Neue Sachlichkeit

Neues Bauen
Das Neue Frankfurt

CIAM
Eric Mumford, The CIAM Discourse on Urbanism 1928-1960, MIT Press, 2002

Philippe Panerai, Jean Castex & Jean-Charles Depaule, Urban Forms The Death And Life Of The Urban Block, Architectural
Press, 2004

Daniel Weiss, Gregor Harbusch and Bruno Maurer. "CIAM 4 and the "Unanimous" Origins of Modernist Urban Planning" 07
Feb 2015. ArchDaily. Accessed 7 Jan 2020. <https://www.archdaily.com/596081/ciam-4-and-the-unanimous-origins-of-
modernist-urban-planning/> ISSN 0719-8884

Film Laszlo Moholy-Nagy, Architects’ Congress, https://www.youtube.com/watch?v=vdxxyprNGRE

Mart Stam
1899 – 1986

We have to change the world.

1922 îl întâlnește pe El Lissitzky la Berlin
1922-23 lucrează pentru Max Taut și Hans Poelzig
1923-25 lucrează pentru Karl Moser
1924 fondează grupul ABC în Basel, alături de
Hannes Meyer, Hans Wittwer, Hans
Schmidt …

1926-28 înapoi în Olanda, lucrează pentru L.C.

Van der Vlugt la Fabrica Van Nelle
1927 casă triplă la Weissenhof Siedlung
1927 scaun de oțel tubular
1928 CIAM membru fondator
1928-29 Bauhaus (urbanism)
lucrează în Frankfurt
1930 pleacă către USSR cu Ernst May

1934 înapoi în Olanda

1948-52 DDR Dresda + Berlin

1952-66 Olanda
1966-86 Elveția
1922 meets El Lissitzky in Berlin
1922-23 works for Max Taut and Hans Poelzig
1923-25 works for Karl Moser
1924 founds ABC group in Basel, with
Hannes Meyer, Hans Wittwer, Hans
Schmidt …

1926-28 back to the Netherlands, works with L.C.

Van der Vlugt at Van Nelle Factory
1927 Weissenhof houses
1927 Cantilever chair
1928 CIAM founding member
1928-29 Bauhaus (urban planning)
works in Frankfurt
1930 leaves for the USSR with Ernst May

1934 back to the Netherlands

1948-52 DDR Dresden + Berlin

1952-66 Netherlands
1966-86 Switzerland
Leendert Cornelis van der Vlugt, Van Nelle Factory 1925–1931
Brinkman & Van der Vlugt
Hannes Meyer
1889 – 1954
Hannes Meyer, Hans Wittwer, Peterschule, Basel, 1925
Hannes Meyer, Hans Wittwer, Peterschule, Basel, 1925
Hannes Meyer, Hans Wittwer, Peterschule, Basel, 1925
Hannes Meyer,
Co-Op Interieur, ‘Die Neue Welt’ (Lumea nouă), Das Werk, 1926
Hannes Meyer,
Theater Co-op,
First International Co-operative
Exhibition, Ghent, 1926
Hannes Meyer, Federal School of the Federation of
German Trade Unions in Bernau, 1928-30
Hannes Meyer, Federal School of the Federation of
German Trade Unions in Bernau, 1928-30
Hannes Meyer, Federal School of the Federation of
German Trade Unions in Bernau, 1928-30
Noul Frankfurt 1925–1930

… visul arhitecților Mișcării Moderne. [Noul Frankfurt] arată ceea ce se poate realiza
prin controlul dezvoltării, prin industrializarea construcției și în domeniul locuinței
sociale.

15000 locuințe
Un program urban social democrat după o perioadă de mare instabilitate politică și
socială (1919-1921) și o profundă criză monetară (1922-1924)
Iunie 1922 1$=317 Mărci
Decembrie 1922 1$=8000 Mărci
Iunie 1923 1$=100000 Mărci
Noiembrie 1923 1$=4,200,000,000,000 Mărci
Frankfurt 1925–1930

… the dream of the architects of the Modern Movement. It showed what could be
achieved with control over development, industrialized construction and social housing.

15000 dwellings
a social democratic urban program after a period of great social and political unrest
(1919-1921) and one of monetary crisis (1922-1924)
At the beginning of June 1922, the dollar equalled 317 marks, in December 8,000, in June 1923
100,000, at the beginning of September 1923 100,000, in November 4,200 milliards.
Ernst May
1886 – 1970
Ernst May, Stadtbaurat

— achiziția de terenuri;
— proiectarea detaliilor: planurile principalelor cartiere [Siedlungen] au fost opera
unor grupuri de arhitecți angajați de municipalitate, uneori asociați și cu arhitecți din
practica independentă;
— construcție: municipalitatea a fondat fabrici pentru realizarea de elemente
prefabricate și a derulat experimente cu materiale, precum betonul ușor;
— finanțarea construcțiilor;
— managementul implementării: asistență tehnică și control al calității pentru
cartierele realizate de companii private / management direct al proiectelor dezvoltate
prin cooperative municipale;
— informarea publicului: May a fondat o revistă — Das neue Frankfurt — care
prezenta cu regularitate proiectele și realizările, dar și experimentele arhitecturii
moderne din alte orașe din Germania sau din lume, dedicând un amplu spațiu editorial
culturii internaționale...
Ernst May, Stadtbaurat

— land acquisition;
— planning of details: the plans of the main Siedlungen were the work of groups of
municipal architects, who were sometimes associated with independent architects;
— construction: the municipality established factories for prefabrication and
carried out experiments with materials such as lightweight concrete;
— financing of construction;
— management of implementation: technical assistance and quality control for the
Siedlungen that were built by private companies and direct management of projects for
municipal cooperatives;
— information for the public: as in Breslau, but on a larger scale, May founded
a magazine, Das neue Frankfurt, which regularly presented the projects and the
realizations in Frankfurt, but also the experiments in modern architecture of other
German and foreign cities and devoted much space to international culture…
Siedlungen Römerstadt, Praunheim, Westhausen …

— problematică a autonomiei cartierelor față de orașul istoric

— Trabantenprinzip – a dezvoltare dispersată cuprinzând mari suprafețe verzi
— viteza implementării
— producția industrială

Zonele verzi — alcătuite din arii rurale, grădini, păduri și parcuri publice — erau un
mijloc de a structura o aglomerare care ar fi fost prea mare pentru o dezvoltare
continuă, dar a cărei existență nu putea fi negată [pentru că funcționa împreună].
Dezvoltarea discontinuă și inovația tipologică au fost rezultatul acestei logici de
dezvoltare urbană, care derivă din considerarea întregului oraș.
Siedlungen Römerstadt, Praunheim, Westhausen and others

— question of autonomy vs. the historical city

— Trabantenprinzip – a dispersed development introducing large green areas
— speed of planning to implementation
— industrial production

The green zones, made up of rural land, areas of market gardens, forests and public
parks, were for him a means to structure an agglomeration that was too large for
continuous development, but whose existence was not to be denied. Discontinuous
growth and typological innovation were the result of this logic of urban development,
which derived its origins from the whole city.
Praunheim
Westhausen
Housing Development (1926-27) on Bruchfeldstraße in Frankfurt/Main, Germany, by Ernst May
Margarete Schütte-Lihotzky
The Frankfurt Kitchen
Mart Stam, Hellerhof
Basement, ground, and first floor plans, east and west elevations, and sections for a type A housing unit,
Hellerhof Housing Estate, Frankfurt am Main, Germany
© Estate of Mart Stam, CCA
Mart Stam, … Hans Schmidt, … Pierre Chareau, Victor Bourgeois, Ernst May, Gabriel Guévrékian, Hugo Häring, …
Le Corbusier, André Lurçat, Sigfried Giedion, Werner Moser, Pierre Jeanneret, Gerrit Rietveld, Alberto Sartoris
CIAM 1928–1959

1928 La Sarraz (CH) – Foundation of CIAM

1929 Frankfurt am Main – The Minimum Dwelling
1930 Brussels – Rational Land Development
1933 Athens – The Functional City
1937 Paris, Dwelling and Recovery

1947 Bridgwater
1949 Bergamo – The Athens Charter in Practice
1951 Hoddesdon – The Heart of the City
1953 Aix-en Provence – Habitat
1956 Dubrovnik – Habitat

1959 Otterlo | Team 10

CIAM 1928–1959

1929 Frankfurt am Main – The Minimum Dwelling

Karel Teige, Existenzminimum, 1932

contents

T r a n s l a t o r ’s F o r e w o r d vii

T r a n s l a t o r ’s I n t r o d u c t i o n xi

Foreword 1

1. Introductory Remarks: Toward a Dialectic

of Architecture and a Sociolog y of Dwelling 9

2. The Housing Crisis 32

3. The International Housing Shortage 62

4. Modern Architecture and Housing in

Czechoslovakia 98

5. The Face of the Contemporary City 106

6. Dwelling and Household in the Nineteenth

Century 158

7 . T h e E vo l u t i o n o f D w e l l i n g T y p e s a n d
C o n t e m p o r a r y H o u s i n g R e fo r m 177

8. Model Settlements and Housing Exhibitions 185

9. The Modern Apartment and the Modern House 216

10. The Minimum Dwelling 234

11. Low-, Medium-, or High-Rise Houses? 273

12. Modern Site Planning Methods 302

13. Toward New Forms of Dwelling 323

14. The Antithesis between City and Country 394

15. Conclusion 399

O t h e r P u b l i c a t i o n s b y K a r e l Te i g e 405

Name Index 409

 = Primitive dwelling
production
CIAM 1928–1959
cooking
Single, universal dwelling space of undiffer-
entiated functions.
housework
sleeping
recreation &Frankfurt
1929 eating am Main – The Minimum Dwelling
child rearing
(Today persists in the form of the so-called live-in kitchen.)

Karel Teige, Existenzminimum, 1932

The differentiated dwelling of the ruling class

1 2 3 4

kitchen dining 1, 2, 3, 4, etc. 1, 2, 3, etc.

bedrooms children’s
rms.
larder study &
library bathroom etc.

servant’s etc.
room master’s
room
Jean Badovici & Ellen Grey 1928–1929
laundry & Built-in clothes closet in guest room of villa on Cap-Martin-Roquebrune (Côte d’Azur).
lady’s room French Riviera.
drying room

etc. Walter Gropius (1926)

salon
Clothes closet
1 = economic functions—family household in the villa of the director of the Bauhaus.
guest rooms 2 = social functions—actual process of dwelling
3 = biological functions—sleeping and recreation
4 = children’s rooms
etc.

Proletarian abode
(The dwelling of the classes of the subsistence minimum)

room with a cooking range sleeping

or
live-in kitchen
The clothes closet is built in between two adjacent
bedrooms and designed as a walk-in closet (begeh-
barer Kleiderschrank).
CIAM 1928–1959

1929 Frankfurt am Main – The Minimum Dwelling

Karel Teige, 1932

The masterplan of the city of Magnitogorsk by E. May. 1931. source: http://archvuz.ru/numbers /2010_2/018
http://www.newtowninstitute.org/newtowndata/newtown.php?newtownId=338
The masterplan (left) (1931) and airphoto (right) (late 30s) of the neighborhood 1 of the Sotsgorod Magnitogorsk. E.May.
source: http://archvuz.ru/numbers /2010_2/018
http://www.newtowninstitute.org/newtowndata/newtown.php?newtownId=338
© Canadian Centre for Architecture
© Canadian Centre for Architecture
CIAM 1928–1959

1933 Athens – The Functional City

Palace of the Soviets

LC: “doomed the USSR to a miserably mediocre, retrograde and
decadent end”.

Sigfried Giedion, letter to LC, September 1933 (Mumford)

Question of principle – Technicians or

politicians?
Consequences: 1. Technicians: the only
possibility to have an international influence at
the moment. But when the true social
development becomes really effective, we will
be turned out instantly, without a doubt.
2. Politicians: Impossible for us to have an
influence with anyone important at the
moment. Only means to have influence in a
socialist situation.
I find that our point of view is enormously
important outside of politics today, to create
order.
https://www.gta.arch.ethz.ch/researchprojects/ciam-4-the-functional-city
https://www.bauhaus100.com/magazine/discover-the-bauhaus/bauhaus-aboard/
Cele 95 de articole sunt împărțite în trei secțiuni:

– prima este de factură descriptivă – Généralités. La ville et sa région;

– cea de-a doua se intitulează État actuel des villes, critiques et remèdes,
și se împarte în cinci capitole care tratează separat cele patru funcțiuni
urbane, cărora li se adaugă un capitol dedicat patrimoniului istoric al
orașelor. Primele patru capitole sunt alcătuite din câte două grupaje de
articole care corespund criticilor – observations, și respectiv remediilor –
il faut exiger. În mod corespunzător, în această secțiune argumentele
obiective caracteristice observațiilor, alternează cu cele caracteristice
pasajelor prescriptive, cele care codifică propunerile urbanistice ale
autorului;

– în final, ultima secțiune cumulează totalitatea principiilor care stau la

baza ChA, după cum lasă să se înțeleagă și titlul acesteia – Points de
doctrine. De această dată pasajele sunt asertorice, categorice și nu
acceptă nicio alternativă.
– articole dogmatice care vorbesc despre intervenția unei noi ere a
mașinismului care reclamă transformarea abruptă a așezărilor pentru a
corespunde spiritului epocii, sau despre imperativul de a construi înalt,
cele care blamează imaginea haosului…

– articole aparent științifice, bazate pe observarea atentă a realității, cum

sunt cele care promovează clasarea tipurilor de circulație, cele care
observă maniera în care lipsa condițiilor unei minime igiene contrazice
nevoile fundamental umane, cele care sesizează contradicția dintre viteza
mijloacelor de transport mecanizate și fragmentarea țesuturilor istorice
ale orașelor, sau contradicția dintre binele colectiv și inițiativele private
inspirate de interese personale și promisiunea câștigului, în absența
arbitrajului autorității publice.

– articole care fac apel la imagini poetice, fie pentru a critica starea de
fapt a orașelor, fie pentru a descrie imaginea limpede a viitorului ca
promisiune a punerii în aplicare a articolelor. De exemplu, periferiile
sunt deopotrivă simbolul eșecului și al tentativei… o spumă care bate la
ChA este documentul blamat în mod curent pentru diseminarea ideilor
Orașului funcționalist, conducând la aplicații la scară mare și răspândite
ubicuu. Însă eșecul de a prezenta un set de principii care să ghideze
construirea orașelor nu poate fi măsurat corect doar în balanță cu
tentativele urbanismului postbelic de a pune în aplicare articolele ChA.
Dincolo de validarea principiilor ei, ChA trebuie înțeleasă ca încercare
temerară de a crea orașe și de a afirma că, aidoma oricărui artefact uman,
orașele sunt opere realizabile, și, în final, ca aroganță de a le concepe ca
proiect artistic personal.
!