Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Suport de Curs

    Uploaded by

    Leo Baldean
    6 views262 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    6 views262 pages

    Suport de Curs

    Uploaded by

    Leo Baldean

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 262
    Packer cu plumb Coloan’ pierdutd perforatt Strate perforate Fig.30. Tubarea si etansarea unei coloane pierdute intr-o coloandpierdutd $i reparaté. in acest caz sunt dou variante: 2) Dect stratele superioare nu permit, din anumite considerente geologice si tehnologice, exploatare simultand a stratefor superioare cu cele inferioare, se tubeazi 0 coloan’ pierduté, perforati numai 1 dreptul stratului de jos si etansi deasupra capului primei coloane pierdute, in coloane precedenta cum $ poste urmari in figura 30. a. 2) Daca stratele pot fi exploatate simultan, se perforeazi mai inti stratele superioare din coloan pierduta existent in sond8, apoi se introduce o coloan’ pierduté, perforata in dreptul stratelor productiv si se etansatii cu un pacher cu plumb in coloana precedenta (fig.30 5). { In prima altemativa exist posibilitatea de a extrage coloana picrduté prin desurubare, dup ¢ stratul inferior a fost epuizat si trebuie cimentat. Procedand astfel se evité perforarea prin doua coloane ! punerea in exploatare a stratelor superioare, perforate ce nu reuseste totdeauna in coloane mici. in can strabitute mai multe strate, a ciror exploatare trebuie si s sondelor adancite sau resdpate, unde au fi faci separat, se face izolarea acestora precum si etangarea in coloana precedent a coloanel pierdute pri cimentarea ei pe toaté Iungimea. Fixarea unei coloane pierdute se realizeaz dup lungimea ci astfel: + coloana pierdut& scurté (sub 100 m) se va sprijini pe talpa sondei; + coloand pierduta mai lung de 100 m se fixeazi in coloana precedent cu un agaifStor de coloand, pentru a evita flambarea si ingenuncherea sub greutatea proprie. 24 Sntregirea prin cimentarea spatiului inelar. Coloana de intregire se ridicd cu 0,5+Im, se cimenteaz cu cantitate de lapte de ciment calculat astfel inc8t o parte si ajung% in spatiul inelar Ja indljimea stabilita, iar in coloand si ramén& 20°30 r ciment peste punctul de intregire, iar coloana in capul coloanei pierdute gi se etangeaza la suprafaia. Dup peuza de prizi a cimentului se frezeaz& cimentul, se face proba de presiune si se repune sonda 7 it productie, Fixarea si etangarea coloanei pierdute in teren sau intr-o alt coloand se face in mod diferit, dup cum aceasta este introdusi perforati sau neperforat, pentru exploatarea unuia sau mai multor strat simultan, } Dupa repararea unei coloane perforate ~ coloand unica (fig.29 a) sau coloana pierdut’ (fig.29. b: pentru a 0 consolida se introduce in interiorul ei o coloana pierdut’ perforata. Partea de jos si cea d easupra portiunii perforate se completeaza cu burlane neperforate. Aceasti coloand pierduta se spri 1A partea inferioara pe oglinda veche de ciment, iar Ia partea superioara i se ataseazii un pacher cu plumb ¢ actionare mecanica. in exploatarea sondelor prin coloand pierduta, sunt cazuri in care coloana prin care urmeazd s | producd ulterior si alte strate superioare se defecteaz’ in dreptul stratului perforat din care produce sonda. Pacher cu plurob Coloan’ unica perforatt Pacher cu plumb EE ‘oloana perforata reparatl { Fig.29. Tubarea de coloane pierdute, perforate Dupi repararca coloanei turtite, urmeaz si se tubeze 0 nous coloand pierduta perforata, ins etansarea acesteia nu se poate fiice in interiorul primei coloane pierdute, pentru a nu acoperi stratele inc neexploatate. 24 loana de intregire 4 racher Hoand pierduta acu packer eu plumb PF bis b prin cimentare Fig.27, Jntregirea coloanelor pierdute Daca presiunea in coloand sau presiunea de lucru nu este mare, se utilizeazt packerul eu plum (fig28). Packerul cu plumb se infileteaz la primul burlan al coloanei care se tubeaza si se coboara ince And ce coloana de intregire intré in capul coloanei pierdute. jncje de dista cde iangare din cauciu (plumb) nelede dstanfare fel inferior Fig.28. Packer pentru coloana de intregire Ghidarea este realizata de dopul din capatul inferior al pacherului. Cénd inelul de sprijin ajunge p conicitatea capului coloanei pierdute se foarfecs suruburile de cupru si Kisind o parte din greutate | coloanei introduse (circa 4 ~ 5 tf) asupra inelului superior se comprima garniturile. Proba de etanseitate s face prin presiune in spafiul inelar. La sondele Ja care exista presiuni mari sau fa care coloana reparati trebuie bine consolidata, se face 24 Fig.25 Dacdi distanfa dintre capetele coloanelor este mica, indreptarea coloanei de jos se poate face cu sap’ ascutita prelung si cu marginile rotunjite sau cu 0 béma lunga si cu 0 conicitate redusi. Dup’ indreptarea coloanei se introduce mansonul cu dop de ghidaj ogival la partea inferioara si s cimenteaza. in cazul in care capul de jos al coloanei rupte sau smulse nu se mai giseste, sonda nu mz poate fi reparati, 2.4, Repararea coloanelor turtite cu fevile de extractie prinse {n timpul exploatirii sondelor coloanele se turtesc mai mult gi prind fevile de extractie. Prima operatie care se executa este manevra coloanei de fevi de extractie prinse. Prin manevra s Infelege traotiunea gamiturii de fevi de extractie pand aproape de limita rezistenfei admisibile materjalului gi slabirea acestei tractiuni pana la 5 — 10 tf sub sarcina normal. Sunt cazuri in care fevile de extractie pot fi manevrate pe lungimea unei buctifi, ceea ce inseamna c 14 0 deschidere ceva mai mick decat diametrul mufei, fra deformarea coloanei de exploatare prez prinde corpul jevilor. in astfel de situafii degazarea se poate obfine printr-o rotire a fevilor de extractie ¢ masa rotativa, trgdnd in acelasi timp cu 2 ~3 tf pani cdnd mufa igi face loc prin porfiunea turtits. Dac garnitura se alungeste si se scurteaz, adioa punctul de prindere nu cedeaz8, se poate stabi tractiunea me mult. in coloanele cu diametre mici (5 */, in) si la adéncimi mici se poate lucra cu greutatea maxim’. Dac nici astfel nu se poate degaja gamnitura, trebuie determinat punctul de prindere, Adincimea de prindere s determina prin calcule, pe baza datelor objinute prin intinderea garniturii 1a anumite sarcini, sau pri sablonarea fevilor de extract. Sablonarea jevilor de extractie se face cu un sablon de tabla subtire, introdus cu cablu si o prajin grea. Dac’ {evile au suferit o deformafie, ca urmare a turtirii coloanei, sablonul se opreste in acel punct 5 se deformeaza, indicdnd adancimea la care sunt prinse tevile. Dacii fevile de extrac{ie sunt complet blocate, dupa determinarea adancimii la care au fost prinse, el se taie imediat deasupra punctului de prindere, dupa care se extrag gi se ineepe reparatia propriu ~ zis coloanei. 24 Daca turtirea provocaté de 0 sparturd nu este prea pronunfaté si permite si se introducé deasupra frezei o prajind grea, turtirea se rectifica prin frezare cu freze masive. Se utilizeaza freze ascutite cu ina grea, diametre mic, cu dinfi pe partea conicai (fig.24. a) ingurubate la pr Se corecteaz coloana turtiti pana céind freza trece dedesuptul zonei turtite, mirindu-se apoi treptat dimensiunea frezei. Dupa rectificarea coloanei la un diametru egal sau cu céjiva milimetri mai mic decat diametrul ci inifial se introduce un manson de dimensiune adecvett, perforat in dreptul stratului, fixat la partea superioari cu un packer cu plumb. La coloanele unice in general cu diametru mai mare la care spirtura este promunjati se poate utiliza si 0 frez# burlan sau un burlan simplu cu diametrul cét mai apropiat de al coloanei. Dupa ce coloana a fost ite gi se sap in teren cu o sapa dreapta pana pitrunsi de frezi, se rectificd fereastra cu freze masive po Ja baza stratului, dupa care se face tubarea cu o coloand pierduti perforata in dreptul stratul si etangata la partea superioard cu un pacher eu plumb.cum se poate urmari in figura 2.30 a. Daca coloana pierdutd are diametrul mic si prin frezare s-a patruns in teren, sau daci s-a intrat in teren s un unghi mai mare, tubarea altci coloanc perforate nu mai este posibil8, fiind preferabila resaparea sondei cu ajutorul unei pene speciale, printr-o fereastra practicati imediat deasupra stratului. 2.3. Repararea coloanelor smulse sau rupte Smulgerea sau ruperea coloanelor fixate in teren se poate produce uneori, atunci céind intinderea lor, in timpul tubarii, a fost prea mare, sau fnfiletarea-a fost slabi, dar de multe ori este provocati de | ‘mai slabe sau care nu au fost cimentate. impingerea terenului in port Prima operate care se executi tn asemenea cazuri este introducerea unui model cu plumb, cu diametrul cét mai apropiat de diametrul coloanei, pentru a determina pozitia capului de jos al coloanei smulse sau rupte si eventuala ei dezaxare, Daci dezaxarea este mie’, se poate introduce fa taceput un) manson, previzut la partea inferioara cu un dop de forma ogivali pentra ghidare, care se cimenteazA la adancimea la care s-a produs smulgerea, Mangonul se sprijini pe o oglind& de ciment, realizat® in partea { inferioara a coloanci. Dupi cimentarea mansonului si prizarea cimentului se frezeazi cimental din interior si dopul mansonului si se face proba de etanseitate a cimentarii. | Daci dezaxarea intre cele dou capete de coloand este mare, operafia devine mai grea. Distanta Gintre cele doua capete de coloand se poate determina prin carota electric, sau cu un instrument constitu | din dowd lame, denumit edrlig (fig.25). Acest instrument se introduce cu fevile de extractie, pnd deasupra capului de burlan de jos (determinat precis cu un model). La extragere, lamele indoite se prind de partea rupt superioara a burlanului. in acel moment, acul indicatorului de greutate arati o crestere a greuttitii si se noteazi adéneimea la care s-a produs. Lamele se indreapta printr-o tracfiune mai mare, apoi se extrage instrumentul, 243 laterale pentru circulatie. Caracteristica frezelor pentru frezat in ofe! const in faptul ca au dintii marunti si numerosi. Pentru frezarea coloanclor turtite nu sunt indicate frezele cu dinti laterali, pentru ca acestea pot intra ugor in partea opus turtiii gi pot sparge coloana. Frezarea a doua coloane concentrice turtite 23 rareori rezultate pozitive; de cele mai multe ori frezele se angajeazi in burlanul turtit sub un unghi prea mare $i patrund in teren. In acest caz singura solutie este resiparea sondei, daci este rentabila si condigiile tehnice o permit. Frezirile se executi aproape fntotdeauna cu noroi in gaura de sonda, menfinandu-se o circulagie activa pentru a antrena [a suprafati pilitura de ote] rezultati din frezarea coloanei. 2.2. Repararea coloanelor cu defectiuni sub forma de sparturi Prezenfa unei spéirturi, crapéturi in perefii coloanei de exploatare provoacd mari neajunsuri pentru exploatarea sondei, Prin aceste deschideri accidentale se strecoari in sonda o serie de fluide nedorite: aps, ‘gaze sau alte materiale din strat care impiedica funcfionarea normalii a sondei. Dupa ce pozitia lor a fost deferminata prin sablonari se trece la remedierea acestor defectiuni prin umplerea cu ciment, material plastic. Materialul de etangare este plasat prin deschiderea respectiva in exteriomul coloanei printr-un procedeu de presare la presiune mai micd decat presiunea maxima admisibila impusi de rezistenja coloanei. Se face pauzi pentru a se realiza priza materiafului de etansare, apoi se curdf surplusul de material din interiorul coloanei prin fiezare gi se face proba de etanseitate pentru a verifica eficacitatea teriorul operatiei de reparatic. in cazul sondelor cu presiune mare, reparatia se va face prin instalarea in coloanei, in dreptul sparturii sau erapaturii, a unui manson metalic fixat si etansat in pozigia respectiva prin cimentare. Cand defectiunea se afl la 0 adancime relativ mic& si deci coloana nu este cimentati, se poate recurge la taierea coloanei de sub sparturé cu un cutit burlan si inlocuirea burlanelor deteriorate. In acest scop, burlanul introdus in sonda se echipeazii la capitul inferior cu un dispozitiv special de etangare de tip coruncd, astfel inet conectarea cu sectiunea coloanci aflati in sondi si ofere o etanseitate corespunzitoare. ‘Turtirea coloanelor de exploatare in dreptul perforaturilor, respectiv spargerea lor in aceastii zona sau a coloanelor pierdute se intmpla freevent, in special in stratele cu nisipuri neconsolidate, Spargerea unei coloane in portiunea perforaté este constatata prin aparifia viiturilor de nisip, a unor bucdfile de roc si ciment in gaura de sond&, care pot opri exploatarea sondei. Procedeul de reparare al coloanelor perforate este in functie de diametrul coloanei si de posibilitatea vitoare de exploatare. 242 ope bb -freze cilindro-tronconice Fig.24. Freza tip burlan Se utilizeazé burlane lungi, pentru un ghidaj mai bun si cu diametrul eat mai apropiat de diamet coloanei. Frezarea se face cu o turatie mic a mesei rotative (15+25 rot/min) si cu o apdisare redusa (0,5 tf). Le inceputul fiezarii, pind cénd freza igi formeazai un prag in burlanul turtit, se Iucreazi cu o tureti redusi (10*15 rotajii/min) si cu 0 apasare foarte micd, aratati de indicatorul de greutate. Ciind freza sie | format un prag, avansarea incepe si se produc, insi nu cu mai mult de 30=S0cmvzi, Cénd freza nu me . Uzura frezei reprezinti o indicatie asupra mersului operatic avanseazi, ea este extras’ si inloct c- freze cilindrice Frezarea cu un burlan simplu, fra dinfi da uneori rezultate mai bune, mai ales eénd partea interioar a capului burlanului se incarc& cu material dur, pe o indiljime de 10 em micgorindu-se astfel posibilitate de ingradire. Dupa frezarea portiunii turtite din coloand cu freza tip burlan, atunci cénd acesta ajunge 7 partea inferioari a porfiunii turtite a coloanei, urmeaza operatia de rectificare gi lirgire a partii frezate cu frezi tronconicd edt mai apropiati de diametrul coloanei. Dupi aceasté operatic se consolideaz& coloan | cu un manson, Fl Ele sunt confectionate din ofl special, au dinfi cementati si sunt prevazute ou orficiiaxiale sau 24 Repararea coloanei cu bima nu necesita un echipament deosebit, pe cdnd repararea cu valft necesité o masa rotetiva, o prijing patratd si prajini de foraj rezistente. Valqul (fig.22) este 0 pies de form’ cilindro ~ conic, ce prezint’ o serie de role dispus longitudinal si iesite putin din profilul corpului su. Réndul inferior de role se aflé pe o porfiune conic avind diametrul mai mic decat randul superior. Valjul se introduce in sonda cu prajinile de fora} sis roteste in portiunea turtitd a coloanei prin intermediul mesei rotative cu o forja de apaisare de 20 000+20 000 N, pani se constaté cH acesta nu mai Jucreaz. Se folosesc in mod suecesiv valjuri cu diametre in ce mai mari pana se apropie de diametrul interior al coloanei b. Repararea coloanelor de exploatare cu diametrul mic, turtite $i necimentate Pentru coloanele de exploatare ou diametral mai mic de 5° in si necimentate, daci turtirea acestor este mult mai avansaté si nu se mai pot repara. cu bama sau cu valtul, se prefer extragerea coloanei di zona turtita si inlocuirea bucaifi turtite, Extragerea porfiunii de coloani turtiti se poate face prin desurubare sau tiiere deasupra porjiun turtite. Pentru desurubare se foloseste un rac sténga. Dupa aceasta operafie se intregeste din nou a coloan prin insurubare. fn acest scop se foloseste | capitul de jos al primului burlan un dop de lemn giurit 7 interior cu o forma ogivala, dupa cum se vede in figura.23, care serveste drept ghidaj. Dup& intregire s face proba de ctanseitate. Dact aceast proba nu da rezultate bune, se face cimentarea unei portiuni di spatiul inelar. Fig.23, Dop c.Repararea coloanelor concentrice turtite Cénd turtirea coloanei de exploatare este o consecinf’ a turtirii coloanei exterioare cimentatd 7 teren, repararea este mai complicati. in primul rand trebuie sii se stabileasc gradul de turtire si daci'n este accentuat se incearcd indreptarea prin bérnuire sau valquire. Daca turtirea este mai avansati ¢ repararea cu bima sau cu valful nu dau rezultate se recurge la frezarea porfiunii de coloand turtite si apc mangonarea coloanei. Frezele wilizate in astfel de operatii sunt de tipul freze burlan (fig.24) si de tipul freze masive tntr- gamdi variati de forme si dimensiuni (fig.25). Preza care da cele mai bune rezultate este freza burlan cu dingi frontali (fig.24.a) 24 La 0 turtire in directie longitudinald, pe o lungime mai mare de 1 m pana la 10 m, creste gradul d dificultate al rezolvarii. Situatia se complica si mai mult cénd coloana turtité este gi deviata. 2.1. Repararea coloanelor deformate fardi prinderea fevilor de extracfie. Sunt cazuri cdnd la 0 sonda in productie, in timpul manevrelor cu fevile de extracfie, indicatorul d greutate araté o tractiune anormala fa intervalele corespunziitoare trecerii fiecdrei mufe printr-o zon deformata a coloanei de exploatare. Fig.20.Sablon Prima operatie care se executd in astfel de situatii este control interiorului coloanei cu un sablon, Acesta este confecjionat dintr-u burlan subjiat la partea interioara (fig..20.), al cfrui diametmu exteric este cu 3+ 4 mm mai mic decét diametrul interior al coloanei. Se Jas o greutate de 30 000 N asupra sablonului introdus 7 sondi in zona deformati, ceca ce permite ca seblonul si ia form spafiului rmas liber in zona turtirii coloanei. in unele cazuri, pentru determiniiri mai precise, se introduc me multe sabloane, de diametre descrescaitoare a. Repararea coloanelor de exploatare turtite si p&pusate Dacd turtirea coloanei mu este prea mare, repararea se face cu bérma sau cu valful cu role. Barna (fig.21) este un instrument din ojel masiv avand o forma de pari, cu céteva sanfur longitudinale pe suprafaja sa, care permit circulafia lichidului, Se introduce in sond& cu prijinile de fore | sau cu fevile de extractic, impreund cu o gealé, care are o cursk de 4080 cm. ii succesive in jos, folosin. | Repararea coloanei cu béma cu sectiune circulara se face prin bi bame cu diametre din ce in cc mai mari, pénd la diametrul interior al coloanei, Bama cu sectiune eliptic Iucreazi prin tragere de jos in sus, mai ales in coloanele in care s-a izolat o viiturd de api si in care nu s poate lucra prin bataie pentru a nu strica cimentarea. Datorita formei sale tegite, bama elicoidal poate 1 introdusi sub porfiunea turtitd,apoi se roteste incet si prin tragere in sus va indrepta coloana. Fig..22. Valt cu role Fig..21. Barna 23 care se umfla in contact cu apa din noroi, se pot realiza presiuni exterioare mari, Accidente de acest fel se produc destul de des in stratele din baza pontianului, unde uneori chiar coloanele cele mai groase sunt turtite. b) Scurgeri din coloana prin sparturi cauzate de: coroziune, frec&ri cu jevile de extractie , presiuni interioare mari, perfordsi gresite. Perforarea cu gloanje de diametru mare poate produce sparturi si crapéturi longitudinale, care slabese mult rezistenta coloanei. Spargerea coloanei se poate produce si in uma scaparii unor prajini, yevi de extracjie sau burlane si prin explodarea unei torpile in coloand in mod accidental. ©) Smulgerea din filet a coloanei de burlane se poate datora unei ingurubiri slabe la tubare sau a unei ingurubéri gresite a coloanei Ja etanserea prin niplu de intregire, unui filet gresit executat, unui strat alcituit din roci neconsolidate care poate devia coloana pfini 1a smulgerea ei, sau unor variatii mari de temperatura d) Infundarea coloanei de exploatare se poate produce prin sciparea in aceasta a unor elemente de echipament cum ar fi fevi de extractie, pompe de extracfie cu prajini de pompare care in cidere provoaci smulgerca din filet a fevilor de extractie si c&derea lor impreun& cu separatorul de gaze in talpa sondei. De asemenea pot fi scapate linguri de Kcdrit sau curatit care se infepenese in coloand sau se formeazi un ghem de sérma sau cablu in cazul ruperii acestora in gaura sondei. fn timpul Jucrului 12 sond& pot fi scapate si diferite scule sau instrumente care rman infepenite in coloand, ©) Infundarea spatiului inelar dintre coloana si jevile de extracfie se poate produce prin blocarea cu parafina, struri calcaroase, nisip sau prin scdparea de obiecte mici. Rezolvatea acestor defectiuni necesiti o serie de operafii de remediere, care se grupeazi de obicei astfel: + reparatii ale coloanei de exploatare; i de pompare, cablu de manevra. scule, instrumente, obiecte - instrumentagii dupa fevile de extracfie, pra rimase in sondi; - restpati parfiale de sonda. 2. Repararea coloanelor deexploatare © defectiune a coloanei se depistez8, daca manevrarea fevilor de extracfie sau a altor scule prin interiorul ei se face greu, cu tendinje de intepenire. Gradul de deformare al unei coloane de exploatare se poate aprecia in uma unei sabloniri att dupa modificarea profilului acesteia in sectiune transversali, cat si dup& forma si lungimea afectati de deformare in directia axei. La o turtire mai mare in sectiune transversala se poate produce chiar prinderea coloanei de jevi de extractie, ceea ce agraveari defecfiunea, sau se produce o splirturi in coloana de exploatar,, care complica modul de remediere. 238 GER BWP care —"Lansator inele extensibile | —-Garnituri de etangare ade rice Fig.19.Reyindtor de ciment nerecuperabil cu declangare mecanicé in interioral corpului se aflé 0 supapa in bucga elastic’ etansatd cu o gamnitura strénsa intre de inel. Deoarece declansarea se face prin rotire la dreapta, in timpul introducerii trebuie avut grija si nu s efectueze rotafii la dreapta, Pentru sigurani se recomanda ca la fiecare al cincilea pas introdus si se facdi- rotatie completa la stinga a gamiturii tevilor de extractie. Dupa ce s-a atins adancimea de fixare, se ridic forul cu 60 cm pentru a permite rotirea liber’ a piulifei de comanda de la Iansator refit Se efectueazi zece rotafii la dreapta pentru a desuruba piulifa de comandi si pentru a elibera d corpul lansatorului mansonul de comanda si buesa de fixare a bacului lansatorului se trage de pe gulere bacului. Pentru fixarea definitiva a refindtorului se trage de garnitura de jevi de extractie si se deplaseaz t ‘ordine conul superior si bacul ce este presat in peretele coloanei; se foarfect stiftul conului si tncep stiftul conusului inferior, gamitura se comprim de etansare. Se foarfect comprimarea garnitu definitiv si bacu! inferior este impins in peretele coloanei. B, Cauze tehnice propriu-zise (defectiuni in gaura de sonda). 1. Cauze tehnice de oprire a sondelor din productie Jn categoria cauzelor tehnice ce conduc la oprirca sondelor din producfie se incadreaz toat defectiunile coloanelor de exploatare si accidentele care produc infundarea coloanei sau a spatiului inele dintre coloan’ gi fevile de extractie. Defectiunile se pot grupa dup’ cauzele care le provoack astfel: a) Turtirea sau papusarea coloanei de burlane, sub diferite forme si lungimi este cauzatd in genere de rezistenja necorespunzitoare a burlanelor cu o grosime prea micé, de neomogenitatea materialulu alunectilor de teren, presiuni exterioare mari. in cazul in care s-a forat cu noroi cu filtrafie mare in marne 23 conusurile inferioare si prind in coloana. st, care decurge astfel Dup ce aceste operafii au fost terminate, se trece la cimentarea propriu~ - Prin intermediul geatei se circula fluid in sonda pentra uniformizare. - Se pompeaza apa prin fevi, pnd ce aceasta ajunge in dreptul gealei. - Se inchide geala printr-o scurté manevra in sus a fevilor de extracfie. ~ Se injecteaza apa sub presiune in stratul ce va fi cimentat pentru a se realiza fisurarea acestuia. - Dupii pomparea apei in strat, cu aceiasi presiune se incepe pomparea laptelui de ciment. - Se introduce un volum de noroi prin fevi pentru impingerea laptelui de ciment in strat - Se lanseaza prin fevi o bila care sub presiunea fluidului din tevi se ageazi pe scaunul existent la partea superioara a retindtorului. Asezarea bilei pe scaun este marcati de cresterea brusca a presiunii la pomp. - Bila de refinere din bachelita care inchide orificiul carcasei impiedica revenirea laptelui de ciment din strat sau de sub refindtor. ~ Se deschide din nou geala de circulagie prin lasarea in jos a jevilor de extractie si printr-o circulatie inversii se evacueazi excesul de lapte de ciment din fevile de extractic. - Se desurubeaz geala cu reducyia cu filet stanga din corpul refinatorului gi se extrag fevile de extractie. ~ Dupa pauza de priz& se va freza refinitorul ou o frezi cu thiere frontal pentru a nu degrada coloana de exploatare. - Se spali talpa gi se face proba cimentiri. Un alt tip de refinator este refinditorul nerecuperabil cu declansare mecanicd (fig.19). Declansarea sistemelor de fixere si de etansare se executi la acest tip de retindtor printr-un dispozitiv auxiliar separat, cu acfionare mecanicd denumit lansator mecanic. Refinatorul de ciment Impreun8 cu Iansatorul se introduc {n sonda cu gamnitura de fevi de extractie sau de prajini de foraj. Acest tip de refinator este alcdtuit dint-un corp metalic, la care se ingurubeazi la partea inferioarx un ghidaj. Pe exterioral corpului se monteazi garniturile de etangare sprijinite de inclcle extensibile, conul superior si conul inferior fixate fiecare pe corpul refindtorului cu céte un stift de forfecare. in interiorul conului superior se aff lansatorul, care se ancoreaz prin dinfii orientafi in jos existenfi pe partea superioar’ a corpului. in acest mod se menjine gamitura in pozitie comprimati. Sub conusul inferior exist o pani, care impiedicd rotirea acestuia fafa de corp. Pe conusul inferior si superior se monteazi bacurile formate din patru sectoare independente, care au Ja interior patru arcuri lamelare, Bacurile superioare sunt mentinute in pozifia strnsi printr-o brijar’, care se elimini dupa asamblarea la sonda a refindtorului cu fansatorul. La partea superioara a corpului exista un stift de forfecare, care se imbind cu mufa de comanda la cuplarea cu lansatorul. La partea inferioara a refindtorului este insurubat un curifitor, care are rolul de a curaa coloana de eventual impuritaqi sau aschii metalice 236 Reduefie Pene superioare uruburi de forfecare Suruburi de forfecare orp metal jarnituri de cauciue Orificti ‘Mangon conic ucuburj de forfecare ene infenoare Suyubar de forfecore ila de refinere Carcass ibe bronz Fig 18. Refindtor de ciment nerecuperabil eu declansare hidraulic Pentru fixarea retinitorului in sonda se procedeazi astfel: ~ Se sabloneaza coloana de exploatare cu un gablon cu diametrul cu 4-5 mm mai mic decat al coloanei. ~ Se introduce refinatorul cu fevile de extractic sau prijinile de foraj pant la adancimea doriti, ~ Se face circulatie de control, apoi se intrerupe pomparea. ~ Se lanseaza prin fevi o bila de etangare, ce se va aseza pe scaunul mansonului , apoi se reia pompare | ‘ncat presiunea si cteasc& foarte incet ile din copul refi ~ Prin cresterea presiunii in refinator, fluidul va trece prin orifi witorului si preseaz. asupra gamniturii de caucjuc. ~ Prin expandare, gamitura de cauciue impinge in sus mansonul conic superior si produce forfecarr suruburilor care fixeaz atét conusul cét si penele superioare. - Prin cresterea presiunii, penele se oprese la pragul superior si conusul superior continua s inainteze ¢ intr& sub pene, impingandu-le cu dingii inspre coloand. ~ Fluidul din retinator aflat sub presiune crescéinda va forfeca surubul care fine mangonul fixat de caset8. ~Mangonul impreund cu bila de refinere si cu parghia cad in gaura de sonda; se elibereazz bila de refiner din bachelita care intra in pozitia de funcfionare oprind trecerea lichidului fn retinator de jos in sus. { ~ Se va ridica gamitura de {evi si impreund cu ea si corpul refinatorului, cea ce conduce Ia forfecare suruburilor mangonului conic inferior si ale penelor inferioare, - Pragurile inferioare ale corpului retinatorului apass asupra penelor inferioard, care culiscazai pe 23 - Dup& 24 ore se incearcd taria cimentului si apoi urmeazd proba de golire pentru verificarea etangeiti{ cimentirii Fig.17. Fazele cimentarii sub presiune cu oglind fixat (Cimentarea sub presiune cu retinittor Penu a proteja coloanele de exploatare a sondelor, la care sunt necesare presiuni mari pentr pomparea laptelui de ciment in strat (peste 200 bari).se pot utiliza niste dispozitive speciale numit refinatoare de ciment. Retinditorul de ciment nerecuperabil cu declansare hidraulicd este prezentat in figura 18. Acest tip de refinitor de ciment se compune dintr-un corp metalic din font& sau aluminiu, pentra permite frezarea lui dup’ terminarea operafiei. La partea superioard este atasati o geal’ pentru circulafic prin intermediul unei reducfii cu filet pAtrat stings. La exteriorul corpului se afld simetric dispus mansoanele conice $i intre ele o gamifura de cauciuc. Conusurile sunt fixate de corp cu suruburi cu rezistenti de forfecare corespunzitoare. Pe suprafata acestor conusuri pot culisa penele superioare ¢ penele inferioare. Aceste pene sunt fixate de corpul refindtorului si de conusuri cu suruburi care la u anumit efort se pot forfeca. Penele superioare prind de jos in sus, iar cele inferioare de sus in jos, astfel c atunci cind dinjii acestor pene prind in coloand, refindtorul nu mai poate fi extras. Pe corpul metalic 1 dreptul gamiturii de cauciue se afl niste orificii. La partea inferioard a corpului cilindric se afl 0 carcas cu o bila de rejinere din bachelita, Bila este indep&rtata de scaunul ei de un bra, care este solidar cu u manson. Accst manson este fixat la partea inferioara a carcasei cu un stift de forfecare si la parte superioara are un scaun de etansare pentru o bila confectionaté din bronz. 23. aplica functic de caracteristicile stratului productiv ce urmeaza a fi izolat, de adancimea acestuia. in figura 16 sunt redate schematic fazele unui procedeu de cimentare sub presiune. Ef Apa (noroi) e 4 Fig.16. Fazele unei variante de cimentare sub presiune - Prin interiorul fevilor de extractic, care au siul in baza perforaturilor se pompeazi canttatea de lapte d ciment caloulata, - Se pompeazi api pentru echilibrarea laptelui de ciment la (ig. 16.2). - Se retrag fevile cu sil n dreptul oghinzii dorite (fig. 16.b). + Se inchid tevile de extractic gi prin coloani se pompeazi api cu presiune, incdt laptele de ciment aflat 1 surplus fa de nivelul oglinzii dorite (indlyimea Ah) s& fie impins in strat. i -Dupa pomparea cantitifii necesare de apa se va deschide ventiful de la fevile de extracie si se ineep circulatia inversi (coloand-fevi) pentru a se elimina surplusul de lapte de ciment din fevi (fig. 16.0). } ~ Se opreste circulafia efind la haba apare apa curati. : ~ Se extrag efteva buciti de evi, pntra a rimfne coloana de fevi cu giul la 50*100 m dessupra nivelult | oglinzii de ciment. 7 -Dupi 24 ore se controleaza tiria cimentului apisind cu o greutate de circa 1 ton’, apoi se face proba d | etanseitate a cimenticii, in figura 17 se pot urmarifazele unui alt procedeu de injectare sub presiune a laptelui de cimer pentru obinerea oglinzii la adancimea doritd: ~ Se pompeazii laptele de ciment prin interiorul fevilor de extracfie, care au sabotul la baza perforaturilos p&né cand nivelul laptelui de ciment urea in coloand pina la nivelul oglinzii dorite (fig, 17. a). in flui ~ Se inchide ventilul la coloand si se pompeazA sub presiune restul laptelui de ciment si apoi pentru impingerea unei cantititi de lapte de ciment in strat (fig. 17. b). ~ Se ridic& fevile cu siul in dreptul oglinzii dorite si se incepe circulatia inversa pentru eliminare | surplusului de lapte de ciment (fig.17. ¢). ~ Se ridied fevile de extractie cu siul fa 50+100 m deasupra nivefului de ciment i se asteaptt prizare cimentului cu sonda inchisa( fig.17.d). 23 i I ~ Se inchide prevenitorul pe jevi ~ Se pompeaza fluid, incat nivelul laptelui de ciment si ram&na cu 1+2 m deasupra perforaturilor. ~ Se inchide sonda si se las in pauzi pentru prizarea cimentulu - Se controleazi oglinda si daca este cazul se frezeaza surplusul de ciment pani Is adancimea dorit pentru oglinda, Strat ce urmeaza a fi perforat Strat impermeabil Fig.15. Cimentarea sub presiune a . ‘ unui strat inundat Fig.14. Cimentarea sub presiune a unui strat eputzat in cazul stratelor epuizate, pentru retragerea la un sttat superior care prezintd perspective d exploatare, se va aplica o cimentare sub presiune conform schemei din figura 14, fn cazul exploatarii jundarea unui dou sau mai multe strate productive izolate intre ele prin intercalafii neproductive, pri dintre ele, se procedeazi la izolare printr-o cimentare sub presiune. in figura 15 este ilustrat un strat producti superior care a fost inundat si pentru izotarea acestui prin cimentare se procedeaza astfe!: - Se introduce in sonda un dop de nisip de ta talpai pana deasupra stratului productiv inferior. - Se realizeaz un capac de ciment deasupra nisipului si dup aceea se aplicd cimentarea sub presiune stratului superior. ~ Se face 0 pauza de 48 ore. Se frezeazA cimentul din dreptul stratului inundat (superior). ~ Se face verificarea cimentirii prin proba de golire. - Daca stratul nu mai debiteaza se frezeaz capacul de ciment si dopul de nisip de sub el. ~ Se repune sonda in produetie din stratul inferior. Exista si alte procedee de realizare a operatiei de cimentare sub presiune fiir retindtor, care se pot 23 La sondele adénci i cu coloana de exploatare de diametru mic pentru eliminarea surplusului de lapte de ciment este necesar un timp mare de pompare. Cind suprafata spafiului inelar este mic, noroiul greu si vascos va inainta incet necesitnd presiuni mari si deci debite mici de pompare. In acest timp s-ar putea ca cimentul si fack priza gi deci sii prinda jevile de extractie in coloan’. {in aceste condigii se recomanda retragerea fevilor de extractie deasupra nivelului de ciment din sonda si dupa prizarea cimentului se frezeazi surplusul de ciment pani la oglinda dorité. Durata operatiei de nentare in acest caz va fi mai mare, dar se previne un accident cu urméri grave asupra sondei. ~Cimentarea sub presiune faird refindtor Prineipiul metodei se bazeaz pe inchiderea cailor de acces a apei (din zonele adiacente in gaura de sonda), a fisurilor din inelul de ciment, prin injectarea sub presiune a laptelui de ciment in strat, care formeazi cu cimentarea primara o legatura intima. Reusita acestui mod de cimentare este conditionatl de fisurarea formafiunii eu apa sau soluyii apoase speciale inaintea injectirii laptelui de ciment. Cimentarea sub presiune are aplicabilitate multipla: + la operafii de retragere 1a strate superioare (fig.15); + in cazul inundarii stratelor cu apa sau gaze (fig. 2.16); + Ia operafiile de recimentare a coloanelor. La gura sondei se monteazi un prevenitor dublu cu bacuri pentru corpul {evilor de extractie si! legaturile necesare circulafiei directe si indirecte. Operatia de cimentare sub presiune far retinator decurge astfel: { - Se controleaza talpa sondei cu fevile de extractie. ~ Se retrag jevile de extractie cu 1+2 m deasupra tilpii se stabileste circulatia pentru uniformizarea} Aluidului din son: = Se injecteazt, prin fevile de extractie situate deasupra perforaturilor, un volum de api echivalent on! volumul evilor. ~ Se inchide ventilul 1a coloand si se impinge apa in formatiune, pana ce presiunea de injectare a apei scade la o valoare minim constant - Se pompeaz’ lapte de ciment prin fevile de extracfie ce au sabotul aproape de talpa. i Volumul laptelui de ciment este variabil de la 0 operatic de cimentare la alta, fiind egal cu volumul interior al coloanei de exploatare pe intervalul perforat plus un volum suplimentar, ce roprezintii 2-4 volume de coloani pe lungimea perforata in functie de receptivitatea stratului: ~ Se pompeazi in urma laptelui de ciment un fluid cu acccasi densitate ca a fluidului din spatele tevilor de extractie, incéit laptele de ciment si fie adus la echilibru, ~ Se retrag jevile de extractie cu circa 50 m deasupra nivelului laptelui de ciment, i U + Se controleaz’ oglinda si se frezeazl daca este prea sus, sau se reface cimentarea daci este necesar. + Dupa ce oglinda este la nivelul darit, se face proba de etanseitate a ciment&ri. ¢ Cimentarea cu oglinda fist legaturd cu realizarea Acest tip de cimentare se aplica la sondele la care nu existi dificul le fluide. Este indicat ca volumul minim al laptelui de ciment si nu fie mai mic de 1,25+1,5 m’, iar densitatea circulagi laptelui de ciment s& fie de 1850 — 1950 kg/m’. Succesiunea fazelor unei operatii de cimentare cu oglinda fixd este urmitoarea: * Se introduce un dop de apa de 200+300 I cu rolul de a impiedica contaminarea Japtelui de ciment cu noroiul existent in sonda. * Laptele de ciment preparat intr-o haba este tras cu pompa agregatului de cimentare si impins in sond& prin fevile de extractic. + Se introduce din nou un dop de apa pentru separatie. + Se pompeaz o cantitate de noroi incét si realizeze impingerea cimentului la talpa la nivelul corespunziitor. * Se retrag fevile de extractie pana deasupra punctului unde se doreste si fie oglinda. + Se inchide prevenitorul de erupjie pe fevile de extractie + Se incepe circulatia inversti (coloana de exploatare-fevi de extractie) pentru curdifirea excesului de lapte de ciment din sondai.Dupi evacuarea surplusului de lapte de ciment se recomanda continuarea circulatiei + Se retrag tevile de extracfie cu cea. 100 m deasupra oglinzii dorite, + Se inchide sonda pentru pauza de priz a cimentului + Se coboara fevile de extractie pentru a controla pozitia oglinzii. + Se verificd rezistenta oglinzii de ciment, isdnd o greutate de 3+5 tone prin intermediul fevilor de extracfie. + Se realizeaza proba de etangeitate prin presiune sau prin golire. fn timpul pomparii laptelui de ciment in sonda si apoi in timpul circulatiei pentru eliminarea surplusului de lapte de ciment din sond&, presiunea la pompa prezint& o variafie destul de mare. Astfel, la pomparea prin fevi a laptelui de ciment, cu o densitate mai mare decat a luidului de lar Ja un nivel corespunzitor in spafiul i este necesar si se pompeze fluid de circulatie intr-un ritm mai rapid. Apoi presiunea se normalizeaz’. circulafie, presiunea scade. Pind cénd laptele de ciment se ridicA inverse, datoriti prezenjei laptelui de ciment in curentul ascendent si datorité in timpul circulat densitatii mai mari fata de a fluidului de circulasie, presiunea la pompa creste uneori peste cea normala, fapt de care se fine seama la alegerea agregatului pentru operafia de cimentare. 230 - Se inchide parfial ventilul de Is conducts de evacuare de fa coloand, pentru ca pélnia s& se menting plini fn timpul tumarii laptelui de ciment in ea si pentru avansarea uniforma a acestuia sub forma unui dop compact. ~ Se introduce apa in cantitate suficienta in urma laptelui de ciment, astfel c& atunci ciind laptele de ciment a ajuns la talpa, coloanele de lichid sa se situeze la acelasi nivel atat in {evi cat si in spatiul inclar. fie oglinda, urménd ca excesul de ~ Se retrag fevile de extractie cu sabotul Ja adancimea la care trebuie lapte de ciment si fie Spilat cu aps. Spilarea se realizeaza legind fevile de extracfie sau coloana la o sursi de api-un hidrant. Da presiunea la hidrant este mic si evacuarea laptelui de ciment prin coloana prezint& riscuri, se renunf& la spalare, iar dopul de ciment se frezeaza ulterior, ~ Se lasi sonda in pauzi circa 24 ore pentru prizares cimentului, de ciment, apisdnd cu fevile de extractie cu o greutate de circa 3 tone. le sonda sub nivelul statie prin pistone ~ Se incearca rezistenta ogli - Se face proba de ctanseitate a cimentiirii prin golirea git Dacii nivelul de lichid se mengine constant in sondé inseamné ck cimentarca a reusit. 5. Cimentarea ta nivel Aceasti cimentare se aplicd la sondele la care stratul productiv care urmeazi si fie cimentat este lao! adancime peste 1500 m si este foarte permeabil. Deci cimentarea la nivel se aplicd atunci cdind gaura de sonda nu se poate men{ine pling din cauza permeabilitiii mari si nu este posibila citeulafa. Pentru a obtine o circulatie in sond8 se incearcit 0 colmatare uilizand un noroitratat in mod adecvat asi fie foarte vascos. Fhidul se prepar cu bentonit,geluri seu cu var sins in eantitat de 20003000 L Operatia decurge astfel: : - Se introduce in sonda fluidul preparat prin fevile de extractie cu ajutorul pompelor. ~ Se asleaptd cirea 10 ore pentru colmatare. ~ Se ridicd fevile pana ajung cu sabotul deasupra pachetului de noroi gi se mcearca circulafia, Dacé nu *= vva obfine circulate, operatia se repetii de 23 ori, incercinda-se colmatarea cu diverse materiale fibroase. Se aplic& cimentarea la nivel daca incercérile de colmatare a stratalui nu dau rezultate, Operatia de cimentare in acest caz decurge astfel: + Se pompeazi lapte de ciment cu o densitate de 1800+1850 kg/m’ prin fevile de extractie care au sabotul mare decit cea necesara pentru aproape de talpa. Cantitatea de lapte de ciment este cu 20*30% mi formarea oglinzii 1a punctul dori * Se introduce o cantitate de apa care si asigure aducerea laptelui de ciment la talpa si menginerea lui i aceasti zona. Pentru echilibrul presiunilor se fine seama de nivelul de lichid inifial al sondei, + Se retrag jevile de extractie cu aproximativ 100 m deasupra dopului de ciment. * Se inchide sonda pentru prizarea cimentului. [ 229 Cel mai simplu model de lingura utilizata pentru cimentare este schematizat in figura 14.2. Operatia de cimentare se desfiisoar’ astfel ~ Se umple lingura cu lapte de ciment la suprafafis ~ Se introduce lingura in sonda cu cablu de manevra; - Se realizeazit descarcarea laptelui de ciment din lingurd prin ferestrele practicate in partea inferioara cand se ajunge cu lingura pe podul de piatrd de la talpa sondei. ~ Se lasi sonda in pauzii 24 ore - Se controleaza oglinda de ciment cu lingurd de curdjat si 0 geal; ~ Se verificd etangeitatea cimentului, in momentul cand placa de reazem se afli pe podul de piatra prin constructie supapa rimane de sistem de blocare cu arc, care este prezentat fn detaliu fn schema 14.b. Acest sistem de blocare este necesar pentru a permite descdrearea completa a lingurii de lapte de ciment, ind se va ridica de pe talpa sondei. Daca oglinda de ciment este tare, se umple sonda cu lichid si daca aceasta se datorita unui mengine plind, cimentarea a reusit. Pentru a verifica etangeitatea dopului de ciment se poate face o prob de golire: se extrage lichid din sonda pe o anumiti adancime si dacd nivelul nu creste, inseamni e& cimentarea este buna. in caz contrar se repet operafia. 4.2. Cimentarea prin fevile de extractie Aducerea laptelui de ciment, 1a nivelul perforaturilor care urmeaza a fi cimentate, prin jevile de extractic se face dup cum este cazul, fie prin cAdere sub greutatea proprie (cimentare liber’), fie prin impingere cu pompa agregatului de cimentare, Densitatea laptelui de ciment se alege in functie de adancimea sondei. a. Cimentarea liberi Acest mod de cimentare inseamna realizarea unui dop de ciment la talpa sondei fra a utiliza agregatele de cimentare. Sondele la care se aplic& aceastd cimentare au adancimi sub 1000 m, iar necesarul de lapte de ent nu depiseste in general 500 litri. Este posibilé cimentarea libera numai dack gaura de sonda se mentine plin’.Cand este nevoie de mai mult ciment, in sond& se va realiza un dop de nisip pentru astuparea perforaturilor, apoi se cimenteaza. Pentru realizarea operatiei de cimentare libera se procedeaza astfel: ~ Se prepara laptele dé ciment intr-o haba, = Se toamni laptele de ciment printr-o palnie montati in capul fevilor de extracfie si acesta va curge prin evi sub propria greutate. Tevile de extracjie tree printr-un prevenitor, avénd capzitul superior cu 3+Sra, mai sus decat conducta de evacuare de Ja coloand, iar cap&tul inferior (sabotul), cat mai aproape de talp’. 228 ¢. Bariera realizatd in stratul producti La acele formasiuni in care intre stratul productiv si apa de talpé se afla o intercalatie impermeabilt asa numita barjer& naturala, nu se mai formeazi conuri de ap. Acest lucru a condus la ideea realizar’ unor ecrane impermeabile in mod artificial Se recomanda ca inaintea injectarii substanjei izolante si se efectueze o fisurare hidraulica, astfel incé fisura orizontald creata in jurul sondei va deveni locasul in care va pitrunde substanfa izolatoare forman un ecran impermeabil. Pentru injectarea materialului de blocare fn strat, la sonda se va utiliza un pachei care etanseazii in coloana la o adéncime ce este functie de adancimea Ja care dorim realizarea ecranuli impermeabil. Un procedeu aseménator foloseste dou’ solutii care reactioneaz& cand vin in contact ; formeaza un blocaj al porilor in strat in zona fn care se intilnese. 4. Operayii de cimentare la sondele de productie Principalele operafii de cimentare la sondele de producfie se fac pentru: -izolarea totala sau parfiala a unui strat productiv, pentru reducerea ratiei ap’-tijei sau a ratiei gaze-tifei - izolarea unui strat inferior in scopul incercétii altor strate superioare; - recimentarca spafiului inelar, in cazul cimentérilor primare, nereusite. Cimectarea este realizati prin aducerea laptelui de ciment Ja nivelul zonei care trebuie consolidat? | cu ajutorul lingurii sau prin jevile de extract. 4.1. Cimentarea cu lingura t incime mica (pani la 1500 m), care deschid strate foarte permeabile, ceea ce fac La sondele eu a imposibilé circulatia si menginerea sondei plin8, se aplic& pentru izolarea stratului productiv cimentarea ¢ ajutomt lingurii, ' fn uncle cazuri, cand interval perforat este mare, pentru a nu folosi prea mut lapte de ciment, fin: | nevoie de mai multe marsuri cu lingura de cimentare si existind pericolul prinderii lingurii, se va umpl Areptul perforaturilor cu nisip. Peste acest nisip se face un dop de huma pentru izolare ~ | coloana sondei apoi un alt dop de piatra pentru deschiderea supapei lingurii. Corpul supapei lingurig Cep de blocare Canal circular ja supapei Placi de reazem Fig.14. Lingura de cimentare daca exista conditii pentru fixarea pacherelor. Pentru a efectua probarea selectivi a mai multor strate se poate folosi un ansamblu format dintr-un dop de colosna Baker tip C, fixat sub stratul ce urmeaz’ a fi probat si un pacher mecanic fixat deasupra stratului respectiv. Fiecare strat izolat in acest mod se testeaza prin pistonare. Daca se dispune numai de un pacher (de obicei de tip hidraulic previzut cu valva de circulafie) se procedeaza la testarea stratelor pomind de jos in sus: ~ Se fixeaz pacherul deasupra stratului inferior gi se pune stratul in productie prin pistonare. - Se determina calitajie fluidului produs de stratul inferior. ~ Se dezarmeazi pacherul si se fixeazi deasupra stratului urmitor, dup’ care se face punerea in productie prin pistonare a ambelor strate. Prin diferenjiere se determin’ calitagile celui de al doilea strat. Se procedeaza astfel in continuare pénd la stratal superior. Limitarea acionSrii fluidelor nedorite, ca elemente de inundare, impune luarea unor mésuri de inchidere a eventualelor spirturi din coloand, misuri de blocare a canalizirii fluidelor prin inelul de cient prin repararea cimentitii sau crearea unor bariere. a. Inléturarea defectiunilor de etansare a inelului de ciment. Pentru blocarea trecerii fluidelor de la un interval la altul datoriti nectanseiti4ii inelului de ciment provenitd fie dintr-o cimentare initial nereusit’, fie ca urmare a unei deteriorari ulterioare in urma unor oper consolidare si anume ciment, material plastic sau amestecuri speciale fijei ciment. de tratare a stratului, se procedeaz la injectarea in portiunea defecti a unui material de fn cazul refacerii cimentacii primare este necesar si se determine volumul din interiorul si spatele coloanei de exploatare care trebuie si fie umplut cu past de ciment, b. Blocarea trecerii fluidelor de inundare prin deschiderile din coloantt Acest procedeu consti in realizarea unor bariere instalate in gaura de sonda sau bariere realizate in stratul productiv. Se poate realiza o bariera in gaura de sonda prin: -Instalarea unui dop solid in coloana de exploatare. Pentru a realiza un dop in coloana se procedeaza la o simpla operajie de cimentare in talp& pentru {nchiderea apei de talp& sau a apei din zona inferioars a intervalului perforat. Dopurile mai pot fi aledtuite din pietris cu un capac de ciment sau material plastic. -Instalarea unor pachere de izolare di rezultatele bune in cazul combaterii inundarii, daca in coloanad exist’ condifii de etangare a pacherelor la adincimea dorita. 226 OPERATU DE REPARATH LA SONDELE DE PRODUCTIE Cauzele care conduc la operatii de reparatii a sondelor de productie sunt A. Cauze generate de zic&mant B, Cauze tehnice propriu-zise (defectiuni in gaura de sonda). Exploatarea stratului produetiv pune problema efectuarii unei reparafii la sonde fie in cazul epuizatii, fie in cazul inundarii stratului, A. Cauze generate de icimant 1. Epuizarea stratelor productive Epuizarea unui strat ca rezultat firesc al exploatirii poate apare mai térziu sau mai devreme, dupa cum exploatarea s-a desfigurat rational (cu folosirea optima a energici de ziicimént) sau nu si limita bila s-a atins fie fira, fie cu aplicarea unor metode secundare de exploatare. fn acest caz, economica adr exploatarea din stratul respectiv nemaifiind rentabild, sonda poate fi utilizati in continuare prin retragerea Ja un alt strat productiv in ipoteza existenfei unui astfel de strat neexploatat. Pentru aceasta, stratul la a cérui exploatare s-a renunfat se cimenteaz, umpland cu ciment coloana’ perforatd situati in dreptul su. Dupa pauza de cimentare si controlul ei se realizeazd perforarea stratului superior, care urmeaza a fi pus in exploatare. 2, Inundarea stratelor cu apa in cazul unui zicimént sub forma de bolt& anticlinala sondele plasate mai jos pe structura se pot! inunda mai repede, iar ritmul de inundare variazi in raport direct cu regimul de exploatare. intr-un regim, normal de exploatare apa siratk de sinclinal inainteaz3i pe un front larg apdnd le inceput in procente mici! in sonda, ca apoi si creasci treptat. La o sonda cu regim de exploatare forfat, apa inainteaza spre sonda sub forma de ungbi ascufit (con sau apofizt) si avansarea ereste pnd Ia inundarea completi a sondei. 3. Masuri de remediere aplicate stratelor inundate inainte de a trece la inlaturarea defectelor, este necesar de a determina sursa de unde provine fluif ”| nedorit (apa sau gaze) si edncimea la care are loc fenomenul. Acest lucru se realizeaz& prin inregistrcle efectuate prin termometrie, diagrafli de productie sau cu aparatele de luat probe sub presiune in gaura de| sonda. ; Depistarea stratefor inundate prin termomettie se bazeaza pe varia temperaturi. i Astfel se observa o crestere a temperaturii in cazul unei viituri de api si o scddere a temperaturi tn caul unei viituri de gaze. La stabilirea sursei unei viituri de ap& pentru a vedea daci apa vine din zic&méntul exploatat sau din alta sursi, se face comparafia intre confinutul de cloruri din apa produst de sonda siacela al apeidin formafiunea productiva cunoscuti. Dac se constata ci sursa de api se afl in complexul producti Porgiunea de unde provine apa se poate stabili prin producerea in mod separat a fiecérui interval perforat, | 225, { diametru mic si cele normele (de 2% in sau 3% in). Spalarea se face inainténd bucat cu bucatd gi rotind fevile de spalare (de 114 in sau 1% in). In momentul in care spalarea s-a realizat pana la sabot, dac& spatiul inelar este liber, se observa o crestere 2 presiunii in coloanis, datoriti patrunderii noroiului in ea, Se inchide conducta de refulare a noroiului din spafiul inelar al fevilor de extractie si se procedeaza la omorires sondei Dacé evile de extractie sunt prinse in nisip si acesta s-a ridicat si in spafiul inelar fevi ~ coloand de de jevi. Dupi taiere se inchide cexploatare, se recurge Ia perforarea jevilor sau la tiierea garnitu prevenitorul pe gamitura de introducere a cufitului si se pompeazi noroi prin jevile de extractie in coloani. ului din sondele de productie 5. Procedee speciale de curafire a ni La sondele care prezinta un grad mare de receptivitate, curafirea nisipului nu se poate realiza prin circulatie datorita pierderii lichidului de spalare in strat, fn aceste cazuri se utilizeazi pentru curafirea nisipului fie fluide de spalare cu densitate mic’, fie dispozitive construite pe principiul ejectomui Procedeele din prima categorie folosese ca fluid de spilare un lichid gazeificat cu o valoare a rafici ‘gaze-lichid corespunztoare sau spume, care s& permit’ realizarea unei presiuni pe talp’ corespunzatoare condigiilor impuse de caracteristicile stratului Procedecle din categoria a doua se bazcazii pe utilizarea dispozitivului de curaire de tipul unui ejector. Acest disporitiv se introduce in sonda pani In adéncimea la care se afi dopul de nisip cu ajutorul a douii coloane de fevi concentrice. Lichidul de spilare pompat cu presiune prin spafiul inclar dintre cele doua coloane de jevi ajunge la ejector, trece prin ajutajul acestuia si intr cu vitez’ mare sub forma unui Astfel este aspirat in camera de {jet in camera de amestecare, producdnd un efect putemie de aspiratic amestec prin ferestrele laterale fluid din sonda impreund cu nisip. Din camera de amestes, in care se unese cele doua jeturi, intra in difuzorul ejectorului si de aici amestecul format din lichidul motor, lichidul din sonda sinisipul antrenat se ridica la suprafaia prin interiorul coloanei centrale de fevi. Jn cazul folosirit procedeelor de spalare prin circulatie se poate produce o inundare a stratului productiv de cétre fluidul de spatare sau chiar impingerea unei cantitiqi de nisip din sonda in strat, care va reveni in sonda in momentul repunerii acesteia in functiune. Pentru a evita aceste neajunsuri si a asigura 0 normali a sondelor cu adincime mare se folosese dispozitive speciale cu acfiune directa de curitire si colectare a nisipalui sub forma de dop Ia o anumité adéncime in son Hidroelectroburul este un dispozitiv care poate curija dopurile de nisip din sonde de la adincimi de 3000 — 4500 m prin acfiunea unui jet de spalate trimis de o pompa centrifug’. Nisipul antrenat de catre lichid este adus in colectorul dispozitivului care se va desedirca la suprafaga Introducerea dispozitivului in sonda se face cu ajutorul unui cablu electric, care serveste si la alimentarea motorului de acfionare a pompei centrifuge. (224 de curajire a dopului de nisip. Schema legéturilor pentru realizatea spalarii nisipului prin circulayie combinata se poate realiz conform figurii 12 sau 13 Fig. 12. Schema legaturilor pentru spalarea combinaté in schema din fig. 13 pentru realizarea circulafici directe, robinetele 1 si 4 sunt deschise, 2 si 3 sur inchise. Nisipul evacuat din talp’ impreund cu fluidul de spalare trece prin spatiul inelar prin ventiul 4 | hhaba de decantare Hp. La circulatia inversa robinetele 3 si 2 sunt deschise,1si 4 sunt inchise. Fluidul ¢ nisip trece prin fevi, prin ventilul 2 si ajunge la habs Hp, La spalarea mixta, in afard de prevenitor, lag sondei este necesard o claviaturé mai complexa. Fig.13 Schema legdturilor la dispozitivul specialeu patru ventile pentru spélarea combinata. Pentra realizarea circulajiei directe, ventilele 1 si 3 sunt deschise, iar ventilele 2 si 4 sunt inchise Pentru circulafia indirecta ventilele 2 si 4 sunt deschise si ventilele 1 gi 3 sunt inchise. Spalarea dopurilor de nisip din interiorul fevilor de extractie La sondele eruptive in cazul infunditii cu nisip a fevilor de extractie se recurge la spilarea ' nisipului din jevi montnd deasupra capului de eruptic un prevenitor. Pentru @ realiza spiilarea se utilizeaz o gamituri de fevi de extractie cu diamettu mic de 1% in sa | 14 in, dupa cum tevile de extractie innisipate sunt de 3% in sau 2% in. La partes inferioard a fevilor d extracfic cu care se face spilarea, se fixeaz o mufi prevéizuté cu dinti ca o rez sau o sap mic& ascujit? | Ca fluid de circulatie se utilizeaza de obicei noroi. Sensul circulafiei fluidului va fi Cel direct, adic& se introduce fluidul prin fevile de spalare centrale inelar dintre fevile ct | 2 iar evacuarea acestuia impreunti cu nisipul antrenat din dop se realizeaz pr Capac Gamitura de cauciue Fig.11. Dispozitiv de spalare cu garnituri deformabile Acest dispozitiv se compune dintr-un corp, prevazut cu o flangi Ja partea inferioara pentru fixarea p coloani, cu o legituri lateral pentru introducerea lichidului de spalare si un capac cu patru brafe, Pri ‘insurubarea capacului in corpul dispozitivului se strange o gamiturd de cauciue agezata pe un conus ¢ scopul de a realiza etansarea spafiului dintre fevi si coloand. Cu ajutorul pompei, fluidul de spalare este tras dintr-o haba si introdus in spatiul inelar prin legatur Taterala de la dispozitivul de spilare si iese impreun’ cu nisipul prin fevile de extractie. Se realizeaz circutajia si avansarea pani cdnd bucata de manevra ajunge cu mufa superioara la nivelul dispozitivului d spilare, Coloana de fevi se suspendi cu elevatorul pe capacul dispozitivului si se elibereazi chiolbasi timp in care continua circulafia fluidului de spalare. Nowa bucata de manevra prins& fn alt elevator est dus cu capitul inferior ling’ dispozitiv, avénd montat la capitul superior o lulea pentru dirijare fluidului evacuat din sond& spre batal. Pomparea lichidului se intrerupe céteva minute pentru a demont Iuleaua de Ia fevile de spalare, apoi se insurubeazi in mufa acestora noua bucatii de manevri. Dupii ce s-a angajat 3 ~ 4 spire se pomeste din nou circulafia, se termina de ingurubat bucata de manevra, se d& la parte elevatorul de pe capacul dispozitivului si se continu’ pomparea, Avantajul acestei metode consti in faptul cX viteza ascendent’ a fluidului ce antreneaz’ nisipul est mare, chiar in cazul unui debit de circulatie mic, din cauza sectiunii mici a tevilor de extractie si, dec timpul de curajire a nisipului este mai mic decat la spalarea directa. fn timpul adaugirii unei noi bucai d ‘manevra nu mai existi pericol de prindere a fevilor de spalare. Spélarea dopurilor de nisip prin circulatie combinata Prin utilizarea acestui sistem de spilare se combin& avantajele celor dowd metode si anume: spalare directa este folosita pentru affinarea dopului de nisip, fiind folosit jetul de fluid care iese prin dispozitiv. atasat la partea inferioara a coloanei de tevi de extractie, iar spalarca inversi este folosita pentru aducere lichidului cu nisip la suprafapl, beneficiind de o vitez8 de ascensiune mai mare si deci un timp mai scurt 22 (CAnd legatura la capul hidraulic (de spalare) este terminat§, circulafia fluidului prin mufa speciela s ‘opreste prin inchiderea ventilului de la acest furtun si deschiderea primului ventil de la furtunul ce fae Jegatura cu capui hidraulic. In acest caz clapeta obtureazd iesirea lateral a mufei speciale si in loc. fartunului se poate monta un dop. Avantajul spalirii directe consti in faptul c& exist’ posibilitatea montirii unor ajutaje la capate inferios al fevilor de extract, realizand astfel un jet putemic de spalare. Dezavantajele acestei metode de circulatie sunt umatoarele: p, datorita sectiunii mari pe care o prezint& spafiul inela ~ vitezd mic de ascensiune a tichidului cu ni Realizarea unor viteze corespunzitoare de deplasare a nisipului in curentul ascendent necesita folosire unor pompe cu debit mare; ~ uzura coloanei de exploatare datorité frecventelor curijiri prin deplasarea nisipului in spatiul inelar ¢ sondei; ~ necesitatea circulatiei suplimentare, fird avansare, inainte de ad&ugerea unei noi bucati de manevra, dé nu se utilizeaz8 mufele speciale cu supapa. Spalarea dopurilor de nisip prin circulatie indirect& Pentru a inlétura dezavantajele prezente Ia spilarea prin circulafie direct se foloseste spalare indirect. Instalagia pentru spalare indirecta (fig. 10) se compune din acelasi utilaj ca si la spiilarea direct? lar (coloana de exploatare— fevi). avnd in plus la gura sondei un dispozitiv de etansare a spatiulu In acest scop se poate utiliza un prevenitor de erupfie cu bacuri, care in timpul spilarii este inchis p fevi. Etansarea spafiului inelar se poate realiza si eu un dispozitiv de spilare cu garnituri deformabil (fig.11). Fig.10. Schema instalagiei pentru spailare prin circulayie indirect fn timpul cAt este oprité circulatia, pentru adaugarea bucagii de avansare, nisipul care se afla i suspensie in lichidul din spafiut inelar se poate depune si poate prinde fevile de extractie. De aceea, inaint de adaugarea unei bucafi, trebuie ficutd circulatie timp de 15+20 minute pentru a asigura evacuarea unt volum de fluid cu nisip echivalent cu volumul spafiului inelar. Realizarea unei circulatii directe continue, deci evitarea pauzelor de circulatie din timpul adaugar- bucitii de avansare, se poate asigura folosind mufele speciale cu supap’ de tipul celei prezentate in figur 8. Scaunul Clapeta retractabila Muff cu supapa Teava de refulare a pompei sau a agregatului de pompare este prevEzutd cu doui furtunuri, ava fiecare cate un ventil (1 si 2). Aceste ventile sunt racordare la feava de refulare (fig. 9) Fig. 9. Schema legaturilorpentra cireulatie direct continudt Cand s-a avansat cu o bucatd de feava si cand mufa special a acelei bucati a ajuns pe elevator (sa deasupra broastei cu pene) se racordeazi cel de-al doilea furtun la mufa cu supapi in locul dopului de 1 mufa special, care se indepirteazi si se incepe pomparea prin aceasti muft, deschizand ventilul 5 inchizind primul ventil de la refularea pompei. Clapeta mufei speciale este deplasaté de curentul de fui si se aseaz’i pe scaunul ei obturind trecerea fluidului in sus. in acel moment se poate desuruba capt hidraulic si se ingurubeazi o alt bucati de teava de extractie pentru avansare, prevéizuti si ea cu muf special. 22 Pentru spalarea dopurilor de nisip din sondele de productie se foloseste de obicei sijei si numai i anumite cazuri, apa sau noroiul. Spilarea cu apd ar fi cea mai ieftin’ metoda, dar prezinta dezavantajul c& poate colmata stratul Spilarea prin circulatie cu apa se utilizeaza: - la sondele de gaze; + la sondele de fifei cu ap mult’; ~ la sondele la care stratul urmeazi si fie cimentat, pentru a deschide alt orizonturi productive. Spalarea cu noroi se aplica la sondele eruptive cu presiuni mati, la care operatia de omorére s- facut cu noroi. Dupé modul cum se executi circulatia fluidelor in strat se disting trei sisteme de spalare: + spalare prin circulatie direct, cdind lichidul de spilare este pompat prin {evi si iese prin spatit inclar dintre coloana de exploatare si fevile de extr + spilare prin circulatic indirecti, cand lichidul de spilare este pompat prin spatiul inelar dint coloana de exploatare si fevile de extractie si iese impreuna cu nisipul prin jevile de extractie; + spilarea prin circulayie combinata, cind se Iucreaza alternativ cu circulatie directa Spéiarea dopurilor de nisip prin circulatie directa Instalatia utilizata pentru spilarea direct este schematizati in figura 7 si cuprinde la suprafatd pomp de spilare gi un cap de injectic (cap hidraulic de tip usor). Legitura inte ele se realizeaza prin intermediul unui incdrc&tor gi al unui furtun elastic. {In sonda se aflé coloana de fevi de extractie introdus pani deasupra dopului de nisip, atasati 1 capul de injectie si suspendata fn cérlig. Pompa circulai fluidul de spilare din haba Hy prin furtun, cap hidraulic, fevi de extractie si fluidul s ridicd impreun& cu nisipul antrenat din talpa sondei prin spagiul inelar, fiind adus la suprafafa in haba Ho, Dupi ce s-a inaintat cu 0 bucaté de feava sau un pas, se opreste circula{ia, se lasd fevile fn pene sa in clevator, se da Ia 0 parte capul hidraulic si se adaug’s o alt bucat& de feava de extractie la care. monteazi din nou capul hidraulic si se continua spalarea. Fig.7. Schema instalariei pentru spélareprin circulatie directa 24 Geala Piesi cu sant Corp Pra Resort Sw -Opritor Piesd special Deget mobil ee Dispozitiv de declansase

    You might also like