DATE DOWNLOADED: Sat Oct 29 13:42:05 2022

SOURCE: Content Downloaded from HeinOnline

Citations:

Bluebook 21st ed.

Dan Lupascu, The Matrimonial Convention, 2013 PANDECTELE ROMANE 34 (2013).

ALWD 7th ed.

Dan Lupascu, The Matrimonial Convention, 2013 Pandectele Romane 34 (2013).

APA 7th ed.

Lupascu, D. (2013). The matrimonial convention. Pandectele Romane, 2013(7), 34-46.

Chicago 17th ed.

Dan Lupascu, "The Matrimonial Convention," Pandectele Romane 2013, no. 7 (2013):
34-46

McGill Guide 9th ed.

Dan Lupascu, "The Matrimonial Convention" [2013] 2013:7 Pandectele Romane 34.

AGLC 4th ed.

Dan Lupascu, 'The Matrimonial Convention' [2013] 2013(7) Pandectele Romane 34

MLA 9th ed.

Lupascu, Dan. "The Matrimonial Convention." Pandectele Romane, vol. 2013, no. 7,
2013, pp. 34-46. HeinOnline.

OSCOLA 4th ed.

Dan Lupascu, 'The Matrimonial Convention' (2013) 2013 Pandectele Romane 34

-- Your use of this HeinOnline PDF indicates your acceptance of HeinOnline's Terms and
Conditions of the license agreement available at
https://heinonline.org/HOL/License
-- The search text of this PDF is generated from uncorrected OCR text.
-- To obtain permission to use this article beyond the scope of your license, please use:
Copyright Information
Conventia matrimonia[c
Conf univ. dr. Dan LUPASCU

ABSTRACT

In accordance with the Romanian Civil Code, the future spouses may choose the
matrimonial regime applicable to their marriage from the variants provided by law,
by concluding a matrimonial convention.

A matrimonial convention is a juridical act by which the future spouses or,

accordingly, the spouses, making use of the freedom conferred by law, establish
the applicable matrimonial regime.

From the standpoint of its juridical nature, a matrimonial convention is a contract

with a specific juridical cause - affectio conjugalis, being considered a genuine
"family pact".

The study outlines the regulatory framework of the matrimonial convention, its
juridical features, validity conditions, caducity, publicity, nullity and modification
of the matrimonial convention, as well as the preciput clause.

The paper also emphasizes the coordinates of the current legal framework and, at
the same time, it makes their critical analysis and de legeferenda proposals.

Keywords: matrimonial convention, matrimonialregimes, marriage, patrimonial

REZIUMAT

Potrivit Codului civil romin, viitorii soti sau sotii Tii pot alege regimu[ matrimonial
aplicabi[ cisitoriei [or dintre variantele previzute de lege, prin incheierea unei
conventii matrimoniate.

Conventia matrimonia[ este actu[ juridic prin careviitorii soti sau, dupA caz, sotii,
uzind de libertatea conferitA de lege, igi stabi[esc regimu[ matrimonial ap[icabi.

Sub aspectul naturii sale juridice, conventia matrimonial este un contract care
are o cauzA juridicA specificA - affectio conjugalis, fiind consideratA un veritabil
,,pact de familie".

341 PANDECTELE ROMANE NR. 7/2013 DOSAR

 Conventia matrimoniaL

Studiul de fat6 prezint6 reglementarea specific6 conventiei matrimoniate,

caracterete juridice ale acesteia, conditii[e devalabilitate, caducitatea, publicitatea,
nutitatea 5i modificarea conventiei matrimoniate, precum 5i clauza de preciput.

Sunt puse in evident6 coordonatele actuatei reglementiri 5i, in acelayi timp, se

realizeaz6 o analiz6 critic6 a acestora, formulndu-se unele propuneri de lege
ferenda.

Cuvinte-cheie: cowea martnnai r*/egmr matimniae, efecte

-iior

1. Consideratii preliminare
in decursul timpului, regimu[ matrimonial a suferit influenta a dou6 conceptii dominante.111 Prima
era conceptia dreptului roman, care consacra cisitoria cum manu, femeia trecind sub puterea
birbatului, astfel c6 5i averea sa intra in patrimoniul sotului. Evolutia normativ a dus treptat [a
separarea averii sotiei de cea a sotului, acesta din urm6 administrind ins6 bunurite constituite ca
dot6. A doua conceptie, specific6 dreptului german 5i rispindit6 in mai multe sisteme de drept
occidentale, sustinea c6 prin incheierea cisitoriei se creeaz6 o stare de comunitate intre bunurite
celor doi soti, comunitate ce poate fi modelat6 prin conventia sotilor
5i care este supus6 gestiunii sotului ,,ca 5ef a[ asociatiei conjugate".1211 in
lipsa unei conventii, aceast6 comunitate de bunuri constituia regimu[ cvt m
legal aplicabi[ relatii[or patrimoniate dintre soti.

In dreptul rominesc reglementarea conventiei matrimoniate a fost preluat6 din Codul civil francez
adoptat in timput lui Napoleon Bonaparte, mai intii in legiuirite vechi (de exemptu in Codul
Calimach), apoi in Codul civil de [a 1864.131 De mentionat ins6 c6 acest din urm6 act normativ, devi
reglementa regimu[ dotal, totupi existenta acestui regim era conditionat6 de o constituire expres6
de dot[ 4 ]; in caz contrar, bunurite sotiei nu aveau caracter dotal 5i nu erau supuse administririi
birbatului.

Conventia matrimonia[ (numit 5i ,,contract prenuptial",,,contract matrimonial",,,foaie dotal",

,,constituire de dot",,,contract de cistorie") era folosit6 cu prec~dere de ,,persoanele cu singe
albastru", preocupate in misur6 insemnat6 de aspectele materiate ale vietii conjugate 5i de
stabilirea unor solutii convenabile in cazul divortului.

Dup6 instaurarea regimului comunist in Rominia a prins din ce in ce mai mult temei ideea c6
incheierea unei conventii matrimoniate este o chestiune imora[, degradant6, in contradictie cu
[I A se vedea: M.B. Cantacuzino, Elementele dreptului civil. Restitutio, Ed. All, Bucurepti, 1998, editie ingrijith de Gabriela
Bucur §i Marian Florescu, pp. 697 §i 698.
[2 Idem, p. 698.
[ In sensul c6 prin adoptarea noului Cod civil ,sistemul de drept rominesc recunoagte in premieri conventiile
matrimoniale", a se vedea: A.F. Dobre, ,Conventille §i regimurile matrimoniale sub imperiul noului Cod civil", Revista
Dreptul nr. 3/2010, p. 1 3
.

[4] A se vedea: art. 1227 C. civ. de [a 1864.

DOSAR PANDECTELE ROMANE NR. 7/2013 135

Dan LUPA5CU

scopurite statului, care, printre, altele Tgi aroga exclusivitatea reglementirii relatii[or de familie.
In aceste conditii, odat6 cu intrarea in vigoare a Codului familieil] a fost eliminat6 posibilitatea
stabilirii pe cale conventionah a relatii[or patrimoniate dinte soti, singuru[ regim matrimonial
aplicabi[ fiind cel a[ comunititii legate.

Manifestind o preocupare deosebit6 pentru reglementarea relatii[or patrimoniate ale sotilor,

nou[ Cod civil rom~n abandoneaz6 conceptia exclusivist6, reglementind mai multe regimuri
matrimoniate, respectiv: a) regimu[ comunititii legate; b) regimul separatiei de bunuri; c) regimu
separatiei de bunuri cu participarea [a achizitii; d) regimu[ comunititii conventionate.

Noua reglementare permite alegerea regimului matrimonial dintre variantele de mai sus, optiune
care trebuie mentionat6 in declaratia de csitorie.1 61

Dreptul [a optiune a[ partilor nu le permite acestora combinarea regimuritor matrimoniate ori

derogarea de [a regulite imperative ale fiecrui regim, cu exceptia cazuritorin care legea ingiduie
aceast6 abatere.171

in misura in care partile aleg un alt regim matrimonial decdt cel a[ comunititii legate, sunt
obligate s6 incheie o conventie matrimonial.1 1

Nu excludem ins6 posibilitatea incheierii conventiei matrimoniate chiar atunci cnd alegerea
vizeaz6 regimu[ comunititii legate dar partile doresc s6 includ6 o clauz6 de preciput ori conventia
cuprinde 5i alte acte juridice.

Ne intemeiem aceast6 sustinere, pe de o parte pe faptul c6 legea nu interzice o atare solutie. Pe

de alt6 parte, solutia contrar6 ar crea o discriminarein functie de regimu[ matrimonial aplicabi.

2. Notiunea de conventie matrimonia[6

in absenta unei preocuphri a legiuitorutui pentru definirea conventiei matrimoniate, in literatura
de specialitate, sub imperiul reglementirii Codului civil de [a 1864, aceasta a fost definit6, spre
exemptu, ca fiind ,,conventia prin care viitorii soti reglementeaz6 regimu[ [or matrimonial, altfel
spus conditia bunuritor [or prezente 5i viitoare, in raporturite pecuniare ce izvorisc din csitorie".191

[s AdicA 31 ianuarie 1954, cnd a fost publicat in B. Of. nr. 9 din 31 ianuarie 1954, Decretul nr. 32/1954 pentru punerea
in aplicare a Codului familiei §i a Decretului privitor [a persoanele fizice §i persoanele juridice.
I6 A se vedea: art. 281 alin. (1) teza finalA C. civ.
[71Potrivit art. 332 alin. (1) C. civ.: ,Prin conventia matrimonialA nu se poate deroga, sub sanctiunea nulit~tii absolute,
de Ia dispozitiile legale privind regimul matrimonial ales dect in cazurile anume previzute de lege". In sensul c6, pArtile
au in principiu, libertatea totaA pentru stabilirea continutului conventiei matrimoniale, putInd combina regimuri
alternative sau chiar crea un nou regim, deosebit de variantele legale propuse, a se vedea: M. Revenco, ,,Conventia
matrimonialA in sistemul de drept continental §i common law", Revista RomnA de Drept Privat nr. 5/2009, p. 84.
AJ Potrivit art. 329 C. civ.: ,,Alegerea unui alt regim matrimonial dect cel a[ comunit~tii legale se face prin incheierea
unei conventii matrimoniale".
M A se vedea: C. Hamangiu, I. Rosetti-Bilinescu, Al. BAicoianu, Tratatde drept civil rom1n, vol. III, reeditare, Ed. All Beck,
Bucure§ti, 1998, p. 4.

361 PANDECTELE ROMANE NR. 7/2013 DOSAR

 Conventia matrimoniaL

in doctrina juridic6 recent6 conventia matrimonia[ a fost definit6, printre altele, ca fiind:
,,(...) acea conventie prin careviitorii soti stabilesc regimu[ matrimonial ciruia se supun1o; ,,actul
juridic prin care partile igi reglementeaz6 raporturite patrimoniate esentiate care sevor desf65ura
intre elein cursul cisitoriei'"'ll; ,,un act juridic solemn, public, de natur6 conventionai, prin care
viitorii soti reglementeaz6 inainte de incheierea cisitoriei raporturite patrimoniate esentiate
care vor exista intre aceptia pe parcursul casitoriei sau acea conventie incheiat6 pe parcursul
desf65uririi mariajului, prin care sotii hothrisc s6 schimbe regimu[ matrimonial actual cu un alt
tip de regim matrimonial recunoscut de lege[ 12]; sau ,,ace[ act juridic solemn, prin care viitorii soti
sau sotii, in imitele legii care intereseaz6 ordinea public6 5i bunele moravuri, de comun acord,
decid s6 supun6 raporturite [or patrimoniate regimului comunititii
conventionate ori celui a[ separatiei de bunuri 5i s6 concretizeze
drepturite 5i obligatii[e [or patrimoniate in timput casitoriei131.

in opinia noastr6, conventia matrimonia[ reprezint6 actuljuridic

prin careviitorii sau, dup6 caz, sotii, uzind de libertatea conferit6 de legiuitor, igi stabilesc regimu[
matrimonial propriu sau, dup6 caz, Tii modific6 regimu[ matrimonial aplicabill 4 ].

Fat de claritatea dispozitii[or art. 330 alin. (2) 5i (3) C. civ., nu impart65im opinia potrivit cireia
conventia matrimonia[ este doar ,,cea incheiat6 in considerarea incheierii cistoriei", cea
incheiath in timput casitoriei reprezentind ,,o conventie de administrare, conservare 5i partajare
a bunuritor, in eventualitatea desfacerii cisitoriei".115]

Pentru a sputbera controverse legate indeosebi de natura, partile ori continutul conventiei
matrimoniate socotim uti[ definirea lega[ a acesteia.

3. Natura juridicc a conventiei matrimoniate

in doctrina noastrijuridic6, pornindu-se de [a interpretarea art. 1101 C. civ. francez, se face uneori
distinctie intre termenul ,,contract" (care poate crea sau transmite drepturi 5i obligatii) 5i termenut
,,conventie" (care poate crea, transmite sau stinge drepturi 5i obligatii.1 161

Prin urmare, conventia reprezint6 generatul, iar contractul este particularul.

Aceast6 opinie a fost, pe bun6 dreptate, criticat6, considerindu-se c6 cei doi termeni, devi au
ridicini diferite, exprim6 aceeavi idee.1171

[o]A sevedea: I.P. Filipescu, Tratatdedreptulfamiliei, Ed. All Beck, Bucuresti, 2000, p. 42.
1 203
A sevedea: P.Vasilescu, Regimurimatrimoniale, ed. a Il-a, revizuiti, Ed. Universuljuridic, Bucuresti, 2009, p.
.

121
A se vedea: A.F. Dobre, op. cit., pp.13 §i 14.
[1 A se vedea: T. Bodoayc6,,,Regimul separatiei de bunuri in reglementarea noului Cod civil roman", Revista Dreptul
nr. 11/2010, pp. 57 §i 58.
[14] A se vedea: D. Lupaycu, C.M. Criciunescu, Dreptulfamiliei, ed. a Il-a, emendath §i actualizath, Ed. Universul juridic,
Bucurepti, 2012, pp. 139 §i 140; C.M. Criciunescu, Regimurimatrimoniale, Ed. All Beck, Bucuresti, 2000, p. 11.
[j A se vedea: 1. Niculescu, Despre conventile matrimoniale, www.juridice.ro, 29 junie 2011.
161
Ase vedea: T.R. Popescu, A. Anca, Teoria generali a obligatilor, Ed. Stiintifict,
Bucuresti, 1968, p.
21
.

[171 A se vedea: T. Bodoayc6,_Regimul separatiei de bunuri in reglementarea noului Cod civil roman", op. cit., p. 57, nota 7.

DOSAR PANDECTELE ROMANE NR. 7/2013 137

Dan LUPA5CU

Calificind conventia matrimonial, apreciem cA suntem in prezenta unui act juridic de dreptul
familiei, care, in afara acordului pArtilor [a relatiile patrimoniate dintre soti, poate include 5i
alte acte juridice, cum ar fi donatiile ficute de alte persoane sotilor sau doar unuia dintre ei ori
recunoayterea unui copil.

Cu deptinA indreptitire s-a afirmat cA este vorba despre un veritabi ,,pact de familie'l8 , un act
cu o cauzA juridicA specificA (affectio conjugalis)19.

4. Caracterete juridice ale conventiei matrimoniate

Conventia matrimonial prezintA urmitoarete caractere juridicelzo]:

a) este esentialmente un act juridic bilateral[ 21],Tncheiat intre viitorii soti ori dupA caz, soti.
Aceasta nu exclude participarea tertilor (de exemptu in cazul donatiilor).
b) este un act juridic complex, care poate ingloba mai multe actel22] juridice, fiecare dintre
acestea pAstrindu-5i identitatea;
c) este un act juridic solemn, in sensul cA legea impune o anume formA pentru incheierea sa;
d) este un act juridic sinalagmatic;
e) este un act juridic accesoriu cisitoriei, care semnificA faptul cA igi produce efectele doar pe
perioada cisitoriei;
f) este un act juridic supus formalititilor de publicitate;
g) este un act juridic incompatibit, in principiu, cu modalit~tile din dreptul comun. Ca exceptie,
pArtile pot sA stiputeze, de exemptu, cA dupA un anumit termen igi schimbA, in conditii[e legii,
regimu[ matrimonial sau inceteazA regimu[ matrimonial ales;
h) este un act juridic intuitu personae.

5. Conditiile de validitate ale conventiei matrimoniate

Validitatea conventiei matrimoniate este conditionatA deintrunirea conditiilor de fond 5i a celor
de formA previzute de lege.

Prima categorie se referA [a capacitate, consimt~mint, obiect 5i cauzA.

Capacitatea pArtilor de a incheia o conventie matrimonial este supusA principiului habilis

adnuptias, habilisadpacta nuptialia, ceea ce semnificA faptul cA poate incheia o conventie
matrimonial cel ce se poate cisitori.1231 Prin urmare, de regulA, persoana care a implinit vrsta
[18J A se vedea: C. Hamangiu, I. Rosetti-B6linescu, Al. B~icoianu, op. cit., p. 23.

[1 A se vedea: C. Hamangiu, I. Rosetti-B6linescu, Al. B~icoianu, op. cit., p. 221; M. Avram, C. Nicolescu, Regimuri
matrimoniale, Ed. Hamangiu, Bucurepti, 2010, p. 69; C.M. Criciunescu, op. cit., p.12.
[20]In sensul ck, conventia matrimoniali este un contract numit, cu titiuloneros, intuitu personae, cu executare imediath,
a se vedea: 1. Niculescu, op. cit., www.juridice.ro, 2009.
11In sensul c6 o conventie matrimoniali nu se poate incheia intre mai mult de 2 parti, a se vedea: A.F. Dobre, op. cit.,
p. 14
.

A se vedea: C.M. Criciunescu, M.G. Berindei, Conventia matrimonialt. Consideratii critice, Noul Cod civil. Comentarii,
Academia Romni, Institutul de Cercetiri Juridice, coordonator M. Uliescu, Ed. Universuljuridic, Bucuresti, 2010, p. 350.
A se vedea: M. Avram, C. Nicolescu, Regimuri matrimoniale, Ed. Hamangiu, Bucurepti, 2010, p. 81; P. Vasilescu,
['ll
235
Regimurimatrimoniale, ed. a Il-a, revizuiti, Ed. Universul juridic, Bucuresti, 2009, p.
.

381 PANDECTELE ROMANE NR. 7/2013 DOSAR

 Conventia matrimoniaL

de 18 ani poate incheia 5i o conventie matrimonia[. De asemenea, minoru[ care a dobindit

anticipat capacitate deptin6 de exercitiu poate incheia aceast6 conventie fr6 nicio restrictie.
Se af[6 in aceeavi situatie 5i minoru[ care a dobindit capacitate deptin6 de exercitiu ca urmare a
incheierii unei cisitorii anterioare, in masura in care 5i-a pastrat capacitatea deptin6 de exercitiu.

Ca exceptie, minorut care a Tmplinit vrsta de 16 ani, poateincheia o conventie matrimonia[ dac6
indeptinepte urmitoarete conditii: a) are incuviintarea ocrotitorutui shu legal; b) are autorizarea
instantei de tute[.

Nu suntem de acord cu opinia potrivit cireia minoru[ care dorepte

s6 incheie ori s6 modifice o conventie matrimonia[ are nevoie de o
dub[ incuviintare, respectiv ,,avizul favorabi[ a[ medicului 5i acordul
parintilor'l24], singurete cerinte impuse de lege fiind cele mentionate M
mai sus.

Nu poateincheia conventia matrimonia[ minoru[ care nu a Tmplinitvirsta de 16 ani, precum 5i

persoana pus6 sub interdictiejudecitoreasc6. In aceast6 din urm6 ipotez6, dac6 unu[ sau ambii
soti a /au fost pus/pupi sub interdictie judecitoreasc6 incheierea sau modificarea conventiei
matrimoniate se realizeaz6 prin intermediul reprezentantului legal (tutore sau, dup6 caz, curator).

Consimt~mintul viitoritor soti sau sotilor [a incheierea conventiei matrimoniate urmeaz6 regulite
generate in materia actelorjuridice.1251 El poate fi viciat prin eroare, do[ sau violent6, cu precizarea
c6 acestea nu se confund6 cu viciile de consimt~mint [a incheierea cisitoriei.

Obiectul conventiei matrimoniate vizeaza organizarea raporturitor patrimoniate dintre soti 5i

dintre aceptia 5i terte persoane, prin alegerea ori modificarea regimului matrimonial aplicabit
respectivei cisitorii.[26]

Prtile pot include in conventia matrimonia[ 5i o clauz6 de preciput.

Aceast6 clauz6 reprezint6 acordul de voint6 a[ viitoritor soti sau, dup6 caz, a[ sotilor, incheiat
in conditiile previzute de lege, cuprins in conventia matrimonia[, in virtutea cireia sotul
supravietuitor este indrituit sA preia, fr6 plat6, inainte de partajul moqtenirii, unu[ sau mai
multe bunuri comune, detinute in devlm65ie oriin coproprietate.1271 Evident, este vorba despre
bunuri privite utsinguli, iar nu despre o universalitate de bunuri, ceea ce impune individualizarea
acestor bunuri sau precizarea criteriilor de determinare a acestora, mentiuni care trebuie cuprinse
in conventia matrimonial[.[28]

[24] A se vedea in acest sens: A.F. Dobre, op. cit., p. 15.

[211 A se vedea: art. 1204 C. civ. care prevede urmitoarele: ,Consimtmintul pirtilortrebuie s6 fie serios, liber §i exprimat
in cunoptint6 de cauz6".
[261 A se vedea: D. Lupaycu, C.M. Criciunescu, Dreptulfamiliei, op. cit., pp. 143
§i 144.
A se vedea: C.M. Criciunescu, D. Lupaycu, Reglementarea clauzeide preciputin noul Cod civil roman, astfel cum afost
[211

modificatprin Legea nr. 77/2077, Revista P.R. nr. 8/2011, pp. 39 §i urm. Pentru alte analize detaliate privind clauza de
preciput, a se vedea, spre exemplu: 1. Popa, Clauza depreciput, Revista Romin de Drept Privat nr. 4/2011, pp. 168-183;
C.M. Nicolescu, Clauza de preciput Tn reglementarea noului Cod civil. Abordare comparativi, Revista Romin de Drept
Privat nr. 6/2011, pp. 137-164.
[211 In acelayi sens, a se vedea: C.M. Nicolescu, Regimurile matrimoniale conventionale reglementate de noul Cod civil
roman. Abordare comparativi, Revista Romin de Drept Privat nr. 4/2009, pp. 112-179.

DOSAR PANDECTELE ROMANE NR. 7/2013 139

Dan LUPA5CU

in raport de dispozitii[e art. 367 [it. d) C. civ., preciputul poate constitui 5i obiectul exclusiv a[
conventiei matrimoniate.

Clauza de preciput genereaz6 dreptul [a preciput, care este un drept eventual, supus conditiei
suspensive a supravietuirii beneficiarutui. Poate fi stipulat drept beneficiar unu[ dintre soti sau
ambii.

Cu toate c6 preluarea unor bunuri in baza clauzei de preciput se face cu tittu gratuit, apreciem
c6 aceast6 clauz6 nu poate fi asimitat6 nici cu o donatie, nici cu un legat 5i nici cu o clauz6 de
partaj inegal a[ bunuritor comune ale sotilor, avind o configuratie proprie, constituind un avantaj
matrimonial distinct[ 29].

In absenta vreunei restrictii in lege, oricare dintre bunurite comune, detinute in devlm65ie ori in
coproprietate vor putea forma obiectul clauzei de preciput.

Dreptul de preciput nu se confund6 cu dreptul special de moqtenire a[ sotului supravietuitor

recunoscut de art. 974 C. civ., intruct mobilieru[ 5i obiectele de uz casnic afectate folosintei comune
a sotilor se cuvin acestuia in baza legii (peste cota succesora[), iar nu in baza conventiei partilorlo].

in ce priveqte momentul prelu~rii bunului de citre sotul supravietuitor, legea precizeaz6 doar c6
aceasta are loc inainte de partajul succesoral, fr6 vreo raportare [a partajul bunuritor comune.
De legeferenda, considerim c6 este necesare precizarea c6 preluarea bunului are loc 5i inainte
de partajul bunuritor comune sau, modelul francez, ,,Tnaintea oricirui partaj"I'l.

Dac6 preluarea in naturi a bunului nu mai este posibil, executarea clauzei de preciput se va
putea face 5i prin echivalent, din valoarea activului net a[ comunititii, Codul nostru civil avind
nevoie de clarificiri suplimentare sub acest aspect[32].

Preciputul este supus reductiunii, care se face inaintea donatii[or, odat6 cu legatele 5i proportional.

Referitor [a termenul de exercitare a dreptului de preciput, legea noastr ,,tace", situatie in care
se aplic6 termenu[ general de prescriptie, de 3 ani, care curge de [a moartea celuilalt sot.

Aceast6 solutie impinge practic [a partajul bunuritor comune, chiar dac6 beneficiaru dreptului
de preciput nu dorepte acest lucru.

Find o component6 a conventiei matrimoniate, soarta clauzei de preciput depinde de soarta

conventiei principale.

Nimic nu impiedic6 ins partile sA prevad6 in conventia matrimonia[ un termen pentru

exercitarea dreptului de preciputla'.

[211 A se vedea: D. Lupaycu, C.M. Criciunescu, Dreptulfamiliei, op. cit., pp. 149-151.

[I0 In sensul c6 ,bunurile apartinind gospod~riei casnice nu intr6 in calculul masei succesorale, in vreme ce bunurile
ce fac obiectul clauzei de preciput, in absenta clauzei de preciput, ar intra in calculul masei succesorale", a se vedea:
A.F. Dobre, op. cit., p. 20.
I'll A se vedea: art. 1515 C. civ. francez.
[121 A se vedea: D. Lupaycu, C.M. Criciunescu, Dreptulfamiliei, op. cit., pp. 153 §i 154.
[3In acelayi sens a se vedea: C.M. Nicolescu, Regimurile matrimoniale conventionale reglementate de noul Cod civil
roman. Abordare comparativi, op. cit., p. 135.

401 PANDECTELE ROMANE NR. 7/2013 DOSAR

 Conventia matrimoniaL

Clauza devine caduc6 [a incetarea comunititii in timpu[ vietii sotilor, in cazul in care sotul
beneficiar a decedat Tnaintea sotului dispunitor, cAnd sotii au decedat in acelayi timp, precum 5i in
situatia in care bunurite care au ficut obiectul ei au fost vndute [a cererea creditoritor comunil34].

Prin stipularea acestei clauze nu este afectat dreptul creditoritor comuni de a urmiri bunurite
respective, chiar inainte de incetarea comunititii.

Conventia matrimonia[ poate include 5i alte acte, cum ar fi recunoayterea

unui copil ori donatii ficute viitoritor soti in considerarea incheierii
cisitoriei.las]

Libertatea de voint6 a partilor este limitat6 sub un dublu aspect. In primut rAnd, nu pot fi
nesocotite dispozitii[e imperative ale legii 5i bunele moravuri, adic ,,imitele generate".13611 in a[
doilea rind, cu tittu de ,,imite speciale", Codul civil instituie interdictia de a incilca dispozitiile
legate privind regimu[ matrimonial ales 5i interdictia de a aduce atingere egalititii dintre soti,
autorititii parinteyti 5i devolutiunii succesorate legate.137 De pild6, conventia matrimonia[ nu
poate limita dreptul unuia dintre soti de a-5i alege liber profesia, nu poate stabili [a care dintre
parinti va r~mine copilul Tn cazul desfacerii cisitoriei, nu poate institui incapacititi pentru unu[
dintre soti, nu poate aduce atingere dispozitii[or in materia succesiunii 5.a.
Cauza conventiei matrimoniate (affectio conjugalis) presupune vointa viitoritor soti de a se
cisitori sau, dup caz, vointa sotilor de a modifica regimu[ matrimonial aplicabi.
Sub aspectul formei, advaliditatem legeal3 impune existenta unui inscris, autentificat de notaru[ public.
Pe bun6 dreptate a fost criticat6 imitarea autentificirii conventiei matrimoniate doar de citre
notarut public 5i in situatia celor care se cisitoresc in striinitate [a misiunite diplomatice sau
oficiile consulare ale Rominiei ori [a autorit~tile locale competente, remarcindu-se c6, dac6 in
statul respectiv nu exist6 institutia ,,notarutui public", viitorii soti trebuie s6 se deplaseze in tar6
pentru a incheia conventia matrimonia[l.1[1]
Nu impkrt6im ins6 critica potrivit cireia ,,cerinta consimt~mintului <<tuturor parti[or>> este
generatoare de ambiguitate1[ 40 ]in misura in care sustinem ideea caracterutui complex a[ acestui
act juridic, ce poate implica 5i participarea tertilor.[41]
Consimt~mintul trebuie exprimat in fata notarutui pubic[ 4 2 ], deviitorii soti sau, dup6 caz, de soti,
personal sau prin mandatar cu procura autentic6, specia[l 5i avind un continut predeterminat

[34] A se vedea: art. 333 alin. (4) C. civ.

[ss A se vedea: M. Avram, C. Nicolescu, op. cit., p. 70.

[361Idem, pp. 84 §i urm.
[7j Cu privire [a aceste limite, a se vedea §i: T. Bodoaych, Regimul separatiei de bunuri in reglementarea noului Cod civil
roman, op. cit, p. 59.
["8 A se vedea: art. 330 C. civ.
["JAse vedea: T. Bodoaych, Aspecteprivindreglementarea generali a regimului juridic matrimonial in noul Cod civil roman,
Revista Dreptul nr. 5/2010, pp. 60-61.
[40] Idem, p. 61.

[41] Cu
privire Ia prtile conventiei matrimoniale, a se vedea §i: M. Revenco, op. cit., p. 91, nota 37.
Rolul notarului public nu este doar de a autentifica respectiva conventie, ci, in calitate de specialist, §i de a consilia
[42]

partile, ajutIndu-le s6 aleag6 cea mai potrivit6 solutie.

DOSAR PANDECTELE ROMANE NR. 7/2013 141

Dan LUPA5CU

(in sensul c6, trebuie sA cuprind6, in detaliu, clauzele conventiei matrimoniale)[43]. Cerinta
,,continutului predeterminat" a[ procurii apreciem c6 se limiteaz6 strict [a vointa exprimat6 de
viitorii soti sau, dup6 caz, de soti.

6. Publicitatea conventie
In vederea asiguririi securititii circuitului civil, legea impune respectarea urmitoaretor formelor
de publicitate ale conventiei matrimoniale:

a) mentiune ficut6 de ofiteru[ de stare civi[ pe actul de cisitorie;

b) inscriere in Registru[ national notarial a[ regimuritor matrimoniale;
c) notare sau, dup6 caz inscriere, in functie de natura bunuritor, in cartea funciar6, registru[
comertului ori in alte registre de publicitate impuse de lege.

Cit priveqte opozabilitatea fat6 de terti, Codul civil face distinctie in raport de buna sau reaua
credint6 a acestora. Astfel, fath de tertii de bun6-credint6 regimut matrimonial ales prin conventia
matrimonia[ este opozabi[ de [a data indeptinirii formalititilor de publicitate; in lipsa acestor
formalititi, fat6 de tertii de bun6-credint6 sotii sunt considerati cisitoriti sub regimu[ matrimonial
a[ comunititii legate. In cazul tertilor de rea-credint6 (adic6 acele persoane care au luat cunoptint6
de [a soti ingivi ori pe alt6 cale despre regimu[ matrimonial aplicabil), conventia matrimonia[ se
aplicd, in pofida neindeptinirii publicititii, fiind consacrat astfel sistemu[ publicititii intemeiat
pe ,,cunoayterea efectiv".14 4 ]

7. Simulatia conventiel matrimoniate

Dac6 pirtile conventiei matrimoniate au recurs [a operatiunea simulatiei, Codul civil 451] prevede
inopozabilitatea actului secret fat6 de tertii de bun6-credint6. Intre partile conventiei matrimoniate
5i fat6 de tertii de rea-credint6 se poate aplica regimu[ matrimonial convenit prin actul secret.

8. Caducitatea conventiei matrimoniate

Conventia matrimonia[ devine caduc6 in urmitoarete cazuri:

a) partile au renuntat [a cisitoria proiectat6;

b) csitoria a fost constatat6 nu[ sau a fost anulat6 (cu exceptia csitoriei putative);
c) instanta de tute[ a decis modificarea judiciar6 a regimului matrimonial de comunitate,
aplicdndu-se regimu[ separatiei de bunuri.

Caducitatea conventiei matrimoniate nu afecteaz6 actele cu individualitate proprie (cum ar fi,

de exemptu, o donatie ori o recunoaytere de filiatie)[ 46]
[43 In literatura francezA s-a exprimat opinia c6 in cazul incheierii conventiei matrimoniale mandatul este imperativ, in
sensul c6 va contine toate clauzele respectivei conventii, a se vedea: L. Raucent, Y.-H. Lelev, Les regimes matrimoniaux.
Contrat de mariage et modification du regime matrimonial, Larder, 1997, p. 75.
[4]A se vedea: M. Avram, C. Nicolescu, op.cit, p. 102.
[4]A se vedea: art. 331.
[46] A se vedea: C. Hamangiu, I. Rosetti-B6linescu, Al. BAicoianu, op. cit., pp. 36 §i urm.

421 PANDECTELE ROMANE NR. 7/2013 DOSAR

 Conventia matrimoniaL

9. Modificarea conventiei matrimoniate

in cazul conventiei matrimoniate incheiate inainte de cisitorie, modificarea poate interveni
oricind. Sotii pot modifica regimu[ matrimonial aplicabi, doar dup6 cel putin un an de [a
incheierea cisitoriei.147]

Modificarea conventiei matrimoniate poate fi total sau partial.

Operatiunea modificirii este supus6 aceloragi conditii de c

fond, de form6 5i de publicitate ca 5i in cazul incheierii m
conventiei matrimoniate.

In misura in care tertii creditori au fost prejudiciati prin schimbarea sau lichidarea regimului
matrimonial, ei au [a dispozitie urmitoarete mecanisme pentru valorificarea drepturitor proprii:

a) pot introduce [a instanta de tute[ actiune revocatorie, in termen de un an de [a data

indeptinirii formalititilor de publicitate ori, dup6 caz, de [a data cAnd au luat cunoptint6 mai
inainte de aceste imprejuriri pe alt6 cale;
b) pot invoca oricind inopozabilitatea modificirii conventiei matrimoniate.

10. Nulitatea conventiei matrimoniate

Nerespectarea conditii[or de fond 5i a celor de form6 previzute pentru incheierea valabi[ a
conventiei matrimoniate atrage sanctiunea nutititii acesteia.

Constituie cazuri de nutitate absolut6:

a) lipsa consimt~mintului;
b) includerea unor clauze derogatorii de [a dispozitii[e legate privind regimu[ matrimonial ales;
c) includerea unor clauze prin care se aduce atingere egalititii dintre soti, autorititii parinteyti
sau devolutiunii succesorate legate;
d) nerespectarea formei previzute de lege;
e) incheierea conventiei matrimoniate de citre minoru[ care nu a Tmplinit vrsta de 16 ani.

Sanctiunea nutititii relative intervine:

a) in cazul vicierii consimt~mintului prin eroare, do[ sau violent6;

b) in cazul incheierii conventiei matrimoniate fr6 incuviintarea sau autorizarea previzut6 de
lege.

Constatarea nutititii sau, dup6 caz, anularea conventiei matrimoniate atrage aplicarea intre soti
a regimului comunititii legate.

Tertii de bun6-credint6 sunt protejati, in sensul c6 drepturite pe care le-au dobindit nu sunt
afectate.

[47] A se vedea: art. 369 C. civ.

DOSAR PANDECTELE ROMANE NR. 7/2013 43

Dan LUPA5CU

11. Concluzii
In planu[ relatii[or de familie, nout Cod civil rom~n redA eficienta cuvenitA principiului traditional
a[ libertitii conventiilor matrimoniate, reatiniind astfel legislatia noastrA cu sistemelejuridice
moderne.

Posibilitatea conferitA viitoritor soti sau, dupA caz, sotilor de a-5i alege regimu[ matrimonial
aplicabi[ permite o adaptare corespunzAtoare a ,,tiparelor" legate [a nevoite concrete ale pArtilor.

Preocupat de a conferi stabilitate relatii[or patrimoniate dintre soti, in varianta lega[A convenitA,
legiuitoru[ nu a ignorat nici interesele tertilor, impunind cerinte de fond, de formA 5i de publicitate
menite sA satisfacA aceste exigente.

Solutiile adoptate in aceastA materie sunt flexibile, moderne, urmind sA-5i probeze viabilitatea
in practicA.

Sub anumite aspecte insA - evidentiate mai sus - ele sunt criticabile, reclamind interventii
legislative.

441 PANDECTELE ROMANE NR. 7/2013 DOSAR

 'V

<4 4 '4<

<V A
A

~44