itate maximd 600 ml (pen, = pohar Berzelius, ae velului de lichid tn curr mu evitarea ee “ aa rminaril). 4 prin diluare cu apa soly “pin solutia etalon Se Pree 0.0107 6015 0,020. 9 oda concentratii de -0, nt de spalare de anallizat se prepara ,” Din solufia de agent cra solufiel de lucru si o sone da lutie cu conte mai mari si mai mici apropiate (se Pot solufil eu concentSh pelul nr. 11, coloanele 4 $1 5), folost indicafille tree, din biureta umpluté cu solutie de ang. Pentru determmirgi in decurs de 2 minute 40 piciturl in pe zat $e las Se vreplut pind la 2/3 cu petrol lampant (vist) harul Ber?*ntroduce in petrolul lampant pind la o adineime ae edie 1 em, care trebuie pistratd aceeasi pentru toate determinarile). Se noteazA cantitatea, in ml, mecesara pentru btinerea a 40 picdturi.. Determinarea se repeté de trei ori si a media rezultatelor. Cu ajutorul rezultatelor obfinute la diverse concentrafii ale solutiilor etalon se itraseazi 0 curba pe un sistem de_coordonate. Rezultatele obfinute pentru agen- tul de spilare analizat se compara cu cele ale produsului eta. lon si se stabilese concenitratiile echivalente. Se stie c& in ca zul unui agent de spdlare utilizat in condifii. obisnuite este suficienté o solutie cu concentratie de 0,16%0 dintr-un agent activ de suprafata anionic cu 200/) substanta activa. Acfiunea corozivé. a unui agent de spalare asupra metalelor este determinata de componentele alcaline si de ‘condifiile de folosire (concentratie, temperatura’ etc.). Pentru determinarea corozivitafii unui detergent se’ iau ‘fisii- de tabla din’ fiecare metal cu care se presupune ca va'-veni in’ contact’ si-care se curafa bine, se ‘usucd si se cintdresc cu precizie. Fisiile de ma- terial se introduc in pahare de-laborator cu solutie de deter- gent in concentratia din solutia de spalare si se fierb lent 15 minute. Apoi fisiile se. scot din solufie, se clatese cu. api, ’se usucd si se cintarese din mou. Astfel se pot compara mai-mulfi agenji de curatire intre ei sau eventual cu un detergent cu actiune cunoscuta. si care, este considera’ corespunzator din acest punct’ de vedere, = 102.3. DETERMINAREA CLORULUI ACTIV DIN SUBSTANTE CLORIGENE $I SOLUTII, DEZINFECTANTE c Se face Prin metoda standardizata, cate consti in’ titrarea ag vane din ‘substanta de ‘analizat cu ©’ Solufie ‘de arsenit 226 Scanned with CamScanner«in clor activ a Solutiilor ptratie © frecvent in cui ezintect, ote eee ei Saree de tight, inal a Se luery eee ontru clo In apa, adaptate 7° folosese Ale ca pe ite Pentru ef matt ni re 40.3. EXAMENE MICROBIOLOGicg ds a fi folosite in toate gj recoman’ a aplicarii unor tuatiile 4 Ste elena de contaminare sor Phil igh’ oe ure re eee Mictobiand @ medininn n . 10.3.1. APA yl microbiologic al apei in ing, i grammer ceasta provine o surse propr aamentars, mai ales Hie in scop de Supraveghere a calititit si intotden et feats binuiel® Copretarea rezultatleeres PERU. exeeutaea omiizelot si in eens tatelor se Procedeaza conf icaflO® din standardele de stat, form i 10.3.2. AERUL jerminarea microflorei aerului se executd in. inter well de productie si de depozitare) sau in exteriorul uae jor separat sau concomibent in scop de comparare. Se expun ati Petri (diametrul 100 mm), deschise, cu mediul de cul- fun potrivit grupului de germeni ce se urméreste (agar nutri- tiv pentru germeni aerobi. mezofili, agar cu extract de malt pentru drojdii si mucegaiuri), timp de 5, 10 sau 15 minute, in funcfie de gradul de conttaminare presupus. Dupa incubare la gC timp de 48—72 ore (germehi aerobi mezofili) sau la tem- peratura camerei timp de 5—7 zile (drojdii si mucegaiuri) se numara coloniile dezvoltate pe suprafata mediilor. Rezultatele seexprima ca numar de colonii/m’ aer, care se calculeazé apli~ Ax 100 — 100 cind formula Omeliansky 1 = in care : SK n = numérul de colonii/m? aer } st ee A= numarul de colonii Hh suprafata mediului dintr-o cutie Petri; Dp S= suprafata cutiei Petri (q— sau nf) ‘ i durat 5, K= coeticient cu valoarea 1, 2, 3, dupa cum expunerea & 10 sau 15 minute. 227 Scanned with CamScanner