SPIRITUALITATE $1 VIATA CRESTINA SU ica oem rae mua Pentru a parcurge drumul vietii si a cdstiga vesnicia, Dumnezeu a lisat crestinilor calea casdtoriel si calea monahismului. Fiecare om, in viata sa, merge pe una din aceste cdi, la fel de bune gi la fel de mantuitoare. Ceea ce-1 indeamna pe fiecare SA aleaga unul din aceste moduri de viata este vocafia sau chemarea, Astfel, fiecare ‘om are vocatie fie spre cdsdtorie, fie spre eilugdrie (monahism). Monahismul (din grecescul ,.monahos", care inseamnd persoan’ singural {nsingurati) este o practicd veche a crestinilor de a se retrage din mijlocul lumii, pentru ase putea dedica trup si suflet unei vieti conforme cu Evanghelia, urmarind renuntarea Ja patimi gi unirea cu lisus Hristos. Monahismul a fost intemeiat in Egipt, in secolul al IV-lea, de sfinjii Antonie cel Mare si Pahomie cel Mare. Scopul monahismului este atingerea desdvarsirii, lucrare 1a care sunt chemati, de altfel, toti crest ‘Monahul traieste in lume, dar departe de lume, adic departe de pacatele si placerile materiale ale lumii La intrarea in monahism, cAlugdrul depune trei voturi, fig”duindu-i lui Dumnezeu sArdcia, castitatea sau ccuratia i ascultarea faa de cei mai-mari. Sunt trei feluri de viata monahala: chinonia, specifica cAlugarilor ce vie(uiesc intr-o comunitate, avaind viata de obste, chinonia miei, ce inseamna convietuirea a doi sau trei cAlugari, si sihdstria sau pustnicia, adict viaya retrasi de lume, in singuratate (prin mungi, in pesteri, in desert) Ortodoxia il considera pe Sfiintul Vasile cel Mare ca find fondatorul regulilor monahale. Sfintul Benedict de Nursia, ale c&rui Reguli se bazeaza pe cele ale Sfintului Vasile, este considerat intemeietorul monahismului jul fcut in mod constient gi sistematic, pentru desprinderea de patimi si dobandirea virtutilor. {n general, asceza presupune: exercitii fizice, care au scopul de a stipéni trupul, prin eliminarea inclinatiilor spre ru si cultivarea virtutilor; exercitarea puterilor psiho-fizice si intreg efortul uman pentru a ajunge la starea de contemplare, Desi asimilati monahismului, asceza nu este exclusiv monahald, cici pentru a atinge desivarsirea, fiecare crestin trebuie sa practice abstinenta si sa fie biruitor in lupta cu patimile. ins asceza poate atinge desivarsirea doar in monahism. Virtutea cea mai inalté spre care tinde monahul este dragostea neincetat& c&tre Dumnezeu, Aceasta il conduce la 0 rugiciune permanenti, cici viata de rugdciune este temelia intregii vieti mandstiresti Dar monahii nu sunt numai oameni ai rugiciunii si ai ascezei, ci ei impletese mereu rugiciunea cu munca, ati fizicd, cét si intelectual, Munca lor este ca pentru Dumnezeu, gi nu ca pentru oameni. Cu sute de ani in urma, calugarii erau cei ce se ocupau de copierea cartilor sfinte. Astfel, monahilor din pustiul Sinai le datorim cel mai vechi manuscris complet al Noului Testament. Tot eAlugarii au fost cei care au realizat primele icoane gi tot ¢i au fost, in yremuri de prigoand, aparatorii acestora. De la cilugri avem obiecte bisericesti de mare valoare artistic. Printre primii care au imbriisat inventia lui Gutenberg, tiparul, au fost calugari, primele tipamite din tara noastra find infiinjate de calugari, prin munca lor asigurdndu-se unitatea limbii roménesti. Tot calugarii au infiinqat primele scoli si primele spitale. 34eva * Cel ce iubeste putin, dé putin; cel ce iubeste mai mult, di mai mult. Jar cel ce iubeste foarte mult, ce are vrednic de dat? Se dai pe sine insusi! (parintele Porfiie) * In viaja unui céilugar totul trebuie s@ fie altceva. Linistea e o indulcire. Rugdciunea e 0 contemplare duhovniceascd. Cuvéintul lui Dumnezeu este hrana sufletului sdu. E cea mai dulce convorbire cu Dumnezeu. Biserica e unicul adkipost. Curtea locasului sféint este un hotar dincolo de care pentru el nu existé nimic mai mult Lumea tui e vesnicia, Acolo e comoara lui, acolo este si inima lui. Singura legaturd cu cei ce trdiesc pe pamant este o calda rugeiciune pentru ei. ltd ce e viafa unui calugar. (Protos. Avr. Necrasov) + Monahul mu are decat o singurd grija, 0 doringa din urmé: sa fie pldicut lui Dumnezeu si sii lucreze pentru Dumnezeu. Plata neascultarii e pierderea mantuirii, Ascultarea e lepadarea de sine, luarea crucit in fiecare zi. (Sfantul Ignatie Briancianinov) * Daca cei ce dorese sé se cilugdreascal ar cunoaste toate supdrarile vietti monahale, nimeni nu s-ar duce la ‘mandstire. De aceea, Dommul le ascunde pe acestea intentionat. lar dacd tofi oamenii ar cunoaste fericirea ce it asteaptii pe monahi, fara sa stea o clipa pe gdnduri ar alerga la manastire. (Staretul Varsanufie de la Optina) * In mandstire, mai mult decdt in alta parte, se simte intdlnirea lumii de jos cu lumea de sus, (Andrei Plegu) * Monahul este cel care, despartindu-se de tofi, este in unire cu tofi. (Evagrie Ponticul) + Calugar este cel ce si-a ficut trupul neintinat, gura curdita si mintea luminatd, Calugar este sufletul apasat de durere, care petrece in veghe si in somn intru necontenitii pomenire a morfii. (Sfintul Toan Seararul) + Precum ingerii sunt lumina monahilor, asa si monahii sunt lumina mirenilor, (Sfantul loan Scararul) + Monah e omul care se roaget pentru intreaga lume. Domnul nostru lisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, da ‘monahului iubirea Duhului Sfant, si aceasta iubire umple inima monahului de durere pentru oameni. (Sfantul Siluan. Athonitul) * Un ctilugar trebuie sai fie un baitrdn frumos, un batrén imbundtatit, un batréin de care se bucurd oamenit, Sa ‘se bucure oamenii de existenfa ta, cum se bucurd de o floare, cum se bucurd de o ape limpede, cum se bucurdi de un peisaj frumos, de un rasarit sau de un apus de soare. (Parintele Teofil Paraian) * Un cailugar trist este un célugair cu luminile stinse. Nu se poate sd fit monah sau crestin bun si sci mu ai parte de bucurie. Parintele Teofil Paraian) + Monahismul a fost cel care a mentinut unitatea Bisericii, deoarece el a fost creat pentru credinciosi, pentru ca acestia si poatd atinge ceea ce este dificil de realizat in mijlocul lumii. Jerdfa monahului pentru lume, asceza, Jupta impotriva patimilor, dobéndirea virtujilor, rugdciunea si relatia fiecaruia cu dumnezeirea sunt elemente care definesc viafa monasticd. Monahismul nu se defineste prin fanatism sau cum il vad unii, ca pe ceva ingust si obtuz, Giel, prin insasi existenja lui, a mentinut un crestinism viu... Monahismul inseamndi viata i iubire, este chipul cel ‘mai frumos de viefuire pe care ni I-a lasat Hristos... Monahii, traind departe de lume, se jertfesc pentru lume pentru ca, din iubirea, jerffa, viaja si munca lor, sa se hriineasca duhovniceste $i sit sporeascd si ceilalti oameni. ‘Monahul trebuie sci fie iubire, jertft si milostenie. Cand plange lumea, pldnge si monahul, iar cand se bucurd, adue impreund laudai lui Dumnezew. (Athim. lustin Parvu) WAtunci cand un tind se hotdrdste si aleaga calea monahala, cu binecuvantarea duhovnicului, el intra in manastire «a frate. Dupii eftiva ani devine rasofor, adica purtator de rasa monahala (vesmént de culoare neagra, ca semn al pocinfei). Dupa un timp, in cadrul unei stujbe speciale, devine ciluga. Discuta cu colegii si profesorul de religie despre sentimentele care pot determina un tinar si imbriigeze calea calugariei, precum si despre atitudinea pe care 0 ate acesta de la primii pasi in mandstire, ca frate, pnd la ‘momentul dobaindirii demnitatii de cdlugar. ]Comenteaza afirmatiile: ‘© Doar oamenii neadaptati si mediocri devin monahi. * Cei care intra in monahism se rup total de lumea in care traiesc. © Pentru cd s-au retras din lume, cilugérii nu mai sunt c&utati de nimeni. © Calugatii igi asuma voturile monahale. 35[H|Raspunde ta urmatoarele intrebairi * Ascultarea calugarului inseamné anularea libertatii sale? ‘© Cum reusesc cdlugarii sa urmeze indemnul Méntuitorului: -Rugati-va neincetat”? * Cum va explicati faptul c& foarte multi tinerialeg calea monahismului, cei mai multi dintre ei find licentiati la una sau doua facultati? © Care sunt motivele pentru care crestinii viziteaz manastirile? Argumenteaza importanfa manastirilor pentru viata duhovniceasca si culturala a romanilor. Win manastirile ortodoxe, rugaciunea se impleteste cu munca si cultura, ~ Lace ajuti crestinataji si lumii intregi rugaciunea célugarilor din manastiri? - Dar munca ce se face in manastiri, ce rol arc? ~ Cum a fost sprijinit poporul romén de cultura promovata in mandstiri? )Formutati invagaturi folositoare sufletelor voastre, cunoscénd insemnétatea si frumuse{ea vietii monahale. [)Documenteaza-te si realizeazi un pelerinaj imaginar la mandstiri si mari duhovnici din Roménia, Ajuti-te de maginea de mai jos. Aledtuieste un referat despre un mare monah ortodox. Pratl Arsenic Papacio: cam | Meret Teehlepio NOTITE 36