Dupa Reforma re heoprotestante Pe ling cele amintite, in lumea Bisericii Crest TT » dintre care multe au pitruns in uhimul tim doctrina lor invatituri de la celelalte orientiri n cultul adventist, cultul penticostal, cultul crestinilor Fecunoaste aceste culte, ins nu este de acord cu inte ele, invitindune s& pistrim eredinjastrimoyeasca gi sa tratim cu toleranl 3 espect orice alti forma de manifestare a credingei, Gtestind exista astizi numeroase grupati religioase care farimileazi grav unitatea Crestinismul: diferente confesionale a Biscrica Ortodoxit Biserica Romano-Catolici Biserica Protestant (Luterand Evanghelicd si Calvin’ sau Reformatit) | Tradifia este inviitura —apostalica neserisi care, in parte, a fost expust si ‘ormulst oficial in hotirarile Sinoadelor ecumenice (primele opt veacuri, la eare Biserica nu a adiugat nimie Este paznicul credineios si cuvios al Traditick. jin Traditie se includ si hotirdrile consililor asa-zise ecumenice si mule hotiriri pepale. Este creatoare de traditie, cici o doumi nu este necesar Si poarte pecetea apostolic, nici si fie fntirita de Stingi Paring, nici si fie crezut de toy. Susfin ci numai autoritatea bisericeascd. ‘lewiascd Sfina Seriptur si aceasta numa in: BBiserica este singura depozitars (canoanelor) Sinoadelor ecumenice. (Biserica Invagttoare) este in drept. si spiritual Traditei, 4 adevanului si fl sttomiceste prin hotérrile Orice erestin are deepul & explce war tileviased Sina Scriptur, ea interpretndese singuri. Se motiveai in diferite felur cd orice credincios, fr afi experimentat in ale teologiei, poate tleui Scriptura, (Dar nu se oat rspunde a intebale: 4) de unde varietatea de sensuri_pentra scelasitexte? 1) de ce teologit protestant, cind explicd un text controverst, folasese expresia dupa parerea mea?) Accept Sinboh de ainsi (Gea) ceocorsantnopolin in care se al el Dub Sfint pacede numa de a Tatil dss Tall dn yes rae pe Fas purcede Be Duhul Sfint ar ind we sen Miners, pe care Ee ok rie vou de 4 Tt, Dude adevr, Care din Tt prc Ioan 15,26), Incl din veacurle V-V1, a inoeput si invete i Duhul Sint purcede si de la Fiul (rn 589, a introdus acest duos eretic Filiogue” in Simboul Credinge, ezaprobet si condamnat in 809 de insist papa Leon Il), Accept totusi Crezul (Simbolul de ceding nigeo-constentinopolian) care face parte din Sfinta Tradit, dar Tau preluat dela ‘Fomano-atolici, cu adaosul, Filloque”. Insis puterea Duului Sint dat lor, ‘aru! Dunului Sint, prin Taina hirotone, Mirursese ci Ménnitorl a intent condvceea Bisel Sale vane Apostollo, po far acesta au ineretingto episcopilor, impiriindle 28 Nuadmite ierahia biserioeas,stabilitt canonic Pe temeiul ,succesiunii apostle”, ci sustine -Preojia universal”. Deci_ orice erestin are‘Psrea cea mai nati de conduoerea inte Biscrici Mintuitonal a dato Sinodului ‘Apostolic, iar ulterior, cao cortinuare, Sinodului ccumenic (Adunarea tutor episcopilony, episcopii, avand acelasi har, sunt ‘gal ine ei dupa dept divin, fiecare find ‘centr puterii duhownicest in epahia sa, iar Jnmunit in Sinod ccumenic, constiuie orginal ‘infalbil al Biserici ‘Afinma prinepiul papel ca ummay al Iai em: si cap al Bisericii universal: Papa, episcopul Ramei si womaul Sntubsi Petru este princpiud fundamental... al wnt... Pond ‘roman, vrutea fncte sale de Vicar al lui Hristos si Pastor a intregi Berk. are tere deplnd, suprema si universal. pe care poate 0 exercitetotdeauna in mod liber: El mu poeat gres nit in vor rick in {fapia. Nu poate exsia Conciin Ecwmenic acd me este confirma... de was dui Peru Tiberaiea de a cit yia infelege Sfanta Serius, ‘cujutonul Duhului Sint Un cregtin deat este tpn prin credit pest toate sinesupesnimdnui (Lather) Preoiaaperine (posit dep ivi) tuaror creinciogioc, find primi prin Taina Botealul, iar shyjirea preofeasct se incredinjeazd oxlor asi de comunitaten cainciogilor (pastor, cpiscopi,predicator, ddacon), Deosebinle dire reptle preoes sunt excusivdeortin adminisrativ. Nici_papa, nici sinodul ecumenie ma sunt {nail ci mai Sfanta Seripturd. fn inca de inceput, perforce emul era relativi (ru absolut), clei sfinfenian 51 drepata, ca orice vir, sunt obginue prin exer stinoreare Orul se afl doar pe calea desivyii Mintiea este impreunlierarea lui Dumnezou si a emul prin care acest isi fnsygete roadele jerfei pe ene a Mintutoruu, find eiberat din robia Bical sia moni si nepdind de fa Botez st Minungere o vial nou, pin care © face rept iaintea Tui Durmnezeu, Aceast nowt Vial se der sie Intireyte prin conlucrareacresinlui cu harul ea rod al ‘redinfi, maniestnd-se in fate Dune, iar rgplaa pe care 0 va primi va fi feces vem. Srarea (de inoeput) originarl a oma ee perfect in toate privinle ca dreptate riginars, reali dint-un dar | supranatural (adiugad); deci Ia partea natura (rupul si suflewl) primitis prin create, se adaugi: una supranaturaki a daralui supraadingat inom Dato satisfac aduse de Hrists (prin jertfa So, oncarel jinite a hui Dumnezeu in pcatul hii Adam gi al Evei, oral primit de la Dumnczeu gratia divin, ct jutorl frei poate duce de ac inainte © ‘iat lps de pica. Accast grafic este un fel de depovit care se afi sub administrate Biserci,Faptele bune ale crestnlor sunt ‘considerate un alos ls ceea oe a dat” Hirisios enim piicatele nowsire. Sunt ‘mintitoare nu numa feptele personae, ci $i ale marti, mucenici, finer, care av realzatun rps de fiptebune pe care BBiserca le cistibuiecrestnilor, care ma at satisficut pe deplin dretaien diving, prin indulgente. Privitor Ia plicatul originar, a admis ppredestinatia absolut a umort spre ral si fericir, iar a altora sre iad si sufvint: chiar caderile in picat ale lui Adam si ale Evei au fost voite din vec’ de Dumnezeu; de aceca nua parse cexplicanecesitatea-mfntuii prin Fiul lui Dumnezeu. Duranezen rinduieste tot de mai inainte, me exis liberal arbitra (Onl poate obgine méntirea numa prin harul Jui Dumnezen (sola gratia), drut omului in ‘mod gratuit de Dumnezeu si numai_prin credinta omului (sola fide), fra ca faptele bane sab vreunrost in dobindirea mint ‘Arai eX Firisos a inemeiat cele sate Sfinte| Tain, svat de Biseicd prin episcopi yi preofi ei (miocitrii Mntuitoruui: Botezul, Mirungerea, Pocaina, impirisania, Proofa, ‘Nunta si Mas Poekinfa, are accasti formull de iertare 3 ddelegae: Dom si Dumnezeu nasi Tiss Hrisis... ste ierte pe tne. ‘Boteaul se sivryest prin intetascufimdar, ‘Sfinta impartiganie se dat i noilor botezafi. Este Taina (agezatti de Mantuitorul la Cina cca de Tain) prin care resin se Impartgeve cu Insisi Thypul si Single Domnul — care pisusazi numa porta: Se eae sidevin, Sacramentcle Legit noi sunt: Botezul ‘Confirmarea, Euharistia, Pocdina, Ungerea de pe urma, Hirotonia, Casitoria, Pron zc: far ew ert tote patel... (Pocaing) Botezul poate fi conferit si tumiind api de trei ori pe capul candidatului. ‘fina Impairtisanie sed numa celor ce depigese spe ani, aura cu azimi (pine necespit.Credincioit se impaasese ‘numai ex Trupul ui Hrsios (numai cu ima), insi proof s© implitgese si cu swim cu vin. Numi tei Taine: Botezul, Eubatistia si Pocdina (calvin: numa primele dou!) La Sfinta Eubarisie, nu se admite prefacerea clementelor (a pin’ necospite gi a vinuli) in Trupul si Singele Mintutorului, ci doar prezenfa Sa spiritual, Sfinjilor, ca preteni gi casnicl ai hui Dumnezeu, Ir se cuvin cinstire sf inchinare, rmanifesate in sirbitorile consaerate lor preamirirea viefii si faptclor lor, in shut fn bisercile ridicate in cinstea lor, in pele rinduite de biserict spre cinstea si pomeninea lor, in venerarea moastslor si ieoanelor lor si fn rugaciunile adresate lor spre ‘a mijloci la Dumnezeu pentru noi. ‘Acestia, dimpreuna cu ingeri, formeaza ceata sfintilor, dintre care cea mai vrednic de cinstire este Maria, Maica Domnului. Nu accept cinstirea Sfinplor Ingeri sia Sfinjlor, a sirbitorilor, 2 Sfintel Cruci, ‘venerarea Sfintelor Icoane, a Sfintelor moaste, nici vechile tradifii crestine legate de aceste sigbitori 29Preacinteste(supravenereaiy pe cea dint intrest, pe Sfanta Fecionsi Maria, Niseatoarea de Dumnezeu, numindo impariteasa (Stipini, Cea least) Doamna”: mai inst decdthervimii si mai mikiti fink de asemdnare decit serafimi™. [Nu exist nicio slujba bisericeascd in care Prea Sfinta Nascitoare de Dumnezeu si Pururea Fecioari Maria si nu fie pomeniti, cofi st nu se adreseze ectenii si rugiciun, fn cull Maicii Domnului, pe fondul ‘une supravencrr exagerate adresse ci, a fost proclamat dogma presi a jimaculatei concepfii a Sfintei Fecioare “Maria”, potrivitceia ea sa ndscut fr pcatul originar, asi aceasti. dogmit este potriic invatturi_ despre Luniverslitaten.pfcatulu stramogesc; Sfinta Maria a fost curt de acest peat de Sfintul Duh in momentul jintalnirii cu ingerul Gavril). Desi_o numeste Fericita cea mai vrednicd, cea cu onoruri mai bogate, Fecioara cea mai liudati, consider cf, ‘asemenea celorlalfi sfinti, Maicit Domnului nu i se cuvine vreun cult Caltal” divin public cuprinds: Stina Linughie, Cle sapte Lande, Sfintele shube ale Sfintelor Taine gi Stintele lena. baa ‘Cultul divin este mai simplifiat decdt la Calta divin foarie mult simplifcat: predica, céinfarea si mugiciunen sunt elementele principale Tin urma judecsfi particule, Hecare suet este trimis in ral (cer, paras saa Sanu I © nou dogmit: intre rai si iad exist ‘Asmar, sin iad (hen, ntuneriul Toca unde” secur | Nuon rail siiadul Cel mai in afar, inf). Una Joe sa 0 | sfletele color ncirea de pate woare ala stare ne ral tad nu exist Numele sisemnificatia | Intemeietorul | Timpul aparifiei idee Sess otter Borer se face numa adullor, 1 autoritate: doar Biblia; : a penta mintuke sum suficiente poctinia Baptist “xi m -geot aLVEE eri. i es : ia 'Biserica e mumaiinvzibil, spiritual; rei eee Sa ee = manifestari cultural-religioase, cintirile insojte de acompaniament muzical: + adepi cultlui is spun fai” ~ Botezil este nul, dar in tet fee: Botezul - secolulal XIX-Lea;_ | apei (cae nu méntieste, e simbole), Botezul Elvetia Sfintuui Dub, se face dup Botezul ape: : Boteul in .moartes Dom” aduce starea aa epen® | «in Rominia, In de sfinfenie; pene nceputul secolului al_| - Cina Domnului este un act comemorativ; Cregtnii dupa Evanghelic | vig mai | Xela “TEnistd patra dimensiuni ale Judeeati de (Evangheligti) Apo Georg aes - Frangois Berray a ~acelor credinciogi, ficuti din cer; fost misionar in “2 celor in val la veniea Domai; Romania, = aplttosilor ~a ingerilor rai. ~ aseminiloare cu cle baptist: {Sfantul Duh = lotitord! Domnutu lisus pe = apare din simul ate, t 3 cam Putnam, | siieainsieal | Bote se face prin sufundarea i a8, 0 Peaticostali om Biserieli Baptiste, Singur dat: (Biserica lui Dumnezeu : si 7 |. Sffintul Duh este o ereaturi care are corp ‘Apostolica) fis is ip te spiritual si-i inspira pe credinciosi ajutindu-i ; sexes inom in|" otaineh momenele in in ag Penticosi = cincizecime bag a uae Cineizecimi; ; ~ Botezul cw Duhol Sfint, semnul primi botezului fiind darul vorbirii in diferite limbi, asemenca Apostolilr la Cincizecime. 4. = W. Miller, - adeptilor cultului li se ‘garanteazi ‘starea de SUA; “sing in mpg de 1000 de ans Adventist "sunt preoeupati de Ziua venirii Domi Tat, Adventus = venitea (a. | - exist mai au avut multe prevestr ale venti, dar acestea doua a Domnului) multe grupari: ile femlianiaL ASOD, nu s-au adeverit; - de ziuaa = slimbata zi de srbatoare, de odihna (porunca sates: a pair din Decalog); 2 reformist *uietul ese murtor, numai Durmnezou este 30emuritor, nemurirea este un dar dat numai adventistilor. = la Kudecat numai cei drepfi vor primi nnemurirea, ccilati vor fi trecuti in neexistenta. = nu cred in Sfinta Treime; 5, = mL recunose pe Tisus Hristos ca = Charles Taze | - sfirgitul secolului al | Dumnezeu; Organizayia Russel XIX-lea, + nu cred in nemurirea sufletului Martorii lui lehova = Imparatia de 1000 de ani a celor alegi (144 000 de birbati i femei), * Statutul pentru Organizarea si Functionarea Bisericit Ortodoxe Romine. Dispoziti Generale Art Biserica Ortodoxt Roménd este comunitatea ctestinilor ortodocsi, clerici, monahi si mireni, constituiti canonic ‘in parohii si manistiri din eparhiile Patriathici Roméne aflate in interiorul si in afara granitelor Roméniei, care marurisese pe Dunmezeu in Sfénta Treime, Tatal, Fiul si Duhul Sfint, pe temeiul Sfintei Scripturi si al Sfintei Tradipi si patticipa la viata Bisercii prin aceleasi Sfinte Taine, slujbe liturgice si rinduieli canonice, Art.2 (1) Biserica Oriodoxd: Romani, de origine apostolicd, este si imine in comuniune si unitate dogmatid, ltu si canonied cu Biseriea Ortodoxi universal. ) Biserica Ortodoxi Romana este autocefalé si unitari in organizarea si in lucrarea sa pastoral, misionard si administrativa Art3 (1) Biseriea Ortodoxi Romina are conducere sinodala ierarhicd, potrvit invataturii yi canoanclor Bisericit Ortodoxe si traditei sale istorice. (2) Biserica Ortodoxa Romana se administreaza in mod autonom prin organisme proprii reprezentative, constitute din cletici si mireni, potrivit Sfintelor Canoane, dispovitilor prezentului Statut si altor dispozitii ale autoritafii bisericesti competente, Art (1) Biserica Ortodoxa Romana este autonoma fata de Stat si fata de alte institut 2) Biserica Ortodoxt Romina stabileste relatii de dialog si cooperare cu Statul si eu diferite institutt pentru {mplinirea misiunii sale pastorale, spiritual-culturale, educationale i social-filanropice. Art (1) Biserica Ortodoxa Romina cuprinde pe ctestnii oriodocsi din tard si pe erestinii ortodocsi romini. din afara ssranifelor tari, precum si pe cei primifi canonic in comunittile e. (2) Biserica Ortodoxi Romina este najionala si majoritard potrivit yechimit apostolice, traditici, numarului de credinciosi si contributiei sale deosebite Ia viala si cultura poporului roman. Biserica Ortodoxt Romant este Biserica neamului roméinese. * Extras Reflectea Pentru pacea a toata lumea, pentru bundstarea sfinielor tui Dumnezeu Biserici si pentru unirea tuturor, Dommului sd ne rugém.... Unirea credinfei i impdrtasirea Duhului Sfant cerand, pe noi insine si unii pe ali, $i toad viata nnoastra lui Hristas Dumnezeu so dam. (Rugiciuni din Sfanta Litunghie, pentru unitatea credintei) © Gredinja Bisericii Ortodaxe de Rasdrit este sit ci mu se poate inveta prina-m studiu intelectual, ef mumai prin trdire. Aceasta se gdseste nu in stiinfa teologiei, ci in dunmezeiestle slujbe, in chilia cilugdrulut, in rugdcivnea tunel femei oarecare ..., in definitv, in tot ceea ce trdieste. Nu fe pori apropia de ea fiind in afard, ci doar fiind inuntru. (Frijof Tito Colliander, Credinga gi trairea ortodoxie’) © Forta Ortodoxiei mu este banul, nici puterea politied, ci inalta spiritwatitate a unor stareti, a credinciositor, a sarbitorilor, a viet religioase... Insigi teologia ortodoxa nu este altceva dectit expresia sfinfeniei in timbaj articulat, constient, precis, o adevaratd icoand in cuvinte pentru imaginea sfinfenii. (Costion Nicolescu, Riscul de a fl ortodox — interviuri) ‘© poporul roman a ramas un popor credincios dupa aproape eine decenit de ateism. Aceasia finded rezistenta ll 1a aieism, care a facut adevarate ravagii in unele din trile care ne inconfoard, nu este un lucru inaimplitor, ci se intemeiazi pe una din coordonatele majore ale Oriodoxiei, si anume ca, in mentalitatea poporului nostru, Dumnezen mu ramdne doar exterior umil, adica absent din create, ci este prezent si in universul vazut prin energile necreate, care isi au ézvorul in Dumnezeu $1 constituie fundamentul spiritual pe care se sprijind intreg cosmosul. Pictura pe zidurite interioare si exterioare ale bisericilor din Nordul Moldovei constituie expresia Plasticd a faptutui ca Dumnezeu mu este prezent doar in Biseried, ci in naturd si cosmos. Aceasta ne aratd ca Dummezen nu este peniru romdnul ortodox un simplu obiect de referinfé: transcedentald, ci 0 realitate pe care @ simte io traeste in modu! cel mai real prin lumina pe care o revarsd peste fina lui si peste intreg universul. © Go) Crestinismul romanese dnemeiat pe prezenta lui Dumnezeu in om si in cosmos, a realizat cea mat originald sintezd intre cultura apuseand si cea risdriteand, De la cultura apuseand a asumat ragiunea tucida a Occidentulul far de la cultura résdriteand a preluat mistica iubirit. (Dumitru Popescu ~ Ortodoxie si contemporaneitate, Ed, Diogene, Bucuresti, 1996) 31«© Frergille necreate foacd un rol primordial in cadral teologiei si spiritalitpt ortodoxe. Prin intermediul tor. spiriwaltatea risdriteand depageste 0 simpla eunoastere imelectualista a lui Dumnezeu prin una experimemala Prin energiile necreate, Dumnezeu este mai inti trait de eredinciosi, apoi cunoscut,flindcd rostul cunoasterit tui Dumnezeu nu este cel de a satisface curiaztaile intelectuale ale minfit umane, cf de a contribul la desdvarsirea spirinalt si morals a iniregului om, in totalitatea fie ti pstho-somatice ‘(Dumitru Popescu ~ Ortodoxie si contemporancitate, Ed. Diogene, Bucuresti, 1996) © Dupa cum soarele rasare rosw $1 apune fot ros, tot aya si nol, dacd! ne-am nascut ortodocsi trebuie si muvim fot “ortodoesi. In ofaraslujbel Bisericti, mu exist seard care cer. (Pete Tujea) Cine nu are Biverica de mamd, nu poate avea pe Dunnezeu de tata (Sfantul Ciprian) aed poparul romin, prin vtregia soariei, is va pierde credinta ortadoxd, va disparea ca neam. (Nicolae Torga) Niet Bil Citeste cu atentie textul de mai jos si raspunde apoi cerinfelor formulate: iserica Ortodoxt! Ronvind este una dintre bisericile autocefale ale crestinismului ortodox. Majortatea romnilor apartin. Biscricii Ortodoxe Romane, dar Biserica are si credinciosi de alte nafionalitati (rromi, veraineni ete.). Ea pistreaza unitatea ccanoniet, dogmatic sia cultului cu toate Biscricile Ortodoxe. Biseriea Ortodoxa Romint este organizati ca Patriarhie, cu ttulatura de Patriarhia Romina. ea mai tnaltd autortate a ei pentru toate problemle dogmatice, canonice si pentru cele bisericesti este Sntul Sinod. ‘Acesta se compune din patriarh, care este presedinte, si ahiereii in funcyiune (mitropoliti,arhiepiscopi, episcopi, cpiscopi ‘vieari si arhierci vicari). Intre sesiunile Sfantului Sinod, problemele ivite sunt discutate si rezolvate de Sinodul Permanent, aledtuit numai din Patriarh si mitropolifi in functiune. Un alt organ al Biscrict Ortodoxe Romane, care se ocupa cu problemele administrative si economice este Adumarea Nationala Bisericeasca, compusa din céte treireprezentanti ai fiecirei eparhi (un clerie si doi mireni). COrganul suprem administrativ, att al Sfintului Sinod, cit si al Adunarii Nationale Bisericesti este Consilied National Bisericesc, alesuit in 12 membri ai ANB, edte un elere si cite un mirean din fiecare mitropolie din jar. Alegerea patriarhului, a mitropolfilor si a episcopilor se face, prin vot secret, de etre Sfintul Sinod, dupa consultarea lerului si a mirenilor din organismele bisericesti, in termen de cel mult 60 de zile de la vacantarea seaunului respect. Pirtile constitutive si orgunele locale ale Bisericii Ortodoxe Romane sunt: Muropotia, adic unitatea canonic’ si administrativa format din mai multe eparhii, condusa de un mitropolit. In prezent, in Biserica noastr sunt sase mitropoli Eparhia este 0 unitate teritorialt bisericeasca condust de un episcop sau arhiepiscop, ce cuprinde un numfir de citeva sute de parohii, precum si miinastirle de pe teritoriul respectiv, Atunci end epathia este condusé de un episcop, ea se numeste episcopie, iar cand este condusa de un arhiepiscop, se numeste arhiepiscopie. Pind acum, in Biserica Ortodoxi sunt 20 de arhiepiscopii (16 in {ara gi patru in afara granitelor tari) si 19 episcopii (13 in tar si sase in afara granifelor fii). Protopopiatul est 0 circumscripfic administrativa biserieease& formaté din mai multe parohii, condus de un protopop. {n Romania sunt aproximativ 170 de protopopiate ‘Parohia este comunitatea bisericease& condusd de un preot paroh. Numarul patohiilor se rica la aproximativ 15 000. ‘Mandstirea este 0 comunitate formata din cilugiri, cei ce se prewatese de calugarie (Fri), condusd find de un stare ajutat de un consiiu duhovnieese 1) Enumerat cele trei organe de conducere ale Bisericii Ortodoxe Romane. +) Precizeaza care sunt atributile Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romine. ©) Specified parfile constitutive ale Bisericti Ortodoxe Romane. 4) Identificd diferenta dintre mitropoti, eparhie, episcopie si arhipiscopie, 32©) Indica pe hartt mitropolile din Biserica Ortodoxi Romani. ~ Mitropolia Muntenie si Dobrogei; ~ Mitropotia Moldovei si Bueovineis - Mitropolia Ardealului; Mitropolia Clujului, Albei,Crisanci si Maramuresului; = Mitropolia Oltenit: = Mitropolia Banat £) Completeaza spatiile punctate cu informatia corespunzatoare: Preotul parohici din care fac parte este preacucernicul parinte ‘in fruntea mitropolici noastre se afla inalt Prea Sfinsitul Parinte Mitropolit Patriarhul Roméniei este Preafericitul Pairinte .... IW Citeste cu atentie textul si priveste imaginile alaturate: a) Un sat ext o comune sprit at ‘Atbim.Cleopallie ciel inceput se pierde m negura ioret pr Dum Stee {Un sa fing p leur dintre ‘oament pe suferigele si weurile te ‘mprain, pe labirea menor pens ‘im pena casa in core s-au nse a ‘Sonu exe cir nde sunt ingropat ring, buns Ioeutrlor acl cur tes bere veche de ute de am, sedpata ‘prin mune dew gia emir. brverca wade a cumin. peau Boecat PreAmenie Pacis ee nmesakil Pr Nicole Shark ») Serie ce reprezinta, pentru viata unui ortodox erestin, Biserica (gandestete gi la rolul preotulni in sate) ) Ce efecte a avut asupra flinjei poporului roman prigoana impotriva Bisericii din timpul comunismului? Ai risfoit vreodats o revistd erestin-ortodox4? Daci da, numeste ttlul ei. ‘Dacii nu, soliciti profesorului de religie si va prezinte o revista care apare periodic in zona in care locuieyi. © Documenteaz-te si realizeazi un reportaj despre un eveniment religios deosebit din viata unei comunitaji crestin-ortodoxe din fara sau de peste hotare. W Argumentcaza necesitatea tolerant’ si respectului faa de membri socio care impartisesc o alt credits. [ Organizcazs, impreun ev colegi thi, o dezbatere cu tema ,Prozeltismal religios in parohia mea” [i Prezint situati in vag ta sau a celor din jurul tu, tn cae ai experimentat unitate dintre tne s colegitprieteii tai de alts | 7 si colegie religic. 33{Hl Enumerd atitudini si acyiuni care ajutt la menjinerea unit Reugesti sf dovedesti eX est un bun erestin tunei cind ai divergente de peri eu colegi de alt religie pe teme de religie au pe atc teme? Imagineaz{ o stuaie eoncret si fun joe de rol cu acest Exist motive care dezbina confesiunile r colegii discutit pe aceasta tema, joase din fara noastri? Indiferent de raspuns (da/nu), organizeaza impreund cu [Hl Cand ii alogi pricteni, te interoseaz gi religia lor? Motiveaz-i atitudinea [i Care sunt motivele pentru care unii ameni renunts la credinja in eare su niscut? [il Ce argumente i-ai aduce prictemului tiu care vrea si treaci la o alt religie pentru a-l determina si renunfe la aceast intentie? NOTITE cai een