1 i con S 0 1a un object sau un proces, a far la ceea ce ai privit cu atentie. Din pun rt gi re e are | ct de vedre jIgic se considera in acest moment cd a observa inseamna nu numai stra, dar si ,,a inventa” si ,,a construi realitatea” — cum spunea Edgar Morin (1 981, apud. Chelcea). $i aceasta pentru c& perceptia, procesul psihic ne care se bazeazi observatia, nu actioneazd de una singurd, ci in relatie cu celelalte activit&ti si procese psihice. Din acest motiv, in observatie sunt implicate si memoria, inteligenta, atentia, imaginatia, receptivitatea emotionala etc., adic& intreaga personalitate a cercetatorului, alaturi de normele si valorile socioculturale. Schemele perceptive, limbajul legat de gandire, valorile sociale, influenta grupului, contextul spatial si istoric intervin in observatie, astfel ca pretinsa obiectivitate, caracterul de cunoastere imediat&, senzorialé $i neutralitatea acesteia nu este pe deplin justificat’. Doar la nivelul cunoasterii comune observatia induce certitudine si se consider c& ,,este adevarat fiinded am vazut cu ochii mei’ es si verifice ipatezele spre der i Jor, Za presupune cu necesitaté scopul-cu dupa reguli bi abilite si indelung verificate. yn ard observatia stiintitica este totdeauna o observatie polemica, pentru ca _ea confirma sau-infiniia 0 teza anterioal diferent intre observatia guinfifica st cea spontana, nestiintificd ste — fn principal ~testarea ipotezelor, ca scop. James Drever si Werner D. hlich (1970, apud. Chelcea) defineau observatia astfel: ,,perceptia gi inregistrarea atent’ si planificaté a fenomenelor, obiectelor, evenimentelor si indivizilor in dependenté de o situatie determinata”. in stiinjele socioumane obseryatia este, jnainte de orice observarea! omului-de Catre-om, fapt ce o particularizeazi fata.de observatia din stiintele natumi, find vorba de ur-raport intre dou persoane care ,,isi dau seama” si actioneaz4 ca atare. Marie Jahoda subliniaz& c& observarea stiintiticd nu se bazeazi pe proprietitile observatorului ci pe scopul de cunoastere, pe 0 planificare riguroasd, pe notarea sistematicd si pe controlul datelor, iar . 27 bens a desi nit are ti’ rol Ja atinge uneori prag 1b fel de activ pentru uri extraordinar de 41 simtim chiar intr-o concentratic Ee ‘ u, ceea ce corespun & @mului, putemnic culturalizat jentarea in mediu, ca la animale, “fnalte: mirosul de mosc, de exemplu, ue “Zaer care nu depaseste 0,00004 miligrame pet lite core op de 250 ™ ‘i ‘dizolvarii intr-un bazin de apa cu lungimea de I km, lat pusener prnneo? “sqdancimea de 10 m a unei cantitati de numai 100 de Brau Roars (Chelcea si Chelcea, 1983). in acelasi sens, sensibilitatea ees ea jar sensibilitatea dolorifica participa cunoasts Z E sihosociale. SCS Kenneth D. Bailey (1978/198. etodei observatiei: 5 aprin’compararé cu ancheta, aucu studiul documentelor, atul se_studiaza’ ‘comportament “nonverbal Se considera ca t asi te memoriei,. fac din-¢ ati de faréGistrandu-se comportamen, i ie st * fata de experiment, observatia inregistreazd comport conditiile naturale de desfasurare a lor, in plus observati: reactiva, in comparatie cu experimentul sau cu ancheta _ chestionar sau de interviu. Aceasta nu inseamna tnsa ci procedee de observare nu induc moditicari ale comportamer persoanelor studiate, dar se poate aprecia c& observatia elim buna masura artificializarea studiului vietii sociale; 4 ict sau de experiment, inregistrarea Geniporamentelor ee ie a am au environm indelungat, luni sau ani de zile, d. obseryatia participatiya, : is 2, apud. Chelcea) subliniaza avantajele metod: e longitudinale, prin entului un timp mai ‘acd ne referim cu precddere la: déin medi (agentii Cae uti ‘selecté étc.) si de a studia comportamente intime (de or >, dar amentul sexual poate fi sttidiat cu ajutorul tului, ‘hu prin metoda observatici). ae e poate astfel defini ca metoda de cercetare concret 4-ptin identificarea, colectarea, analizarea si inierprélarea datelot ct ajutorul simmurilar (viz, auz, miros etc.) in vederea efectuarii de infere iholo, Psihologice si sociologice pentru a verifica ipotezele sau pentru a ern iv mediul inconjurator, oamenii si relatiile interpersonale, Sistematic si obiect eres. comportamentele individuale si_ colective, actiunile si activitatile, comportamentul verbal, obiectele fizice, produsele activitatilor creative ale Persoanelor si grupurilor umane, Descrierea, in cazul observatiei, implica o activitate de comparare, © reperare si o ierathizare a diferentelor si asemanarilor” (Richelle, 1995, apud. Chelcea). Sk Tipurile de observatie Exist foarte multe clasifica ale tulor si procedeelor sale de aplicare re criterii. Diversi autori folosesc termeni si denu ei se refera la aceleasi lucruri. metodei observatiei ealizate in baza a nume mniti diferite dar, in p 4. Observatia nestructuraté versus observatia structuraté Kenneth D. Bailey (1978/1982,252,apud S. Chelcea,) co sider; ficarea tiputilor de observatie intervin doua ti aa uctura-environmentului Care prin dihotomizare. nastere cadrului_natural~(Studiti~ de teren) si cadrului (experimentul'de-laborator) a - gradul de structurare a 1 observatiei, care poate fi la limita. obsttvatié nestructurata, deo parte, si observatie structurata, de cealalta-parte.. ‘ aeObservatia structurata, la.cdndul-ei ,-poate-fi-aplical de teren, ca sin studiile borator, fie cu rectnoas jerea deschisé 2 a rolului de obs: ator, fe ascunzindu-se acest rol. 5. Observatia externa versus Ss observatia participativa oe pasiee ee Observatia e: terna se referd I Ja situatia in care obseryatorul_se.afla _ Sis tehnica fiind recomandat& in cazurile in care incadrarea cercétatorului in_ sistemul rol-status-urilor grupului sau colectivitatii finté este dificil& sau chiar imposibila (de exemplu, in Societatile academice, in institutiile militare, politice, religioase etc.). Observatia extern (sau_nonparticipativa) ste caracteristica studiilor de laborator, in timp ce observatia pa participativa se intdlneste i in studitlesociologice de teren si cu dSosebire in cercetarile de antropologie culturala. Observatia a_inseamna na | Situatia — ent si sistematic | ic astfel de tchni¢&, Cercetatorul nu numai cA este prez Studiata, dar se si integreazd in situatia observat’, in yi grupului. Conform lui Danny L. Jor; gensen (1989, apud. Chele. €a)- observa i | participativa are urmatoarele caracteri e baza : ma + Descrierea vietii sociale se fa erspectiva celor dindunt gtupului, a oamenilor nilor afl mi tul E i oa 1 intr-un cadru t fp ermina ° * Se. are_in ares de lata de zgntr-un proces de me Ja experienta jmediata a 0: a se ajunge la pajului uzual al nativilor, al memb: + Observatia parte 9 abordare calitativa s SS Studia holistic © cultur’ sau 0 socie grup uman sal practicile, credintele, este de a descrie comprehensiv si ext vietii individului sau comunita! + Cercetitorul care uti _joace rolul de participant la vi “investigate. De-a lungul derularii participant poate juca mai multe rolur deschisi a scopului de cunoastere stiintific acoperit”. + Utilizeazd strategii specific societatea imvestigata; tat” eX] _gursi de date toarte importanti in d si se deruleaza si © alta serie de interviuri, analiza de documente, ana inregistrare a datelor colectate prin o! deosebita, in acest moment dezvoltar gi pe scara larga a unor dispozitive au si mai comod de folosit. R: integreazé in viata interactioneaza Catt rolurile sociale impuse de grup, dar trebuie s raména totus, observator, acesta fiind rolul sau primar). ' (isi dezvaluie rolul de cercetéitor, dar isi consacr fAtilor comune ale grupului studiat) descrierea calitativa a vie cercetare flexibil, deschis, atat in ceea entificarea problemelor de studiu, ct si sub raportul de colectare a datelor si @ modalititilor de teoretizare. Astfel, se amenilor in situafiile concrete de viata, i sociale in termenil rilor colectivitatilor studiate. implici — din _punct_de_vedere i un’studiu de caz, fapt care presupune interactiunile wmane. Scopul principal haustiv un aspect important sau unic al Atii_sociale © astfel de studiu; observatorul de la cele dictate-de recunoasterea A pana la cel de ,,cercetator a iferit mnie ale cercetarii se aplic& tehnici si instrumente de cercetare: liza biografica etc Totodaté, modul de pservatie participativa are 0 importanta eq tehnologica permitand un acces facil idio-video din ce in ce mai performante nond L, Gold considera_ci_rolul_ i { sau de observator si se mult Wich aa aan ae isi Incorporeaza el insusi, adicdtie Participatiy: ca observator, ar nu particips | dar ca cerceti adic& este fizic Prezent la la derularea lor; tor, ceea ce inseamna cA are rol de »patticipant real”, re insd si-] reia dupa : dler si Peter Riactica cercetarjlor bazate pe ob: accentiare a implic&tii cerce: stfel c4'S€ “poate vorbi i : ercethito ictiv si a aptul ci, i, statusul observatorului se poate edeclarat, cercetatorul poat ite deveni cercetator radul de implicare in viata grupului se poate s » in cursul desfsurarii him| din observator ‘ctor social, iar continud ver: Obseryarea co colectivitati sau la secveni Colectivit ua fe mic de indivizi si personalitat De regu 3c a , comportamentelor sail actelor ce turmeaza a fi observate. intruc; imposibil si observi toate unitatile de comportam ‘functie de Obiectivele cercetarii vor fi retinute doar comportamentele relevante, adica se va face o selectie a faptelor de observatie. »Observatia Presupune, prin definitie, o alegere a faptelor de observat. Este o distingere clara a unor detalii semnificative dintr-un tot amorf, Este un rod al unor idei a, Se procedeaza a o esantionare a at este practic ent ale unui individ, inSi oh iesté “dea Geea ce Mndeobste se intelege prin ui” nu este deloc 0 inspectie si, mai ales, nu este facuta controla, nefiind aplicabil& doar in studiul muneii, tia instantanee prezint& avantajul de a fi relativ comoda, plica hrs pert rea COmportaiienti i Sti afi. Bxista apliciri acestei Metods firs ca Cel Stiidiati Sa fie es procedeul implica anumite riscuri: observatorul, odata deconspirat, pierde total inerederea celor in mijlocul carora efectueaza studiul oo Marele avantaj pe care il confera aplicarea acestei metode consta in posibilitatea ce se creeazi de a studia alternativ mai multe activitati intr-o perioada de timp scurta. Prin intermediul observatiei instantanee se poate 3 stabili, cu un grad convenabil de precizie (de exemplu, in studiul muncit), 4 lista operatiilor ce se efectueazi, ponderea fiecdrei operatii (ca timp, in Procente) si se poate compara ceea ce efectiy se face cu ceea ce este prevazut a se face. Observatia instantanee este recomandabil a se aplica a numai in studiul unor activit&ti variate, Aplicarea practica a metodei trebuie a sa tind seama de gradul de precizie pe care dorim s&-I aiba rezultatele. Prin : conventie, se considera ci un grad de precizie de 0,05 este convenabil. : Ca momente importante in aplicarea observatiei instantanee, afara_stabilirii prin observatie a ponderii elementelor “in studiate, aminti Sawer ns ar - fixarea_intervalelor dintre _observatiile instantanee; aceasta se realizeazi in functie de timpul total” de’ ‘stuc tu, de n activitatilor care sunt studiate si de distanta dintre loc desfisurare a acestor activitati. - Se ia in con: ders fimpul minim fe_cele mai indepartate locuri ce sunt Studiate calteitatiy.- Determinarea” “momentalor des rea Fs de efectuare a observatiilor instantanee se face prin tragere la sorti. in final, se completeaza o fish de observati numarul observatiilor, ziua. orarul de obsery eae = 7 ‘lanier observatit $i ¢ventualele remaroi explicative suplin, umarul urile de chill patcurgerea distante: 36ey tii; + Tehnicile de obseryare si procedeele de notare a faptelor de aes “inainte de a observa, cercetitorul trebuie s& memoreze lista unitatilor de observare (secventele comportamentale). | + Procedura de notare__ servatorul trebuie : sa noteze, » be cat posibil, faptele de observatie = p Rastimpul admisibil intre observare si notare este de ordinul minutelor, si in cazuri exceptionale, de ordinul orelor. Henri H. Stahl atrage atentia in acest sens: ,,oricAt de bund memorie ai avea, observatia care nu se noteaza de indata, poate. fi considerata ca pierduta”; *_Rastimpul la_care_ne-am_referit variazi_in_functie_de natura cerceti * Observatorul nu trebuie s& uite cd el i insusi este observat si ca notarea s-a facut in perioade de observare. ratie, desen etc.), factorii de mediu ul, Zgomotele (temperatura, ile care au survenit i opiniile, “ipotezele, Cercetatorului. Este exesit $4 notém cA persoana observ: €motionata. Va trebui si notam doar expresia faciala remarcile até era, de exemplu, 4, paloarea, contractia ———— *Septimiu Chelcea, Metodologia cercetcrii Sociologice. Metode cantitativ Bucuresti, Ed. Economica, 2007, p, 423. i calitative, ws =ersoanele p a desfisurat. Notarea cuvant a rsoal 2 aaa se va inchide, spre exemplu, intre ghilimele ‘sinteza, p ‘ oc i se marcheaza cu apostrof (”), asa cum accepta prin conventie fn studiile etnografice. ie A + Opiniile si_deductiile cercetatorului_trebuie notate separat, la_intervale Definitivarea notelor de observatie + Notele de observatie tebuie revazute, _timpul permite acest lucru; ste bine contur: - Regulile de observatié pot fi” raport de tipul de observatie. Y.3. Diferente si asemanari intre metoda observatiei sociologice si metoda observatiei in asistenta sociala ~ A observa inseamna a cuno ste, ae face constatari si remarci (critice) refe Michiels Phalipe (1984) este tia este totdeauna »selectiva si interpretativa’ sel este premeditata, interpretativa deoarece promoveazs sunoasteres, se lumineaza (apud. R. C. Kohn si P. Negre, 1991, p. 29). Principala diferenté intre observatia stiinfifice si observatia nestiintifica este aceea ca cea dintdi urmareste .sa dea o semmificatie lucrurilor si proceselor percepute, s verifice ipo > pentru a identifica 0 regularitate, o lege de producere a lor (Claude Bernard, 1958). Observatia stiinfificd are ca Scop cunoasterea, planificarea, desfisurarea dupa reguli bine stabilite si indelung verificate. De asemenea, testarea ipotezelor face diferenta intre observatia sociologica si cea spontana, nestiintifica. Putem defini observatia ca metoda stiintificd de colectare a datelor cu ajutorul simturilor (auz, vaz etc.) in scopul de a verifica ipoteze gi pentru a descrie sistematic $t obiectiv mediul inconjurator. un obiect sau un proces; a ai privit cu atentie.d upuneri ort jnterpretari care ificate anumite ipotezele rcepute $i ‘ot prin ‘aceasta tehnicd sunt selectate omene, comportamente si atitudini pereeput ‘formulate prin observatie sa fie validate stiintific elasificate corect. ; Aceasta activitate este foarte important in ceea Ce priveste asistenta ociala deoarece ajuté la formularea descrierilor $i jdeilor absolut necesare yentru a putea intelege clientul si a-i intelege totodata problemele. De altfel, observatia este o parte importanta din activitatea de zi cu Zi. Goffman spunea cA-,,orice grup de oameni — detinuti, oameni primitivi, piloti sau _pacienti — dezvolta viata proprie, capata sens, devine rezonabila si normala ja na ajuta » Din acest citat rezulta ca observ A ti ajutém p. 17). data ce te-ai apropiat de ea..." gi privim viata si oamenii cu alti ochi, s& 7i acceptiim mai usor $1 itia social (Goffman, Azilw ie comportamente, n la aspecte cat si clas' ec. Pentru ca ele trebuie Po? depaseasca problemele $i condi s Cu ajutorul ei putem vedea indeaproape atitudi emotii si experiente ale clientului si ne este permis sa jung: mai relevante pentru munca de asistare. Observatia are atat rol de culegere a datelor ct eyaluarea si intelegerea clientului, a problemelor sale, 1s) sirolul de a ne permite sa realizim perceperea I * de investigare, un instrument important in dome socialului. Observatia are o mare importanta in moc ale instrumenta ii cazului (dupa sesizare/ referire, ev aluare complexa), dar se aplica pe tot parcursul lucrului la cazul in ccea ce priveste ore: nizarea coerenta si logica a utilizeaza si se recomanda construirea unui ghid de observatie. in general, observatia presupune contactul vizual cu clientul, dar in anumite situatii, alte simfuri in afara vazului ne pot oferi date in ceea ce priveste mediul de viata al unei persoane. De exemplu, aerul dintr-o Ancapere ne poate oferi date cu privire la conditiile de trai ale unei persoane Pentru ca observatia s& fie de calitate se imptme ca in contextul cu na s& se faci o inspectare generala. De la observatiile cenerale se va 7 2 a a posibila amd, cat fiind o cale cercetare S$ in primele etape 4, evaluare pricille observarea si mijloace audio- Sonsel 3. nsolidarea categotiilor si ipotezelor. 4. claborarea sau constructia unei teorii. Pentru a evidentia mai bine diferenta dintre observatia sociologica si ‘cea spontana, putem defini observatia ca ,metoda clasicé contemplativa de cercetare stiintificd, cu mentiunea ca se delimiteazi de observatia spontana avand intentionalitate si scop precis”. Sociologul observa situatii, actiuni in care este implicat ca fiint&é Sociala, jucdnd un anumit rol si triind alaturi de alti oameni intr-o situatie data. Citandu-l pe Armand Cuviller, sociologul Marcel Maus spune c& nu este suficient sa triim in mijlocul evenimentelor pentru a crede cA avem competenta necesara interpretarii stiintifice a evenimentelor cercetate, ci este necesar si fim bine pregatiti. In acest sens, subliniez faptul ci observatia trebuie ficuta de specialisti. ’ Dupa cum afirma Goethe, oamenii nvad ceea ce-stiu”, adic& au nevoie de cunostintele si experienta specificA desfasurarii unei activitati profesioniste. in observatie nu este vorba doar de o simpla perceptie la nivel senzorial. Ea implicd o modalitate complexa de cunoastere si angajeaza multiple procese psihice, cum ar fi: activitatea organelor de simt, activitatea gandirii (atentie, memorie, judecatd, imaginatie) procese afective (emotii, sentimente) si volitionale. Analizand definirile i ile prezente mai sus, putem spune cd cele doua tipuri de observatie se aseamana prin faptul ca folosesc aceleasi mijloace de cercetare (de exemplu simtul vazului), ins ele difera atunci cand vine vorba de scopul acestora si de baza stiintifica pe care o au. Observatia stiintific’ implica nu doar sesizarea anumitor fenomene, ci si cunoasterea lor in vederea aplicdrii unor ipoteze la un nivel mai larg, formand astfel anumite reguli de desfasurare a fenomenelor sociale. Termeni-cheie © Auto-observatie © Observatia 1. calitativa 40‘ 1 1. participativa Pozitia observatorului WeGjizical «=. 2. sociala © Rolurile observatorului participant 1, membru-activ 2. membru-deplin — - 3. membru-periferic 4, BD: . observator ca participant . participant ca observator 6. totalmente observator totalmente participant © Serendipitatea * Sinergologia * Sistemul de categorti de observatie Probleme recapitulative 1) Care este specificul observatiei ca metoda ; tele socioumane? 2) Comparati observatia cu alte metode de cercetare din stiintele socioumane. py 3) Care sunt avantajele la metoda observatiei? 4) Dar dezavantajele ? 2 5) Ce roluri isi participativa? 6) Care sunt diferentele si asemanari sociologice si metoda observatiei in g poate asuma cercetitorul care face observatia le inte metoda observatiei asistenta sociala? 41