BOALA PARKINSON

-A fost descrisa de JAMES PARKINSON in 1817, sub denumirea de,,paralizie agitanta’’,in urma studierii a 6
pacienti
-Numele de boala Parkinson a fost stabilit de Jean Martin Charchot cu 60 de ani mai tarziu
Definitie
-este o afectiune cronica, caracterizata prin degenerare neuronala difuza,progresiva cu pierderea neuronilor
dopaminergici din sustanta neagra a mezencefalului
Debut
-apare intre 40-70 ani,cu un virf de frecventa in decada a 6-a, predominind usor pentru sexul masculin
-insidios, cu semne clinice discrete,care de obicei sunt puise pe seama virstei,frecvent unilateral cu
evolutie progresiva
-evolutia naturala se desfasoara pe o perioada de 10-20 de ani,dupa care pacientii ajung la un grad de
invaliditate major

Prevalenta este estimata -in Europa la 16-19/100000 locuitori

-in Romania exista in jur de70.000 pacienti adica 300/100000

Etiologie

-factori genetici- transmiterea autosomal domonanta :s-au identificat genele care codifica sinteza a
doua proteine : - Alfa-synucleina-SNCA-in terminatiile presinaptice,asociata si in
b.Alzheimer, sinteza sa excesiva,induce degenerarea neuronilor dopaminergici.
-Ubiquitin carboxy-hydrolaza L1-UCH-L1-implicata in degradarea
proteinelor
-transmiterea autosomal recesiva:Se asociaza cu mutatii ale genei parkin
Debutul e la varste tinere,afectarea este simetrica,apar distonii precoce.
-factori de mediu :-s-au evidentiat zone geogrefice cu incidenta crescuta a bolii,
-descoperirea unei substante neurotoxice -MPTP
-factori imunologici :-prezenta unor anticorpi antineuronali in sangele parkinsonienilor
-teoria dezordinii endogene :-nivel crescut de fier cu feritina ascazuta
-producere exagerata de radicali liberi
-deficit al complexului 1 al lantului respirator mitocondrial
Simptomatologie
Semne majore :-tremorul parkinsonian:
-este predominant de repaus
-afecteaza extremitatile ,
-are frecventa de 4-7 cicli/ sec
-dispare in somn
-se accentueaza la emotii sau stres usor (calcule matematice)
-rigiditatea-ceroasa ; semnul ,,rotii dintate’’
-bradikinezia- lentoare in miscari ,dificultate de initiere a miscarii
- dificutati de ridicare de scaun, de a intra in masina
-tulburari ale posturii—instabilitate posturala :-pierderea cu usurinta a echilibrului
-pierderea reflelor de postura
-bolvavul ,,alearga dupa centrul lor de greutate’’,are latero si retropropulsii
-imposibilitate de a initia mersul
 -tulburare de mers :-mers cu pasi mici,tarati, aplecat inainte,
- antebrate in semiflexie,degete flectate,
-scaderea balansului bratelor pe linga corp
-dificultate la trecerea prin locuri strimte :holuri ingusre, cadrul usii
- antebrate in semiflexie,degete flectate,
-scaderea balansului bratelor pe linga corp

Semne secundare
-semne vegetative:-hipotensiunea ortostatica
-tulburari de motilitate digestive- constipatie
-tulburari urinare :disurie (poliurie, mictiuni imperioase, incontinenta,retentie)
-disfunctie sexuala
-dificultati ale miscarilor fine:scris dificil,deformat, cu litere mici =micrografie,probleme la incheierea
nasturilor, legarea sireturilor,barbierit, folosirea tacamurilor
-tulburari de fonatie=hipofonie, de pronuntie= dizartrofonie, disfagie
-hipokinezia fetei :-fata inexpresiva,reducerea clipitului,deschiderea excesiva a fantei palpebral
-slabiciune generala si musculara
-alte manifestari :hipersalivatia, seboreea, disfagia,transpiratii excesive
-tulburari psihiatrice : -anxietate, sindromul confuzional,halucinatiile
-disfunctii cognitive :depresie, dementa
-alterari ale somnului= dissomnia
CLASIFICAREA neuropatologica si anatomoclinica a bolii Parkinson a fost realizata de savantul german
Heiko Braak care propune 6 stadii, in functie de localizarea extensia leziunilor la nivel cerebral ,in sens
ascendent dupa urmeaza :
-stadiile 1-3 corespund fazei preclinice :
-stadiul I -este atacat nucleul dorsal al vagului
-stadiul II -nucleii rafeului si locus coeruleus
- stadiul III- substanta neagra,amigdala si alti nuclei de la baza creierului
-stadiile 4-6 corespund fazei clinice :
-stadiul IV-sunt afectati ganglionii bazali
- stadiile V si VI- cortexul cerebral
DIAGNOSTICUL se pune pe :
- prezenta a cel putin doua din cele 4 manifestari clinice cardinale :tremor,rigiditate, bradikinezie
si instabilitate posturala
-asimetria semnelor de debut
-raspuns clinic la tratament cu L-DOPA
-Examene paraclinice uzuale-imagistica conventionala IRM,nu pun in evidenta modificari caracteristice
bolii,dar trebuie obligatoriu efectuate,pentru a exclude :-:tumori cerebrale
-leziuni vasculare,
-alte boli neuro-degenerative
-In centre de cercetare ,se pune diagnosticul b.PK,prin metode radioizotopice specifice :
-PET cu 18Fluorodopa si
- SPECT cu beta-CIT-
-aceste metode nu sunt accesibile in prezent in tara noastra

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL se face cu/prin :

-semnele specifice –tremor-tremorul esential sau tremor de alta etiologie
-bradikinezie –sindrom de tunnel carpian
-radiculopatie sau AVC
-rigiditate-Sd. Musculoscheletice din traumatisme, entorse
 -afectarea mersului-Sd. Pseudobulbar vascular
- hidrocefalie interna normotensiva
-etiologia sindromului parkinsonian:-sd.parkinsonian secundar
-sd. Parkinson plus 
-parkinsonism din –dementa cu parkinsonism
-sd. ,,overlap’’Alzheimer-Parkinson
-complexul Guam
-boala Huntington-varianta cu rigiditate
,, Steagurile rosii’’:-LIPSA RASPUNSULUI LA L_DOPA
-SIMETRIA SEMNELOR CLINICE DE DEBUT
-PREZENTA DE LA DEBUT A :- TULBURARII DE ECHILIBRU
- HIPOTENSIUNII ORTOSTATICE
-APARITIA DEFICITULUI DE OCULOMOTRICITATE

SINDROAME PARKINSON PLUS

-Paralizia supranucleara progresiva(Steele-Richardson-Olszesky),asociaza tulburari de echilibru,cu caderi
frecvente,anomalii oculomotorii,cu abolirea precoce a miscarilor conjugate reflexe verticale in jos,
-Atrofia multisistemica asociaza la parkinsonism non-doparesponsiv,ataxie olivo-ponto-cerebeloasa,si sindrom
Shy-Drager
-Degenerescenta cortico-bazala ,asociaza la parkinsonism, apraxie,tulburari senzitive corticale ,miscari
involuntare secundare tulbura- rilor de perceptie corticala a schemei corporale.
-Boala difuza cu corpi Lewy asociaza parkinsonis mului, tulburari cognitive,cu evolutie precoce spre
dementa,
(spre deosebire de b.Parkinson primara,in care dementa poate sa apara la mai multi ani de evolutie
PARKINSONISMUL SECUNDAR(consecinta unor leziuni cerebrale dobandite)

-Toxic:-MPTP(metil-4-fenil-tetrahidropiridina)
-Mangan
-Monoxid de carbon
- Medicamentos -Neuroleptic-Haloperidolul
-Metoclopramid,proclorperazina
-Rezerpina(depletiva de DOPA amina)
-Valproat
-Blocanti ai canalelor de calciu
-Vascular: -Lacune mutiple in ganglionii bazali,
-Boala Binswanger
-Hidrocefalii
-Infectios: -Parkinsonism postencefalitic
-Boala Creutzfeldt-Jakov
-Infectia HIV/SIDA.
-Metabolic: -disfunctii paratiroidiene,care evolueaza spre calcificarea ganglionilor bazali(boala Fahrre)
-encefalopatia hepatica(asterix,tremor intentional
-degenerescenta hepatocerebrala(boala Wilson)

TRATAMENTUL BOLII PARKINSON

Medicamentos
Agonisti dopaminergici: indicatii-in stadiile precoce, in monoterapie
- in stadiile avansate ale boli in asociere cu L -dopa
-la pacientii tineri,sub 60 ani,se indica monoterapie
-reprezentanti:Pramipexol,Ropinirol,Cabergolina
Agentii anticolinergici -efect benefic in special impotriva tremorului
-se indica la pacientii sub 60 ani,
-prezinta reactii adverse:-uscaciunea gurii
-tulburari de vedere
-constipatie
-reprezentanti:Trihexyphenidyl,Biperiden

Inhibitori selectivi MAO-B(selegilina)-creste raspunsul la L-DOPA

Inhibitorii de COMT(catecol-O-metil-transferaza)
-inhibitorii COMT,impiedica degradarea L-Dopei, dupa absorbtia intestinala,ameliorind penetrarea acesteia
prin bariera hematoencefalica.
-cresc timpul de injumatatire a L-Dopa,prelungesc efectul clinic al L-Dopa.
-se administreaza concomitent cu L-Dopa
-preparate:Entacapone Tolkapone si recent levodopa+carbidopa+entacapone = Stalevo
Terapia cu antivirale: Amantadina (Viregyt)
-antagonizeaza receptorii NMDA ptr. Glutamat
-reduce rigiditatea si bradikinezia
-are un posibil efect neuroprotector
Agenti anticolinergici:- reprezentanti:Artane, Cogentin
-amelioreaza tremurul si rigiditatea
-se utilizeaza in forma usoare sau in asocieri cu L DOPA
Antagonisti ai receptorilor NMDA ptr.glutamat
Terapia cu Amantadina (Viregyt)
-antagonizeaza receptorii NMDA ptr. Glutamat
-reduce rigiditatea si bradikinezia
-are un posibil efect neuroprotector
Terapia cu LEVODOPA
-Dopamina nu traverseaza bariera hemato-encefalica
-amelioreaza rigiditatea si bradikinezia
-reactii adverse:greata, varsaturi, constipatie, gura uscata
-hipotensiune ortostatica, aritmii cardiace, ameteli
-tulburari de somn
-tuse
-se foloseste precursorul sau imediat L-Dopa,care se transforma in neuroni in Dopamina subactiunea unei
enzime neuronale DOPA-decarboxilaza.
-L-Dopa se asociaza cu inhibitori ai decarboxilazei periferice (Benserazida sau Carbidopa) ,pentru a
preintimpina metabolizarea L-Dopa la nivel periferic
-reprezentanti : Madopar ,respectiv Nakom,Sinemet
-tratamentul cu preparate de L-Dopa se initiaza la pacienti cu virsta peste 60 ani
-eficienta preparatelor de L-Dopa,este 8-10 ani,dupa acest interval apar fluctuatii de eficacitate si
complicatii(cele mai frecvente sunt diskineziile).
-atentionari pentru pacienti :-restrictionarea administrarii de Vit B 6
-evitarea alcoolului
-dieta mai saraca in proteine
-administrarea se face dupa masa
-evitarea schimbarilor bruste de pozitie, datorita hipotensiunii

Chirurgical
-Este rezervat pacientilor tineri,cu complicatii motorii severe,care nu raspund la terapia farmacologica
clasica,care nu prezinta tulburari psihice
-Chirurgia stereotaxica si/sau stimularea cerebrala profunda la nivelul talamusului,globului palid
intern,nucleului subtalamic.

Alte terapii-
-fiziokinetoterapia- pentru inceterea aparitiei disabilitatilor
-transplantul de mezencefal fetal uman,celule stem,grefe de medulosuprarenal

INTERVENTII NURSING

Asigurarea unor exercitii de miscare de 4 ori/zi

Evaluarea eficientei terapiei medicamentoase si reajustari in caz de nevoie
Sugerarea unei terapii fizice pentru mentinerea mobilitatii
Furnizarea de dispozitive care sa ajute mobilitatea
Indepartarea obiectelor care ar putea cauza caderi
Dezvoltarea unei relatii de incredere nursa-pacient
Promovarea interactiunilor sociale
Informarea legata de boala
Sugerarea unei terapii logopedice pacientilor cu dificultati de vorbire
Dezvoltarea unei metode alternative de comunicare la pacientii cu dificultati de scriere
Evaluarea terapiei medicamentoase pentru a identifica necesitatea unei reajustari
Informarea cu privire la medicamente
Discutarea despre riscurile de ranire
Identificarea cu familia a potentialelor pericole din casa
Sfatuirea pacientului pentru a alcatui un grafic al greutatii corporale (exista risc de scadere ponderala dar si de
obezitate)
Combaterea constipatiei
Evaluarea problemelor urinare
Prevenirea hTA ortostatice prin schimbari lente ale pozitiei si ciorapi elastici
La persoanele imobilizate la pat se va schimba pozitia la 2 ore (pentru a preveni leziunile tegumentare si
complicatiile pulmonare); se va incuraja respiratia adanca
Controlul temperaturii camerei

OBIECTIVELE ECHIPEI DE INGRIJIRE

-evaluarea riscurilor potentiale si anticiparea de masuri pentru preintimpinarea lor-risc de cadere
-risc de depresie
-asigurarea unui mediu familial , sigur:-amenajarea locuintei cu parket nelustruit
-fara carpete,linoleum antiderapant
- montarea de balustrade de sustinere
-montarea de wc –uri mai inalte
- mentinerea mobilitatii :-planificarea unui program zilnic de exercitii fizice :
-pentru cresterea fortei musculare
- pentru atenuarea rigiditatii musculare
- pentru mentinerea functionalitatii articulatiilor
-se prefera : mersul, inotul,gradinaritul,bicicleta ergonomica
- executarea de :- exercitii de flexie si extensie a bratelor
-exercitii active si pasive de rotatie a trunchiului + miscarea bratelor
-exercitii de respiratie si relaxare generala
-exercitii posturale
 -bolnavul - trebuie sa mearga tinandu-se drept, cu baza de sustinere mai mare-25 cm
daca se poate in ritm de muzica
-sa forteze balansarea bratelor si sa-si ridice picioarele in timpul mersului
-pasii trebuie sa fie mari, sa calce mai intai cu calcaiul pe sol,apoi cu degetele
-plimbarea se face cu mainile la spate,pentru- mentinerea pozitiei verticale a coloanei
-prevenirea caderii rigide a bratelor lateral
-pentru preintimpinarea aplecarii coloanei,odihna se face :
-pe un pat tare,fara perne
- in pozitie de decubit ventral
-cand stau in fotoliu, bolnavul trebuie sa -si sprijine bratele pe fotoliu, putand contro-
la tremurul mainilor si al bratelor
-educarea bolnavului pentru pastrarea pe cat posibil a autonomiei in autoingrijire :
-folosirea -de imbracaminte fara nasturi
-incaltaminta fara sireturi
-folosirea -unei linguri mai adanci pentru supa
-unei cani cu cioc pentru lichide
-alimemtele sa fie tocate cat mai marunt
-pentru pastrarea capacitatii de a vorbi, efectuarea zilnica de exercitii de vorbire
-asigurarea unei bune stari de nutritie si alimentatii sanatoase ,cu pastrarea unei greutati normale
-manegementul somnului
-masa - trebuie luata cu cel putin 2 ore inainte de ora de culcare
-nu trebuie sa contina alimente greu digerabile,bauturi iritante sau excitante :cafea,alcool,ceai
-evitarea situatilor stresante
-o baie fierbinte putin inainte de culcare, eventual pe un fond muzical relaxant
-evitarea sedativelor care de obicei cresc inversarea ritmului veghe-somn
-eliminarea altor cauze care provoaca insomnie:
-adenomul de prostata prin mictiuni frecvente
-reumatisme dureroase
-bronsite rebele la tratament
-insomnii medicamentoase
-rezolvarea altor probleme medicale care creeaza discomfort
-administrarea tratamentelor si reevaluare periodica a rezultatelor tratamentului si efectelor secundare
-pentru prevenirea depresieisi ameliorarea starii afective :
-planificarea si executarea unui program zilnic de activitati
-gasirea de solutii impreuna cu familia pentru -asigurarea unei vieti normale
- sprijinului psihologic necesar
-evaluare corecta a timpului necesar diferitelor activitati si propunerea de obiective realiste

-manegementul problemelor de constipatie,

- sustinerea si educarea ingrijitorului : -de a-si pastra rabdarea in orice situatie,
-de a exercita o influenta linistitoare,acordand spatul si timpul necesar
pentru indeplinirea sarcinilor
-de a avea un rol activ alaturi de bolnav
- de a la curent cu –tratamentele indicate,orarul si doza de adinistrare
-efectele secundare ale medicamentelor
- de a gasi sprijin si solutii cu echipe de asistenta medicala spacializata
  Preluati controlul asupra bolii Parkinson - Invatati tot ce se poate despre boala Parkinson (cauze,
simptome, tratament) astfel in cat rolul dumneavoastra sa fie unul activ alaturi de persoana pe care o
ingrijiti.
 Informati-va asupra medicatiei bolii Parkinson - Intocmiti o lista cu medicamentele prescrise si
orarul administrarii acestora, asigurati-va ca bolnavul cu Parkinson isi ia medicamentele la timp. Este
utila cunoasterea precisa a efectelor medicamentelor, deoarece tratamentul medicamentos este cel mai
important instrument de control al simptomelor bolii Parkinson.
 Propuneti-va obiective realiste - Evaluati ceea ce poate face bolnavul cu Parkinson si ceea ce nu poate
face, reamintindu-va ca indatoririle de zi cu zi pot necesita mai mult timp decat inainte.
 Pastrati-va calmul - Simptomele bolii Parkinson se agraveaza in caz de anxietate, stres si presiune
psihica. Fiti rabdator, intelegator, incercati sa exercitati o influenta linistitoare, acordati-i spatiul si
timpul necesar pentru a-si indeplini sarcinile pe care si le-a propus.
 Incurajati activitatea fizica - Incurajati persoana cu Parkinson sa efectueze activitati simple, care ii fac
placere, cum ar fi plimbarile, gradinaritul, inotul deoarece exercitiile fizice au un efect benefic, combat
depresia si genereaza o stare de bine.
 Apreciati colaborarea - Problemele pe care le ridica persoana cu boala Parkinson pot fi solutionate prin
colaborarea cu o echipa de asistenta medicala cu care sa puteti discuta deschis.

 diminuarea mobilităţii fizice – din cauza rigidităţii

 necoordonarea mişcărilor – legat de leziunile sistemului nervos
 postură inadecvată – legat de rigiditate
 deficit în autoîngrijire (hrănit, spălat, îmbrăcat) - din cauza tremurăturilor accentuate în
mişcarea intenţionată
 perturbarea imaginii de sine
 alterarea comunicării verbale (dizartrie).

Probleme potenţiale

 risc de accident (cădere)

 risc de depresie

Obiective pentru pacient

 să se străduiască să-şi amelioreze mobilitatea fizică

 să-şi controleze parţial coordonarea mişcărilor
 să ştie să preîntâmpine accentuarea posturii inadecvate
 să-şi câştige şi să-şi păstreze, pe cât posibil, autonomia în autoîngrijire
 să exprime sentimente pozitive
 să-şi păstreze capacitatea de vorbire
 să nu rănească
 să nu prezinte depresie, să-şi exprime interesul pentru activităţi zilnice

Intervenţiile asistentei
Planifică :
 program zilnic de exerciţii fizice, care cresc forţa musculară, atenuează rigitatea musculară şi
menţin funcţionalitatea articulaţiilor
 mersul, înotul, grădinăritul, bicicleta ergonomică
 exerciţii de extensie şi flexie a membrelor; de rotaţie a trunchiului, asociate cu mişcarea
braţelor (exerciţii active şi pasive)
 exerciţii de relaxare generală, asociate cu exerciţii de respiraţie
 exerciţii posturale.

Asistenta sfătuieşte pacientul:

 să meargă ţinându-se drept, asigurându-şi o bază de susţinere mai mare (mersul cu picioarele
îndepărtate la 25 cm)
 să facă exerciţii de mers în ritm de muzică
 să forţeze balansarea membrelor superioare şi să-şi ridice picioarele în timpul mersului
 să facă paşi mari, să calce mai întâi cu călcâiul pe sol şi apoi cu degetele
 să-şi ţină mâinile la spate, când se plimbă (îl ajută să-şi menţină poziţia verticală a coloanei
şi previne căderea rigidă a braţelor lateral).
 în perioadele de odihnă, să se culce pe un pat tare, fără pernă, sau în poziţie de decubit
ventral (aceste poziţii pot ajuta la preîntâmpinarea aplecării coloanei în faţă)
 când este aşezat în fotoliu, să-şi sprijine braţele pefotoliu, putându-şi, astfel, controla
tremurul mâinilor şi al braţelor.
Pentru câştigarea şi păstrarea autonomiei în autoîngrijire :
 să folosească îmbrăcăminte fără nasturi, încălţăminte fără şireturi, lingură mai adâncă pentru
supă, carne tăiată mărunt, cana cu cioc.
Pentru a evita căderile
 în locuinţă se recomandă parchet nelustruit, fără carpete, linoleum antiderapant, W.C.-uri
mai înalte, balustrade de sprijin
 înainte de a se ridica din pat, să stea aşezat câteva momente pe marginea patului .
Pentru a-şi păstra capacitatea de a vorbi, să facă exerciţii de vorbire.
Pentru prevenirea depresiei şi ameliorarea stării afective, se planifică:
 program de activităţi zilnice (să lucreze cât mai mult posibil)
 discuţii cu membrii familiei pentru a găsi metodele care să-i asigure pacientului o viaţă
normală şi sprijin psihologic.
BIBLIOGRAFIE
KAPLAN&SADOCK- MANUAL DE BUZUNAR DE PSIHIATRIE CLINICA-EDITURA MEDICALA
DICTIONAR DE PSIHOLOGIE-COORDONATOR URSULA SCHIOPU-EDITURA BABEL BUCURESTI
1997
TUDOSE FLORIN,TUDOSE CATALINA,LETITIA DOBRANICI-PSIHOPATOLOGIE SI PSIHIATRIE
PENTRU PSIHOLOGI-EDITURA INFO MEDICA ,2002
AMERICAN PSYCHIATRIC ASSOCIATION- DIAGNOSTIC AND STATISTICAL MANUAL OF
MENTAL DISORDERS FOURTH EDITION-DSM-IV-APLR-19949(sub coordonarea stiintifica a Prof Dr.
Aurel ROMILA)
POPESCU,BOGDAN;BAJENARU,OVIDIU-ELEMENTE ESENTIALE DE NEUROLOGIE CLINICA
EDITURA MEDICALA AMALTEA, BUCURESTI,2009
STEFANACHE,FELICIA-NEUROLOGIE CLINICA-EDITURA UMF IASI -1997
BELDEAN L.,MIRZA G. –GHID DE PRACTICA NURSING- EDITURA,, ALMA MATER’’ SIBIU-2003
TITIRCA L.,-INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTILOR DE CATRE ASISTENTII MEDICALI-
EDITURA ,VIATA MEDICALA ROMANEASCA’’-2008
HTTP://WWW.STUDENTIE.RO
HTTP://WWW.SFATUL MEDICULUI.RO
 UNIVERSITATEA ,, LUCIAN BLAGA ” SIBIU

FACULTATEA DE MEDICINA ,,VICTOR PAPILIAN’’

RERFERAT LA

NURSING IN NEUROLOGIE

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU BOALA

PARKINSON

COORDONATOR
SEF LUCRARI DR. ROMAN FILIP CORINA

STUDENT
BERARU V PIRAU ELENA
ANUL III , SERIA II
SIBIU 2010