Harap-Alb is the main character of Ion Creanga's famous fairy tale "The Story of Harap Alb". The story follows the young protagonist's journey of maturation. Unlike most fairy tales, Harap-Alb does not gain magical powers or extraordinary beauty. Through encounters with supporting characters, he passes various tests and challenges. His character develops from being self-centered to gaining traits like empathy, courage, honesty, and loyalty. By the end of the tale, Harap-Alb evolves from a privileged royal son to becoming an emperor.
Harap-Alb is the main character of Ion Creanga's famous fairy tale "The Story of Harap Alb". The story follows the young protagonist's journey of maturation. Unlike most fairy tales, Harap-Alb does not gain magical powers or extraordinary beauty. Through encounters with supporting characters, he passes various tests and challenges. His character develops from being self-centered to gaining traits like empathy, courage, honesty, and loyalty. By the end of the tale, Harap-Alb evolves from a privileged royal son to becoming an emperor.
Harap-Alb is the main character of Ion Creanga's famous fairy tale "The Story of Harap Alb". The story follows the young protagonist's journey of maturation. Unlike most fairy tales, Harap-Alb does not gain magical powers or extraordinary beauty. Through encounters with supporting characters, he passes various tests and challenges. His character develops from being self-centered to gaining traits like empathy, courage, honesty, and loyalty. By the end of the tale, Harap-Alb evolves from a privileged royal son to becoming an emperor.
Harap-Alb este personajul principal din basmul cult ,,Povestea lui
Harap-Alb” scris de Ion Creangă . Acest basm prezintă povestea tâ nă rului neinițiat, pe care îl însoțim pe drumul maturiză rii. Spre deosebire de majoritatea basmelor, Harap-Alb nu dobâ ndește puteri magice, nu are o frumusețe nemaiîntâ lnită . Pâ nă într-un anumit punct, tâ nă rul are nevoie de personajele adjuvante pentru a trece cu bine de probele la care este supus. Aceste probe sunt în numă r mai mare decâ t în basmul tipic. Harap-Alb este polarizat pe partea binelui. Perspectiva naratvă se remarcă în această operă prin prezența unui narator omniscient și omniprezen. Naratoul nu este obiectiv în totalitate. Deoarece ,,Povestea lui Harap-Alb” este un basm cult, naratorul este implicat în evenimente. Astfel, pe parcursul basmului, naratorul formează o relație strâ nsă cu lectorul ,,dar iaca ce m-am apucat să vă spun, mai bne vă spuneam…”. Numele de ,,Harap-Alb” este format din doi termini care reprezintă opozția. Cuvâ ntul ,,harap” înseamnă sclav de culoare neagră , iar termenul ,,alb” reprezintă statutul social nobil pe care îl are tâ nă rul. Numele să u anticipează acțiunea care va avea loc. Tâ nă rul este introdus ca fiind o fire sensibilă ,,Fiul craiului cel mai mic, fă câ ndu-se atunci roş cum îi gotca, iese afară în gră dină şi începe a plâ nge în inima sa”. Deși nu pă rea la fel de încreză tor asemenea fraților să i, este singurul dintre fiii de crai care trece de pseudoproba creată de tată l să u. Astfel, statutul social se configurează prin două ipostaze diferite. În începutul basmului, Harap-Alb este posesorul unui statut social privilegiat, fiind fiu de crai. Ulterior, după întâ lnirea cu Spâ nul, acesta își pierde identitatea, și implicit, statutul social. Acum, statutul să u social se reduce la cel de rob al Spâ nului. Dar, după trecerea probelor și demascarea Spâ nului, Harap-Alb dobâ ndește statutul de cel mai superior, adică cel de împă rat. Statutul moral, este caractrizat de egocentrismul de care dă dovadă tâ nă rul în incipitul basmului. Sensibilitatea este de asemenea regă sită în Harap-Alb. Treptat, pe parcursul inițierii, tâ nă rul dobâ ndește altruism, generozitate, empatie, curaj, toleranță , ră bdare, onestitate, loialitate. Acesta se dovedește a fi un om de onoare, nedivulgâ nd identitatea Spâ nului. Statutul psihologic este marcat de superficialitatea pe care o dezvă luie înaintea procesului de inițiere. Acesta judecă lumea după aparențe, este înspă imâ ntat de obstacole și probe, este de asemenea vulnerabil. La început se manifestă ca fiind un spirit iute și gră bit, ulterior dâ nd dovada de ră bdare. Pe drum, acumulează experiență și se oprește din a judeca oamenii după aparențe. Întâ lnirea cu cei cinci monștrii demonstrează maturitatea la care Harap-Alb ajunge. Episodul în care Harap-Alb își dezvă luie superficialitatea pentru prima dată este cel în care se pregă tește de plecare spre împă ră ția Împă ratului Verde. Tâ nă rul se întâ lnește cu Sfâ nta Duminică , dar nu este dispus să îi asculte sfaturile deoarece o consideră o bă trâ nă obișnuită ,,Ce vorbeşti în dodii, mă tuşă ? Tocmai de la una ca d-ta ţi-ai gă sit să aştept eu ajutor?”. Evoluția lui Harap-Alb este remarcată în episodul întâ lnirii celor cinci creaturi fantastice. Acesta îi oferă lui Gerilă șansa de a că lă tori împreună cu el ,,Hai şi tu cu mine, dacă vrei, zise Harap- Alb; de-abia te-i mai încă lzi mergâ nd la drum, că ci nu e bine câ nd stai locului”. Apoi îl iau și pe Flă mâ nzilă cu ei ,,Dacă -i aşa, hai şi tu cu noi, zise Harap-Alb, că doar n-am a te duce în spinare”. Pe râ nd toți cei cinci monștrii ajung să îl însoțeasca pe Harap-Alb. Tema basmului reprezintă maturizarea fiului de crai și bă tă lia dintre bine și ră u. Însoțim protagonistul pe drumul maturiză rii. ,,Povestea lui Harap-Alb” scrisă de Ion Creangă este un bildungsroman, adică ilustrează procesul de formare al unui tâ nă r. Deși Harap-Alb își pierde identitatea de fiu de crai, reușește să evolueze pe plan social în finalul basmului. Tâ nă rul devine împă rat.