(CRESTINISMUL $1 PROVOCARILE LUMI CONTEMPORANE Un posibil pretext pentru discutie Studierea originii lumii este de o important’ vitala pentru om, deoarece ‘cesta simte nevoia de a gisi sensul viefii sale, de a-gi cunoaste provenienta si de a-si motiva existent Stiinta si religia ‘Stina inceared si cunoasca originea lumit, a viefi, a proceselor care stau Ia baza ei numai prin intermediul cercetarit si al ratiunii, spre deosebire de religie, ‘care are la bazd credinga in cuvintele lui Dumnezeu, a Revelatiei. Cauzele conflictulut dintre stiin(a si religie Att stiina, edt i religia, ne infitigeazd cde o viziune asupra Universului, cdte 0 teorie asupra lumii si vietii, concep tii ‘care, din paicate, sunt in raport de dizarmonie. De unde acest conflict inte stint si religie? fin primal rand, avem greselile catolicismului medieval, opozitia sa in fafa progresului stiinific, Inchizitia indreptaté nu ‘numai asupra ereticilor, ci si a asa-zigilor eretici, cum ar fi de exemplu Nicolaus Copernic i Galileo Galilei, cu ale lor teorit heliocentrice. De asemenea, ideologit precum marxismul si materialismul stiimific au avut un rol major in privinta decrestinari si ateizirii societati si culturii modeme, atrigind adepti din rindul scritorilor, filosofilor, amenilor de stint, pe care i-au pus fn slujba credrii unei false dogme, a unei ,stiinfe atorputernice”, capabile si explice totul si s& inlocuiascd Religia Conceptia potrivit cireia siinya are mai multd siguranfa decat religia, pentru c& a cerceteaz’, pe cand religia crede, constituie un alt moti Nu in ultimul rand, avem numeroasele feze yi poteze cosmogonice false (deism, ateism, evolupionism), care au incercat ‘84 opuni stiinjareligiei si si creeze un conflict artificial doar din dorinta denigrarii si distrugeriireligici Deism, panteism, ateism, evolutionism Dintre teoriile considerate modeme amintim céteva: Deismul este 0 conceptie filosofico-religioasa din secolul al XI-lea, care recunostea existenta lui Dumnezeu numai ca 0 ccauzi primara a lumii, Care nu se ingrijeste de creatura Sa, lisnd-o si se dezvolte dup legle propri ‘Panteismul este conceptia filosoficd prin care se sustine ci Dummezeu si natura sunt doui realititi identice, Creatorul cconfundandu-se cu propria creatie. Ateismul este sistemnul filosofic ce respinge existenfa vreunei divinitai. Evolufionismul e conceptia filosofica potrivt cAreia Universul este autonom, originea lu, a plimaintulu, a finfelor vii, a omului, fiind intimplarea, hazardul, iar dezvoltarea lor are loc printr-un proces istoric evolutiv permanent. Agadar, el nu fadmite implicarea unui Creator, fiind astfel un sistem ateist, prin faptul ci incearc& si explice totul far existenja lui Dumnezeu. "Aceasta conceptie nu se sprijind pe niciun temei real: - nu s-a gisit nicio fosilé care s& sprijine evolutionismul; - nu s jputut demonstra existenta de noi speci care si fi evoluat din altele; - nu exist nicio dovad& precum cd varsta Pamantului € ‘mare, ci din contra, numerosi astro-fizicieni au ajuns la concluzia ci Pamintul este o planet destul de tin’, Lumea, ereatia lui Dumnezeu Din punct de vedere crestin, lumea e cteafia lui Dumnezeu. Existenfa unui Creator este marturisitt de ereafia Sa ca fapt real, care intr sub incidenta simfurilor. Sfnta Scripturd intireste acest argument: Cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea Indinilor Lui o vesteste taria (Psalm 18, 1) ‘Dumnezeu a ereat totul din nimic, prin Cuvant: Ela zis si s-au facut, Ela porunct si s-au zidit (Psalm 148, 5). Ela creat clementele de baza ale cosmosului: spajiul, materia, timpul — La inceput, a facut Dumnezeu cerul si pamantul (Facerea |, 1), ‘poi i-a diruit paméntului flor’ si fauni (Facerea 1, 11-25), iar la urma l-a creat pe om (Facerea 1, 26-27), Referatul biblic despre crearea lumii concluzioneaza: creatia originari a fost perfect cind a fost incheiats. Motivul creafiei este iubirea nemarginité a lui Dumnezeu, iar omul este iptura cea! mai inal creat spre care toate converg. Dialogul intre stiinea si credint’ azi deca potrivit cdreia religia gi stiinya se afla intro total opozitie este infirmati astizi tocmai de necesitatea dialogului tre stiinfd si credin{a. Adeviirl este cd intre acestea dovl trebuie sa fie un raport de armonie, din mai multe considerente: ~ Stiinja si credin{a ne descopera impreundi semnificatia si scopul universului, stiinfa prin eercetare si analiza, iar credinja pe baza Revelatici divine ~ Prin noile descoperiri, stiinfa poate inti credinja { Stiinja descoperd varsta si vechimea Universului, fa si excluda posibilitatea unui vitor nou al tui, iar credinia anticipeaza darul promis de Creator: cer nou gi pamdnt now (Apocalipsa 21, 1). Doar dialogul dintre stin{’ si credingl va crea posibilitatea infelegerii a ceea ce anume desfigureazi’ natura sconjuritoare si pe om ice anume transfigureaza gi da viaya deplin’,, 4BDialogul dintre stinfa si religie se impune ca necesitate, deoarece, fri o raportare clara la Dumnezeu, tiinfa nu va fi niciodat& deplind, fapt infeles de adevaratii cercetatori. © Se susfine ci stiinja are mai mult siguranfa si veridicitate decat religia. Hina cerceteazd, religia credef..J. Stina, 1a randul ei, inca primeste o mulfime de date prin credint, fara a le mai cercetal... Nici stiinfa nu poate tri fra dogme, ca sireligia. Ce este punctul (aceasti creatie din nimic), atomul (declarat atéta vreme indivizbil, azi e diviibil), spafiu, energia, ‘gravitajia, radiajia? Sunt toate dogme si tine ale stiineif..]. Agadar, nu numai religia crede. Crede si tiga. (llarion V. Felea, Religia culturii) © Stiinta oferdé omului putere si confort, dar nu-i poate deslega enigma existenfei, mv-i poate descoperi sensul lumii $1 al vei, mui poate satisface nevoile sufleul, mu-i poate oferiniciun autor in faga rdului moral yi metafizic, mul poate face mai Jfericit. (Marion V. Felea) ‘© Observind lumea, simetria din ea, partie si migcarea ei, varietatea si frumusefea, oricine va marturisi cd ea n-a putut ‘fificuta decit de Dumnezeu, Cel nespus de mare si frumos. (Fericitul Augustin) ‘© Crestiniiortodocsi mu se tem de stiinja liberd, adewaratd, ci dimpotriva, 0 iubesc, asa cum iubese si adevdrul. Noi, “ortodocsii,infelegem stiinja mu ca pe un dusman, ci ea pe un smerit efort wman in vederea aflarit adevarului. O acceptim ca ‘pe wn dar al lui Dumnezeu ficut umanitii si nu ne temem sé folosim ca pe un instrument pentru o mai bund infelegere a Revelajci dumnezeiesti. (Alexandros Kalamiros) ‘© Ela dat oamenilor stiinga, ca sa Se mareasca intru leacurile Sale cele minunate. (sus Sirah 38, 6) ‘© Putem fi si savangi si crestini in acelagi timp. E chiar necesar sé ajungem la stadiul fericit de muncé stinfificd si viaya religioasa, (lation V. Felea) "© Va veni ziua cind se va ride de prostia filosoftei noastre materialiste. Cu ct mai mult studiez eu natura, cu atit mai ‘adanc mi cuprinde 0 wimire evlavioasé fafa de luerurile Creatorulu. In timpul lucrarilor mele de laborator, eu ma rog. (Louis Pasteur) © Niciodatdé nu am inténit in toata stiinta mea ceva care si se opund ideii de religie. (Albert Einstein) © Dacit ne gdndim doar la lumea aceasta, orizontul nostra rdméne foarte marginit, fara sd stim ce urmeazé dupa moarte, de unde venim, unde ne ducem si care e elul viefi noastre. Cand vorbim despre inceputul ucrurilor sau despre sfarsitl lor, afltim care este de fapt rostul viet noastre. (Serafim Rose) ‘© Inprima zi de scoala a acestui an am intalit o eleva care incepea clasa a V-a cu mare bucurie, Printre carfile dupa care urma si invefe era si cea de Biologie. Copila le-a rasfoit pe toate cu emotie si curiozitate, dar cdind a deschis, la intimplare, manualul de Biologie a vazuto lectie despre evolutionism. A privit 0 vreme si apot cu fafa tristé I-a intrebat pe tata ei: ,,Tatd, ined de céind eram de cdfiva anigori m-ai invajat ci Dumnezew I-a creat pe om din fardna i I-a insuflat cu suflet nemuritor, si mi s-aw intiparit in minte cuvintele tale. Dar de ce in cartea de Biologie scrie cd omul se trage din ‘maimuja?” $i tata i-a raspuns asa: ,,Copila mea, felul fundamental al comunismult a fost crearea omului de tip now, ATEU, si in mare parte a reusit. Dupd ce yi-a indeplinit scopul (indepdrtarea de Dumnezew), comunismul a disparut, In cadrul studilor gimnaziale, liceale si universitare, toate generatile au fost educate (timp de 45 de ani) in spirit evolujionist-ateist, dupa conceptia materialist-dialectied despre lume si vif, in care Dumnezeu era exclus, Desi au trecut 14 ani de libertate (de la revolutia din 1989), chiar daca profesorii de biologie merg Duminica la bisericd, fin sarbatorile (Past, Criciun, Sfamia Maria..), tt ii mai invajd pe copii teoria evolufionista.” (pirintele foan, Cunt care crestinii ortodocsi despre creationism si eroarea teoriel evolutioniste) + Aspecte ale evolutionismutui in gimnaciu ‘Clasa a V-a BIOLOGIE GENERALA. In capitolul 6 al manualului, inttulat ,.Evolutia plantelor”, scrie; »Plantele care au titi trecutul indepartat pot fi cunoscute, deoarece in scoarta Pamintului se pastreazi ramasite ale unor viepuitoare disparate’ ‘Acestea se numesc fosile. DISPARITIA UNOR VIETUITOARE NU DOVEDESTE TRANSFORMAREA LOR, Exist si asttzi specii de plante $i animale pe cale de disparitie. Nu spunem cé sunt pe cale de transformare, ci pe cale de disparitie”. Clasa a Viea BIOLOGIE ANIMALA. La pagina 126 se afirma ca: , prin caracterele de asemanare a maimuyelor cu omul, s-a tras concluzia ca maimujele $i omul au avut un strdmos comun”. ASEMANAREA NU ARATA UN STRAMO$ COMUN. Existé ‘animale care se aseamiind cu frunzele, dar nu putem spune cd animalele si frunzele au un strdimos comun. Clasa a Vi-a BIOLOGIE, GENETICA, ECOLOGIE, EVOLUTIONISM. La pagina 154 se afirma ca: , mecanismele genetice si adaptarea viefuitoarelor la diferite condigii de mediu creeaza aceasta mare diversitate". DAR ADAPTAREA NU INSEAMNA EVOLUTIE. Biologia ateista nu poate explica ..transformarea unui animal fird ochi in animal cu ochi”. 44Clasa a 1X-a BIOLOGIE VEGETALA. Aici se considera ca materia vie este rezultatul evolufici, in anumite condifii, a materiet lipsite de viayd. Aceasta nu este 0 concluzie stiinified, cio simpla ipotezd, deoarece mu a fost dovedit Clasa a X-a BIOLOGIE ANIMALA. La pagina 104 se afirmd: ,,Speciile de animale existente pe suprafata Péméntului sunt rezultatul unui lung proces de evolutie”. Clasa a Xia BIOLOGIE, GENETICA $1 EVOLUTIONISM. Autorit manualului incearcd: sé adued in sprijinul ipotezei ateiste ‘faptul ed la om exist mai multe tipuri de hemoglobina (pag.82). Dar acest cru nu dovedeste o evolufie. Manualul prezinia ‘apoi organele analoage, care au functie similard la dowd spect, dar structura general diferitd. Aut albinele cat si paisirile ‘au fost inzestrate cu capacitatea de a zbura. Ele au fost dotate cu aripi actionate de muschi. NU NE PUTEM ASTEPTA SA GASIM LA ALBINE ARIPI CU OASE CA LA PASARL” (parintele loan, Cunt cdtre crestini ortodocsi despre creaionism si eroarea teoriei evolutioniste) Daca privim cu atentie spre planeta Pamént, dezviluie ea oare proiectul perfect al lui Dumnezeu? Da, Pentru ca viaga sd fle posibila pe pamaint,acestatrebuie si indeplineased anuumite condi 1. Pamantul se afté la distanja optimei de soare, in medie 149 600 000 de km. Daci ar fi mai aproape, atunci arf ‘prea cald, dacd ar f mai departe, ar prea rece, ar viaja mu ar putea exista 2. Paméntul efectueazé 0 rotatie completa in jurul Soarelui cu o vitezd de aproximativ 107 000 de km/ord. Dact aceasta vitezd s-ar micgora, planeta noasird s-ar apropia de soare si ar deveni un desert pdrjoit ca Mercur, planeta cea mal apropiata de soare (temperatura diurnd a lui Mercur depigeste 300 de grade). In schimb, daca Pamdntul si-ar mdi vireza de revolujie, el s-ar indepdrta de soare si ar deveni un desert de gheata ca Pluto, planeta cea mai indepdrtata de soare, a carei temperatura este de 185 de grade sub zero 4. Paméntul, la fiecare 24 de ore, executd 0 rotajie completa in jurul axet sale, rotate care determind anotimpuri alternative $i cu regularitate aparitia zilei $i a noptit. Daca n-ar efectua aceasta rotatie in jurul propriei axe, 0 parte a Péméntului ar rdmane expusé ta soare pe parcursul intregului an si ar deveni desert fierbinte, in timp ce partea cealalta ramindind in intuneric in acelasi interval de timp, ar deveni si ea un pustiu, insd unul de gheatd. Practie n-ar mai f viaté pe Pamant. 4. Axa in jurul cdreia se roteste Pamanwl are o inclinayie de 23,5 grade faja de soare. Fard aceasté inclinajie, succesiunea anotimpurilor nu ar putea avea loc, iar clima ar fi aceeast pe tot parcursul anului. Asadar, la originea anotimpurilor atat de variate si atét de placut se aflé acea inclinatie de 23,5 grade. 5. Atmosfera pamiintului, de asemenea, este unied si int-adevar extraordinard. Nicio planeta sistemului solar nu beneficiaza de 0 asemenea aimosferi. Nici mécar Luna. Atmosfera de pe planeta piimant contine intr-o proportie ideald sgazele absolut necesare viel. Unele dintre aceste gaze in stare purd sunt mortale, dar intrucdt le gdsim combinate intr-o roportie adecvats, putem respira la adépost de orice pericol. AZOTUL constituie 78% din volumul atmosferet, In timpul {furtunilor, milioanele de fulgere care brézdeaza cerul intregului glob cauzeaza combinarea azotului cu oxigenul. Compusit rezultati sunt imprdstiati pe pamdnt, prin intermediul ploi, servind ca ingrdsdminie vegetajiel. OXIGENUL constitute 21% din volumul aerului pe care-1 respirdm. Fara el, toate viefuitoarele ar muri in citeva minute, Dar si prea mult oxigen ar ericlita viata. BIOXIDUL DE CARBON reprezintd mai pujin de 1% din atmosferd. Fard el, viata vegetald ar inceta, O ‘proportie mai mare sau mai mica de CO, ar fi nefasta animaletor si omului.” (pirintele loan, Cunint cdtre crestinié ortodocsi despre creationism si eroarea teoriei evolusioniste) ‘© Ne putem gandi la fosile ca Ia piesele unui joc. Toate piesele ,.aranjate” corect ar furniza o imagine complet a istoriei viet pe Pamant, dar nu avem toate piesele si probabil nu le vom avea niciodatd Deck, informaylle furnizate de fosile ‘mu sunt atat de complete cum ne-am dori Ce dezvituie fosilele despre originea viet ORIGINEA VIETI: Cel pin tei sferturi din cartea vrstelor imprimata in scoarta terestra contine pagini albe. (The world we live in) VIATA PLURICELULARA: Cum au venit in existenja animalele pluricelulare si daca aceasté aparitie a avut loc intr-o singurd sau mai multe etape, intr-un singur fel sau in mai multe, acestea rdman intrebari foarte difcile si chiar nesolutionate. (Science) VIATA VEGETALA: Majoritatea botanistilor se indreapta spre fosile ca spre 0 sursd de umind. Dar (..) nu s-a descoperit o asemenea dovada (..) nu existd nici urme de forme ancestrale, (The natural history of palms) INSECTELE: Documentele nu furnizeaza nicio informatie privitoare la originea insectelor. (Enciclopedia britanic®) VERTEBRATELE: Verigile fosile nu furnizeaca nicio informapie asupra originti vertebratelor, (Enciclopedia britanicd) 45= Clasa a IX-a BIOLOGIE VEGETALA. Aici se considera cd materia vie este rezultatul evolujiei, in anumite condifii, a materiet lipsite de viayd. Aceasta nu este 0 concluzie stinfificd, cio simpla ipotezd, deoarece nu a fost dovedit. (Clasa a X-a y BIOLOGIE ANIMALA. La pagina 104 se afirma: ,,Speciile de animale existente pe suprafaja Paméntului sunt rezultatul unui lung proces de evolutie”. Clasa a XU-a a BIOLOGIE, GENETICA $1 EVOLUTIONISM. Autorit manualului incearca sd adued in sprijinul ipotezet ateiste ‘faptul cdi la om exist mai multe tipuri de hemoglobind (pag 82). Dar acest lucru nu dovedeste 0 evolutie. Manualul prezintd ‘apoi organele analoage, care au functie similard la dowa speci, dar siructura generald diferta. Att albinele cit si pasarile ‘au fost inzestrate cu capacitatea de a zbura, Ele au fost dotate cu aripi actionate de muschi. NU NE PUTEM ASTEPTA SA GASIM LA ALBINE ARIPI CU OASE CA LA PASARI.” (Pirintele loan, Cunt edtre erestinit ortodocsi despre creationism si eroarea teoriei evolupioniste) ‘© Daca privim cu atentie spre planeta Pamént, dezvaluie ea oare proiectul perfect al lui Dumnezeu? Da. Pentru ca viata si fie posibilé pe pamént, acestatrebuie sd indeplineasca anumite condi 1. Paméntul se afld la distanta optima de soare, in medie 149 600 000 de km, Dacd ar fi mai aproape, atunci ar ft prea cald, daca ar fimai departe, ar § prea rece, iar viafa mu ar putea exist. 2. Paimantul efecnieaza o rotatie complet in jurul Soarelui cu 0 vitecd de aproximativ 107 000 de km/ord. Daca ‘aceasta viteza s-ar micsora, planeta noastrds-ar apropia de soare si ar deveni un desert parjolit ca Mercur, planeta cea mat ‘apropiati de soare (temperatura diurnd a lui Mercur depageste 300 de grade). In schimb, daca Paméntul si-ar mari viteza de revolutie, el s-ar indeparia de soare si ar deveni un desert de gheata ca Pluto, planeta cea mai indepdrtata de soare, a edrei temperaturd este de 185 de grade sub zero. 3. Paiméntul, la fiecare 24 de ore, executit0 rotarie completa in jurul axel sale, rotatie care determind anotimpuri alternative $i cu regularitate aparifia zilei si a nopti. Daca n-ar efectua aceasta rotatie in jurul propriei axe, 0 parte a Paméntului ar raméne expusa la soare pe parcursul intregului an si ar deveni desert fierbinte, in timp ce partea cealali, réméndnd in intuneric in acelagi interval de timp, ar deveni si ea un pustu, insd unul de gheafa. Practic n-ar mai fviatd pe Paméni 4. Axa in jurul cireia se roteste Pamantul are o inclinaje de 23,5 grade fata de soare. Fara aceasta inclinayi, suecesiunea anotimpurilor nu ar putea avea loc, iar clima ar fi aceeasi pe tot parcursul anului. Asadar, la oF anotimpurilor atat de variate si atdt de plicute se afld acea inclinatie de 23,5 grade, 5. Atmosfera paméntului, de asemenea, este unici $i intr-adevar extraordinard. Nicio planeté a sistemului solar mu beneficiazd de 0 asemenea atmosferd Nici mécar Luna. Atmosfera de pe planeta pamént contine intr-o proporte ideala sgazele absolut necesare viefi. Unele dintre aceste gaze in stare purt sunt mortale, dar intrucdt le gasim combinate intr-o ‘Proporglé decent’, patew respira Ta atipbir de’ orice'pericol! AZOTUL constitute’ 7558" ain ontana wtelbgferel" Ini eieial furtunilor, milioanele de fulgere care brézdeaca cerul intreguiui glob cauzeaza combinarea azotului cu oxigenul. Compusit rezuliafi sunt imprastiati pe pdmdnt, prin intermediul ploii,servind ca ingrasdminte vegetafici, OXIGENUL constituie 21% din volumul aerului pe care-I respiriim. Fara el, toate vietuitoarele ar muri in citeva minute. Dar si prea mult oxigen ar periclita viafa, BIOXIDUL DE CARBON reprezintii mai putin de 1% din atmosferd. Fard el, viata vegetalis ar inceta. 0 roportie mai mare sau mai mica de CO, ar-ft nefasta animalelor si oma.” (parintele Ioan, Cinnt cdtre crestinit ortodocsi despre creationism si eroarea teoriei evolutioniste) ‘© Ne putem gandi la fosite ca la piesele unui joc. Toate piesele ..aranjate” corect ar furniza o imagine completié a istoriel viet pe Pamant, dar nu avem toate piesele si probabil mu le vom avea niciodata. Deci, informatiile furnizate de fosile ‘mu sunt att de complete cum ne-am dori.” Ce dezviluie fosilele .. despre originea viet ORIGINEA VIETU: Cel putin treisferturi din cartea vérstelor imprimata in scoarta terestrd contine pagin albe (The world we live in) VIATA PLURICELULARA: Cum au venit in existenid animalele pluricelulare si daca aceasta aparitie a avut loc intro singurd sau mai multe etape, intr-un singur fel sau in mai multe, acestea ramén intrebari foarte difiile gi chiar nesoluionate. (Science) VIATA VEGETALA: Majoritatea botanistilor se indreapia spre fosile ca spre o sursd de lumina. Dar (..) nu a descoperit o asemenea dovada (..) nu exist nici urme de forme ancestrale. (The natural history of palms) INSECTELE: Documentele nu furnizeazd nicio informatie privitoare la originea insectelor. (Enciclopedia britanicd) VERTEBRATELE: Verigile fosile nu furnizeaza nicio informatie asupra originii vertebratelor. (Enciclopedia britaniea) 45PESTH: Dupa cunostinjele noastre nicio verig mu a legat acest now animal de 0 fermi: simplu a apéirut. (Marber & mysteries of our animal world) DE LA PESTILA AMFIBIENI: Exact cum si pentru ce au facut ei, lucrul acesta mi-I vom sti probabil miciodata. (The fishes) DE LA AMFIBIENI LA REPTILE: Unul dintre aspectele cele mai interesante din istoria vertebratelor confinut documente fosile este acela ed dezvdtuie prea pufine lucruri despre evolusia reptilelor a inceputul existentet lor, atunet edd si-au decvoltat aceastd capacitate de a depune ou cu coaja. (The repriles) DE LA REPTILE LA PASARI: inca nu a fost géisitd nicio fosild a unei asemenea reptile care sé prezinte trasaturi de ‘pasire. (The world book encyclopedia) 'ANTROPOIDE: Din nefericire, nu dispunem decdt de documeme fosile foarte incomplete privitoare la originea amropoidelor. (The primater) DE LA ANTROPOIDE LA OM: Nicio fosilé si nici vreo alta dovad materiald nu leagii pe om de antropoide. (Science digest) - (pitintele loan, Cuvint catre crestnii ortodocsi despre creationism si eroarea teoriei evolutioniste) ‘DIBLIOGRAPIE: Dore texte nedorte, Ed. Corl Sanivet, Bucuresti, 2003; on Visdud i Fimilin Gherasim, Oriodova si eroarea evohionistd, a, Scara, Bucuresti, 2002; Cur a apr via ~ Wach Tower ~ 1985, ) Ce rispuns ne ofera $fainta Scripturd si $tinfa la urmatoarele intrebiii: =| Sfanta Scriptura Stiinya Cum s-a format lumea? ‘Cum s-a format omul? Care este varsta pimdntului? De cine e condusé creatia? Cum functioneaza legile naturii? Spre ce se indreapta omenirea? EE 1b) Care dintre rispunsuri tise pare corect? Argumenteaza rispunsul pe care fl consideri perfect. Comenteazii urmitoarele afirmatii: ‘© Opersoana cerebrala ar trebui st accepte toate teorile eu privire la creatia lumi ‘¢ in scoala, elevii ar trebui s& studieze toate teoriile cu privire la originea lumii ‘© Sfinta Scripturi oferd raspunsuri la toate intrebarile stiinte. ‘© Crestinii nu trebuie si studieze evolutionism. Stiinga are ca intrebari fundamentale: Ce este?, De unde?, iar invatatura crestin&: De ce?, Cum ar trebui sd fie? Tinand cont ‘de acestea, spune care ar trebui si fie raportul real intre sting religie. Pentru ct Mai vazut, ai crezut. Fericifi cei ce nau véizut si au crezut! (loan 20, 29). ComenteazA acest citat, ficénd referire Ta noile cunostinte. Daca teoria evolufionista ar fi adevarata, care ar fi consecinfele asupra lumii ia destinului ei? [El Matte dintre ipotezele vehiculate in anii anteriori de citre oamenii de stiinf3, care intrau tn contradictie directa cu Sfanta Scriptur’, astizi au fost infirmate de noile descoperitistiinifice, Documenteaza-te si organizeazi impreund cu colegit t8i 0 dezbatere pe aceastt teri ‘Aleatuieste un eseu cu tilul: ,Creatia, operi a lui Dumnezeu sau a hazardului evolutiv?”. (Este foarte important punctul tity de vedere.) 46