Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Harap Alb TVL

    Uploaded by

    augustin_79
    2 views6 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    2 views6 pages

    Harap Alb TVL

    Uploaded by

    augustin_79

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 6
    Basmul cult,,Povestea lui Harap-Alb” de lon Creanga 1. Tema si viziunea despre lume Context Este un basm cult, publicat in revista ,,Convorbiri literare”, in anul 1877. 1. Trisaturl ale spectei '™ Basmul cult este o specie narativa pluriepisodicd implicand fabulosul, cu personaje cu valori simbolice intruchipand binele si rdul, cu. puteri supranaturale; funcfii ale ersonajelor: protagonist, antagonist, ajutoare, donatori. '™ Conflictul: lupta dintre bine gi rau se incheie prin victoria fortelor binelui, ™ Reperele temporale si spatiale sunt vagi, nedeterminate. Elemente de compozitie: cligee compozitionale/formule specifice, cifre gi obiecte ma- gice, triplicarea. 2, llustrarea temei prin doua episoade comentate Tema: maturizarea mezinului craiului. Motive narative: superioritatea mezinului, ci- 1&toria, supunerea prin viclesug, muncile, demascarea riuficdtorului (Spanul), pe- deapsa, cisitoria. § Doua episoade care infitigeazi tema sunt supunerea prin viclegug si demascarea réuficdtorului. 3. Elemente de structura si de compozifie ale textului narativ i Perspectiva narativa: intamplarile din basm sunt relatate din perspectiva unui narator ‘omniscient, uneori subiectiv, care alterneaz naratiunea la persoana a Il-a cu dialogul. ‘ Compozitia: etape ale devenirii eroului, triplicarea, simetria incipit - final prin formu- Ie tipice. Actiunea respect modelul structural stereotip si ciclic al basmului: situatia initial (expozitiunea), tulburarea echilibrului (intriga), actiunea de recuperare a echilibrului (desfasurarea actiunii), actiunea reparatorie (punctul culminant), refacerea echilibru- lui gi rasplata eroului (deznodimantul). ™ Conflictul: lupta dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui. Personajele (oameni, dar si ,fiintehimerice” cu comportament omenesc) sunt purtatoare ale unor valori simbolice si reprezinta binele si raul in diversele lor ipostaze. Harap-Alb, protagonistul, este sprijinit de ajutoare gi de donatori (fiinfe cu insusiri supranaturale, animale fabuloase) in infruntarea cu antagonistii, Spanul si imparatul Ros. ‘WRegistre stilistice: regional, oral, popular. Limbajul personajelor se caracterizeazi prin umor si oralitate, 4. Opinie Harap-Alb nu intruchipeazd tipul eroului voinic din basmele populare, ci al eroului vrednic. Evolutia sa reflect conceptia despre lume a scriitorului, prin umanizarea fan- tasticului, Concluzie »Povestea lui Harap-Alb” este un basm cult avand ca particularitai: umanizarea fan- tasticului, individualizarea personajelor prin limbaj, umorul. Planul eseului 1. Eseu cu privire la tema si viziunea despre lume dintr-un basm cult studiat Context ,Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creanga este un basm cult, publicat in revista ,, Convorbiri literare”, in anul 1877. G. Calinescu afirma despre mesajul operei: ,Povestea Iui Harap-Alb ¢ un chip de a dovedi cil omul de soi bun se vi- deste sub orice strai si la orice varsta”. Pornind de la modelul basmului folcloric, caracterizat de stereotipie, au- wigiunea tory) reactualizeaza teme de circulatie universal, dar le organizeaz4 con- “f form propriei viziuni (fuziunea dintre real gi fabulos), intr-un text narativ mai complex decat al basmelor populare, supraliciténd procedeul triplicari. 1. Evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea basmu- lui studiat in specia literara pe care o ilustreaza Basmul cult este o specie narativa pluriepisodica implicand fabulosul, cu numeroase personaje purtitoare ale unor valori simbolice, intruchipand bi- aie, nele gi riul in diversele lor ipostaze. Personajele indeplinesc, prin raportare la protagonist, o serie de functii (antagonistul, ajutoarele, donatorii), unele avand puteri supranaturale. ‘Actiunea basmului implica prezenta fabulosului (elemente supranatu- rale) si este supusi unor stereotipii/actiuni conventionale, care infatigeaz pregenfa, parcurgerea drumului maturizarii de catre erou. Conflictul dintre bine si fabubosului T8u se incheie prin victoria fortelor binelui. Reperele temporale si spatiale sunt vagi, nedeterminate. Elemente de compozitie tipice vizeaza cligee compoziti- onale/formule specifice, cifre si obiecte magice, procedeul triplicarii. 2. Hustrarea temei prin doud episoade/citate/secvente comentate Titlul sugereaz tema basmului: maturizarea mezinului craiului. Concret, eroul parcurge o aventura eroicé imaginara, un drum al maturizarii necesar pentru a deveni imparat. Numele personajului ii reflecta condifia duala: rob, sluga (Harap) de origine nobili (Alb). Motive narative specifice, prezente si in ,Povestea lui Harap-Alb’, sunt: superioritatea mezinului, cilatoria, su- punerea prin viclegug, muncile, demascarea réufacdtorului (Spanul), pe- deapsa, casatoria. Dou episoade care infatigeazi tema sunt supunerea prin viclesug si de- mascarea riufacitorului, motive narative care evidentiaza inceputul si sfar- situl initierii feciorului de crai fn episodul coborarii in fantana, naivitatea tandrului face posibili supu- nerea prin viclesug. Antagonistul (réuffcatorul) il inchide pe tanar intr-o fanténa gi ii cere, pentru a-l lasa in viat’, si facd schimb de identitate, si de- vind robul lui si sa jure ,,pe ascutisul palosului” (sugestie a unui cod al con- duitei cavaleresti) s&-i dea ascultare intru toate, ,pana cfind va muri gi iar va 72 | ionare paradoxala, dar care arata si modul de eliberare. De ase- menea, Spanul ii da fiului de crai numele de Harap-Alb. La intoarcerea la curtea lui Verde-Imparat, fata Imp3ratului Ros il demas- cd pe Span, care crede ins cé Harap-Alb a divulgat secretul si fi taie ca- pul. De fapt, ,rautatea” Spanului il dezleag’ pe erou de jurimant, semn ci initierea este incheiata. Eroul este inviat de fata cu ajutorul obiectelor magi- ce $i devine imparat. 3. Prezentarea a patru elemente de structura si de compozitie ale textului narativ, semnificative pentru tema si viziunea despre fume din basmul cult studiat (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale si spatiale, incipit, final, tehnici narative, perspectiva narativa, registre stilistice, limbajul personajelor etc.) intamplarile sunt relatate din perspectiva unui narator omniscient, care intervine adesea prin comentarii sau reflectii caracterizate prin umor sau oralitate, Narafiunea la persoana a IlI-a alterneaza cu dialogul. Subiectul basmului urmareste modul in care personajul principal, Haraj Alb, parcurge un drum al iniierii, la finalul cdruia devine imparat, adica trece intr-un plan superior de existen{a, care inseamna modificarea statutu- lui social si spiritual al eroului (caracterul de Bildungsroman al basmului). Cele trei ipostaze ale protagonistului corespund, in plan compozitional, unor pari narative, etape ale drumului initiatic: etapa initial’, de pregatire pentru drum, la curtea craiului — ,fiul craiului”, ,mezinul” (naivul); parcurge- rea drumului initiatic— Harap-Alb (novicele/cel supus initierii); rasplata — piratul (initiatul). Creanga utilizeaza triplicarea (triplarea situatiilor), dar supraliciteaz& procedeul de tehnicd narativa specific basmului popular, astfel cd eroul nu are de trecut doar trei probe, ci mai multe serii de probe, potrivit avertismen- tului dat de tata: ,,st te feresti de omul ros, iar mai ales de omul spéin, [...] cif sunt foarte sugubeti”. in basm, sunt prezente numerele magice, simbolice: 3, 12, 24, si obiectele miraculoase, unele find grupate cate trei (,,trei smicele de mer dul. ce $i apa vie si apt moartii”), Simetria incipit - final se realizeaza prin cligee compozitionale/formule tipice, conventii care marcheaza intrarea $i iesirea din fabulos. Fuziunea din- tre real gi fabulos se realizeaza de la inceput, deoarece naratorul inoveaza formula initial’, punand povestea pe seama spuselor altcuiva: ,,Amu cic era odata”, adic se spune, fra ins& a nega ca in basmul popular (,,A fost odatt ca niciodatit”). Formula finala include o comparatie intre cele dou lumi — a fa- bulosului si a realului, Precizate in incipit, reperele temporale si spatiale sunt vagi, nedetermina- te: Amu cicit era odata intr-o tara un crai, care avea trei feciori”. Actiunea incepe Ia.,o margine a piméntului” si continua la cealalta margine. Actiunea se desfaigoara linear, cronologic, prin inlantuirea secventelor nara- tive/a episoadelor si respect modelul structural stereotip si ciclic al basmu- lui: o situatie initial de echilibru (expozitiunea), tulburarea echilibrului/ 73 compogitie prejudiciul (intriga), parcurgerea unui drum cu trecerea probelor (desfigu- rarea actiunii), actiunea reparatorie (punctul culminant), refacerea echilibru- lui si risplatirea eroului (deznodamantul). Situatia initial& (expozitiumea) prezinta o stare de echilibru: un crai avea trei feciori, iar in alt capat de lume, un frate mai mare al siu, Verde-Imparat, avea doar fete. Tulburarea echilibrului (intriga) are drept cauza o lips relevata de scri- soarea lui Verde-Imparat: absenfa mostenitorului pe linie masculina (moti- vul imp&ratului fara urmasi). Craiul este rugat de fratele sau sa i- trimita ,,pe cel mai orednic dintre nepoti”, ca si-i urmeze la tron. Vrednicia trebuie insi dovedita prin trecerea mai multor serii de probe. Actiunea de recuperare a echilibrului (desfagurarea actiunii) cuprinde mai multe episoade, in succesiunea motivelor narative ale basmului. Céutarea eroului se concretizeaza prin incercarea la care isi supune craiul biietii: se imbraca in piele de urs $i iese fieciruia in fat de sub un pod. Con- subiectului form structurii formale a basmului, fiul cel mic reuseste sa treac aceasta proba a curajului (motivul superioritafii mezinului), dupa o etapa pregati- toare, in care este ajutat de Sfanta Duminica, drept résplata pentru cd a milu- it-o cu un ban, intrucat a depasit proba de la pod, simbol al trecerii spre alt etapa a vie- tii, tatal continua initierea fiului mezin ¢i il sfatuieste s8 se fereascé de omul span gi de omul ros (motivul interdicfiei) si ti daruieste pielea de urs Pe drum, pentru cd se raticeste in padurea-labirint gi crede ca se afl in fara spanilor”, fiul cel mic al crajului igi ia drept sluga gi calauz un span (incalcarea interdictiei). Coborarea fiului de crai in fantna reprezint o secventa narativa impor- tant’, intrucat ingeldtoria provoaca evolutia conflictului. Naivitatea este sanctionata prin pierderea insemnelor originii si a dreptului de a deveni im- pirat: ,Spanul pune mina pe cartea, pe banii si pe armele fiului de crai”. Sparval ii fur’ identitatea, il transform’ in rob, ii da numele de Harap-Alb ¢iii traseazi proiectul existential, spunandu-i cd va trebui si oars si sa invie ca si-gi re- capete identitatea (jurimantul din fantana). ,Réutatea” Spanului (initiatorul) il va supune la probe dificile, in care va demonstra calititile morale necesare unui viitor impirat: infelepciune, cura, bunatate. Spanul ii cere sA aducd , sillifi” din Gridina Ursului, pielea cu pie- trele pretioase din Padurea Cerbului gi pe fata Imparatului Ros. Primele doua probe le trece cu ajutorul unor obiecte magice de la Sfanta Duminica. A treia proba cuprinde mai multe serii de probe (triplicarea), este o alta etapa a initierii, mai complex gi necesita mai multe ajutoare. Pe drumul spre imparatul Ros, craiasa furnicilor gi craiasa albinelor ti daruiesc cate o arip’ drept risplata pentru c’ le-a ajutat poporul de gaze, iar cei cinci tovaragi cu puteri supranaturale il insofesc deoarece a fost prietenos: Gerilé, Flimanzils, Setil8, Ochil& si Pasari-Lati-Lungila. Datorité acestor personaje himerice, donatori si ajutoare, protagonistul probeaz dobandirea calititilor solicitate de probele prin care imparatul Ros 74 tinde si indeparteze ceata de petitori (casa inrositi in foc, ospiul, alegerea macului de nisip), ca si acelea care o vizeazi direct pe fata (fuga nocturna a fetei transformata in pasire, ghicitul/motivul dublului si proba impus& de fata: aducerea a ,trei smicele de mer dulce si apa vie si api moarti de unde se bat munfii in capete”. Lichidarea ingelatoriei gi actiunea reparatorie, corespunziitoare punctului culminant, se petrec la curtea lui Verde-Imparat, unde Harap-Alb se intoarce cu fata imparatului Ros, care dezvaluie adevarata lui identitate. Incercarea Spanului de a-l ucide pe Harap-Alb (0 forma a momentului violenfei) este ratata. Lichidarea violentei nu-i apartine eroului, ca in basmul popular, ci altui personaj, calul nazdravan. Episodul care cuprinde scena taierii capului personajului principal gi a reinvierii lui de c&tre fata imparatului, cu ajutorul obiectelor magice, are semnificatia mortii initiati Deznodaméntul consta in refacerea echilibrului si risplata eroului. El re- intri in posesia palogului si primeste recompensa: pe fata imparatului Ros gi ‘impératia, ceea ce confirma maturizarea. Astfel, conflictul, lupta dintre bine si rau, se incheie prin victoria fortelor binelui. Personajele (oameni, dar si , fiinfe himerice” cu comportament omenesc) sunt purtitoare ale unor valori simbolice si reprezint& binele gi raul in diver- sele lor ipostaze. Eroul (protagonistul) este sprijinit de ajutoare si donatori: fiinfe cu insusiri supranaturale (Sfanta Duminica), animale fabuloase (calul nazdravan, crdiasa furnicilor si a albinelor), fapturi himerice (cei cinci tova- risi) sau obiecte miraculoase (aripile craieselor, smicelele de mar, apa vie, apa moartd) si se confrunta cu antagonistul (Spanul), care are si functie de trimifator. Personajul cdutat este fata de impirat. Cu exceptia eroului, al cé- tui caracter evolueaza pe parcurs, celelalte personaje au o trasitura dominanta: imparatul Rog i Spanul sunt vicleni, Sfanta Duminicd este inteleapt’. Povestea este construita dupa schema narativa a initierii, care presupune un traseu al devenirii eroului, pe parcursul confruntarii cu un antagonist. Harap-Alb dovedeste prin trecerea probelor o serie de calitafi umane nece- sare unui viitor impirat, in viziunea scriitorului (mila, bunatatea, prietenia, respectarea juraméntului, curajul), ins nu are puteri supranaturale, fiind con- struit mai degraba pe o schema realist. Exponentul binelui este ajutat de per- sonaje gi obiecte inzestrate cu puteri miraculoase. Spanul nu este doar o intruchipare a raului, ci are si rolul inifiatorului, este um ritu necesar. De aceea calul nazdravan nu-l ucide inainte ca initierea eroului sd se fi incheiat. Mijloacele de caracterizare sunt directe (de citre narator, de catre alte per- sonaje, prin autocaracterizare) si indirecte (prin fapte, ganduri, relatii cu alte personaje, nume). Specific basmului cult este modul in care se individuali- zeaza personajele, in primul rand prin limbaj (caracterizare indirect’). Limbajul naratorului gi al personajelor se caracterizeaza prin umor (di nutive cu valoare augmentativa — ,,buzisoare”, , biuturici”; caracterizari pito- resti — portretul lui Gerila, al lui Ochil& etc.) si oralitate (frecventa proverbe- lor, a zicatorilor introduse in text prin expresia ,,vorba ceea”: ,, Vorba ceea: 75 schema. a «

    You might also like