire lao ai tudine de adoptat. Indoiala se manifesti prin nehotardre, osc lati intr diferte scopur,intreciferite moduri de rezolvare sau puncte de vedere, dificult in luarea hotararior, in stipanirea ii comportament, insotite asa cum $a ardtat mai ina prin nemultumire faté de sine, neliniste si chiar o acuta su» fn genere to anmeni aa negara cu un fap as. de viata indoieli mai mult sau mai putin justificate si inte- ipoteze stintfice, la realirarea in bune condi unui ex: ‘periment, la profitul rezuat dint-o afacere sau la schimbarea ‘n bine a unui proces tehonologic si exemplele pot fi multipl- cate la nesfarsit. Astfel de indoiel au un caracter temporar, per- ‘sist lind la Inchelerea acti considerate. La uni oameni ine "doiala, neincrederea in sine au un caracter permanent. Devin, ‘rin interiorizarea unor tri ale esecurilor, tn attudini stabil, ‘componente ale personalitii. Nu avem tn vedere abulile, cl ‘situate in care subiectul nu se mai ocupa cu nimic, este com tinuu dezorientat si apatic, devine ster, se epuizeaza inutil. Si tual acestea de iit ot eins rn sori cole {familial iar in cazurile mai severe prin psihoterapie. in proce- sul gandiri al creatiei si ‘ndoiala este o interogare necesara descoperirii adevarulu. In discurs asupra metode, René Descartes a relevat valenele creative ale indoilit Dubito ‘ergo cogito, cogito ergo suin, res cogitans (ma indoiesc, deci ‘eugel, cuget, deci exis). ‘Dumneavoastri ave incredere in fortele propri? Pentru cevaluarea acestei importante atitudii va propunem sa efecti- afi testul de maijos. ‘Con nu TeSTULLN st STRUCT Proba se prezint sub forma unui chestionar care cuprinde un numér de 15 intrebari (emi Pentru fiecare enunt existi mai multe variate de rise ‘puns, ordonate cu primele itere ale alfabetuiui roman. Citi fe are itrebare si dup cum vi se potrveste cel mai bine, aleget varianta corespunzitoare. Nu va génditi prea mult. Ft spon- tan, Nu reflectati asupra a ceea ce e bine sau ar trebui si, Ta.ceea ce sunteti acum. Pe ofoaie de hartie separati nota pe verticalé numere de la | la 15 iar in dreptul Gecaruia veti con semna co litera varianta aleasi.se GHEORGHE ARADAVOAICE. STEFAN POPESCU pehologice de avtoevalvare 99 1, Cum vi comportal fat de erorile svarsite si care ar tea duce la esec in activi importante pentru dumneavoastra) 4. Sunt descumpant, ma pier, am tendinfa sa abandone ‘activitatea respectiva. + Numi pasi de erorile sivdrsite si imi continu activitatea ‘casi cum nu sar fi intamplat nimic. «¢ Ma mobilizes, imi adun fortele si depun efortri mai mar 4. rorilefacute, ma enerveaza sin continuare gresese 2. Cum vai comportat in situati grele in viata personal Jprofesionata sau familiala (accidente, evenimente grave, situ ati periculoase)? a. La inceput am rimas pasi, dar, impins de imprejurar pina la urmé am fécut evea ce trebuia. >, Mim pistrat cumpitul, mam orientat si am luat rapid imasurile potrivite ituatiei. ¢ Mam dezorientat, miam pierdut capul si un timp a fos ‘aproape imposibil si resetionez. 4. Mam agitat, mam rsipit in gestur, am tpat, am vocife} rat, am efeciuat actiunidintre care nu toate érau utile 3. Ce atitudine aveti fata de activititile care implicd o mare] lresponsabiltate? a. Le accept usor, fra si stau prea mult pe ganduri. . Le privesc eu ingijorare siezitare side aceea nu mi ole] cile primese numai cénd mi se impun. ¢. Nule ocolese, dar nici nu le caut iin general cumpanesc| mult inainte de ae accepta, 4. Le primesc cu calm si ineredere in fortele mele, dar nu Inainte de a analiza dificulttile posibile. 4, Cum caracterizatiinsuccesul? a. O forta adversi, un destin de la care nu ma pot sustrage. ¢ Un hazard nefericitinsuccesul trebuie acceptat cu resem] are, dO situatic care nu trebuie si se repete daca ma concen | ttrez si ma mobilizez cum trebuie. 5. Vorbit la o important adunare publi’ si va pierdei si ideilor. Ce facet? 4. Ma sper, imi pierd cumpitul. D mi cer scuze, ma baba, imi caut notiele. «Cu putin umor depigesc momentul. Ma concentrez, ma reculeg, su ci pot reinoda dscursu | 6. Cum reactonaf la situali-surpriza, care se produc brusc| neasteptae? «2. Resimt o puternicd emotie i pentru moment nu sunt i] stare de nici o reactie dupa care imi revin dest de greu| anormal >. Sunt usor emotionat, dar caut simi dau seama de ceea| ce se intimpli pentru a fi gata de actiune. imi revin des} tul derepede. Cu exceptia unei scurte tresirir, de obicei neobser vat de cei din jur ma comport la fel ca mai inainte. 4. Surprins, reactionéz printro serie de gesturi necontro| late, aproape dezordonate. Dupa trecerea momentului | rad eu insumi de mine . O incapacitate de sesizare a ocazilr favorabile. 7. Cam vi comportal in prezenta nor persoane importante] jpesitra dumneavoastri? a. Nu nd intereseazi problems, nici nu mam gindit ci tre} buie si adopt o anumiti conduit. '. Nuppierd ocazi dea profta de anumite avantaje pe care aie obtn eu multi trudi, «aut siinvt din experienta sa, dn preapinul cunostin telor sale. <4. Ma comport frese cu deferenta si respect datorat vir} ‘tei si funetiei pe care o are.100 GHEORGHE ARADAVONICE, STEFAN POPESCU pshologce de autoevahare 8. Cum vi adaptat la un nou orar scolar sau la modifcarea de lueru? a Protestez desi iu cd totul este intl ». Putin imi pasé, asta est situaia! . Imi vine greu siemi modific obisnuintele, chiar tabietu| le 4. Analizezsituatia si ma gandesc cum stan restructurez fortele in raport cu noilecerinte. 9. Va schimbati hotiriile adoptate intro anumita problem Jn functie de pirerile altora? ‘a Categoric, nu! Vreau sa fis lisat in pace, chiar de capul meu! 'b. Mi grabesc, realmente mi precipt si dau curs suges- tiilor mai ales cand acestea vin de la 0 persoand la care| fin mult sio stimez deosebit. cc. Reflectez foarte serios asupra oportunittii schimbiri hotirari, cintarind avantajele si dezavantajele propune| Filo. Sunt terbil de plictsit fata de cei care ma ,piseaz’* cu| ‘sfaturi, obiecti sau recomandri chiar daca acestia sunt parintila care tin foarte mutt, prietenii deo viata si sefi care par afi binevoitor 10, Cum reactionat cind o cunostinta va vorbeste de yr"? ‘2. Cum isi permite? Sunt tare porn, ti cer imediat expl-| ati. », Ma straduiesc si judec la rece invinuirile, si inteleg ‘ce mi se reproseazi. cc. Rup imediat legaturile cu respectiva persoana chiar| ta? 30, Vsimpunet de obiceolimité (Je imp, de ban de efor) in soluionarea une probleme dincolo de care renuntaf la des snoogice de autoovaluare 119 ide oportun este: mai bine si actionezi gresit decat deloc. calea mentionata nu este intru-otul corecta. Important sai tiria si astepti atunci cind trebuie sa rezist presiu- sau! tentailor si sa actionezifulgeritor si puternic atunci iconsideri necesar, in pofda sfaturilor nu intotdeauna date ‘bund intentie sau céind sortii nu par af prielnici. (Consctake si avTERIRETARE: Acordafi cate doua puncte la ris ‘unsure notate cu DAs intrebirile cu numerele; 2 3,5, 6,8, 9,10, 1,13, 14,15, 16,12, 18, 19,20, 21, 22, 23,25, 27, 299i NU laintrebarle: 1, 4,7, 12,23, 26,28, 30; acordati un punct la ris- punsurile cu semaul INDECIS @). Totalizati punctele. Scorul dumneavoastra latest rezultd din suma punctelor objimte:in- ssurile mgjoritare DA si NU exprima un anumit grad de hotir’- re, de certitudine gi sinceritate, un mod transant de solutionare ‘aproblemelor fra a se preciza in acest moment al analize, daca ispunsurile pentru care ai optat sunt sau mu deziabile.O ale- ‘ere frecventi a semnului OARECUM () nu exprima atitudini ‘cracteriale ferme. Apelarea cu 0 anume obstinaie la acest sem reflect fe o anume indecize in solutionarea problemelor, 0 ‘minare sau tariganare, intarziere care nu totdeauna est favo- ‘abili rezolvérilor i poate nici nu este onorabila sau demn pen ‘truo persoand care se respecti, care are puternice resurse ale Cconstiintei de sine. In activititle operativexecutive importante ‘cum sunt, de exemplu, cele militare, expectativa indehingati, oscilarea intre motive, respectiv nehotararea in acloptarea cali ‘de urmat sunt de neadmis. Se afm, nu precizim cét de corect {n continuarea analizei, asa cum rezulta din tabel, un scor ‘hic reflect capaci bune i foarte Bune de anu cisa in ‘ecideti independent, s aplicati solutia, in deplin cunostintS cauza. Asadar, nu este sufcient numai si gandest bine, ci si ‘Sai tira s! dirzenia sii urmezi hotiriele uate, Nu intianpl- tor psihopedagogi sustin cu justficat temei, cd orice idee ask milaté trebuie transformata in convingere, acceptata in forul ‘sihic interior, devenita ideeforta si care prin structura motiva- _ Honal-afectiva si volitiva devine component comportamentala ‘cu sansa aplicri iin viata In orice relate soci cartea noastra de vzit este demni- tatea. Ea impune respect si pretuie. Demnitatea cere omului ‘i fie uveran si stipin pe soarta sa. Nu este narcsism si poate ‘ic individualism sau egooentrism daci susfinem ein tot ceca ce faci Sti ramai credincios te insu. Mihai Ralea acest mare si subi] psholog roman indemna tineretul si se comporte demn, ‘nest si generos cu astfel de cuvinte: fi complet pana Ia urma ‘ceca ce esti, istoveste specficul din tine si din huerusi, du pin a capt cea ce al ireductibil si complet particular, fi ceea ce it dicteaz lege ta personal adic deze sincer,simplu,com- pit, fereste-te de inluente falsifcatoare; realizeaziti predest-