Basmul cult,,Povestea lui Harap-Alb” de ton Creanga Il. Particularitati de constructie a personajului principal Context Povestea lui Harap-Alb” de lon Creanga este un basm cult, publicat in revista ,Con- vorbiri literare”, in anu 1877. 1. Statutul social, psihologic, moral etc. al personajului | Harap-Alb este protagonistul basmului, intruchipare a binelui, dar personaj lipsit de insugiri supranaturale. Este construit realist, invafé din greseli si progreseaza; este un personaj rotund. 1m Statutul initial al eroului: neinigiat/naiv; caracterizat prin bundtate. § Numele Harap-Alb semnifici rob de origine nobils, dar si conditia de invafacel. Cel trei nume ale protagonistului corespund celor trei etape ale initieri:,fiul craiului mezinul (naieul), Harap-Alb — invddcelul, imparatul —inifiatul, 2. Elemente de structura si de compozitie ale basmului @ Titlul sugereaz4 tema basmului: maturizarea mezinului craiului, ™ Actiunea respecta modelul structural al basmului; prezenfa fabulosului, dar mai pu- fin in ceea ce-I priveste pe mezin; conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui, ™ Personajele sunt oameni, dar si, fiinfe himerice” avand comportament omenesc; exist erou, antagonist, ajutoare, donatori, ca in basmul popular, dar toti acestia sunt indi- vidualizati, mai ales prin limbaj. Limbajul naratorului si al personajelor se caracterizeaz& prin umor $i oralitate; apar registrele stilistice popular, oral si regional. 3. Trasaturile personajului ‘M Eroul este vazut in evolutie, de la naivitate la ingelepciune. in episodul coborarii in fantana, naivitatea tandrului face posibil supunerea prin viclesug. M Naivitatea se inscrie in codul ritual al initierii, dar bunatatea este calitatea innscut’ a protagonistului. ™ Probele: Spanul ii cere si aduci , silifi” din Gridina Ursului, pielea cu pietre pretioa- se din Padurea Cerbului gi pe fata Impiratului Ros. m in aducerea fetei imparatului Ros, este sprijinit de adjuvanti si donatori, trecind mai multe serii de probe. Pentru vrednicia lui, primeste rsplata: nunta $i impiratia. 4. Opinie Potrivit viziunii despre lume a scriitorului, calitajile necesare unui impérat ,,mare gi tare” sunt: intelepciunea, bunatatea si cinstea, calitati dovedite de ,omul de soi bun”. Concluzie Eroul nu reprezinta doar tipul voinicului, ca in basmele populare, ci este si un om ,de soi bun’ (G. Calinescu), eroul,vrednic”, care devine imparat, Planul eseuluiIl. Eseu despre particularitatile de constructie a personajului principal dintr-un basm cult studiat Context »Povestea Ini Harap-Alb” de lon Creangi este un basm cult, publicat in revista ,,Convorbiri literare”, in anul 1877. G. Calinescu a afirmat cu Pprivire la aceasta opera: ,, Povestea lui Harap-Alb e un chip de a dovedi cit omul de soi bun se viideste sub orice strai sila orice varst un 1. Precizarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales Harap-Alb este protagonistul basmului, intruchipare a binelui, dar este erou atipic de basm, deoarece este lipsit de insusiri supranaturale, fiind erou atipie Construit realist, ca o fiinta complex, care inva din greseli si progreseaz8. De aceea este personaj,,rotund’” (E.M. Forster), iesind din stereotipia superiorititii mezinului, Este personaj , tridimensional” (termenul ii apartine lui W.C. Booth), caci iese din tipar, surprinde, ca, de exemplu, atunci cand ii d& calului cu fra nu de nul in cap sau rade impreund cu ceilalfi de Gerild, in casa de arama. Statutul inifial al eroului este cel de neinifiat. Mezinul craiului este naiv, stie s& distinga adevarul de minciuna, s4 vada caracterul unui om dincolo aparente. Are nevoie de experienta vietii spre a dobandi infelepciune. Se dela deosebeste de fratii sai, inc’ de la inceput, prin bunatate, calitate rasplatitd naiuitate 4 sfaturile Sfintei Duminici, dup’ ce o miluieste cu un ban. Desi are caliti- infetepciune tile necesare unui viitor imprat, in viziunea autorului, find ,,cel mai vrednic dintre nepofi”, cum spune impfratul Verde, acestea nu sunt individualizate de la inceput, ci gi le descopera prin intermediul probelor la care este supus, cand dovedeste generozitate, prietenie, respectare a juramantului, curai, res- ponsabilitate. ditia de invatacel, faptul de a fi supus initierii, transformarii. Cele trei ni ale lui corespund, in plan compozitional, celor trei etape ale drumului Numele Harap-Alb semnifici sclav-alb, rob de origine nobila, dar gicon- atic: la inceput — ,,fiul craiului", mezinul (naivul); pe parcursul cdlatoriei - Ha- rap-Alb (invitfacelul); la sfarsit ~ imparatul (nitiatul). 2, Mlustrarea a patru elemente de structura si de compozitie ale basmului, semnificative pentru realizarea personajului din ba- smut cult studiat (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale si spatiale, incipit, final, tehnici narative, perspectiva narativa, registre stilistice, limbajul personajelor etc.) Titlul sugereaza tema basmului: maturizarea mezinului craiului. Concret, eroul parcurge o aventura imaginara, un drum al maturizirii, in care doban- deste valori morale gi etice, pentru ca la final s& devina impérat (basmul are, agadar, valoare de Bildungsroman). 78in m Actiunea se desfasoard linear, prin inlantuirea secventelor narative, res- Pecta modelul structural al basmului si implicd prezenta fabulosului (ele- mente supranaturale), dar mai putin in ceea ce-I priveste strict pe mezin, Conflictul dintre bine si réu se incheie prin victoria fortelor binelui. Este am. plificat procedeul compozitional al triplicirii in cazul probelor pe care eroul le are de trecut. Sunt prezente cifre si obiecte magice. Personajele (oameni, dar si, fiinfe himerice” cu comportament omenesc) in- deplinese, prin raportare la erou, o serie de functii (antagonist, ajutoare, dona- tori), cain basmul popular, dar sunt individualizate, mai ales, prin limbaj. Limbajul naratorului si al personajelor se caracterizeaza prin umor (se folosesc diminutive cu valoare augmentativa — ,,buzisoare”, ,bduturicit”; ca- racterizari pitoresti — portretul lui Gerila, al lui Ochila etc.) si oralitate (frec- ven{a proverbelor, a zicatorilor introduse in text prin expresia ,, vorba cea”: »Vorba ceea: «Frica piizeste bostiindria»”). Registrele stilistice popular, oral si regional confera originalitate limbajului artistic, prin integrarea unor ter- meni si expresii populare, a unor regionalisme fonetice sau lexicale. 3. llustrarea trasaturilor personajului ales, prin secvente narative/ situatii semnificative sau prin citate comentate Protagonistul este construit prin procedee de caracterizare directa (de ci- tre narator, de catre alte personaje si prin autocaracterizare) si de caracteriza- re indirecta, prin fapte, limbaj, ganduri, relatii cu alte personaje, nume. Eroul este sprijinit de ajutoare si donatori: fiinfe cu insusiri supranaturale (Sfanta Duminica), animale fabuloase (calul nazdravan, craiasa furnicilor gi a albinelor), fapturi himerice (cei cinci tovarasi) sau obiecte miraculoase (aripile craieselor, smicelele de mar, apa vie, apa moarta) si se confrunta cu "Suficaitorul/personajul antagonist (Spanul), care are gi functie de trimititor. Personajul cdutat este fata de imprat. Cu exceptia eroului care este vazut in evolufie, de la naivitate la intelepeiu- ne, celelalte personaje au o tris&tur’ dominant. Primele intalniri cu inifiatorii sai, Sfanta Duminic’, apoi calul nizdrivan si Spanul, pun in lumind naivitatea, incapacitatea de a distinge adevarul de aparente. Dupi ce iese din impératia tatalui sau, craigorul se rtaceste in pidurea-la- birint, Incalea sfatul dat de tat’ (interdictia sa se fereasci de omul span gi de ‘omut ros) si igi ia drept caléuza un span viclean. in episodul coborarii in fanta- n4, naratorul surprinde lipsa de experienti a tindrului, prin caracterizare di- rect: ,Fiul craiului, boboc in felul sit Ia trebi de aieste, se potriveste spanului gi se bagi in fntindt’. Naivitatea tandrului face posibila supunerea prin viclesug, Antagonistul (raufacatorul) il inchide pe tnd in fanténa gi ti cere, pentru a1 lisa in viata, sa faca schimb de identitate, s& devina robul lui si si jure ,pe ascufisul palogului” (sugestie a unui cod al conduitei cavaleresti) si-i dea as- cultare intru toate, ,plind cind oa muri si iar va frvia”, conditionare paradoxa- '8, dar care arata si calea de eliberare. De asemenea, Spanul ii di fiului de crai numele de Harap-Alb. 79 ajutoare 46 donatort cu SpareDaca naivitatea se inscrie in codul ritual al initierii fiului de crai, bunata- P tea este calitatea innascuta care ,provoaca” transformarea personajului: ,,Fii incredinfat ci nu eu, ci puterea milosteniei si inima ta cea bund te ajutd, Harap-Alb, zice Sfinta Duminici...”. Spnul personific’ raul, dar este $i initiatorul pretentios: cu cat incercarile la care il supune pe tanar sunt mai grele, cu atat eroul dovedeste calitati mo- rale care contureaza portretul viitorului imparat, cum ,,n-a mai stat altul pe ‘fata piméntului, asa de iubit, de slavit si de puternic”. Spanul ii cere s& aduca ,silifi” din Gradina Ursului, pielea cu pietrele pretioase din Padurea Cerbului si pe fata impiratului Ros. Harap-Alb isi demonstreaza curajul si destoinicia in trecerea primelor doua probe cu aju- torul obiectelor magice de la Sfanta Duminica. Pentru aducerea fetei imparatului Ros este sprijinit de adjuvanti si dona- tori. Ca gi in cazul milosteniei fata de batrana cergetoare, aceste personaje il pridtenia ajuti pentru cd mai intai el si-a dovedit generozitatea si indeménarea (fata de roiul de albine), bunatatea si curajul (la intalnirea cu nunta de furnici), prie- tenia/spiritul de tovarasie (fata de Gerila, Flimanzil’, Setila, Ochila si Pasari- Lati-Lungila). Ultima proba presupune mai multe serii de probe, prin care imparatul Ros tinde si indeparteze ceata de petitori (casa incilzita, ospatul, alegerea macului de nisip) si care o vizeaza direct pe fata (fuga nocturna a fetei trans- formata in pasare, ghicitul fetei/motivul dublului si proba impusa chiar de fata: aducerea unor obiecte magice, ,,trei smicele de mitr dulce si apii vie $i api moartit de unde se bat muntii in capete”). Pentru erou, aducerea fetei imparatului Ros la Span este cea mai dificila onestitatea incercare, pentru cd pe drum se indragosteste de ea, dar, onest, igi respect juréméntul facut si nu-i marturiseste adevarata sa identitate. La intoarcerea la curtea lui Verde-imparat are loc recunoasterea si transfi- gurarea eroului, dar si demascarea si pedepsirea raufacitorului. Spanul este demascat de fata, 0 ,farmazoand” (are puteri supranaturale). El fi taie capul lui Harap-Alb gi il dezleaga astfel pe erou de juramantul s punerii, semn cd inifierea este incheiat§, iar calul il omoara pe rauficitor. Eroul este inviat de fata cu ajutorul obiectelor magice. invierea este o trecere la o alta identitate: aceea de imparat iubit, slavit si puternic. Pentru vrednicia lui, primeste résplata cuvenita: nunta si imparatia. 4, Sustinerea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau tema basmului cult in constructia personajului in opinia mea, trecerea protagonistului prin incercari dificile, ca si experienta conditiei umilitoare de rob la dispozitia unui stapan nedrept, contureazd sensul didactic al basmului, care este exprimat de Sfanta Duminica: , Cand vei ajunge si tu odatd mare gi tare, ii cdtuta sit judeci lucrurile de-a fir-a-par si vei crede celor asu- priti si necajifi, pentru ci stii acum ce e necazul”. Potrivit viziunii despre lume a scriitorului, calitatile necesare unui imparat ,,mare si tare” sunt intelepciunea, bunatatea gi cinstea, calitati dovedite de ,omul de soi bun” pe parcursul unot probe dificile, 80Concluzie in concluzie, desi este un personaj de basm, eroul nu reprezinté doar tipul voinicului, ca Fat-Frumos din basmele populare, ci este si un ,,om de soi bun” (G. Calinescu), eroul ,,vrednic” (cum spune Verde-imparat) care traverseazi 0 serie de probe, se maturizeaza si devine imparat. Basmul poate fi, astfel, considerat un Bildungsroman. 81