apitolul V.
Protectii numerice
V.1. Stadiul introducerii microcalculatoarelor
in tehnica protectiilor
Orice evolutie dintr-un anumit domeniu al tehnicii este insotita si de traditie. Acest fapt
obiectiv actioneazi in sensul modernizarii si al progresului tehnic ca bazA eficientt a
dezvolt
Stadiul utilizarii tehni numerice in domeniul protectici sistemelor electrice
demonstreaza corectitudinea tei directii de dezvoltare. In sarile in care existd posibilitatea
utilizArii celor mai noi tehnologii din domeniul microcalculatoarelor, exist preocupari de peste
25 de ani in realizarea protectiilor numerice. Comitetele internationale din domeniul rejelelor
electrice ca CIGRE si CIRED acord’ o mare importan{a studiilor privind protectia
echipamentelor energetice si incurajeaza introducerea microcalculatoarelor in acest domeniu.
Evolutia in domeniul micro- $i optoelectronicii a permis realizarea unor dispozitive si
aparate cu utilizare generala in domeniul prelucrarii informatici si al transmisiei datelor si a
ciror introducere in tehnica protectiilor prezint urmatoarele avantaje:
1. Posibilitati universale de prelucrare a marimilor de proces. Protectiile numerice
pot realiza caracteristici de functionare arbitrare, in conformitate cu necesitatile echipamentelor
protejate si nu in raport cu posibilitatile tehnice ca in cazul sistemelor de protectie clasice, pe
baza unei palete relativ restrinse de structuri hard de bazi (microcalculatoare mono-cip,
structuri multicalculator extensibile) si a utilizarii soft-urilor adecvate, Utilizarea structurilor
hard si soft de bazA este practic nelimitatd, fiind posibili adaptarea optima la obiectul protejat,
fara modificari constructive ale aparaturii ci numai prin program.
2. Capacitatea de prelucrare a unui volum mare de date in timp real. Acest avantaj
revolutioneaza o serie de concepte de bazi din tehnica protectiilor si permite supravegherea
marimilor electrice — curenti si tensiuni — la intervale discrete de timp de cca. 1 ms, in plus,
rezolutia temporala inalta poate conduce la formularea umor noi criterii de protectie.
Posibilitatea prelucrarii unui volum mare de date permite integrarea functiunilor mai
multor aparate clasice intr-un singur microcalculator si elimina adaptoarele de diferite tipuri,
aparatele pentru comanda RAR, fortarea excitatiei si de protectie la anclansarea nereusita.
3. Capacitatea de memorare a unui volum mare de date. Aceastd calitate const& in
posibilitatea de memorare a mai multor caracteristici de functionare care pot fi selectate prin
semnalele externe (reconfigurarea automat a structurii protectiei la schimbarea schemei
refelei, in corelare cu starea intrerupatoarelor). Permite de asemenea o extindere a functiilor > 124 Protectia sistomelor olectrice
protectiei prin preluarea mrimilor de intrare intr-o “fereastri de timp” in momentul aparifiei
defectului, inclusiv prin inregistrarea fenomenelor tranzitorii.
4, Posibilitatea modernizirii procesului de productie al echipamentelor numerice
de protectie. Pe lang avantajele tehnice ale protectiilor numerice este remarcabili si
posibilitatea dezvoltarii procesului de productie al acestor protectii, pe un alt plan al nivelului
tehnologic, Constructia modular’ a sistemelor de protectie numerice constituite din elemente
universal utilizabile (convertoare A/N, cuploare optice, fibra de sticli, procesoare aritmetice,
circuite de memorare, unitati centrale, sisteme bus) asigura posibilitati concrete de crestere a
productivitatii la producatorul de sisteme de protectie.
Utilizarea fibrelor de sticla, micsorarea gabaritului si greutafii, schimbarea mijloacelor
tehnice ale prelucrarii informatiei pentru echipamentele de protectie, care reduc influenta
sistemelor de masura a tensiunii si curentului prin necesarul redus de putere, determin’
economii de materiale, in special de cupru si ofel.
Implementarea rutinelor de supervizare si de testare in protectiile numerice conduce la
reducerea necesarului de verificari manuale pe durata functionarii in regim normal a protectiilor.
Trecerea la tehnica protectiei numerice, pe lng’ avantajele prezentate mai inainte, a
fost insofita Ia inceput gi de o serie de dezavantaje, care sunt totusi solutionabile. Dintre
acestea, mentionaim:
m= Sistemelor de protectie li se cere o mare fiabilitate in functionare. Aceasta se reduce cu
cresterea numarului de elemente componente, ale ciror functiuni partiale participa serial in
functionarea ansamblului. Prin unor strategii autosupervizoare si redundante, pot
fi asigurati indicatorii unci fiabilitati ridicate.
© Sensibilitatea mult mai ridicata a componentelor electronice din sistemele de protectie
numerice (in comparatie cu elementele electromecanice ale protectiilor clasice), la ae
unor cdimpuri electromagnetice care se manifesta in vecinatatea echipamentelor energet
Introducerea calculatoarelor numerice in tehnica protectiei are in vedere, ca gi nt ‘recut
‘in cazul aparatelor conventionale, adaptarea la cerinjele tehnice ale sistemului energetic a
mijloacelor tehnice de protectie si automatizare. Aceasti relatie dinamica intre dezvoltarea
sistemelor energetice si evolutia din domeniile tehnologice de varf este prezentata in fig. V.1.
Pe baza cerinjelor general valabile ale dezvoltarii sociale, sistemele electroenergetice gi
micro si optoelectronica evolueaza tehnic in nt unele de altele. La momente discrete,
are loc procesul de adaptare care conduce la un nou sistem de protectie (in perioada actuala ~
sistemele de protectie numerica).
Protectiile numerice au aparut si s-au dezvoltat in etape care pot fi caracterizate in
modul urmator:
4. Etapa 1969-1974. Aceasta a inceput cu o lucrare a lui G.D, Rockefeller, care este
considerati ca cea dintéi in domeniul protectiilor asistate de calculator. Elementele
caracteristice ale acestei etape sunt:
‘= introducerea calculatoarelor de proces mari si mijlocii ca mijloc tehnic central de
automatizare a unei stafii electrice de transformare pentru rezolvarea problemelor de
comanda, supraveghere gi protectie a tuturor echipamentelor electroenergetice;
= utilizarea celor mai simpli algoritmi pentru conversia criteriilor clasice de protectie.
Utilizarea calculatorului de proces central pentru realizarea unui concept general de
automatizare nu a trecut de faza de probe pe o linie de 230 kV, in anul 1972 in SUA. Functiile
realizate au fost de protectie (de distanté, suprasarcin’), de reanclansare automat, de
inregistrare a perturbatiilor si de comanda. Cu aceasta ocazie a rezultat necesitatea separarii
sarcinilor care trebuiau repartizate mai multor calculatoare specializate pe echipamente V. Protectii numerice 125 <—
‘Micsorarea rezervei de suprasarcina
Modificarea regimului
Cresterea sigurantei in alimentare
Variatia parametrilor tehnici
8
5
E
:
5
DEZVOLTAREA MICRO- $I OPTOELECTRONICII
‘gener
(productivitatea mamnci, eonsum de umetale, pierderi de energie etc.)
Fig. V.1. Conditii pentru dezvoltarea protectiilor numerice
2. Etapa 1972-1981. Efortul pentru gasirea unor solutii economice in diferite situatii
(de exemplu pentru echipari ulterioare, retehnologizarea unor instalatii existente, experimente
pentru dobindirea de experienta de cAtre utilizatorii instalatiilor), necesitatea de a influenta in
mod diferentiat fiabilitatea precum si a utilizarii opfionale a calculatoarelor, au condus 1a un
concept de impartire a sarcinilor gi de rezolvare separatd a acestora cu sisteme de calcul de
eae mai mica. Tipice pentru aceasti etapa sunt:
introducerea mini- i microcalculatoarelor pentru solutii tehnice de protect speciale, cu
precidere pentru protectia de distant’ a liniilor ca si pentru protectia diferentiala a
‘generatoarelor $i transformatoarelor;
= cercetarea principiala a posibilitifilor tehnicii numerice pentru calculul marimilor in
conformitate cu un anumit criteriu de realizare a protectiei si cu considerarea formei
nesinusoidale a mirimilor de proces din sistemele energetice (armoniei superioare,
componente aperiodice);
= fundamentarea bazelor teoretice ale domeniului, cu utilizarea cunostinjelor de matematica,
teoria semnalelor gi teoria liniilor electrice (utilizarea ecuatiilor liniilor, utilizarea
formulelor trigonometrice, analiza de corelatie).
3. Etapa din 1975, Odati cu dezvoltarea microprocesoarelor, a devenit disponibila o
tehnica a circuitelor de comutatie, care prin proprietatile sale (volum redus, vitezd mare de
prelucrare a informatiei, pret competitiv) este predestinati automatizirii descentralizate
(distribuite) a proceselor in general si a prelucrarii informatiei in sistemele energetice. Cu
aceasta, etapa 2 a trecut in mod continuu in etapa 3 pentru care sunt caracteristice urmatoarele: SS 126 Protectia sistemolor olectrice
= iintroducerea constant’ a microprocesoarelor, microcalculatoarelor si sistemelor de
microcalculatoare insofiti de dezvoltarea continua a tehnicii microcalculatoarelor, in
special a capacitatii de memorare si prelucrare a datelor;
= reluarea conceptelor de baz din etapa 1, dar acum realizate cu sisteme de microprocesoare
cu sisteme autarhice functional, care comunica prin conexiuni adecvate gi sisteme bus. In
cadrul acestui sistem director, sistemul de protectie formeazA un sistem partial de sine
st&it&tor, cu continut functional largit in comparatie cu sarcina protectiei clasice.
V.2. Principiul de baza al supravegherii
méarimilor de proces
Deosebirea esentiald intre protectiile numerice si protectiile electromecanice sau
analog-numerice, consti in modul de supraveghere a marimilor de proces. Marimile analoge
cobfinute la iesirea convertoarelor ~ transformatoarele de curent si de tensiune (in general (1) gi
u(2)) sunt preluate in momente discrete de timp, la intervale de r= 0,8+1,5 ms numite perioada
de esantionare, adic& cu o frecvenfa de esantionare de 650 Hz (corespunzator F:
la 1230 Hz (corespunz&tor r= 0,8 ms). Valorile instantanee astfel obtinute (val
se trateazi ca reprezentantele discrete in timp ale curbelor marimilor analogice si care, dupa
digitizare (conversie in cod numeric) se prelucreaza in calculator.
Considerim u(#) un semnal continuu, cauzal, ca mrime de intrare gi un dispozitiv de
esantionare descris printr-o serie de impulsuri Dirac decalate in timp, de amplitudine unitara si
perioada de esantionare r. Functia generalizat de distributie a dispozitivului de esantionare din
fig. V.2a este data de relatia
pht)= DSt-kr) Ww.)
ke
si are aspectul din fig. V.2b.
wm
pee) :
i
Mo | x 1a ‘
a - et -2e = 0 t Oe St ae St
@ (b)
Fig. V.2. Dispozitiv de esantionare ideal (a) si reprezentarea
functiei generalizate de distributie (b)
Semnalul de iesire u(/), cauzal, este modulat pe o purtatoare de tipul p(#), deci:
w()= u(t), (v2)
Din relatia (V.2), rezulta:
w'(= Fmnse—kr) = Luke )d(e— kr) (V3)
io V. Protect numerice 127 <
Esantionarea ideala presupune deci transformarea curbei continue, de variatie in timp a
semnalului «(¢), intr-o multime numarabili de puncte (esantioane), {u(k2)}, #2 0. In realitate,
dispozitivul de esantionare ideal, neavind corespondent fizic realizabil, se utilizeazk doar prin
aproximarile sale. Tot din motive tehnice reale, prelucrarea digital a unui esantion u(k1),
necesita convertirea lui in format binar intr-un convertor analog-numeric (CAN) al cérui timp
de conversie este nenul iar esantionul (kr) trebuie menfinut constant ca amplitudine, prin
memorare, in tot intervalul de conversie A/N. In fig. V.3 este prezentat principiul prelucrarii
unei marimi de proces (un curent de scurtcircuit) prin filtrare si esantionare-memorare.
Fig. V.3. Principiul prelucrarii marimilor de proces prin filtrare
$i esantionare-memorare
‘Acest now principiu de supraveghere a marimilor de proces asiguri protectiei 0
“apropiere” de proces in mai mare msura ca principiul supravegherii unei valori de tip medie
pe un interval, cu toate avantajele si dezavantajele pe care le implic&’, A avea la dispozitie
permanent datele de proces, permite utilizarea lor si in regim normal pentru: SE 128 Protectia sistomolor electric
.
verificarea lanjului de elemente ale protectiei si descoperirea perturbatiilor in acest lant,
aviind in vedere corectitudinea datelor despre acest regim; prin aceasta devine posibila
Imbunatatirea fiabilitayii protectiei;
= analiza regimului anterior defectului prin memorarea datelor de proces in intervalul unei
“ferestre de timp” gi stabilirea cu precizie a aparitiei unui defect cu rezolutie temporala
foarte buna (cvasimomentan);
= masurarea, supravegherea, reglarea, contorizarea, diagnoza de regim, precum si pentru
solutionarea altor probleme colaterale de automatizare, cu condifia ca elementele de
misura si conversie sa se incadreze in clasele de precizie cerute,
Esantionarea cvasimomentand impune pe de alti parte o cunoastere detaliati a
fenomenelor tranzitorii in sistemele electroenergetice si in transformatoarele de curent si de
tensiune care conduce la utilizarea corecti a acestora in rezolvarea cerinjelor impuse
protectiilor, Analiza detaliati a fenomenelor tranzitorii permite elaborarea a noi criterii de
protectie cu performante remarcabile iar neglijarea fenomenelor de transfer, a actiunii
integratoare a elementelor de masura conventionale, contribuie la reducerea performanjelor
protectici.
V.3. Conceptul sistemic al protectiei numerice
Din necesitatea utilizarii unui numar redus de elemente constructive hard in alcAtuirea
unui sistem de protectie numeric, s-a adoptat structura de baz din fig. V.4. Aceast& structuri
are in vedere urmatoarele grupe functionale principale:
= unitatea de preluare a valorilor masurate;
= transferul valorilor masurate;
= sistemul de prelucrare a datelor m&surate.
Unitatea de preluare a valorilor mAsurate are rolul de a separa galvanic elementele
electronice de circuitele secundare de curent gi de tensiune, de a adapta nivelul marimilor
electrice, de a filtra suficient marimile (in concordan{é si cu filtrarea soft), de a esantiona si
memora analogic, de a transfera serial prin multiplexor gi fn final, de a furniza semnal numeric
prin conversia A/N. Microcalculatorul cuplat la iesirea acestei unitati memoreazA datele de
proces in cadrul unei “ferestre de timp”, le organizeaz& pentru transferul serial si schimb&
informatii cu intrerupatorul / separatorul pentru a prelua date privind pozitia acestuia, respectiv
pentru a transmite comanda de declansare in concordanta direct cu programul de protectie.
Unitatea de preluare a valorilor m&surate se poate instala in cémpul echipamentelor
primare in scopul reducerii canalelor de transmisie.
‘Transferul valorilor masurate intre cdmpul primar gi sistemul de prelucrare a datelor
instalat in general la dispecer, se face printr-o legatura cu fibra optica de mare capacitate, cu
transmisie bilateral (telegrame de date ale valorilor masurate si semnale de confirmare intr-o
directie si semnale de comanda in cealalta directie)..
Sistemul de prelucrare a datelor masurate are rolul de a realiza programul de
protectie in functie de caracteristicile de functionare specifice. Pentru aceasta se foloseste un
sistem multiplu de microcalculatoare, care in forma cea mai uzualA receptioneaz& telegrame de
date din cAmpuri primare (m pentru protectia barelor colectoare, 2 sau 3 pentru protectia
diferenfiala a transformatoarelor, | pentru protectia de distanfa etc. ). = 130 Protectia sistemelor electrice
Structura generalf a acestui sistem confine:
= 1 pana la i microcalculatoare (\C) cu functia de master pentru un program partial de
protectie, echipate cu un microprocesor si memorie proprie de program $i de date, capabile
fiecare s& participe activ prin sistemul bus; numarul necesar depinde de volumul sarcinii
de protectie, de algoritmii utilizati pentru aceasta si de capacitatea de lucru a
microprocesoarelor,
= 1 pana la m microcalculatoare cu functia slave pentru controlul plausibilitatii valorilor
misurate ca si pentru o prelucrare prealabili a lor in vederea obfinerii unor mari
intermediare sau de completare (de exemplu calculul tensiunilor dintre faze din tensiunile
de faz’ sau determinarea sensului sau fazei curengilor in cazul protectiilor diferentiale).
Pentru transferul datelor se echipeazA ca si wC master, dar nu independente, ci activate
numai de 1C master;
‘= memorii globale de program (ROM) si de lucru (RAM) pentru introducerea, de exemplu, a
programelor de lucru ale jC master astfel incat fiecare s8 fie in situatia de a putea prelua
sarcina celorlalte;
= interferente input / output (I/O) fara procesoare pentru comunicarea cu instalajiile primare.
V.4. Principii de prelucrare a marimilor electrice
in protectiile numerice
V.4.1. Abordarea sistemica din punctul de vedere al
tehnicii numerice
Tehnica clasic& a protectiei a fost orientata in sensul realizarii de aparate, rele, cfit mai
bine adaptate cerinfelor sistemului energetic.
Particularitatea protectiei numerice de a supraveghea tn mod continu, aproape
instantaneu, a marimilor analogice de proces, impune 0 tratare a principiilor de prelucrare sub
aspectul conversiei digitale de baz a evolutiei mérimilor reprezentate de valorile esantionate.
Conceptia de baza a protectici numerice este orientatA pe principii de prelucrare a informatie
Principial, criteriile de protectie trebuiesc analizate sub aspectul prelucrarii in modul
urmator:
criterii de protectie pe baza unei singure mArimi de proces (curent, tensiune);
criterii de protectie pe baza mai multor mari ee cisay, ibeeré de fc)
Aceste criterii trebuie evaluate in legatura cu:
= precizia de masurare in functie de frecventa de esantionare, de confinutul de armonici
‘superioare si componente aperiodice existente in marimea de proces;
= comportarea tranzitorie catre o valoare stafionara la trecerea de la regimul normal la cel de
defect;
= necesarul de calcule numerice ca baz pentru realizarea configuratiei hard de timp real.
V.4.2. Principii de prelucrare pentru o marime de proces
Pentru a evidentia principiul de baz& al supravegherii valorilor caracteristice ale unei
marimi de proces, se are in vedere o variatie sinusoidalA a acesteia. V. Protectii numerice 131 132 Protectia sistemelor electrice
Evaluarea aritmeticd: a= a 20, Ww
Condi sen{ug sy} # sana}
Observatii:
5. Datorith impartirii prin r= ct., numaritorul constituie © mAsuri proportionalA a vitezei de
variatie la trecerea prin zero.
6. Se poate calcula viteza de variafie a in puncte arbitrare cu utilizarea a dout valori
eyantionate de acelagi semn in scopul determindrii unei stiri de defect:
tea a Me t~lel 5 (vs)
F
Conditie: sen{ug si} =sen{ug}
Principiu: Se evalueaz’ numeric portiuni relevante pentru protectie ale evolutiei temporale a
‘marimii de proces:
ut) = tisin(agt + 99) (vs)
cu a, = 2a, iar f, Sm
fel pe
2
(v.24)
(v.25)
(v.26)
(V.27) Exemplu:
Influenta Influenga nemijlocita Ameo as
aanonesae Cauza: Actiunea direct, nefiltrata asupra valorii tae apprrante
superioare mirimii masurate (pentru a, mic ~
t)=issings +9)+ | Exemplu: ooo i. cenens
3 iplu: g Ss, eta).
“iy Sintar +94) =r cp oe peace ana
n—ne, intreg one On oee impare: influent
mare
Influenta Influenta nemijlocita
componentei | Cauza: Acfiunea direct, nefiltrat asupra valorii
spuiotiod iarimii nemasurate
140) =id sings +9) —
‘nf, ~ frecventa armonicii superioare
€—eroarea relativa
4 —punet de esantionare
nicl 0 dependenta de t V. Protectil numerice 437 |
1112, Valoarea Funcfii trigonometrice Functii de corelatie
otectivl ML3.1 11.3.2 114.1 1.4.2
Influenta
nemijocia Influent’ nemijlocita
seupra valor! Cauza: Actiune directs, nefitrata
asupra valorii esantionate,
fundamentalei.
Nici un efort de
filtrare.
medii este posibilé filtrarea.
=
Progresiv influenta mai mare cu tendinte:
1. Sqr 1-+-4in3.2 eresedtor
2. e=AT,), ou Teh
3. c=fAg),cugt ct
Diferit:
datorita filtrarii | * — Armonici
prin corelare pare filtrate
Ipoteza: © Armonicile
Se24Sy mn
Diferit datorita atenuarii selective
pe diverse frecvente,
Tending’: it ma
Tab. V.1, Evaluarea algoritmilor pentru o marime de proces > 138 Protectia sistemelor electrice
Fig. V.10. Calculul continuu la corelatia cu functii dreptunghiulare pare U,
Tab, V.1 prezintS evaluarea diferitilor algoritmi, in mod unitar, conform criteriilor
formulate in § V.4.2, Se poate observa c& nu exist un algoritm universal care si intruneasc&
toate avantajele din punctul de vedere al preciziei, regimului tranzitoriu (considerat ca
intervalul de timp dintre momentul trecerii de la regimul normal Ia cel de defect gi prima
aparitie a elementelor relevante pentru protectie in m&rimea de proces), insensibilitatea la
armonici superioare $i componente aperiodice precum si privind necesarul de calcule numerice.
Un algoritm optimal din punctul de vedere al procesului se obtine printr-un procedeu de
alegere pe baza cunoasterii cerintelor privind marimile de proces reale precum si pe baza:
= preciziei si timpului de actionare;
= aparaturii disponibile; de exemplu, necesarul de calcule numerice influenteazA alegerea
perioadei de esantionare, cea ce la randul sau influenteaza precizia,
Tab, V.1 conduce la urmatoarele constatari:
4. Precizia la frecventa de 50 Hz
‘Acei algoritmi (in special I si II) care prelucreazi valori numerice in forme putin
apropiate de algoritmii originari, cum sunt valorile momentane i viteza de variatie, conduce la
rezultate aproximative. Precizia creste cu cresterea frecvenjei de esantionare f, Punctul de
esantionare 4, influenfeazi de asemenea eroarea de masurare, Din punctul de vedere al preciziei
de masurare, procedecle II1.2, 11.3.2 $i II1.4 sunt cele mai bune. V. Protectii numerice 139
140 UosHaqoYy-UOURIS Ff ‘Tz gyeuoZouo EA wouoy y eeuniseun | no wieyau03) Agsunoms [xy] © aS ~ x > és near ee Ne *y-soqo7] = fyaoqe, LE] © Tqpe}ay>oN AI sounwou03 MW OUONUNR LOT] & somone t p-soqot somnauouodin uyaougamqng EX] © ‘SUIDOA SaUOSTp aueyUDUTOU LOTeA, ‘pluepadun vareunuarap nnuad 1onaiuts mNUOS LY “ZA “GEL eee 141144 Protectia sistomolor electrice BoA; wy=4 a2 +4; (v.59) r F i it » 4-24 sith; gs : v.60 a-4e g- 3G (v.60) Din (V.57) — (V.60) se obtine pentru | Z | formula de aproximare: Jes) b-ay, b-meny 2 or Prin utilizarea formulelor trigonometrice se obtine qi expresia fazei (V.46). Grupa I: Algoritmi bazati pe modetultinieh Algoritmii din aceastt grupt se bazeaz’ pe un model al liniei sub forma unei ecuaii diferentiale de ordinul 1, obtinut prin ipoteza simplificatoare a conectArii in serie a rezistentei si reactanfei, dar cu considerarea in momentul aparitiei scurtcircuitului a componentei continue-aperiodice. Ecuajia are forma: =F eR, (v.62) (v.61) iar rezolvarea ei in scopul determinarii ui L (sau.X) $i R are loc cu utilizarea perechilor de valori de proces u si di/dt in dou’ momente de timp diferite. Pentru aceasta exist dou’ posibilitit: Utilizarea valorilor discrete ale evolutiei valorilor momentane Aceasti posibilitate este prezentatl in fig. V.12 a gi b, Din n = 3 (procedeul Lobos ~ 43), respectiv n=4 (procedeul Lobos ~ 44) valori esantionate echidistante vecine se utilizeaza mediile pentru soluionarea ecuatiei liniei (x), xy3 pentru n= 3, respectiv xp, x3 pentru n= 4). Orientarea spre interiorul intervalului caracterizat de 3 respectiv 4 puncte de sprijin are in vedere necesitatea calculrii raportului incremental al curentului pe baza valorilor egantionate jtevolye Fespectiv #y...4. Caleulul este exact in ipoteza forme sinusoidale a evolutiei valorilor momentane intre valorile esantionate. Pentrun=3 2 beh (v.63) dt oF 2sin diy __y-h (v.64) dt ogi, OF 2sin 2 Pentrun = 4 Ri bah, (v.65) dt 2sinor a u-b (v.66) dt 2sinewr V. Protectil numerice 145 148 Protectia sistemelor electrice Horton care utilizeazA analiza Walsh pentru: Ugly +U yl Uyly —Ugl, _Usle+Uyly _UyleUsly Sos aaeipe Ot oN waa Pentru evaluarea algoritmilor sunt valabile aceleasi criterii de apreciere a principiilor de prelucrare pentru o singura marime de proces. 4. Precizia de masurare la $0 Hz pe unda fundamentali Precizia depinde pe ling frecventa de esantionare in primul rind de calitatea aproximérii pe care se bazeazA algoritmul. 41.4. Sunt numai condifionat exacte procedeele bazate pe formarea derivatei din raportul incremental. in acest caz, eroarea de misurare creste cu cresterea defazajului curentului si deci si a argumentului impedantei. Acestei grupe aparjin procedecle Mann ~ Morrison, Gilcrest ~ Rockefeller si Smolinsky. 1.2.0 precizie de masurare buna ating procedeele cu integrare (integrare numericl a marimii de proces respectiv dupa corelare). Acestei grupe apartin procedecle Mclnnes — Morrison, Ranjbar ~ Cory, Phadke — Ibrahim, Horton, Sleman ~ Robertson. 2. Influenta armonicelor superioare Sensibilitatea la armonicele superioare depinde, pe Kinga frecventa de esantionare, in special side lungimea intervalului de timp de misurare a valorilor esantionate utilizate (egal cu o perioad’ ‘sau numai parti din ea) ca si de modul de valorificare (integrare, corelatie, functii trigonometrice). 2.4. Procedecle bazate pe integrare sunt insensibile la armonici superioare datorit& comportarii ca filtru trece jos a integrarii. Armonicele superioare sunt complet atenuate prin: a. Analiza Fourier (procedeele Phadke — Ibrahim, Sleman — Robertson); b. Minimizarea erorii medii patratice (procedeul Ranjbar ~ Cory); ©. Integrare numeric (procedeul McInnes - Morrison); d, Integrarea multipla cu translarea special, dependent de armonic’, a intervalului (procedeul de filtrare Ranjbar ~ Cory). 2.2. Sunt sensibile la armonici superioare toate procedeele care se bazeazA pe un numar redus de valori momentane ca reprezentante ale unei evolufii presupus sinusoidale a mirimilor de proces si pe care se bazeaza algoritmul. In aceste conditii, sunt principial sensibile procedeele bazate pe derivate temporale ale mirimilor de proces cum sunt metodele Mann ~ Morrison, Gilcrest ~ Rockefeller. Intr-un mod conditionat sensibile (intr-o mAsura mai mare cu cresterea frecventei de esantionare) sunt procedeele Gilbert ~ Shovlin gi Lobos ~ Ty/Ay/Ag. 3. Influenta componentelor aperiodice Sensibilitatea fai de componentele aperiodice din marimile de proces depinde esential de modul de determinare a marimilor finale X (sau L) si R. 3.4. Influenta componentelor aperiodice este redus&, dup’ depisirea ferestrei de timp de observare, in cazul algoritmilor bazafi pe valorificarea ecuatiei liniei, In aceast categorie sunt procedeele Lobos — 4/44, McInnes ~ Morrison, Ranjbar ~Cory, Smolinsky. 3.2. Influenta componentelor aperiodice este mai pronunfat in cazul algoritmilor bazati pe ipoteza formei sinusoidale a mirimilor de proces, cum sunt procedecle Gilbert ~ Shovlin, Lobos ~7>, Mann Morrison, Gilcrest~ Rockefeller, Phadke — Ibrahim, Horton, Slemon ~ Robertson. V. Protectii numerice 149 < Consecinjele nefavorabile sunt determinate de necesitatea adoptirii unor timpi de asteptare pana la amortizarea componentelor aperiodice. 4. Necesarul de caleule numerice Tinand seama de faptul c& necesarul de calcule pentru sumare, scddere si operatii de translare este relativ mic, cd dimpotriva inmulirile si impartirile necesita un timp de calcul mai mare gi cf pentru extragerea ridacinii si pentru functiile de unghi este cel mai mare, se pot clasifica procedeele in urmiitoarele grupe dupa necesarul mai redus sau mai mare de calcule numerice: Grupa 1: Gilbert — Shvolin, Lobos — A,/Ty/A3, McInnes — Morrison, Ranjbar — Cory (procedeul filtrarii), Horton, Phadke ~ Ibrahim. Grupa 2: Mann ~ Morrison, Gilcrest — Rockefeller, Slemon— Robertson, Ranjbar — Cory (procedeul erorii medii patratice minime), Smolinsky. La evaluarea fiec4rui procedeu, un rol foarte important ill are frecventa de esantionare. Aceasta influenjeaza precizia de masurare in mod foarte diferit, astfel c& si aprecierile sunt foarte diferite. Pentru evidentierea dependentei principiale a erorii de masurare de numarul N de valori esantionate pe o perioada, in cazul unei marimi de proces sinusoidale perturbat aleator cu + 5% a valorilor momentane, sunt prezentate caracteristicile din fig. V.13. Fig. V.13. Eroarea de masurare in cazul marimilor perturbate aleator in functie de numarul de valori esantionate pe o peri Complexitatea problemelor de adaptare intre obiectul energetic protejat si sistemul sau de protectie numeric, impune o analizi aprofundaté a factorilor de influenti. Abia dupa aceea se poate fundamenta solutia concreta. Factorii de influenfa cei mai importanqi sunt: ‘@. din punctul de vedere al obiectului energetic protejat: = —domeniul dinamic al marimilor de proces; = unghiul liniei; = marimea relativa a elementelor transversale ale liniei; = constanta de timp a refelei, b. din punctul de vedere al solufiei hard a sistemului de protectie numeric’: ‘= rezerva de rezolutie a convertorului A/N; = viteza de calcul (corelat& cu frecventa de esantionare maxima necesara); = realizarea filtrarii cu circuite exterioare calculatorului. & 150 Protectia sistemelor olectrice In fig. V.14-V.16 [...] sunt prezentate rezultatele obtinute prin calcul ale unor algoritmi cu gi fird filtrare analogs extern’. | ne ‘ Q a| | ae Hee Fig. V.14, Evolutia in timp a marimilor m&surate fn cazul calculului prin procedeul Lobos ~ A, a fief filtrare, b~ cu filtrare Rezultatele s-au obfinut cu marimi de proces reale dintr-un model fizic pe care s-a realizat un scurtcircuit monofazat (cu armonici superioare si component aperiodica), la 0 frecvenj’i de esantionare f,= 800 Hz. Aceste rezultate evidentiazi clar posibilitatea Exist& posibilitatea sa se aprecieze daca algoritmul este sensibil fafa de abaterile mirimilor de proces de la forma sinusoidala si care este influenja pe durata regimului tranzitoriu a filtrelor conectate la intrare (fig. V.14, V.15). Dezavantajul acestor filtre consta in introducerea unei intarzieri (fig. V.16), astfel cd solutiile trebuiesc orientate spre filtrare completa sau partiala (analiza Fourier, integrare) si spre algoritmii care se bazeaza pe ecuatia liniei. Experimentele efectuate pnd acum in condifiile adoptarii diferitilor algoritmi arata ca timpii de actionare ai unei protectii numerice este cuprins intre 10 si 30 ms, O reducere semnificativa a acestui timp nu este teoretic posibila. O protectie complexa cum este protectia de distant a liniilor de inalt& tensiune se poate realiza cu o structurt hard numai cu sistem multiprocesor pe 16 biti, cu procesor aritmetic rapid, controler DMA gi un convertor A/N cel putin pe 12 biti. ‘McInnes — Morrison »- fit filtrare; b~ cu filtrare Fig. V.16. Evolutia in timp a marimilor masurate in cazul calculului prin procedeul bazat pe analiza Fourier »- fara filtrare, b- cu filtrare > 192 re} 9p oluasaptp waseuTLaIEp nnuad ForWIRISIS MANLOSTY “EA “AML, V. Protectii numerice 153 <4 V.4.3.2. Calculul diferentei de fazé fn tab. V.3 este prezentat o ie de ansamblu asupra procedeelor tipice pentru determinarea diferenei de faz Ag intre dou’ mirimi sinusoidale v(¢) si w(t). Acestea se impart In doua grupe: Caracteristica comuna a acestor algoritmi consti in utilizarea valorilor instantanee la anumite momente de esantionare, fir proprietati integratoare, in ipoteza c& mfrimile de proces sunt constituite numai din unda fundamentala sinusoidal. Prin utilizarea aceluiasi procedeu ca la calculul argumentului impedantei g, din u(#) gi i (vezi § V.4.3.1), se calculeaza Ag prin utilizarea a n valori esantionate vecine ale fiecarei miarimi, cu procedeele: Mann — Mot a (V.87) Fig. V.17, Evaluarea diferentei de faza prin calculul diferenfei de timp la trecerile prin zero Gilcrest — Rockefeller: or 4-4 or 4-™ Ag = arctg ——_————__- — ‘V.88) eee 8 Wma 2 w3-20) +m, ws) Protectia sistemolor electrice ae-( tae elie “pa vas) Ivy |+1v2 | “Twa +s | Semnificatia formulei (V.89) rezulta din fig. V.17 prin calcule elementare. In ipoteza c& ‘evolutia marimilor de proces intre doua valori esantionate vecine este de semne contrare (exist © trecere prin zero), sinusoida de poate aproxima printr-o dreapti si se poate calcula Agcu (V.89) in care: —al_ 4, lal 8, (v.90) Iwl+lvol * * wal+lwsl Grupa Il: Algoritmi bazafi pe marimide proces complexe Prin corelarea mérimilor de proces v(/) si w(/) cu functii ortogonale (relatiile (V.79)...(V.81)), se evidentiazA componentele reala $i imaginara, cu care se caleuleaz’: , Ww, = aden 2. Ap = cg 7? — arts (v.91) Pentru evaluarea algoritmilor pentru calculul diferenjei de faz, sunt valabile aceleasi concluzii de bazi ca la calculul impedanjei. Evaluarea procedeelor Mann— Morrison si Gilerest — Rockefeller gi a celui bazat pe mirimi de proces complexe s-a ficut in paragraful anterior gi riméne valabila si pentru calculul diferenjei de faza. In legatura cu procedeul Nahora ~ Makino, se apreciaz ci: @. are o bund precizie de misurare la existenja numai a fundamentalei si aceasta creste cu cresterea frecvenjei de esantionare, Pentru N = 12 (f,= 600 Hz), Ag <0,15°; b, este sensibil la armonici superioare; . componentele aperiodice nu introduc erori majore; . necesarul de calcule numerice se referd la adundri, inmulfiri si impartiri gi este mai redus fat de celelalte procedee prezentate Pentru imbunatatirea masurdrii in prezenta armonicelor superioare (b) si a componentelor aperiodice (c), se recomanda introducerea filtrarii externe. apitolul VI. Protectia liniilor electrice —s V1.1. Tipuri de protectii prevazute = Problema protectiei liniilor electrice este mai complicata decdt a echipamentelor din centrale si stafii deoarece tipul si schema protectiei adoptate depind de un numar mare de factori, dintre care mentionam: = — configuratia retelei (radiala, buclata, complexa, cu stafii in derivafie, cu linii paralele); importanga liniei in cadrul sistemului electric; modul de tratare a neutrului; influenta defectelor asupra stabilitatii sistemului; constructie aeriand sau in cablu; posibilitatea declansarilor monofazate sau trifazate; existenta sau absenta dispozitivelor RAR. fn cazul liniilor, problema deteriorarii in urma defectelor nu se pune la fel ca la echipamentele din centrale si stati. Rolul protectiei liniilor este de a reduce la minimum influenja defectelor asupra functionarii restului sistemului, Dintre factorii enumerati mai sus, configuratia rejelei are importanta cea mai mare in alegerea tipului si schemei protectiilor adoptate, Cu toate acestea, normativul in vigoare [76] recomanda tipurile de protecfie pentru linii in raport cu modul de tratare a neutrului, din care selectim urmiatoarele: a. Protectia liniilor din refelele cu neutrul legat direct la pam Protectia maximala de curent se va utiliza: «la linii de 110 kV radiale, ca protectie de baza si rezerva; = ca protectie de rezerva la lini care au ca protectie de baz o singura protectie de distanta. Protectia de distanja se recomanda: = ii ile de 110 kV cu alimentare bilateral, ca protectie de baza; = a linii radiale de 110 kV, ca protectie de baza dac& protectia maximala de curent nu indeplineste conditiile de rapiditate, selectivitate si sensibilitate; = a liniile radiale de 220 — 400 kV, ca protectie de baza. Protectia de distan{é cu canal de transmisie este indicata pentru: = liniile de 220-750 kV (cu exceptia celor radiale), la care protectia de baz este asigurata de cfte doua protectii de distanta la fiecare extremitate cu canal de transmisie intre protectii omoloage; mw linii de 110 kV, la care, din considerente de stabilitate dinamica, defectele trebuie eliminate rapid. Protectia maximala de curent homopolar, \a \inii de 220-750 kV, ca protectie de rezerva a protectiilor de distanfa cu canal de transmisie, [> 156 Pretietie sinkéestot atecteicn Protectia comparativa directionalé, ca protectie de rezerva a liniilor de 110kV Previizute cu protectie de distanta si canal de transmisie. Protectia comparativa de fazd si protectia diferentiald longitudinal se recomanda pentru liniile de 220 ~ 750 kV gi la liniile de 110 kV la care defectele trebuie eliminate rapid. Protectia diferentiald transversala se recomanda pentru |i de 110kV cu dublu circuit, Protectia minimala de tensiune se monteazA la extremitatea dinspre consumator a liniilor de 110 kV cu derivatii, pentru functionarea corecté a instalatiei RAR. Protectia maximala de tensiune se recomanda pentru linii de 400 kV sau linii de 220 kV pentru eliminarea supratensiunilor de rezonanta. Protectia impotriva suprasarcinii se recomanda pentru liniile in cablu. b. Protectia liniilor din retelele cu neutrul legat la pAmant prin rezistenta: Protectia maximal de curent Protectia maximal de curent homopolar. Protectia de distanta si protectia diferentiala. Protectia impotriva suprasarcinii. Protectia liniilor din refelele cu neutrul izolat sau legat la piimint prin bobini de compensare: Protectia maximala de curent, pentru linii radiale. Protectia maximala de curent directionala pentru linii cu alimentare bilaterala. Protectia de distanfa. Protectia de distanta cu canal de transmisie. Protectia diferentiala longitudinala. Protectia diferentiala transversala. Protectia maximala de curent de secventa inversa. Protectia maximala de tensiune homopolara. Protec{ii selective impotriva punerilor la pamant simple. Protectia impotriva suprasarcinii. In continuare sunt prezentate protectiile liniilor electrice grupate pe tipuri de protectii. penee Vi Protectia de curent a liniilor electrice VL2.1. Consideratii generale ‘Aceasta protectie se foloseste pentru linii radiale impotriva scurtcircuitelor monofazate, ‘a celor polifazate, precum i a dublelor puneri la pamdnt. Din Normativul de proiectare a IP [76] selectim urmatoarele recomandari de utilizare a protectiei de curent: @. La liniile de 110 KV radiale care alimenteazA una sau mai multe statii cobordtoare (in derivatie), protectia de bazd impotriva scurtcircuitelor monofazate $i polifazate va fi asigurati de regulA cu o protectie maximala de curent temporizata, instalaté la extremitatea dinspre sursi a liniei. Protectia va avea, intotdeauna, o treapta rapida (sectionare de curent) instantanee sau cu temporizare redus& independent gi o treapti cu temporizare dependenta de curent sau independentd. Protectia va fi realizata cu: 1 relee de curent pe doua sau trei faze si un releu de curent de secventa homopolara; un releu de timp pentru releele de curent de pe faz si un altul pentru releul de curent homopolar. VI. Protectia liniilor electrice 157 <4 Dac& este necesar, din condiii de sensibilitate $i selectivitate, o parte din/sau toate treptele protectiei (de regula treapta temporizatti de curent homopolar) vor fi prevazute cu control directional. b. La liniile radiale de 110 kV, protectia de rezerva impotriva scurtcircuitelor monofazate si polifazate va fi realizata, de regula, cu o protectie de curent similar cu cea de baz (de la punctul a) dar de tip constructiv diferit. Se admite ca protectia de rezerva si nu fie Previzuti cu trepte rapide (sectionare instantanee sau temporizata) sau cu control directional, c. La liniile de 110 kV cu alimentare bilaterala si la cele radiale de 220 sau 400 kV, a c&ror protectic de baz este realizaté cu o singura protectie de distant’, protectia de rezerva va fi asigurati cu o protectie maximala de curent, directionala, cu temporizare independent sau dependenta de curent, ca la punctul a. La liniile radiale de medie tensiune din refelele cu neutrul izolat sau legat la pamént prin bobina de compensare se prevede 0 protectie maximala de curent temporizati, Impotriva scurtcircuitelor intre faze (cu sau ftir punere la pamdnt) si impotriva dublelor puneri la pAmént, pe faze diferite, Protectia se va instala de regula pe doua faze si se va realiza in 1u doua trepte cu temporizare independenta. Pentru objinerea unei mari rapiditati In jinarea defectelor se recomanda una din urmatoarele solutii: = accelerarea protectiei inainte de reanclansarea automata in cazul in care se prevede o singura treapta de temporizare; = prevederea unei trepte de temporizare suplimentare (sectionare de curent) instantanee sau, dac& este necesar din motive de sensibilitate gi selectivitate, cu temporizare scurta, independenta; = prevederea unei protectii cu temporizare invers dependent’ de curent, cu o treapta suplimentard de temporizare de tip sectionare instantanee. @. Pentru acceasi categorie de linii de la punctul d, dar cu alimentare bilateral, dact este necesar din punct de vedere al selectivitiii, protectia de curent de la d se va realiza cu control direcjional. f. Pentru aceeasi categorie de linii de la d, in cazul in care protectia de curent previizuti nu asigura sensibilitatea necesara la scurtcircuite bifazate si la duble puneri la pamént, se admite prevederea suplimentara a unei protecii maximale de curent de secvenjd inversd , alimentata printr-un filtru de curent de secventa inversi, daca prin aceasta se realizeazA sensibilitatea necesara si nu exist’ condifii speciale de rapiditate a climinarii defectelor. La liniile de medie tensiune cu neutrul izolat sau tratat cu bobind de compensare, ca Protectii selective impotriva punerilor la pamdnt, se recomanda: 1 protectia maximalé de curent homopolar, temporizat& sau netemporizaté (solutia este aplicabila tn rejelele radiale cu neutrul izolat); © protectia realizata cu rele sensibile la conjinutul in armonici superioare din curentul homopolar (solutia este aplicabila pentru refele cu neutrul izolat sau tratat cu bobind de compensare; '® protectia directionalé homopolard (solutie aplicabilé pentru refele cu neutrul izolat sau tratat cu bobind de compensare, atit pentru liniile radiale, cat si pentru cele cu alimentare bilateral). hh. Pentru refele cu neutrul legat la pAmént prin rezisten{i se prevede o protectie maximali de curent trifazata, temporizati, care va actiona impotriva scurtcircuitelor polifazate si de regula Impotriva scurtcircuitelor monofazate, Condifiile de realizare sunt = 158 Protectia sistemelor olectrice cele indicate la punctul d (dar instalati pe trei faze) pentru liniile radiale si cele de la punctul e pentru liniile cu posibilitate de alimentare bilaterala. I. Pentru aceeasi categorie de refele ca Ia h, la extremitatea dinspre surst a liniei se prevede © protectie maximala de curent homopolar, temporizata, impotriva scurtcircuitelor monofazate. Protectia se va realiza de regula cu doua trepte de curent, cea de-a doua treapta fiind completata cu control directional homopolar si destinata eliminarii selective a defectelor cu rezistenta mare. Pentru liniile cu posibilitate de alimentare bilaterala, toate treptele protectiei se vor completa cu control directional. VI.2.2. Sectionarea de curent a retelelor radiale impotriva scurtcircuitelor polifazate si a dublei puneri la pamant VL2.2.1. Sectionarea rapida Sectionarea rapida sau sectionarea de curent este o protectie maximal de curent pentru care, conditia de selectivitate nu se obfine prin temporizari adecvate ci printr-un anumit mod de alegere a curentului de pornire. Pentru a stabili modul de alegere a curentului de pornire considerim cazul unei linii radiale, fig. VI.1a, de impedangi Z,, alimentata de la 0 sursi de Teactanfa intern supratranzitorie X%. Fig. V1, Linie radiala (a), caracteristicile /5.. = (a) si determinarea zonelor protejate in regim maxim si minim (b) Expresia curentului de scurtcircuit supratranzitoriu intr-un punct de pe linie in care impedanta acesteia este @Z,, are forma: _f4_|, (vi) Xj+azZ, Te(@) = V1. Protectia liniilor electrice 159 0,15 + 0,2. Seetionarea de curent este o protect simp rapida si selectiva, dar prezinta dezavantajul existenfei zonei moarte gi a dependenfe acesteia de regimul de functionare al liniei. VL2.2.2, Sectionarea temporizata in Normativul de Proiectare a IP [76] pentru liniile radiale prevazute cu protectii de curent cu timpi de actionare esalonai in dow’ trepte, prima treapti poate fi asigurati de o sectionare rapida sau — daca sensibilitatea nu poate fi asiguratt — de o secfionare temporizatd cu un timp de actionare redus, iar a doua treapt’ poate fi realizata cu o protectie maximal de ‘curent temporizata. > 160 Protectia sistomelor electrice Sectionarea temporizatA este deci utilizats in locul sectiondrii rapide atunci cfind aceasta nu protejeazA cel putin 20% din lungimea liniei, in regim normal de functionare; in plus, sectionarea temporizati extinde zona protejati in regim maxim de functionare la intreaga lungime a liniei. Fig. V2. Schema electrica (a), caracteristici /. = Ad) (b) si temporizarile (c) sectionarii temporizate Problema sectionarii temporizate nu poate fi abordat numai in raport cu un singur element protejat ci la nivelul a doua elemente vecine — o linie si un transformator spre exemplu, ca in fig. VI.2a. Atit linia cét si transformatorul sunt prevazute cu sectiondri de curent, protectiile | si 2, ai ciror curenti de pornire se determina cu o relatie de forma (V1.4), dar in raport cu curentul de scurtcircuit maxim supratranzitoriu pe sistemul de bare C, fig. V1.2b, adic&: 1 pp, = Ksigy Tremere v7) lop =k, sig? Tyc.maxC Coeficientul Kijg, > Kyjgy Pentru a asigura sectionarié liniei (1) © zona protejata in transformator, mai redust decit sectionarea rapida a transformatorului (2). Pentru a asigura selectivitatea in functionare a sectionarii liniei (pentru a exclude actionarea acesteia la defecte in transformator), protectia | se temporizeaz’ cu 4 +Ar = 0,6s (VL8) 4, |. s este timpul propriu de actionare al sectionarii rapide a transformatorului iar VI. Protectia liniilor electrice 161 < Protectia maximala de curent temporizata a retelelor radiale V1L2.3.1. Protectia maximala de curent temporizata cu caracteristica independenta Protectia maximala de curent temporizata poate asigura functia de protectie de baza sau de rezerva impotriva scurtcircuitelor intre faze pe liniile radiale, aga cum rezult& din normative ‘gi poate fi realizat cu relee de curent cu caracteristica de timp independenta sau dependenta de curent. Fig. VL3. Protectia maximala de curent temporizat& a unei refele radiale (a) si caracteristica ¢, = A(/) (b) in fig. Vi.3a sunt reprezentate monofilar protectiile maximale de curent ale unei refele radiale: fiecare linie are previzuti la extremitatea dinspre sursi, céte © protectie formata din TC, releu maximal de curent cu caracteristicd independent& si un releu de timp. Curenjii de pomnire ai protectiilor 1+4 se determina cu relatia: K, Ip = a ra (VL9) rev in care: Kyig = 1,15+1,25; Kyo = 0,85 pentru rele de curent electromagnetice; Krey = 0,9+0,99 pentru relee de curent electroni Jearemmax ~ curentul de sarcin’ maxima al liniei protejate (Ly —L3) sau a motorului M. Pentru curentul de pornire /,, al protectiei, rezulta curentul de pornire al releului: 1 tpn = Kah (VI.10) unde K,., este un coeficient de schema dependent de modul de conectare al secundarelor TC in schema trifazatt; K,.,,= 1 pentru conexiune in stea si X,., = V3 pentru conexiune in triunghi, ss 162 Protectia sistemelor electrice Dupa determinarea curenjilor de pornire, se verific sensibilitatea fiecdrei protectii maximale de curent; astfel, pentru protectia 1, se verifica daca: I, semind 15 KsensiB = (VLU) Kensic = 7 PPL {in cazul in care nu pot fi asigurate aceste valori ale coeficientilor, se impune folosirea unei alte protectii cum este cea de distanta. fintrucét prin modul de alegere al curentilor de pornire si prin conditiile impuse coeficientilor de sensibilitate aceasta protectie nu este selectiva, este necesara temporizarea sa adoptindu-se urmatorul criteriu: temporizarea protectiei unei anumite linii dintr-o rejea radiala trebuie s8 fie mai mare decat temporizarea protectiei oricarei linii situate spre consumator $i mai mica decat temporizarea protectiei oricArei linii situate spre surs&. Se obfine In acest mod caracteristica /, = ae din fig. VI3b, care, practic, se obfine astfel: cunoscdndu-se temporiziirile protectiilor rapide ff," se determin’: ag + At tag “ta; +A (VL12) fay =4aq, +At Daca pe un anumit sistem de bare exist mai multe linii de plecare, fiecare cu protectia si temporizarea sa, atunci temporizarea protectiei liniei ce alimenteaz& acel sistem de bare, se alege mai mare cu Ar decat valoarea maxima intre temporizarile respective. Valoarea treptei Af este necesard pentru excluderea actionirilor neselective si se determina cu relatia: At = bint, + 2ber + tres (VL13) in care: fj, este timpul propriu de declansare al intrerupatorului; ., ~ eroarea releelor de timp folosite; Spee ~ timp de rezerva. Pentru intrerupatoarele utilizate si relecle de timp electromecanice, rezult A/ = 0,5 s. Protectia maximala de curent temporizata prezint’ dezavantajul temporizarilor mari ale protectiilor liniilor dinspre surst, acolo unde $i valorile curentilor de scurtcircuit sunt cele mai mari, Acest dezavantaj poate fi eliminat prin combinarea protectiei maximale de curent temporizate cu sectionarea rapida sau temporizatd, sau prin folosirea releclor de curent cu caracteristica de timp dependent. VI.2.3.2, Protectia maximala de curent temporizata cu caracteristica independenta combinata cu sectionarea rapida Cele doua tipuri de protectii de mai sus, sectionarea de curent si protectia maximala de curent temporizata prezinta, fiecare in parte, o serie de avantaje, dar si unele dezavantaje care limiteaz’ folosirea lor, Prin combinarea acestora, se obtine asa-numita protectie in dowd trepte de temporizare, prin care, cele dou protectii se completeaz’ $i 151 compenseaz’ reciproc dezavantajele. Schema unei protectii combinate este prezentata in fig. VI.4a, iar in fig. VI.4b este dati caracteristica /, = Al). Fig. VL4. Protectia maximal de curent temporizaté combinata cu ‘sectionarea rapida (a) si caracteristica /, ={) (b) Curentii de pornire ai fiec&irei protectii se determina cu relafii prezentate in § VI.2.2.1 gi V1.2.3.1, iar temporizarile, conform relatiilor (V1.12) si (VI.13). Din analiza caracteristicii f= Ad) din fig. V1.4, rezultd urmatoarele; = defectele dinspre sistemele de bare de alimentare sunt lichidate rapid de catre sectionarea de curent ca protectie de baz&; in zona protejati a sectionarii, protectia maximala temporizata constituie protectie de rezerva locala; = defectele din zona moart a sectionarii sunt lichidate de catre protectia maximal temporizata, care indeplineste functia de protectia auxiliara; = defectele pe elementele vecine spre consumator pot fi lichidate de citre o anumita porizaté care constituie o protectie de rezerva de la distanya. [24] prezinta posibilitatea realizarii unei protectii de curent cu trei trepte de temporizare, din combinarea unei section&ri rapide cu o sectionare temporizatl gi cu 0 protectie maximal de curent temporizat&, care realizeazA o caracteristic& 1, = (0) in trei trepte crescatoare dinspre sursa spre consumator, fig. V1.5, la fel ca si o protectie de distanta, evident fra a intruni performantele de sensibilitate ale acestei Relatiile de calcul a curentilor de pornire si temporizirile protectici din A sunt prezentate in tab, V1.1, Se 164 Protectia sistemelor electrice in fig. VI.Sa este prezentata schema electric& a unei retele formate din trei lini, fiecare linie fiind prevazuta (fara a fi reprezentate) cu o sectionare rapida, 0 sectionare temporizata si 0 protectie maximala de curent temporizat’, pe care convenim si Je notam cu I, I, Il; in fig. VI.Sb sunt reprezentate caracteristicile /,.= 0) in regim maxim si minim, iar in fig. VI.Se ~ caracteristicile 1, = 0) pentru protectiile din A, B si C. cs oA B c ae Fig. VLS, Protectie de curent cu trei trepte de temporizare: schema refelei (a), caracteristici I. = Al) (b) si f, = AD (©) Din fig. VIS rezulta & sectionarea rapida din A protejeazd cel mult ay, din lungimea liniei L, iar Impreund cu sectionarea temporizatt, cel mult a4, din lungimea liniilor L, gi La. VI.2.3.3. Protectia maximala de curent temporizata cu caracteristica dependenta Protectia se realizeaz cu rele de curent cu temporizare invers dependent de curent, prezentate in § 1V.2.3. $i aceast& protectie se combin& cu o sectionare de curent pentru lichidarea rapida a defectelor din prima portiune a fiecdrei linii. In fig. V1.6a este prezentata o refea radial previzut& cu o asemenea protectie combinat, iar in fig. VI.6b sunt prezentate caracteristicile ¢, = 0) ale protectiilor 1, 2, 3. In fig. IV.9 au fost prezentate caracteristici 4, = /(), din care rezulta cd, pe misura ce defectul se indeparteazA de locul de montare al protectiei, curentul de scurtcircuit scade si in consecint& temporizarea creste. in acest mod se justifica forma caracteristicilor 1, =) ale protectiilor 1, 2, 3 din fig. V1.6. Fig. V1.6. Protectie maximala de curent dependent& combinata cu sectionarea rapida (a) si caracteristicile 1, = (/) realizate (b) Curentii de pornire ai protectiei maximale cu caracteristica dependents, Jy», $i ai sectional rapide /,», 8 stabilese cu relaii de aceeasi forma ca si in exzul protectiel maximale cu caracteristic& 8 (relatia (VL9)), respectiv (VIA). Caracteristica 4, =/ll,.) @ protectiei combinate este prezentatd in fig. VI.7a; de regulA, curentul de pornire al sectionarii ind Ippyy 8© allege ca un anumit multiplu al curentului /,.,. Problema stabi temporizarilor este mai complicatd decat la protectia de curent independentA, datorit dublei dependenfe a timpului de actionare, atat de valoarea curentului de defect, cit si de caracteristica 1, = fUl,.) selectati din familia de caracteristici a releului. on Iyon te Fact) Mts) Hactka) ety) (@) @) Fig. VIL7. Caracteristica 1, = UJ.) a unui releu cu caracteristic& dependenta combinatd cu sectionarea rapida (a) si caracteristicile 4, = fly.) pentru protectiile 1, 2, 3, 4 din fig. V1.6 (b) > 166 Protectia sistemelor electrice Conditia de selectivitate impune, la fel ca gi la protectia maximala de curent independenta, existenta unui decalaj intre temporizarile protectiilor a dowd elemente vecine, Af, aga cum rezulta din fig. V1.6b. Acest decalaj se refer’ numai la caracteristicile dependente, fara a considera influenta sectionarilor rapide. fn fig.V1.7.b este prezentat in detaliu modul de alegere a caracteristicilor protectiilor 1, 2 si 3 din fig. VI.6a. Presupunem cunoscut curentul de seurtcircuit in punctul Ky, /,cqx4y Pe care il reprezentim pe abscisd. Acest curent de scurtcircuit este lichidat de protectia 4 cu temporizarea /,,, $i trebuie lichidat de protectia din 3, ©U fayiky) = fag * At. Se determina in acest mod coordonatele punctului M situat pe caracteristica protectiei 3, care poate fi selectat’ din familia de caracteristici a releului. Se construieste caracteristica 3, iar pentru curentul de scurtcircuit Jyeqk3y Protectia 3 actioneaz’ cu ‘sy. Acelasi scurteircuit (Ks) trebuie lichidat de protectia 2 Cu tgs) = ‘ayxy) + At. Se determina astfel coordonatele punctului N, se selecteazi caracteristica protectici 2, care actioneaza la scurtcircuitul in K cu temporizarea fay(ky- Seurtcircuitul in K trebuie lichidat $i de protectia 1, cu fa, x3) = fan(k) + Af5 Se determina coordonatele punctului P situat pe caracteristica protectie! | care in acest fel poate fi selectata, VI.2.4. Protectia liniilor radiale impotriva V1.2.4.1. Protectia liniilor din retele cu curenti mari de punere la pamant Datorita legaturii directe a neutrului la pamant, in cazul retelelor de 110 kV si mai mult, defectele monofazate reprezinta scurtcircuite monofazate, curentul de defect flind de acelasi ordin de marime cu cel de scurtcircuit trifazat. Protectiile reprezentate in fig. VIL3 si VI.4 sunt prevazute impotriva scurtcircuitelor polifazate. In situatia in care, in schema trifazat, acestea sunt realizate cu trei transformatoare de curent conectate in stea gi trei relee de curent, protectia este sensibili si la scurtcircuite monofazate. Cu toate acestea, toate liniile din aceasta categorie sunt prevazute si cu o protectie de curent de secven{i homopolard, deoarece schemele din fig. VL3 si VI.4 prezinta in cazul defectelor monofazate, dou’ dezavantaje majore: = timpii de actionare sunt mai mari, intrucdt temporizarile se coordoneaza in trepte, de la consumator la generator si nu numai in cadrul refelei de inalth tensiune (numai pe elemente cuplate galvanic), ca la protectia homopolara;, = sensibilitate mai redusi datorita necesitatii desensibilizarii curentilor de pornire in raport cu curentul de sarcina maxima al . Protectiile utilizate sunt asemAndtoare cu cele impotriva scurtcircuitelor polifazate, prezentate in § V12.2.1 si V12.3.1, adic& secfionarea de curent homopolar $i protectia ‘maximald de curent homopolar temporizat’. in fig. VI.8a este prezentaté o linie de inalta tensiune prevazuta cu o secfionare homopolara rapida iar in fig. VI.8b este prezentatA caracteristica curentului de defect la AMA Jp5n cole =A0). Curentul de porire al sectionarii homopolare rapide se determina cu o relatie similar’ cu (V1.4) pentru sectionarea rapid’ impotriva defectelor polifazate: Top = Ksig! pamcate.8 = Ksig 3locale.8 (V1.14) unde: Keg = 1,2+1,3 VI. Protectia linillor electrice 167 ae pam calc ~ 3p calc p €St€ Curentul in raport cu care se desensibilizeazA protecta liniei la un defect pe bara B, la capatul opus celui la care este instalata protectia, calculat in conditiile care conduc la valoarea maxima a acestui curent. Fig. VI8._Sectionare homopolara (a) i caracteristica nym calc. =A0) (b) Pentru determinarea valorii maxime /p .ojc g. trebuie s8 se stabileasca dac& aceasta apare Ja.un scurtcircuit monofazat sau la un scurtcircuit bifazat la pamfnt. Dac din calcule (bazate pe schemele de calcul ale impedanfelor directe si homopolare) rezulta: rs , (V1.16) atunci, in (IV.14), Jpg cate 8 COnstituie valoarea corespunzatoare unui scurtcircuit monofazat, in plus, mai trebuie avute in vedere urmatoarele: = daca sectionarea rapid nu este directionata, trebuie verificata desensibilizarea si in raport cu curentul care circula prin linia protejata in sens invers, la defecte Ja pamént pe o linie vecina spre surs’; = dac& linia protejatt alimenteazA transformatoare, trebuie verificatt desensibilizarea protectiei in raport cu curentul de oc de magnetizare, Curentul de pornire al sectiondrilor homopolare temporizate se desensibilizeaza in raport cu curentul de pornire al sectionarii homopolare rapide de pe linia spre consumatori, In cazul protectiei maximale homopolare temporizatd, prezentata in fig. V1.9a pentru o refea formata din 3 linii, curentii de pornire se calculeaz8 in raport cu curentul de dezechilibru Jes ot 8 FCSH, in cazul regimului stationar al unui scurtcircuit trifazat exterior, cu o relatie de forma: Typ = Kg K aper.| dee sat,» (VL.I7) SS 168 Protectia sistemelor electrice unde: Kyjg = 1,25; Kaper = 1*2 in functie de temporizarea protectiei maximale. Fig. VL9, Protectie maximala de curent homopolar temporizat a unei refele radiale (a) si caracteristica 1, = 0) (b) {in practicd rezulta: /,, = (0,4*0,6)/,, unde J, este curentul nominal al liniei protejate ‘Temporizarile protectiei maximale homopolare, fig. VI.9b, se stabilesc in trepte crescitoare despre consumatori spre sursi (de la transformatorul T, spre T;), considerand numai elementele conectate galvanic la linia protejat&. Din acest motiv, temporizrile protectiei maximale homopolare rezulti sensibil mai mici decat ale protectiei maximale de curent temporizate impotriva scurtcircuitelor polifazate, care, desi se stabilese conform aceluiasi principiu, sunt coordonate de la cei mai indepartati consumatori de pe media tensiune, pana la surse. VL2.4.2. Protectia liniilor din retele cu curenti mici de punere Ia pamant Aceste linii fac parte din rejele de medie tensiune (6...35) kV, care functioneazi cu neutrul izolat sau legat la pimant prin bobina de stingere. Valoarea curentului de punere la pimint depinde de capacitatea rejelei la tensiunea respectiva (format din lini cuplate galvanic) in raport cu paméntul care la randul ei depinde de lungimea totals / a liniilor din refea, de tensiunea refelei U/ si de tipul constructiy al refelei (aeriana sau in cablu), Pentru refele aeriene, valoarea curentului de punere la plmdnt /, se poate calcula aproximativ cu relatia: na is, 308 (vis) a pet ow >= 10 pentru rejelele de cabluri, cu U/ in kV si / in km. VI. Protectia linillor lectrice 169You might also like
