Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Materiale de Amprentă

    Uploaded by

    Oana
    9 views22 pages

    Original Title

    11. Materiale de amprentă

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views22 pages

    Materiale de Amprentă

    Uploaded by

    Oana

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 22
    11, MATERIALE DE AMPRENTA 11.1. CLASIFICARE, 1, Rigo ¢ semiigite reversible (gips, poles acriici, paste 208) 2 Figide reversible: ‘compound Stents ~ masa termoplastioe ‘guiaperca matenale bucoplastce 9. Elasice reversible (hidrocoloiz! agar-agar) 4. Elastce reversible hidrocoloaireversibit(alginate) lastomeri de eintezs: poisultun Siiconi poleteri Poluretanssimetacilat 11.2. MATERIALE RIGIDE 11.2.1. MATERIALE RIGIDE $1 SEMIRIGIDE IREVERSIBILE 11.21.41. GIPSUL 1. Prezentare Gipsul co material de amprenta se prezinia tn sistem bicomponent pulbereticni 2. Compozitie CComponentul principal al pulberii este semihidratul de sulfa de calcu (CaS0,1724,0), Compoztia pulberi este redaté tn tabolul 11.1 Tabelu 11.1, Comporia puter de gps ca maori amen Component Formal ‘ana | Rot tn Segara ae waa ae PERSO. TaD | — 80 — | Sangarat basi de nea, Ts sa Sota otal sau [SO, 18] scceoatar fru de sad Nac 23 | sepa rok 35 —fopi verse NEBOAOD | —1 [rote ones Taibo 66 toda] NARS, inh ae exon de gtacy oa seman LUchiaul este reprezentat de apa ‘3. Reactia de priza i Semihidratul de sulfa! de calcu reactiontazé cu apa, fransformandu-se in sulfat de calow dihiratat (CaSO,-2H,0} care precipita Reacla se Insojeste do urmBtoarele fonomene: Cogalare de caldura expansiune de prizs Partculaitajie de preparare $i priz8 ale gipeulu' ca material de amprenta sunt redate in fabell 11 2 ‘abot 11.2. Parte de propra moc pl ae ipsa cx maton 4, Factor care influenteaza timpul de priza sunt prezentat) In tabelul 1.3, 7 Tabet 1.3, Facto cov eos Unpsl 6o pk al phd x Temperaira ‘aut 7 ee resus San de Seana Diners parlor me ar ‘ apo pubaanen ‘elzat + agenda > protugogia ar > ede tpl Se 5. Proparare Flaportul de masa pulbere’apa este de 2/1 In cabinet, gipsul do ampranta so prepara tnt-un bol de auciue in care pulberea de gips (100 g) se amestecd cu apa (60 g). Amestecarea se poate face prin doua procedes: , amestecul predozat a 100 g pulbore de gips si 50 om” apa timp de 1 min. ©. procedeu! saturatiel progresive fara spatulare: 100 g pulbore se Incorporaaza lent In 45 om” apa push Tnrun bol useat. Astlel conul da pulbere depageste nivelul apei. Procedeul permite 0 manipulare mai de duraté a amestecul Pasia astiel objinuié se introduce Tm portamprenta Universald care se aplicd pe cémpul protetic. Avantaele gipsului sunt: fideltate mare timp de priza convenabil flugitate buna (nu commprima fesutuilereziiente) ‘absorbiie @ fimulul salvar de pe suprataja odmpului protetic lipsd de toxictate Pret de cost redus Dezavantaje gipsului sunt manipulate greoaie = discontort pentru pacient (volum mare de material, reach de pri exoterma) ‘acturarea amprentel la Indepsirtarea de pe c&mpusile protetioe retentive Tmbairanire In timp a materialul 11.2.2, RASINILE ACRILICE. 11.2..2.4. POLIMETACRILATI DE METIL, AUTOPOLIMERIZABILI 1. Prezentare : Polimetacriati de meti autopolimerizabili ca materiale de ‘amprent se prezntd in sistem bicomponent pulbereichi. 2. Compozitio oy Compoztia. puberi este redata. in tabeluf 11.4, iar ‘compozttiaichidului este prezentata in tabelu 14.8. “Tabet 11.4. Compesiia pubes pokmetacrintub de mal autpotmaia ‘Component Cone at polrntacti Semel (PUA) | 65 | Sonponan peacoat Per do boro (POH) 353 [ater alt bt ‘5 | pias ‘al getting 45] Inpieis conescons parole do PA ban SRE eS Tabelu 1.5. Compa tahauspoimetaca de ma autepolimenza mata a arte ‘Component Fa str da AA compan pina 334 pfoudneuine aucoaalr do points ‘acrooions inner de potmetzare rogabt Inhibor 6 polneizar 108 43. Reactia de pollmerizare Polimerizarea monomerulu este iniaté de radical ber format) prin desoompunerea peroxidului de benzoil. Accasta este o reacts radox rapid ce are loc a contact infiatrulu ea acceleratoru de polmerizar. ‘Se amestacd pulberea cu lichidul fn rapont volumetric de S31 say fa raport de masa 2/1 “Amestocultrece prin 4 stadi stadiul de sedimentare (aspect nisipos) stadil de czolvare (aspect cremos) Stadiul satuatal (aspect pasios) = __stadil evapora (aspect elastic) Propararea se reaiizeaza ini-un godou de stiolA sau coramica, folosind © Spatula de metal. Dupa Incorporarea pulberi in lichis, godeul se acopers, protejindu-se pasta de ‘ctiunea inhibtoare a oxigenulu din aor asupra polimerizari ‘Amprentarea se realizeaza cind amestacul atinge stadiul pastos. MMA « PMMA + POB + acid p-toluidinsulfinie > PMMA, Reactia ast Insoit de Contractie de polimerizare ogajare de calaura 4. Timpul de polimerizare Timpul de preparare reprozinté timpul mecesar ‘omagenizar color doua componente gi asta de 20-20 s, Timpul de polimerizare este intervalul sours de la Inceputul omogenizari' paste: pnd In momentul in cars. se linge temperatura maxima Timpul de polmerizara este de 4 min Factor care infuanteaza timpul de polimerizare sunt prezentat th tabelul 17.6 Avantajele polimetacriatului da mati! autopolimerizabit ca material de ampronta fsina odatd polimerizaté devine urd, iar ampronta- macheté poate f retusa 7 amprentamohetéi ee realizeaz’ ditect’,p> cimpul protec, excluzind astiel. taza de “amorentare conventional si tumarea modell. abel 1.6. Facon cote uenteassenpu de polmarzare Dezavantaje polimetacriatlui de meti autopolimerizabil [Temeaiva | cca material de amprenta: = Sesoa cocticient rdicat de contractio la poimerizare Caniata weTRS Sear reacte exctarma Shenae eset : monomerul razidual poate provoca apariia unorleziuni : | mat 2 argo pe jsut moh a i paBSTERE at + = daca tehnicianul rateaza_tumnarea, este necesar’ ee creeat retacere amprenter-macneta de catre med. | Lagena "7 prtangesia ar > see mpl Ts pO 5. Preparare 11.21.22 RASINI ACRILICE CU POLIMERIZARE ‘Singura_ indicate a polimetacrilatior da mati PRELUNGITA ‘autopoimerizabii ca si materiale de ampranta se referd la amprenta-macheta pentru realzarea dispozilvelor corono- Sore deosebire de polimetacrlaji de meti radieulare, mai rar a incrustailr. autopolimerizabil, rig actlice Gu polmerizara prelungia au (© wiscozitale lent progreiva, reactia de polmerizare. find 106 ‘0? ompleté in cateva zle sau chiar s&ptéimai, consistent final ‘8 materialuli find semielastica Acai cu viscoztate lent progresiva sunt materiale care pot fl utizate la = condijonarea tesuturior moi amprentarifuncjionale in etapa postoperatote, céind Protezsle nu se mai adepteaza la noua modologie ‘campulul protic ‘ebazarea temporard a protezelor totale 1. Prezentare Fagin acriice cu poierizare prelungité se prezinta {de obice in sistem bicomponent pulberelichis, 2. Compozitic Pulberea este un copolimer al metacrilatului de mati! cu ‘i metacrat (de et) ‘Compozitia ich este recat in tabetul 11.7, Teel 1.7. Compo chide act cu polmetzare pret ‘Component Fal eset de asd aC Tala Seba pa enol ae Taha de polnanrare ‘Seesi etic iba sotmarzare —] 3. Reactia de polimerizare Pulberea amestecati cu Iichidul in dozele prescvise de fabrieant se transforma int-un gel’ suplur “colulo’ oe Polimetacria tnt-un ester de acid carboxilc. Pasta ee menting ca atare © anumita perioada de timp pand la cverornes Componentor volatih (etanolu), dup care se apled prin encularo pe fala mucozaid a protezei totale. Litera, proteen 50 apie’ pe c&mpul protetic, avind functia unei neon ‘ngivduale, 4. Timpul de polimerizare Atingerea gradului maxim de conversie interna poate si nevesite zle sau s2ptamani, Inca ullizarea matersiuol pentru famprentarea functional’ a’ cémpului protec necesita doar 48-72 do ore, 5. Preparare ‘Amestecul va fl dozat conform indicator fabricantulu De obicei proportile sunt uimatoarele: 1 volum de. lchid la ‘5/4 volume de pubere. Se utiizeaza dozatoarele din ambalaje, Amesiecul 80 apic’, de obicei, pe faa interna a proteze! vosh sau in portamprenta individuala, Int-un strat de minim 0.5 mm, Consistonta fina este remitenta, pasttand un oaracare grad de lastictate Avantaj asigura o amprentare precisa gi detalata umidtatea sisau urmele de. ange dq. pe cimpul protatic nu infuenteaza negaliv caltatea amprenter Dezavantaje: + durata lunga de amprentare + prot relativ ida Se Imbiba cu medi bucal si se deterioreazd dack lmprentarea se prelungesie poste 48-72 ore, 11.2.1. PASTELE DE ZINC-OXID-EUGENOL. Gu toate ca locul acestor materiale tinde sa fe lua din co in os mai pregnant de elastomeri de cinteza, uncle propretai Incontestabile pe care le etaleaza (stabiltate dimensional ‘dupa pig fidetate etc] fac.ca ele s8-si giseasca inca local in Ccabinetole stomaloiogce 1. Prezentare Pasiole ZOE se prezint tn sistem bicomponent past8/pasta in tub 2. Compozitio. Compoziia pastel de baz& si a pastel cataizator sunt todate Ih tabelele 11.8 9 11.9, abot 1.8. Componia patel se bax a matraisrde amprenth 2 4. Timpul de prizs Factoi care infuenteaza timpul de prizd sunt: roportia ZnOfeugeno! ‘impul de spatulare temperatura umiditatea, prozenja accelaratorior de prizt Solutia alcooied de novosaind, acidul acetic glacial, clorura de magneziu, acetatul do zinc gi apa scureaza timpul Sean Soma Camas oar de pr, ar ghcornat relungeste ee m7 Infiuenta raportului ZnOeugenol asupra timpului de priz& ‘acetat de (CH;COO}Zn ‘19 | accelerator al reactiel de prizk eee eee ae PO “abou 140 ue apo ZnOmugens asp mgd pe magecs_ | ee Eugenol ia | ZnO in| Priza primard | Prid final fs | Consistonta te mass —| Sango o ‘abe 18, amor pas anlar aaah do amiss ZOE iis [ome fons 2 saps Conte ma ean es oe = Sa _— + [ern [Siege [eas Seteee cra paste eee ace er Taian ass Lin 31 Sones Somnus seca iS aa a wae S| cami pres Sea | Sito te Tent preparare se expr pe 0 plicu de stol su eee [ieee {ole de néris mpormeabi la tl! koi pale din colo out pasto, asl ‘neat damotul color doud canta 2a he 3. Reactia de priza Este 0 reactic de chelatare Intro oxidul de zinc gi eugenal, cu formarea de eugenolat de zinc (gi nu “eugenat de Zine]. Pentru a avea loo reactia este indiepeneabili prezenta apa ups tntiire prezinté o stabiltate dimensionala foarte buna, eulerind madiear sub 196 _aproximat egal cu diametrul orficilortuburilor. Se va avea in vedere ca cela dou’ cant de paste si nu se atinga, Amestecarea se face cu 0 spatula rig din ofa inoxidabil (cu lama de 8-10 cm), imp de 30-45 s, prin migcari ample de ‘méturare". Dun cmogenizarea complet a amesteculu materalul esto depus in lingura individuala gi Inserat_ In Cavtatea bucala. Timpul de lueru este de 2-45 min, iar timpul 4e priza in cavtatea bucala este de 3-5 min Pastele ZOE au priza mai rapid in consi de umiditate 5) clara, produsele cu timp de priz’ prelungit find mai afectate {60 aceste condi. Aceasia inseamna ea tmmpul do prizd va fi) ‘mal scurt in cavtatea bucalé decat In alara et gi c& clmatul in cabinet (umidtates si temperatura cresoute), influnteaza timpul de lus ‘Timpul de prizé poate fi scurtat prin adugarea in timpul lamestecari a unei picituri de apa eau alcool. Oe asemenoa, timpul de pri poate t reglat prin modificarea propor ire cele dous components Tumarea modeluiui poate fi intrziata, —datorita remareabiei stabi dimensionale a acestor materiale. ups briza gipsulu, demularea amprentel se poate face cu usurinis prin ingerarea ansamblului amprenta-made! in apa la 60-60°C, timp de §-10 min Inirucat pastelo ZOE prezinté 0 aderenté marcati la buze si tegumente, se recomanda utiizarea unui Taolant de ‘pul Vaseline! sau cremelor de faté. Daca aderenta tolugl sa produs, indepartarea umelor se poate face cu alutocu uleilut 1 portocale sau neofalinel. Spatula se poste curaja mai fac dec se Incdizeste ugor in flacara, operajiune urmati de stergorea lame: Intro Tntrebuintéri, material se plstrezA la adpost de ‘ald. ‘Avantajele pastelor ZOE constau nu sunt loxiee, caustice sau irtante aderenta foarte bun la lingura de amprenta uscat stabiitate dimensional foarte bund ‘amprentele pol fi corectate prin adaosuri de pasta riodelul nu trebuie turn imediat Dezavantajole sunt reprezentate de + deren la tegument, necesita izolarea prealabi a ecestora, 12 11.22. MATERIALE RIGIDE REVERSIBILE 1128 COMPOUNDURI STENT'S 1, Prezentare Compouncurte Stents sunt materiale monocomponenta, ‘sub form& de placi sau batoane (lig.11.1). Se uflizeaza le ‘amprentanie cu inel de cupru, amprentatea cupraecuatoriala Unei arcade ce va roprezenta avcada antagonista, ampronte preliminare care servesc drept portamprenta individuala pent © amprenta cu silicon, ia inregistrarea joculul unor formatiuni ‘mobile de la periferia cémpului g1 corectia unor zone marginale ale lingurior nevi, Fig 1.4 Mate do amprontatemoplsti sb omnd de pi atone cont 2. Compozitie Compozitia de baz a compoundurlor Stents este redaté In tabelul 19.11 3 Tobe 1.1, Conoco bas compound Stns Se mapa AGRI ad —eompanent prea ‘ete ona shatock mae, att) ‘Sagi, conc de Cama ‘raloala Saaca gL Ge TUTTE ace searo, pai ole Sastry eats! ge ecu, bal TE ates ae soba 3. Manipulare 5 Conductvtatea termicd a acestor materiale est8 mic. De aceea, Ia imersia in apa calda eau incalzirea la flacara, prima data se plastiazd doar zonele peifence. La incalzrea la flacara (permis doar la formela de prezentare sub forma do. bpatoane sau) conus) trebuie evilatd supraincdlzirea intrucat aceasta poate duce la volatlizarea sau chiar arderea unor ‘componente, De asemenea, pastierea prelungta in ap cald poate cue’ la. dizolareauner componente, cu aterarea Cconsecutiva a. proprietor. Conductitataa tarmica sofzutd face ca zonele pertorice ‘ale materialului 68 se rBceascé mai rapid, In timp oe zonele profunda ee roses mal greu. D9 aceea, amprentele luste cu fcest gen de materiale tebuie lasate <8 se raceasca complet inainte de a fi ndepartate din cavitatea bucala, alfa vor suteri dolermar la dezinserie Materialele termopiastice (plc) utiizate fa reaizarea de lingur indivdale in eattatea bucala sau pe modelul protiminar saul cele pentru luarea amprentalor rigid olastice se plastiaza el mal bine. In bai de ap termostatata. In cazul acestor materiale unii auton recomand’ friméntarea_materialuli Dlasttiat intre degete, manopera care Imbunatateste Froprietatie, atét ale materallui plasttiat edt si cele ale cel intant, probabil datortaincorporami apei care actioneaza ca un Plactfiant. Matenialele termoplastice sub forma de batoane sav Conuri (utlizate Ia amprentarea cu inal de cuptu, perlectarea inchider: marginale a lingut individualo In edentatia total sau verticarea pceparatilor pentru inlay) se pot inca la flac, cu raspectarea precausior menjionate anterior. lacie, ca sbatoanele, se plastifiazd tn bai cau instalati speciale cu apa la 70°C dupa care masa termoplastica se introduce fn inel sau fn lingurd. Inalul sau lingura Incarcata $0 ‘rece 0 dati print-o flacara pentru ca materiaiul $8 devin, lueies iar apoi ee inoduee pa eampul protic, Tomperatura masel termoplastice in cursul amprenta trebule £4 fo in jur de 80°C. Valorie termice inferoare nu jasigurd amprentir) corespunzatoare, jar cele superioare pot provoca arsuri sau leziuni pulpare reversible. Batoancle Kerr (uilzate, de exomplu la perloctarea Inchideri marginale a ingurior incividuale Te edentatia totala) se pot plasilia gla tactra, dar temporatura s& nu depageascd Tor. Este necesara vaselinarea degetelor operatorului pentru evita aderenta materalull cald la tegument, cu apariia FReutilzarea — compoundutlor este 0 s"bperatiune ccontraindicata datorta imposibiltati sterizari acestor materiale precum si a posibilti de alterare termica a amestecului cu ‘etecte negative asupra cali amprenta 11.222. GUTAPERCA 1. Prezentare Gutaperca se prezinta ca material monacormponent sub forma de plici maro (material pentru obturator facial) si placi agra (pentru amprentare functionala) Gutaperca sub forma de plici se poate utiliza pentru amprantarea functional a fundurlor de sac. vestibulare i parainguale. Gutaperca apicata pe marginile protezei poate i ‘modelat funclionai, fn cavtatea bucala,Inl-un interval cuptine Intra 10 min $124 a7, prin executarea de misc’ unctionale. 5 2. Compozitie Compozitia de bazi a gutapercii ca material de lamprenta este red In tabelul 11.12 “ebetul $1.12, Compnciia de hazk a gataporc cs mst! de amgrenta ‘Component ‘Candate 2 ‘gape (conponen aT 0 cr 26 raters de upuur p soba 15 1.22.3. MATERIALE BUCOPLASTICE Aceste materiale. de ampronté rman plastice la temperatura cavitati bucale (96,5-97°C) gi 28 ulizeazé In amprentatea cémpurlor protetice tralate cu proteze parfale sau totale 1. Prozentare Materaiole bucoplastice se rocipiente metaice lvreaz& fn tuburi sau 2. Compozitie Compozitia materialelor de amprant’i buvoplastice cuptinde ceera de albine, ceard alba. paral, colofonu, ceresina,shellack, umplutu si colorant, 3. Manipulare Materialsle In recipiente_metalice permit incalzrea ‘cestora la flacdra unoi limpi. Recipienul se poate intoduce si Int-un sistem termostatat care ea asigure 0 inedlzie omogend, 91 constants. Nu treble depasita. temporatura de 60°C, Geoarece _materialul gi poate modiiea compoaiia prin clatlizarea unor componente. 16 | Cu ajuiorul unor pensule, masa plastiiata se depune in Portamprenté intrun strat uniform (2 mm). Portamprenta, Go Materialul se introduc. tn cavitatea bucald material! replastilindu-se pe campul protec. Gupa terminarea manevreior de amprentare (pe o durata nalimiata) ingura =! materialul se récesc ou un jet de apa, apoi se sco! din cavitaten bucala si se rdcesc In continuare, Transportul amprentet In laborator se face in vase cu apa gi gheala. Modolul tebuie tumat imei ‘Avantajle materalelor bucoplastice canstau in amprentarea foarte fdela a c&mpulu protic amprenta poate fi reintrodusa in cavitatea bucala si corectat Dezavartajle matriailr bucoplastioe sunt reprezentate de: ~ exeroitatea de presiuni prea mari timp de 8-10 min ‘supra materaluui determina 0 uga all din lingura. ‘modelul tebuie turnat imei, 4. Conservare, precautit : Materiaiele bucoplastice Se pot pista timp indelungat ‘Singur precautie este aceea de a evita supraincilzvea lor ov de Che or se uiizeaza, deoarece ast! i pot modifica compertia pin volatiizarea ner componente, Nu tebule depagia {temperatura de 60°C, 11.224. CEARA Ca material de amprenté, coara se utizeaza ast! ca material unic (Lehnici integrale) la amprentarea, canalelor radiculare, a cavitatior pentru incrustali (amplerte: ™achete), ate amprentari de prepara in protezarea fxd {63 material complementar de amprentare @ anumitor zone in terapia edentajiei pariale sau totale (amprenta ‘compresive in edentatile terminale~ tehnica Applegate}. 1. Prezentare Ceara de amprenta se prezinta sub forma de: batoane ‘sau conur, ambalate in cut, obi pe dou sau frat rnd ‘Separate intra ele cu hati, 2. Compozitie ‘Compoziia ceri ca material de amprenta este redats tn tabelul 1178 Tabolu! 11.13. Compoztia co uttzate ca materia de amprentt Tohnica propriu-zis& tncepe cu curstirea cavitaii gi ramolrea ceil printrunul din procedesle descrise. Urmeaza Insertia material care difera de la eaz Ia eaz (fig. 17.2.) ere nar de CamanES | area Rona de pacar ap BOT ears conn 3. Manipulare Piasitierea (ramolrea) carl de amprenta se poate face prin mai multe metode: 1. plasiiorea in baie de apa, lao temperatura constant ‘Ayantajl coneta in ineziroa uniforms, 2. plasiliere la flacara, Pentru a evita supraincdizkea batonul va fi inut a. 3-5 om deasupra Tied, pana straturle superfciale devin lusoase, 8. utlizarea cor lichide sau pulverizate. Dezavantajul ‘este reprezentat de riscul de lezare a organuiui pulbo-dentinar $1 aparija de tensiun intern. 4. folosrea cuptoarelor termostat, de gabarit mic. 4. Tohnica directé de amprentare cui Ceara Sunt nacesare 0 serie de instruments ca: sonda Davenport, brunisoare, spatula, benzi metalice lucioase abrazive, matic! elastice,rigde ¢i regal 18 5 Fig.11.2. Ampentaea pin teeice dct & une cvs MOD in vaderon Sabor ‘Une! newest aplcarea porate! creuare. 29) 3 {sdepinarea excess de eard Qn sbeizur coracal 2 un fi isl 2 Srlvraea.proxmall a amprens-macheta cu 0. tant area 5 sisopatare each i santa tora soa 11.8, MATERIALE ELASTICE 11.3.1. MATERIALE ELASTICE REVERSIBILE (HIDROCOLOMZ! REVERSIBIL!) 1. Prezentare Producdtoni livreazé materia! in sistom ‘monocomponent, sub forma de tuburi sau batoane in tel consistenfe: mare, medie gi luda (g.11.9) ig.11.2. Forme do prezentare a histocoloreverait "oatonn, bus stra ‘abeul 1.14. Compara de pnp a hisrocolszo rovers ‘Component Ba [eases apart oa ora ‘Gopi viscortatos solu pansion aot rina oacha pak a peu de model Taal de poner aozaoraza pica psu de model onvaca/dnd ste nega al borasuis Tina acti do Sonera ssl aibepbc ice usin ‘al pint dione, | teglears ronitona, wecontatea W Taoa 2. Compoaiti. Compozitia de principiu a hidroooloizlor reversibili este ‘odati fn tabetl 11.14, ‘3. Manipulare Pentru utlizare clinicé hidrocoloiaireversibil sunt ambalat {in seringi_sau tuburi din plastic sau metalice, care ee introduc ‘uccesiv in tri bai tormostatate (lig. 11.8). Fig:11.4. Terma cu col bl pont condiiontes ercoliior revere faa o cho, tompotts depoztar) Prima bale esto dectinalé lchetiori golului (ranslormarea oll in s0)) la 100°C timp de 10-15 min. Dupa ce. translormarea a avut loc, ambalajul este transterat in a doua bale (bala de depoztare), la temperatura de 60-66°C, in cave hidrocooidul ramane fluid de-a lungul ze, In moment in care se doreste realizarea unei amprente, hidrocoloidul este exprimat din ambala) into portamprenta special, prevazuté cu sistem de racire, ansamblul find imersat in a teia bale la 448-46°C (2 min) in vederea aduceri la temperatur tolerate de mucoasa bucals, Fig115.Ponsmprente metale cure cy sp i setgt nny mjacares croolr rovers Dupa conectarea sistemului_ de ricire, portamprenta (Hg.11.5) este inserata gi pozifonata in cavitatoa bucald gl se Ceschide circutul de apa (lomperatura optima find de 13°C), entry a realiza golficarea solului (5 min). Daca temperatura teste mai mica de 13°C, geliicarea esto prea brusca gi apar tensiuni interne eare pot induce daformari ale amprantel. up’. aceasta, amprenta este dezinsorata cu © migcare viguroasd si indepartata din cavilatea bucalf. Dupa spalare si dezinfectare lurmeazi turnarea imodala a modelulu, din ips. Daca realzarea imediaté a modeluui nu este posi, amprenta se poate pictra maximum 9 0X8 nro atmosteré cu umidtate 100%, la fel ca in cazul alginatelor. Demularea amprentel se face cat mai precoce dupa priza gipsului, intrucdt contact prelungit inte cele doud materiale determina dechicratarea hidracoloidull, durficarea acestuia, existand gi iscul fracture ‘madelului. fn plus supratata modelui devine mairugoasa. Fei iscreceremnerneesafillsirelimeopneneeetneene ‘Dac’ material a fost lchetiat gi nu a fost uizat si lasat SA se racsascd, lichefierea ultericaré necesité un timp, suplmentar de 2-4 min. De asemenea, prin raci repelate, materialul devine din co in oo mat rigid, ogea ce reduce numarul 9 procese de transiormare gel = 201 si sol = gel (la care, ‘material mai poate fi tiizat clinic) la 4 Hidrocolozi utizat la amprente pentru inlay-uri, coroane 1 punt, au © fuditate mai mare (prin Gresterea contintului de apa) 51 sunt ambalati de obicel in tubur care se adapteara tspozive tip seringa Amprontarea debuteaza cu injectaroa recta a hidrocoloidulul pe preparajia dentara (dupa stocarea, ‘in a doua baie). Nu mai este necasara utiizarea bali a tela, Intrucét hidrosolidul so rdicoste Ia tmperaturi acceptable Capea +°%K:S0, 4. Timpul de priza Timpul de goliicare (priza) esta intervalul de timp care separ momentul finaizarii amestaouli (sau cénd amestecu este in stare de sol) de cel In care amestecul ee transforma In 90 | functi de timpul de gelficare, existd doua tipuri de alginate: Tipul !~cu gelificare rapisa Tipul I~ cu gaificare normal Transtormerea soluui in gel are lo fn 8 min la mai putin die 92°C pentru tipu! | 13-5 min la peste 82°C pentu tpul Il Timpul de manipulare este de 75 s pentru tipul |g! 120 s pentru tipul i (a 2942°C g150810% umictate relatva), 5. Tehnica de tucru Respectares raportului pulberelichid este esentiala la aceasta categorie de materiale, Pentru preparare se utlizeazé un bol de cauciue si 0 spatul rig, lata, din metal sau material paste. Prima data se introduce in bol apa (22:23°0), masurata eu dozatorul vat de producator. ‘Ambalajul cu pulbere se agit pentru a dispersa Partculelo ma grele sadimentata in tmpul depoztari gi pentru Se preleveaza pulberea cu ajutorul dozatorulu, aceasta taséndu-se ugor cu spatula Tn vederea elimina incluziunior majore de aer. Dupa aducerea pulberl la nivelul marginlor ozatoruls, aceasta ee depune in bol, La incoput, omogenizarea se face cu miscari lente, pan cnd pulberea este umectata in Intregime de apa. Urmeaza ‘poi migcari de presare a amestecului cu latul spatulei pe Prati lateral ai Bolu. Timpul de preparare (omogenizare) pentru alginatele ou pri2d normala este de 46 6, lar pentru cole {u priza rapid de 30 s. Timpul de lucu Ia alginatele cu prize ormald este de 3-4.5 min, iar ia alghatele cu prizé rapid este do 1,26:2 min. Timpul do prizd al alginatelor aste da 1-5 min. Prolungirea timpului de prizd se poate objine prin sciderea Temperaturit apei si nu prin scéderea raportulu) pulberefchi. Crostorea tomperaturi ape! cu 10°C determina dublarea rate pre In final, amestecu! trebuie s& sibs aspectul unei paste vascoase plastice care nu trebuie 88 se desprinda do spatula (9.117). Bunt necesere portampronte prevEzute ou retenfi (perforati) sau fara, dar in aceasta siuatie pe suprafata interna 8 acestora trebuie sa se aplice un adeziv special ups dezinsertia amprentel de pe cémpul protatic (ps cat posibil print-o migcare unica si viguroasa) si Indepartarea din Ccavitates bucala, uimeaza spalarea cu apa rece si dezinfectia. Dac& modalul nu so poate realiza imediat, amprenta trebule tinuta intro almosterd cu umidiate 100% (prin inva Int-un | | tifon umes), dar nu mai mult de 0 or8. Daca nu se procedeaza Jn acest mod si realizarea modeluui Inarzie mai mult deo jumatate de ori, ampronta trebuie din now spalaté intrucat Supralata se acopera cu un Yexudat” datorté sinerezel si priza ipsuiul va ft Intérziata, Amprenta ge va demula dupa 80:60 min de la priza gipsulu Fig. 11.7 Consistent opti a alginate Exista_posibiltatea realizar unor ampronte mint, hicrocoloid reversibil¢hidrocoloid irevoreibi, Sa. utlizeazs un hidrocoloid reversibil care poate fi injectat po c@mpul protetis (ubsseringa sau seringa). Ambalajul este Tcalzt in apa la 100°C timp de 6 min § depus apot Ia 65°C 10 min. Se prepara fliginatul, se depune in poramprenté, se injocteazd hidrocoloidul in jurul sau tn preparatie si se insara apoi Portamprenta cu alginat. Datorta temperatuni scazute. a Alginatului,hidrocoloidul reversbl se va galifica pe timpul prizai ‘acestuia, inre cele dou materiale formandu-se logatuni de natura chimica, Avantajole acestel metode constad in faptul fu necesita 0 dotare tehnico-materala costisitoare (ee elimina bile de incalzre a hidrocolodulu! reversibi si portamprentale ‘peciale), agarul este mai compatibl cu gipsunie de modal decit alginatu, fidettatea amprentei este acceptabilé, lar costuril materallor sunt scazute. 6. Depozitare, conservare ‘Alginatsle care se prezinté exclusiv eub forma de pulber ‘s0 ambaieaza in recipiente metaice sau plastice prevlzute Cu sisteme de Inchidere ermaticd. Exist Ins& ambalaje sub forma 6e foi metaice eau chiar plastics ‘Ambalajele cu alginate se pastreazs bine la o temperaturé de 28°C, int-o atmosferd do aer uscat ‘Gand sunt amibalate In pungi din foli metalce, acastea ltebuie inchise c&t mai etans (prin plisare) sau confinutl va fi ‘mutat in reciente metaice provézute cu eisteme stanga de nenidere, 11.322. ELASTOMERI DE SINTEZA Elastomeriide einlazl sunt materiale de amprenta cele ‘mai uilizate g se clasiiea in 4 categorl, in functio de vicoztatea intial (in stare plastic’) tpl = chiturt (put) “pul ll~ viscozttate crescuta (heavy bodied) * ipul ll vicoztate medie (regular) “pul lV ~visoozitate reds (ight bodied) Prezentare ‘Sistemul general de prezentare al elastomerior de sintezd esta bicomponent, pastafpasta sau pastélichid, 11.32.2.1. ELASTOMERI POLISULFURIC! 1. Prezentare Polisufurlo so prezinté_ tn pastf/pasti ambalata in tubur (ig. 11.8), sistem _bicomponent 2. Compozitie Compoziia pastel baza si a pastel accaeator sunt radate intabeisie 11-16 9:11.17 abot! 11.48. Comperia gate bana east peut: ‘Component ‘cantiate [Rol poe paves erapin ‘amponen anal id dee implsurs io doa abet Toe 14.17, compoata peste! acceata eastomest yoseutuse Compone Canta 5) [ROL peu do ou 77s [ inate soi 54 [pliant 36 sae OO 138 [bio ay Wien apa alr pmo de ul 3. Reactia de vuteanizare In urma resctiei dite baz si accelerator se formeazss tun polimer sulfuric. Reacla se destasoara In 3 etape:intiere, propagare ¢ Iniverupere. In final rezulté un gel eoloidalbicrofob format din lanjuri de hidrocarburi sullurate interconectate prin unt aisullurice ~S-S. Floacjia de vuleanizare este insotta de: degajare de caldurd (temperatura cresto cu 3 Contactie de intvite (0,1-3.9% in 24 ore) o) 4. Timpul de intarire ‘Timpul de preparare este pericada de timp scursi intro

    You might also like