CAPITOLUL 6 BARAJE DE PAMINT § 1. SCURT ISTORIC 4, Primele baraje de pamint Barajele de pimint alcdtuite dintr-o umplutur’ omogen’ sau neomogeni de materiale locale, reprezint tipul cel mai vechi de baraj. Exist’ informafii despre baraje de pAmint construite cu peste doud mii de ani in urma. In Ceylon, unde intre anii $00 si 200 i.e.n, exista o civilizatie foarte dezvoltata, se construiau baraje mari pentru irigatii. Se cunoagte un asifel de baraj care avea 18 km lungime, 25 m indltime si confinea circa 17 mil. m? de umpluturd. Se cunosc mai multe baraje de pmint in India, construite in jurul anului 1000, din care unele mai sint in functiune. Cel mai mare din ele, Madduk-Masur de 33 m inaltime, a fost distrus in timpul unei viituri din cauza lipsei evacuatorilor. Secolui al X1X-lea marcheazi 0 noua etapa in executia barajelor de pimint, datoriti: dezvoltirii tehnicii de compactare. Pentru compactarea terasamentelor in Anglia se foloscau la inceput turme de animale care treceau peste umpluturi. S-a folosit apoi cilindrul compactor neted, iar dup anul 1905, cilindrul compactor tip picior de oaie. Inceputul secolului XX cunoaste folosirea lareé a depunerii hidraulice (sau a hidromecanizarii). Dezvoltarea mare a mecai ‘in general, a fficut ca in ultimii 40 de ani acest procedeu de executie si se aplice destul de freevent. Progresele continue realizate in domeniul cunoasterii paminturilor, in hidraulica apelor subterane, ca si dezvoltarea utilajelor de construcjii pentru executarea tera- samentelor, au permis realizarea unor baraje de pimint de inalfimi si volume din. ce ince mai mari si la un pret de cost avantajos. 2. Date statistice statisticd [1] referitoare la evolutia in timp a constructiei de baraje de pimint mai inalte de 30 m, aratd pe decade astfel: 1860-1869 3 baraje 1870-1879 > 2 baraje 1880-1889 | = 1890—1899 > 2 baraje 1900—1909 > 12 baraje 1910-1919 * 26 baraje 1920—1929 11) 63 baraje 1930—1939 | 61 baraje 1940—1949 NII 59 baraje 1950-1955 + 104 baraje Total ~ 332 baraje524 CONSTRUCTIE HIDROTEHNICE in tabelul 6—1 se prezinti evolutia numerici a barajelor construite in ultimii 20 de ani, dupa o statistic’d a Comisiei Internationale a Marilor Baraje. TABELUL 6-1 Feionte de | Namrata tote | Geet | areute | te iu oot eat Ce | | teat [ete Le | j / 1 fiss—9@ | goo | 217 | s400] na 29 | 750 I: / ry | ips S| S| SL 2793800) st_| 950) 57 650 1955—1959 | ase | 620. | 53.0 370_| 32.00] 8s [750] 81 | 7.00 voor asso | 927 | S90) 8 [ar00) tat [sm | 98 600 Se observ tendinta de crestere numeric a barajelor executate din materiale locale in raport cu celelalte tipuri. Accasta se explic& pe de o parte prin epuizarea treptat a amplasamentelor favorabile executirii de baraje de beton, si pe de alt parte, prin perfectionarea utilajelor de constructii pentru lucririle de terasamente sia tebnologiei de punere in opera. in U.R.S.S. numérul barajelor de pimint este in continu crestere; in S.U.A. circa 759, din barajele executate sint baraje de pimint; in Marea Britanie numérul barajelor de pamint a ajuns la 55% din numérul total de baraje existente. Franta, tard cu vechi traditii in constructia barajelor de beton, Spania, Portugalia, Japonia sialtele, au inceput de asemenea si construiasc& pe scar larga baraje din mate- Tiale locale. 3. Cele mai inalte baraje Cele mai inalte baraje de pimint executate pind in prezent prin compactare sint arditate in tabelul 6-2, iar cele executate prin depunere hidraulicd in tabelul 6-3. TABELUL 62 | | casa: cosas tastinea | ESE oem | Volumal de] Votomat | men | Ne Toa Fags) et | SS, |S, | i i “Nuree Inoomirasie |URss. | a0 | 730 | sgoq | 1040 Grovile ies | Sua | 236 | 2316 | 39099 | aaa WAC: Bennet 198 | is3 | 2000 | 43.729 | 70.100 | Don Pedro (New)*) in construetie. | 8.0. rs | si | ini | "sae Charvak in construcjie | URSS. | 108 | 62 | ‘2899 | 000 | | Fanny ie | Su ies | 32 | oxtea | See | Swift i958 | SU. 16 | ei | ims | 09% | Goescheneralp * | 1960 Riven 15 | Si | 15350) 007s | * plimint + anrocamenteBARAJE DE PAMINT - 25, TABELUL 63 | tor Yotumat ge Yoluut Baraat conte =f ri eis Gira | Oe, ! Mingheceaur | 1983, 5.085 16,000 | Fort Peck | 1940 96.029 | 19,400 070 Cobble Mountain | 1932 in figura 6-1 se prezint& evolutia in timp a inaltimii barajelor construite din materiale locale. Din analiza graficului se constatd c& in prezent sint trei tipuri de baraje din materiale locale care se aplicd cu prioritate: — haraje cu nucleu central de argilé sau putin inclinat spre amonte si prisme de rezistenfi laterale din aluviuni sau anrocamente (aE a, r Er); — baraje cu ecran de argilé asezat pe aluviuni sau anrocamente (Ea, Er); — baraje cu ecran special din beton bituminos sau beton armat (A mr, Cmr). turer) ” 7 A coon re Sg as SERIES ates atate(arah : ices | ate a A 4 apt M7 ae OD tinny non | wk | | Art control —e= SERRE RETEEELELEREDHRRRE TREE EE Fig. 6-1. Evolutia in timp a inalyimii ae din materiale locale, Mave de revistat ¢ — pint: Elemente de cianare: £ — maciew ta ecran beton, ‘Reton armats metal W=—lemns Yuri ds bara: a Ear nuclen de aria yt prime de alaiants 2— rE rocamente: m — 2dirie wat SAipucle Suu eran subir &k— hidromecanizaty; C— (eal laste ‘nucle de aigllé si prisme de anco~ Cimencs $e £4 a, paint prin: Miromecatizare ca nociea: 4—Er, eran de arlla 1 prim de. anrocame Ci esr de beton, sdsre-de patra s)anrocamente: 9d mr, estan de beton bituminos, sddre de Distr ‘8 anrocamentey 7—'Cm, stand bvion $i Corp de sidarie weal526 CONSTRUCTH HIDROTEHNICE injec ‘- desctrcitor de supratstas 4— sale de devine 6 prises 7— pried pentea Spe tall; 8 galerl de eductiue! 9 castle fo ghterit Forte: 11 ~eeatals bids Se releva tendinta actual de a se aplica in special solutii de baraje cu etansarea din nucleu de argili la indltimi din ce in ce mai mari. In prezefit cele mai inalte baraje de pAmint din lume sint Nurek din U.R.S.S., inalt de 305 m (fig. 6-2) si Oroville din S.U.A., inalt de 224 m (fig. 6-3). Fig. 6-3. Barajul Oroville (S.U.A.), cel mi 1-nvcleu de argila; 2—2one de transite; 3-ahvsBARAJE DE PAMINT 37 4, Stadiul in fara noastra In tara noastrd exist multe amplasamente favorabile constructiei de baraje de int, in special pe cursurile medii si inferioare ale riurilor. Pind in prezent s-au executat baraje de pimint cu indltimi reduse: barajul Belci pe riul Tazlau (H = 14 m), barajele uzinelor de pe Bistrita — aval si Arges — aval, barajul Rovinari pe Jiu, digurile din albia majoré a Dundrii etc. Pentru urmatorii ani se prevede executarea unor baraje de pimint impor tante: barajul Brebu pe Doftana (H = 78 m; Voimin = 3,5 mil.m®), barajul Vipe- resti pe Buziu (H = 40 m; Vpimin = 2,9 mil.m®) si altele. P § 2. DESCRIEREA BARAJELOR DE PAMINT 5. Criterii de clasificare Barajele de pimint sint construite din_nisipuri, nisipuri argiloase, argile nisi- poase, argile si pietrisuri. Corpul barajului poate fi constituit dintr-un singur fel ce material sau din amestecuri, astfel zonate incit si asigure etangeitatea si rezi tenta lucrarii, Sectiunea transversald a unui baraj de pimint este de obicei trapezoidalé, cu taluzurile (amonte si aval) line, rezultate din conditiile de stabilitate. Barajele de pimint se pot executa practic, pe orice teren de fundaie, cu ex- ceptia milurilor foarte curgatoare, a terenurilor cu materiale solubile in apa (ghips, sare etc.), a straturilor groase de turbi sau a rocilor cu proprietiti mecanice extrem de neuniforme. In figura 6-4 sint prezentate principalele tipuri de baraje de pimint fundate pe terenuri impermeabile [2]. Dac materialul de umplutura este uniform si asigurd prin calitatile prop: etanseitatea si rezistenja profilului, barajul este de tip omogen (fig. 6-4, A). Dac& profilul barajului este realizat din materiale diferite, care asigura etanseitatea (ecrane sau nuclee de argili, beton, metal etc.) si respectiv rezistenta (nisipuri, pietriguri), barajul este de tip neomogen (fig. 6-4, B). Barajele de piimint neomogene sint cele mai raspindite, datorita posibilitatilor largi de a se adapta la condifiile locale. Materialele care compun profilul unui baraj de pimint neomogen se asazi intr-o anumitA ordine. Din acest punct de ve- dere se disting: baraje alcdtuite din mai multe sorturi de materiale cu elementul Ge etangare asezat in amonte, numindu-se in acest caz ecran sau mascd (fig. 6-4, By) si baraje cu elementul de etansare asezat in partea central a profilului, numindu-se in acest caz mucleu sau simbure (fig. 6-4, B,). Barajele neomogene cu ecran pot fi cu ecran plastic, format dintr-un strat de argild, argild nisipoasd sau turba (fig. 6-4, B,,), sau cu ecran rigid din beton,528 CONSTRUCTH HIDROTERNICE Fig. 6-4. Tipurile principale de baraje de pimint A—omogen; B—neomopen; C—mixt, serocamente 51 plein, beton armat, lemn sau metal (fig. 6-4, B,,), aplicate in cazurile cind materialul de umplutura este foarte permeabil. Barajele neomogene cu nucleu pot fi cu mucleu plastic din argild, argila nisi- poasa (fig. 6-4, B,,) sau cu diafragma rigid’ din beton, beton armat, metal, Iema (fig. 6-4, B,,), aplicate in aceleasi cazuri ca tipul anterior. Atunci cind materialul pentru constructia barajulvi este partial paint partial piatr, barajul se numeste de zip mixt (fig. 6-4, C) si este considerat baraj de pamint sau de piatra functie de materialul cu volumul cel mai mare. In cazul terenurilor de fundatie permeabile, tipurile de baraje mentionate se completeazi cu elementul de racordare al corpului etans al barajului cu stra- tul de bazi etang al fundatiei (fig. 6-5). in cazul terenurilor de fundatie stincoase, elementul etans al corpului barajului se racordeaza cu stinca printr-un pinten (pana) de beton sau argila (fig. 6-5, b), executindu-se, daci este cazul si o perdea de etansare prin cimentare, bitumare sau argilizare (fig. 6-5, a). in cazul unui teren de fundatie nestincos si permeabil, barajul se racordeazi cu stratul impermeabil prin prelungirea clementului de etansare din corpul barajului pind la stratul impermeabil (fig. 6-5, ¢, d, ¢, f), daci acesta se giseste la adincime acceptabila. In cazul cind stratul impermeabil lipseste sau este la adincime mare,BARAJE DE PAMINT 329, @. 4 Fig. 6 a— co perdea do etansare: b— ca pinten de betoo ‘range al berjlat pind Ia rato perms 5. Tipuri de racordare a etansirii barajului cu terenul impermeabil: arg: «de, f— ee, prelate, lementlt de ata‘ si ae pee Ge allay se lungeste drumul de infiltratie al apei in fundatie prin executarea unui anteradier (fig. 6-5, g) sau a unui perete de palplanse (fig. 6-5, h). Un alt element constructiv, caracteristic barajelor de piimint , este reprezentat de dispozitivele de drenaj. Crearea drenurilor in corpul barajului — zone cu mate> riale de granulatie mare si rezistenfa foarte mici la infiltratie (fig. 6-6) — are scopul de a atrage curentul de infiltratie, micsorind zona saturaté cu apa din corpul bara~ jului si marind astfel stabilitatea taluzurilor, Funcjie de existenfa sau absenta drenurilor, barajele de pimint se clasificd in baraje drenate si baraje nedrenate, Dup& modul de punere in oper al materialului de umpluturd se deosebesc: — baraje cilindrate, executate prin asternerea unor straturi de pimint cu o anumitd umiditate, care apoi se compacteazi prin cilindrare sau batere;Fig. 6-6. Scheme de drenare a barajului: ‘2a prism de dena}: 0 —cu saltea de rena: ecu drenajtobular !— curbs de infiltrates 2 — pram Boloranis I salts de ap gi petri; 4— gare longitadiala cu barbacare; 4—conduste tanwersle de Svacuare. —baraje sedimentate hidraulic, la care transportul si indesarea materiatului se realizeazi prin procedee hidraulice; — baraje mixte, la care nucleul se executa prin sedimentare, iar parjile laterale prin cilindrare. 6. Con de tucru Barajele de pimint, la fel ca toate constructiile de retentie, sint supuse actiunii apei care se infiltreazd din amonte spre aval. Zona din corpul unui baraj supusd infitratiei este delimitat’ de curba de infiltratie sau depresiune, care igi schimbi pozitia functie de nivelul apei din lac. Peste nivelul curbei de depresiune corpul barajului este supus actiunii fortelor capilare si umiditaqii naturale a pamintului, In zona de saturare cu apa pamintul este supus la presiunea hidrostatica, precum $i la actiunea fortelor de infiltratie (presiunea hidrodinamica) care cautd s& antreneze particulele de pamint spre aval (fenomenul de sufozie). In timpul constructiei barajelor de pamint sau la coboriri bruste ale nivelului apei in lac, deoarece materialul cu rol de etansare (argila, argila nisipoasa etc.) cedeazi greu apa existent in porii si, apare un excedent de presiune in apa din porii materialului de etansare, cu efecte defavorabile asupra stabilitatii Iucrdri. Taluzul amonte este supus actiunii valurilor si actiunii variatiei nivelului apet din lac, care tind si desprind’ materialul de pe taluz. Taluzurile barajului si partile sale exterioare sint supuse actiunii de inghet-dezghet. Corpul barajelor de pamint fiind format din materiale cu rezistentd redusi la croziune, orice deversare peste baraj poate duce la avarierea constructiei. La fel apele de ploaie, pot provoca eroziuni ale taluzurilor. 7. Cor Un baraj de pamint trebuie si indeplineascd urmatoarele conditii principale pentru a fi stabil [3]: — s& nu existe pericolul de deversare a apelor peste coronament; —curba de depresiune s& fie situatd cit mai jos posibil si in interiorul para- mentului aval; — paramentul amonte sa fie stabil la sciderea bruscd a nivelului in lac: — pantele taluzurilor si fie stabile, cu un coeficient de sigurantd satisficdtor in orice ipotezi;BARAJE DE PAMINT sr taluzurile amonte si aval sa fie suficient de line, astfel ca eforturile provocate de umpluturd in fundatie si fie mai mici dectt cele de care aceasta este capabil, asigurindu-se un coeficient de siguranta satisfacdtor; — sd nu existe posibilitatea de trecere liberd a apei din amonte spre aval; — si se asigure pe parcursul curentului de infiltratie viteze suficient de reduse pentru a nu se antrena materialul din care se compune barajul sau fundatia lui — paramentul amonte si fie bine protejat impotriva acjiunii valurilor, iar cel aval impotriva actiunii_ ploilor; — presiunea apei din pori in timpul constructiei barajului si la goliri bruste ale lacului si fie mai mic decit valorile care ar periclita stabilitatea Iucrarii. 8. Avariile barajelor de pamint statistic recent arata cd principala cauzi (50.5%) a avariilor barajelor din materiale locale este deversarea apelor peste coronament in timpul execufiei sau in timpul exploatarii, daci evacuatorii de ape mari au fost insuficient dimensionati. In ordine, alte cauze de avarii sint infiltratiile prin corpul barajelor, sufoziile si afuierile (15,5%), alunecarile taluzurilor si tasirile mari care produc fisuri pericu- loase_(13,5%), ca si infiltrate pe ling’ conductele ce traverseazi barajul (10%). Din alte statistici rezult& ct perioada cea mai periculoasa este primul an dupa constructie (29% din numirul total de avarii), respectiv primii 5 ani de Ja darea in exploatare, cu un procent de 53%, Aceste cifre confirma faptul cd, datoritd conso- lidar, in timp se produce o imbundtafire sensibild a calitdii ‘materialului din baraj. Se constati ci dupa anul 1940 numérul avariilor Ia barajele de pimint a scAzut simfitor. § 3. EXEMPLIFICARI 9. Barajul Gascheneralp A fost construit in Elvetia in perioada 1955—1962. Este un baraj de tip mixt, de pamint si piatra (fig. 6-22, 5), cu inaljimea maxima de 155 m si lungimea la coronament de $40 m. Volumul barajului este de 9,35 mil. m?, iar volumul lacului de acumulare de 75 mil. m*, dn partea centralii barajul este fundat pe stincd alcdtuité din granit. Spre ex- tremititile profilului transversal fundatia este alcdtuita din teren aluvionar, in zona amonte existind si un strat de turbi. Fundajia s-a ctansat printr-un voal de injectii. Corpul barajului s-a etangat printr-un nucleu de nisip fin si argild, cu grosimea de 11 m la coronament si 44'm Ja baz. Compactarea nucleului s-a facut cu compactoare pe pneuri, in straturi de 25...35 cm grosime. De ambele parti ale nucleului sint prevazute filtre. In aval, la nivelul fundatiei, S-a executat 0 saltea de drenaj, iar in amonte o saltea si puturi de drenaj. Partile laterale ale profilului sint construite din anrocamente.532 CONSTRUCTHT HIDROTENICE 40. Barajul Mattmark A fost construit in Elvetia in perioada 1962-1966, Este de asemenea un baraj de tip mixt, de pimint si piatré (fig. 6-7), cu inaljimea maxima de 112 m si lungi- Fig. 6-7. Barajul Mattmark (Elvetia): g—plan de. sitajic: 1 —corpul barsilui: 2— galerie. de injcit_3—galetie de dren; 4 Bile ae acens ne; 6-—eilere'de pole; 7—polie de fund $i vere SEGRISS is pal conse 16 ie ae ae Be MeinlBARAJE DE PAMINT 533 mea la coronament de 780 m. Volumul barajului este de 10 mil. m®, iar volumul util al facului de acumulare de 100 mil. m’. Barajul este fundat pe morene si aluviuni glaciare. Stratul etans din fundajie este alcdtuit din granit si gnais. Fundatia s-a etansat printr-un voal de injecti. Etansarea barajului s-a realizat printr-un nucleu, situat in zona amonte a profi- Jului, Nucleul este aledtuit din material de morend cu dimensiunea maxima de 150 mm, pus in opera prin compactare, cu compactoare pe pneuri de 80 t. Nucleul este incadrat de straturi filtrante de 40 em grosime. De asemenea um- plutura de piatra a barajului, aledtuitd din piatra de morend cu dimensiunea maxima de 800 mm, este strabituté de saltele drenante dispuse din 20 in 20 metri, Para~ mentul amonte este protejat de un strat de blocuri de piatra, Ritmul mediu de umpluturi realizat pe zi a fost de 25000 m°, cu o formatie de lueru de 700 oameni in dowd schimburi. 11, Barajul Anderson — Ranch A fost construit in S.U.A., in perioada 1941—1947. Este un baraj de pimint (fig. 6-8), executat prin compactare si hidromecanizare, cu indlimea maxim’ de 105 m si Volumul de umpluturi de 6,7 mil.m? (4). Barajul este fundat pe granit si pietris de morend. Etansarea se realizeaz prin- trun nucleu gros de argild-nisip, prelungit pin la roca de fundatie impermeabila. Conform notatiilor din figura 6-8, zonele J, 2 au fost puse in opera prin compac- tare, iar zona 3 prin procedee hidraulice. In aval, in zona 4, barajul are un strat de anrocamente si o saltea filtranté de 1,80 m grosime. Fig. 6-8. Barajul Anderson-Ranch (S.U.A): mien senipermenll; 3 material peel, 4—snroamente; §— Ses protec de anrocameste; 7—gaait; ‘8 atuviani. 12. Barajul Serre-Pongon . A fost construit in Franja in scopul atenuarii undelor de viitura si pentru irigafii (v. fig. 6-19). Are indlfimea maxima de 123m silungimea la coronament de 600 m. Volumul barajului este de 14 mil.m®, jar volumul lacului de acumulare de 1200 mil.m? [5].Fundatia barajului s-a etansat prin injectii cu ciment si argila. Forajele s-au executat din galerii de injectii construite special la ambele maluri. S-au forat in total 17200 m, injectindu-se 11000 t ciment si 24000 t argila. Etansarea barajului s-a realizat dintr-un nucleu de argila, dispus in zona cen- trald, Prismele amonte si aval s-au executat din amestec de nisip si pietris. Com- Pactarea s-a efectuat cu compactoare pneumatice de 40 t (4 treceri) si de 60 t (8 treceri), in straturi de 60 cm grosime. 13, Barajui Mingheceaur A fost construil A (fig. 6-9). El asigura folosinfe multiple: hidroenergetice, de irigatii, de navigatie, pentru atenuarea undelor de viiturd. A avut la inceput o inalfime maxima de 74 m sia fost supraindltat ulterior Ia 80 m. Barajul este fundat pe argili alternanti cu gresie. Materialul pentru umplu- turile din corpul barajului s-a extras dintr-o balastiera de nisip-pietris, situata la 5 km in aval de amplasament. Umpluturile s-au executat prin sedimentare hidrau- licd. in acest scop s-au facut in prealabil incercdiri pe o pisti experimental de 160% 30 m. Prin procesul de sedimentare s-au obfinut urmétoarele zone, previizute in pro- iect si confirmate in practicd (yg — greutatea volumetric in stare uscati): — prisma exterioara din pietrig si nisip yy = 1,90 ... 2,00 t/m®; — prisma intermediara din nisip si pietris yy = 1,66 ... 1,74 t/m®; —nucleu din argili si praf 74 = 1,50... 1,66 t/m’. Debitul de infiltrate prin baraj, evaluat in proiect la 600 I/s, a rezultat din misuratorile efectuate de 190 1/s (0,13 1/s.m baraj). Tasarea corpului barajului a fost de 5... 25 em. — prisme intermediare: 3—simbure: 4— batardou amonte; areasBARAJE DE PAMINT 535 Barajul s-a construit in perioada 1957—1960 pentru crearea unei acumuliri de apa pe riul Tazlau, in vederea compensirii debitelor (fig. 6-10). Este un baraj executat prin compactare, cu nucleu central de argild prelungit pind la roca de baz. Are iniljimea maxima de 14 m i lungimea la coronament de 371 m. Volumul de umpluturi este de 220 000 m®, iar volumul lacului de acumulare de 12 milm®, Nucleul de argild al barajului este fundat pe roca de baz, aledtuita din mare cu caracter slab argilos si gresii. Prismele de rezisten{a ale barajului sint fundate direct pe stratul aluvionar, cu grosimea de 2...4 m, care acoperi roca de baza. ‘Nucleul de etansare s-a realizat din lehm (lut) extras din terasa inferioard a fului cu ocazia sapaturilor din amplasament, avind k = 1,82. 10° em/s si w 1... 18% (Kk — coeficient de permeabilitate, w — umiditate). Compactarea s-a FAcut in straturi de 25 cm, in cazul compactarii mecanice cu tAvalug picior de oaic de 17 tsi in straturi de 10 cm, in cazul compactirii manuale. Greutatea volumetric& uscatd a argilei dup& compactare a variat in limitele 1,55... 1,92 t/m. De o parte si de alta a nucleului de argila s-au executat umpluturi din balast nisipos si din material aluvionar. Materialul s-a extras dintr-o balastierd situat in albia majora in amonte de baraj. Avind in vedere granulozitatea favorabild a materialului din balastierd (curb& continua pind in zona particulelor fine) s-a re- nunfat la solutia clasicd cu filtre inverse de o parte si de alta a nucleului de lehm. Pentru balast s-a realizat 0 compactare foarte bund (yq = 2,19 t/m), peste preve- derile din proiect. Taluzurile sint protejate cu plici de beton de 4x4% amonte si cu brazde de iarbi la paramentul aval. La piciorul amonte s-a executat un pinten de beton pentru racordarea pereului din plici de beton cu terenul, iar la piciorul aval un prism drenant din bolovani de riu. 20 m la paramentul 1 ucla de arglt; 2— balastsispos ‘sratur Blames" pinten Se beta536 (CONSTRUCTII HIDROTEHNICE 15. Barajul Rovinari Acest baraj creeazd un lac de acumulare care serveste la regularizarea debitelor ‘si la atenuarea undelor de viitura ale riului Jiu, ferind de inundatii 0 zona de circa 1800 ha. Este alcdtuit dintr-un nucleu de argild si prisme exterioare de balast, executate prin compactare. Fundatia este etangati printr-un ecran de gelbeton (fig. 6-11). Inaltimea maxima este de 14 m in etapa intii, urmind a fi suprainaltat Ja 21 m in etapa a doua. Lungimea totala la coronament este de 6,5 km. Volumul -de umpluturi este de 2 mil.m*, iar volumul lacului de acumutare de 105 mil.m® in Fig. 6-11. Barajul Rovinari 4 nuclen de arilt; 2— fltru de nlsip; 3— fitru de baast; 4—prism de Balas: §— prism de steril; 6 —peres ‘ia snrocamentes 7 — inlerbare: 8 —ecran din gelbeton! 9 ~sapranaliate prevaaia ia Gaps « dows 10 aii prafoasd; 71-—balst mipos; 12—marad.arpiloas. Protectia paramentelor s-a asigurat cu anrocamente, in grosime de 75 cm, Ja taluzul amonte si prin inierbare, la taluzul aval. Pentru’ descarcarea apelor mari sa construit un stivilar de beton cu trei deschideri de 9 m. 16, Baraje pe Bistrita-aval si Arges-aval Pentru crearea lacurilor de compensare orari ale acestor amenajari au fost realizate numeroase baraje de pimint cu iniiltimi de 10... 15 m. Fiecare din aceste baraje, pe ling partea de pAmint, cuprinde gi un stavilar de beton, echipat cu sta- vile, pentru descircarea apelor ‘mari. Aceste baraje au in general corpul executat din balast compactat, iar etansarea cu ecran din plici de beton armat de 4x5%x0,20 m (fig. 6-12), sau cu nucleu de cargili (fig. 6-12, b, ¢, d). Solufiile pentru etansarea fundatici s-au ales funcjie de adincimea la care se gaseste stratul de roca impermeabila: — pentru adincimi ale rocii de 3...7 m sub cota terenului, se aplica solutia cu pinten de argild (fig. 6-12, 6) sau cu trangee de gelbeton (fig. 6-12, a, c); — pentru adincimi mai mari, de 10... 20 m, s-au aplicat cu succes perefi con- ttinui de beton, executafi cu utilaje speciale; in figura 6-12, d, se prezint o etansare‘b—Miogeti ati); ¢— Ol (Ara: d Vad Btn, ta Spaten de ttiny =o 2 ation sp 7: — arena wie acpla; 12 flow de nis wind 77 paipaore Larsen 18538 (CONSTRUCTH HIDROTEHNICE cu palplanse metalice, executatd in curent liber de apa la barajul Vaduri (solutia di bune rezultate dar este costisitoare). Protectia paramentului amonte (i cazul etansirii cu nucleu de argild) s-a realizat cu pereu din bolovani sau anrocamente, asezat pe un strat de pietris de 10... 15 cm grosime. Paramentul aval s-a protejat prin inierbare si prin drenarea apelor de siroire spre rigolele de a piciorul aval al barajului. ‘Compactarea materialelor puse in opera s-a ficut cu cilindri compactori picior de oaie, numarul de treceri pe acelasi strat find de 8 ... 10 in cazul argilelor si de 4...6 pentru aluviuni. § 4. CONDITI NATURALE 17. Surse de materiale Barajele de pamint necesita cantitiyi considerable de pimint ca material de constructie. De aceea existenta pimintului de constructic 1a o distan{a rational’ in fara noastra circa 2 ... 3 km) de locul de punere in opera si la 0 cot convenabili sint cei mai importanti factori care decid alegerea unei variante de pimint. In tari cu grad de mecanizare ridicat, distanta de transport poate creste Ia peste 10 km. Astfel, in S.U.A., la barajul Oroville (H = 224 m), balastul a fost adus de la. 14 km. Cercetaripreliminare de teren trebuie sa precizeze cantitatea, natura si repar- titia pAminturilor din cariere si balastiere. Cercetiiri speciale de laborator precizeazi calitatea materialului care urmeazi si intre in corpul barajului. Studii insuficiente si aprecieri eronate duc la modificdri de solutii si la stagniri in executie. Din cauza suprafejelor mari ale balastierelor si eterogenittii depunerilor din ele, chiar atunci cind au fost studiate aprofundat, mai apar surprize. Astfel, la barajul Marmorera din Elvejia s-a constatat in timpul constructiei, cf din materialul previzut pentru execufia simburelui lipseste circa 20% , ceea ce a condus la modificarea proiectului La evaluarea cantitatii de material trebuie s4 se ia in consideratie si dispo1 bilul provenit din excavatille care se fac pentru celelalte lucrari ale unei amenajiri. Se poate cita cazul barajului Garrison din S.U.A. la care volumul de umplutura de 57 mil, m® s-a executat aproape in intregime cu materialele rezultate din exca- vatiile de Ja celelalte Iucrari. Cunoasterea proprietitilor fizico-mecanice ale pimintului serveste la stabil rea distributiei materialului in corpul barajului, in vederea realizar etanseitatii si sta- DilitZtii sale. Dup% natura materialelor necesare (piminturi pentru zonele etanse, aluviuni pentru filtrele inverse, materiale pentru prismele de rezistent) balastie- rele (carierele) respective pot fi amplasate in zone diferite. Pentru execufia acestor baraje sint utilizabile toate piiminturile, cu excepfia celor cu confinut de materii organice mai mare de 3 ... 6%. Uneori si aceste procente sint depisite; simburele barajului Agostitlan din Mexic a fost executat din ni- moluri cu 17,5% corpuri organice. Piminturile nisipoase fine cu compozitie uniformi, argilele foarte umede si plastice, trebuie evitate. Punerea in oper si asigurarea stabilit’ii unui baraj rea- lizat din asemenea piminturi este dificil’.BARAJE DE PAMINT 539 Barajele de pimint se pot construi practic pe orice teren de fundatie. Totusi, economicitatea este influentata in mare misurd de calitatea terenului de fundatie, ca si de costul lucrrilor necesare pentru imbundtafirea proprietitilor sale. Tere- nurile de fundatie slabe si misurile de consolidare insuficiente au fost cauza pri- busirii unui numar mare de baraje de pimint. in cazul fundatiilor stincoase, profilele barajelor nu depind decit de natura paminturilor de umplutura. O atentie deosebita se acorda stirii de fisurajie a ro- cilor si posibilitatii de etansare a acestora prin injectii. Cele mai multe vii au deasupra rocii de baz impermeabile un strat cu grosime variabild de aluviuni sau de roca degradat, permeabil [6]. Dac adincimea la care se giseste stratul impermeabil este mica, etangarea fundatiei se execut prin exca- varea stratului permeabil si inlocuirea lui cu material impermeabil, iar dac& adit cimea este mare, etansarea se realizeazi printr-un voal injectat sau printr-un perete continuu, Uneori roca impermeabil se gaseste la adincime foarte mare. La barajul Bever roca de baz s-a gasit la 70 m adincime, iar la barajul Serre-Pongon la 110 m adincime, necesitind solutii speciale, In acelasi mod se trateazi accidentele tectonice si morfologice. Desi acestea nu afecteaz’ posibilitaqile de realizare ale unui baraj de pmint, ele influenjeazi so- lutia constructiva. De exemplu, barajul Oras din Brazilia (H ="54 m) a fost puternic curbat in plan pentru a se evita o zona erodat& din aval, umpluta cu aluviuni per- meabile (fig. 6-13). Ca urmare a tasirilor mari si a refularilor, terenurile de fundatie impermeabile plastice sau moi, care se consolideazd greu, pot provoca pribusirea masivului de ‘mint. Din aceasti cauzi barajul trebuie executat cu taluzuri line, iar indljarea ui si fic dup& un plan calendaristic care si permita consolidarea fundatiei Pentru lucriiri importante si in cazuri mai cgmplicate, studiile geologice de teren capt o amploare foarte mare. In figura 6-14 se aratii dispozitia lucrarilor de cet cetare geologica pentru barajul Serre-Poncon. La aceasta lucrare s-au executat mai mult de 12 000 m de foraje, pufuri si galerii, pentru a se determina conturul fundului riului, natura umpluturii aluvionare si starea calcarelor care formeazi roca de baz. Fig, 6-13. Barajul Oros (Brazilia) — vedere in plan: 1 —coronament: 2—parament amonte: 3— Sarament seals 4— pon de eosune ust Si'iteria pemesbi540 (CONSTRUCTH HIDROTEHNICE Ob rT@ 400 mae meee’ | Reale Meincte | potuch teri | ate ieee Profi! transverso! 47-48 4 Profil trossversal ax boraj _ Hg Mstirg ‘58 Alueiuni Fig. 614. Lucriri de cercetare geologic la barajul Serre-Pongon: a—plan de situ; profile transverse Analiza conditiilor geologice trebuie intotdeauna extinsi in jurul amplasamen- tului barajului si in zona lacului. Accidentele grave petrecute in anul 1963 prin surparea yersantului sting in lacul creat de barajul Vajont sau, in 1965, prin ruperea unui ghejar din apropierea barajului Mattnrark, demonstreaz& cu prisosinji acest lucru, 19. Conditii morfologice Corpul unui baraj de plimint se adapteazii la orice forma de vale, ins solu- fille pentru descairctorii de ape mari si golirile de fund depind in mare masura de relieful ei. Uneori un amplasament optim pentru corpul barajului poate fi schimbat ‘cu altul care prezinti 0 dispozitie de ansamblu mai buna. Forma si deschiderea vaii influenteazi de asemenea solutia de deviere a apelor in timpul construcfiei si indirect, execufia barajului. In amplasamente cu vai strimte, devierea apelor prin sectiunea albiei nu este posibil& si atunci debitul de constructie este evacuat prin galerii laterale. Aceste lucrdri scumpese constructia.Je DE PAMINT sat La barajul Belci de pe Tazlau, solutia initiald, in care barajul de pamint se in- tindea pe toat ltimea vaii, s-a modificat prin introducerea unui stivilar de beton, tocmai din cauza dificultitilor de deviere a apelor si de executie a unui deversor de suprafafa inscris pe mal. in privinja formei in plan a barajelor de pimint se recomanda o usoara curbura concava spre aval, pentru a se limita pericolul aparitiei fisurilor pe paramentul aval, Razele variazd intre 400 si 1000 m. La barajul Oros (fig. 6-13), unde au exis- tat si motive de ocolire a zonei de eroziune, raza este de 160 m. in situatii speciale, ca in cazul barajului Serre-Pongon, curbura a fost orientatd in sens invers (cu con- cavitatea spre amonte), comportarea barajului in exploatare find si in acest caz buna. 20. Conditii climatice Regimul precipitatiilor atmosferice, iernile grele si arsifa, influenfeaza intr-o ‘oarecare misurd alegerea tipului de baraj si modul de executie al acestuia. In re- giunile cu ierni grele sint de preferat materialele necoezive pentru umplutura si ecranele rigide, evitindu-se folosirea argilei. Pe aceasta cale se asigurdi o oarecare continuitate in execufie, nefiind necesare opriri de lungi duraté. Aceleasi mate- tiale se folosesc si in regiunile cu precipitatii dese, deoarece compactarea este pu- ternic influentati de umiditatea materialului de compactat. Conditiile climatice din U.R.S.S. au facut si se dezvolte foarte mult metoda de executie prin hidromecanizare. Aceasta este mai putin influentata de condigiile climatice decit metoda prin compactare. § 5. TRATAREA TERENULUI! DE FUNDATIE 21. Generalitagi Daca studiile asupra terenului de fundatie indicd existenja unor straturi mai slabe, se analizeazd urmatoarele posibilitati de remediere: \depirtarea stratului necorespunzitor; solutia este aplicabilé atunci cind stratul este subjire si situat citre suprafaja terenului; — micsorarea pantei taluzurilor barajului; in acest caz, cu toate c& inaltimea barajului amine aceeasi, datorita extinderii suprafeyei de fundatie se realizeaza © repartizare mai uniforma a sarcinii verticale ca si o reducere a eforturilor. Aceasti solufie duce ins la o crestere important’ a yolumului de um- plutura;502 CONSTRUCTIT HIDROTEHNICE — tratarea fundatiei, care in principal const in modificarea umiditaii gi den- sitatii pamintului spre a i se reduce compresibilitatea sia i se mari rezistenta Ia thiere; — micsorarea ritmutui de construc} execufiei, pentru ca pe aceastii cale ter: si introducerea unor intreruperi in timpul ul de fundatie si se poata consolida. Pentru mirirea gradului de indesare al nisipurilor afinate cel mai bun mijloc este vibrarea. Vibratoarele se aleg in functie de elementele geometrice si geotehnice ale stratului ce urmea7i a fi indesat (foarte utilizate sint vibratoarele tip Keller). In S.U.A. se foloseste un dispozitiv de vibrare in adincime, concomitent cu ii de apa in nisip, obtinindu-se astfel 0 compactare si mai eficient’. In cazul terenurilor foarte poroase folosirea unor explozii dirijate in stratul de compactat, di rezultate bune. De exemplu, pe un santier din S.U.A., pentru com- Pactarea unui strat de nisip foarte poros, de 5... 10 m grosime, s-au utilizat explo: cu incdredturi de 5 kg exploziv cu 60% dinamita, plasate la $m adincime. Indicele de goluri al nisipului a fost redus de Ja 1 la 0,75. inje 23. Tratarea terenurilor argiloase Dacé terenul de consolidat se giseste sub nivelul pinzei freatice, presiunes ex terioard este preluati de apa din porii materialului, care nu poate fi expulzata din cauza permeabilitajii reduse; compactarea nu mai are loc decit pe masura evacuirii apei din pori. Principata problema in acest caz const in gasirea unei solufii pentru Grenarea apei. Drenurile sau puurile filtrante se amplaseazi in aval de baraj sau pe toatd suprafata de fundatic. Entre corpul barajului si fundasia argiloasa se asaza un covor drenant care dirijeazi apa colectat spre aval. Gind argila de fundajie este foarte putin permeabi poate fi accelerati prin pompare. In figura 6-15 se arati modul de drenare a fandatiei barajului Stock din Anglia. |, evacuarea apei din port in acest caz fundatia barajului este constituitd din argile rosii nisipoase, de 2.4 m grosime, asezate pe un strat de 1,5 m grosime, din argile cenusii moi si ndimol. Straturile de argile nisipoase s-au consolidat imediat sub sarcind; nimolul Sa consolidat mult mai greu, iar argilele cenusii intr-un timp si mai ndelungat. intreaga suprafati de fundatie s-a drenat cu drenuri verticale de 12,8 em dia- metru, amplasate la distanfe de 3 m transversal si 16,3 m longitudinal fata de axulFig. 6-15. Barajul Stock 2 —amplesarea deenurlor de sisp: 1 —suprafah drenata:2—albia ral umpluth cu plated: 3— prise de pint: 1, 2an12—aparate de masera: b— pro tansenal; 1—rigola de coletare; 2—seat drenants 3— suprafaya de fandaies # CS —eecien! Sess beste Pi eeaee Seeiel —yrkene SutPA: 9—drenuri vertiale de isp barajului. intreaga suprafaté a fost acoperiti cu un strat drenant de 22,8 em gro- sime, care comunicind cu puturile de drenaj si cu prisma aval, asigurd evacuarea apei din fundatie. § 6. ETANSAREA TERENULUI DE FUNDATIE 24. Generalit3ti in cazul in care fundaia unui baraj de pamint este constituita din materiale permeabile, se impun masuri speciale de etansare a acestora. Se cunosc baraje de pamint fundate pe terenuri foarte permeabile, nisipuri afinate cu coeficient de permeabilitate k = 10"! cm/s si cu porozitatea n = 50%, care prin luarea unor masuri de etansare a fundatiei, se comporta bine in exploatare.S44 CONSTRUCTII HIDROTEHNICE Actiunea de antrenare a materialului din terenul de fundatie se combate prin: —executarea unui strat filtrant in aval si sub corpul barajului; —executarea unor puturi filtrante in aval de baraj; — etansarea fundatiei Deoarece primele dou m&suri eviti numai antrenarea materialului, dar m- resc debitul infiltrat, de obicei se adopta ultima solutie, iar primele doua se folo- sese ca masuri suplimentare de sigurantZ. Solutiile de ansamblu privind etangarea terenului de fundatie diferd functie de conditiile locale, specifice fiecdrui ampla~ sament. 25. Radiere amonte Cind stratul impermeabil se gseste 1a adincime mare, reducerea infiltratiilor se poate realiza prin prevederea in amonte a unui radier (covor) etang. Radierul se executi din acelasi material ca elementul de etansare al corpului barajului, cu care acesta face corp comun. La barajele executate in zone premontane si de cimpie exist posibilitatea folo- sirii straturilor superficiale, de obicei mult mai putin permeabile decit terasa al vionara situaté dedesubt. Astfel, la barajul Pingdrafi pe Bistrija, in zona terasei aluvionare a albiei, etansarea s-a rezolvat prin completarea stratului superficiat de Iehm existent (cu grosimea de 1... 3 msi k = 10... 10° cm/s), Solutia, care a costat de 20 de ori mai putin decit ctansarea cu ecran de injecjii previizut& initial a dat bune rezultate in exploatare [7]. Efectul de reducere a infiltratiilor se realizeaza prin lungirea drumului pe care apa il are de parcurs. Lungimea necesari a radierului se poate deduce prin calcul, punind condifia ca la iesire viteza apei de infiltrajie si fie inferioara vitezei critice de antrenare a particulelor, sau ca debitul specific de infiltratie s4 fie limitat. Pen- tru siguranti, se recomanda o lungime a firului de curent de infiltratie de minimum 10 H, unde Heste inaltimea retentiei. Dup& unii autori [2] lungimea rafionala a ra~ dierului este de 6... 8 ori indljimea retentiei. Grosimea radierului depinde de pre~ siunea apei si de natura terenului. © formuld pentru calculul grosimii radieruly} este urmétoarea: a ay ‘unde / este lungimea in metri a radierului din lac. in mod curent grosimea radierului variazi de Ia 0,60 la 3,00 m. Realizarea radierului este dificil in vaile neregulate, cu multe ridacini de arbori si in special acolo unde versanfii prezinta zone cu roci 2 nu se poate conta pe o reducere completa a infiltratiilor sica urmare se iau masuri de drenare a suprafejei de contact a barajului cu fundatia.g (38.00. 7 Fig, 6-16, Etansare cu anteradier de argild la barajul John Martin: — suc de area vestil; 3— tetardou smonte:_ 4—polplanse; ‘invoctngnie de protecey 7 ore In figura €-16 se araté modul de realizare a unui ascmenea radier, care pentru siguranja a fost completat cu palplinye, bEtuwe pind tx stratul imper meabil [8]. 26, Ecrane executate in transee Cind! stratui impermeabil este situat lao adincime pind la 15...30m 0 solutie sigurd de etangare se realizeazA prin executarea unei trangee pind la acest strat, care apoi este umpluti cu material etang (beton, argili). Alegerea maierialului de etangare depinde de natura stratului de baz’ si de economicitatea solufiei. Pintenii sau ecranele de beton si beton armat se executa pe roci sindtoase. Intotdeauna, la alegerea unei astfel de solujii trebuie luat in considerare pericolul tasdrilor inegale ale furdatiei pintenulvi, care pot produce fisu- rarea acestuia, La baraje mai vechi se intilnese asemenea pinteni executati la adincimi foarte mari, In figura 6-17 se prezint& barajul Yarow din Anglia la cate pintenul de argilé are 29 m adincime. _ ee Fig. 617. Etangare cu pinten de argili la barajul Yarow 1 pinten de argil; 2— materia alvionsr; 3—zore diferite de mates! permesb “creed impermesbilis 5 protecie co pista.546 CONSTRUCTH HIDROTEHNICE Dezvoltarea altor metode de executie a ecranelor etange a redus simfitor inal timea economicd de executie a trangeclor inguste. In general, se accept o adincime de 10... 15 m ca limita maxima pentru astfel de transee. Realizarea unor transee mai adinei, in prezenfa apelor subterane, pune probleme dificile de executie si de asigurare a unor lucrari de calitate bund, iar preful de cost creste mult. Totusi, acest tip de ctansare fiind cel mai sigur, el se aplicd la barajele moderne chiar pind la adincimi de 35m, cum este cazul barajului Anderson-Ranch (. fig. 6-8). La noi in tard s-a realizat o experient& pozitivi in problema ecranelor de etansare din beton si beton ergilos cu ocazia lucriirilor de pe Bistrita — aval, execu- tindu-se in total 110 000 m® suprafata etangata, cu o lungime total de 16 000 m [7]. Dintre toate solutiile aplicate, cea mai economica s-a dovedit solujia cu ecran de etansare din beton argilos sau gelbeton. Metoda const din siparea cu ajutorul iui extavator cu cupa inversa, a unei trangee de circa 1,50m lijime, ai etirel perefi sint mentinuti cu noroi tixotropic. Materialul rezultat din excavare (balast cu noroi tixotropic) este amestecat cu ciment intr-o static de betoane si apoi bas- culat direct in trangee. Pe masura ce excavatia avanseazd, gelbetonul se asterne in transee sub taluz natural, avindu-se grija ca intre piciorul taluzului sau si acela al ex- cavatici si rmina o distanf& de circa 10 m pentru manevrarea cupei excavatorului Compozitia noroiului tixotropic este: 1/2 argild gras local, 1/2 bentogel, pentru © densitate de 1,2 t/m?. Compozitia pentru Im® de gelbeton este: ciment Portland 100 kg, lut local 200 kg, silicat de sodiu 5 1, agregate si noroi bentonitic 1,15 m°. Solutia cu gelbeton se foloseste pe scarii largiisi la amenajarea Arges — aval, dato- rit avantajelor pe care le prezinta: ritm de executie ridicat, continuitate fara im- Partire pe tronsoane, tehnologie de betoane simplificati, folosirea ca material de constructie a insusi materialului excavat Solutia cu gelbeton se aplicd pind la adincimi de 10 m, plasindu-se excavatorul, care poate sipa o transee de maximum 6,5 m adincime sub talpa, la nivelul pinzei freatice, cu o decapare inifiald de 2... 3 m. Cind materialul excavat din trangee nu poate fi folosit la prepararea betonului argilos de umpluturd, calculele economice arata ca in acest caz devine mai indicat ecranul cu pereti din piloti de beton forati 27. Eerane din chesoane sau piloti Aceste tipuri de etansari se aplic in cazurile cind terenul impermeabil este situat la adincime mare. In figura 6-18 se arata modul de executie al ecranului din chesoane la barajul Quabiin Dycke, A fost str&baitut un strat de circa 40 m grosime de aluviuni permea- bile cu chesoane cu aer comprimat, de 2,7 x 13,6 m. Coborirea nivelului apelor subterane a permis ca presiunea de lucru din cheson sa fie redusi la o treime. Prin inchiderea ulterioar’ a rosturilor intre chesoane s-a realizat ecranul de etansare. La barajul Merriman, fundat pe aluviuni glaciare, s-au folosit chesoane de 3,7 m aime, coborite la 60 m adincime. Ecrane de etansare se pot realiza si din piloti, care se introduc pina la stratul impermeabil. Solutia se aplicd la baraje de inaltime mai micd. Dupa tipul utilajului si calitagile terenului, ecranele pot fi executate pina la adincimea de 45 m.BARAJE DE PAMINT os Fig, 6-18. Beran realizat din chesoane la barajul Quablin Dycke: a—secjiune tranvesld: !—-cheion; 2—umplatark clindratés 3— molar seineetts figraies #—“wmplsturallindeats: S——penm de. anrocamente; 6 —fundatie de, isp s1 plctissbsectone longtadinaas 1 nivel iif al apelorsubterane: 2—"lnis fonda der “Shoes J curbe de coborite nivelgi aplor sebectane 28. Ecrane din palplanse Ecranele din palplange metalice reprezint in multe cazuri solutia cea mai eco- nomiea. Ele permit o adaptare usoard la orice tip de etangare folosit pentru corpul barajului. La alegerea solutiei cu. palplanse trebuie cunoscuté bine natura terenului de fundatie. In terenuri care contin bolovani mari, palplangele nu pot fi batute. Exist pericolul ca in timpul baterii, unele palplanse si devieze de la directia de batere verti- cali si sd se creeze astfel o deschidere subterand foarte periculoasa pentru stabili- tatea fundatiei, datorita concentrarii infiltratiilor. Cunoasterea amanuntita a terenu- lui permite alegerea corespunzatoarea profilului de palplansi sia metodei de batere. Ecranele de palplange se controleaz& cu atentie inainte de darea in exploatare, siipind pujuri de control in punctele unde se constata anomalii la batere. Pentru 6 sigurant mai mare, la unele baraje se recurge la baterea a doua rinduri de palplanse, distantate la 3...4 m. Dupa batere, spatiul interior se injecteazi cu suspensie de ciment sau argilé.S48 CONSTRUCTIE HIDROTENNICE La barajul Swift s-a recurs la palplange speciale de tip celular H. Pamintul din celule a fost scos cu ajutorul apei sub presiune, apoi s-a turnat beton, realizindu-se un ecran etans. In acest caz stratul de bazi fiind stincos, in continuarea palplanselor sa injectat fundatia pe toatd !ungimea 29. Ecrane injectate Metoda injectiirilor in terenul de fundatie, care in general se aplicd pentru fun- datiile stincoase, se aplicd uneori si pentru etansarea paminturilor permeabile, Dificultitile de aplicare ale acestui procedeu in cazul paminturilor permeabile se datoresc urmitoarelor cauze: Volumul de goluri este mult mai mare decit in caztl fundatiilor stincoase; din cauza posibilitatii relativ usoare de comunicatie intre goluri, suspensia se rispindeste intr-o zona mai mare decit cea dorita; suspensia se injecteaz& in conditiile existentei unui curent de apa subteran, care uneori o spala. Tehnica realizarii injectiilor este in general similara cu aceea de la fundaiile stincoase. Controlul injectirilor se face cu probe de api sub presiune, pe toata inalimea forajelor de control. Dupa Lugeon, executia ecranului este satisfiicatoare ccind, in oricare foraj de control, cantitatea de apa pierduta la o presiune de 10 atmo- sfere nu depaseste | l/min. m de foraj. Dupa suspensia folosita, injectiile sint: cu ciment, cu argila, cu dive: chimice (silicati), cu produse bituminoase. Injectiile cu ciment se aplicd in general pentru umplerea porilor mai_m ca 0,1 mm sila 0 Vitez4 maxima a curentului subteran de 0,25 cm/s. Daci se adaugd acceleratori de priza si se folosesc cimenturi cu o finete de macinare foarte mare, aceste limite se pot depasi, dar numai dup& cercetiri speciale. Injectiile cu argila se folosesc pentru piminturile cu porii foarte fini. Cele mai indicate argile pentru injectii sint bentonitele, dar se folosese si alte argile foarte active, are se gisesc uneori in amplasamentele barajelor. Avantajul suspensiilor argiloase este cd acestea nu sint spalate de apele subterane. Prin adaugarea de ciment in sus- pensia de argild se asigura o fixare mai sigur a acesteia in porii pmintului, Pentru colmatarea straturilor de nisip si pietrig se recomandii ca granula cores- punzatoare diametrului (dgo) al suspensiei sa fie de cinci ori mai mica decit diametrul eficace al materialului (dy). Pentru etansarea unor piminturi cu goluri mai mari se amestec3 argilii cu nisip fin. Tnjectiile cu diverse produse chimice, ca de exemplu silicati solubili de sodiu siclorura de calcis, sint in general mai scumpe decit injectiile cu argila si nu se aplic& decit acolo unde acestea din urma nu se pot folosi. Nisipurile cu granulele sub 0.2 mm si cu permeal cuprinse intre 2,5. 10 cm/s si 1. 107 cm/s se preteaza pentru se produse aceste injectii. Pentru formarea unui ecran continuu sint necesare foraje foarte apro- piate — 60 cm distant intre foraje — ceea ce scumpeste lucrarea. Tnjectiile cu emulsie de bitum se intrebuinteaz acolo unde exist’ sau unde curentul de apa subterand spalit solutia de ciment. Marim Pp apa agresiva -4 particulelor find fi folosite in teren nu se coloidale de bitum este mai mic& decit a particulelor de cimer in acelasi domeniu. Cercetari prealabile trebuie si analizeze dac: giisese elemente care, prin contact, s4 provoace ruperea emulsici. realizare deosebit’, a unui ecran de etansare prin injectii, este ecranul ba- rajului Serre-Poncon (fig. 6-19)Inelnat de injcies ~~ coronaments 4 — fran de sts pores ee sty 10o Fig. 6-20. Granulozitatea _alv- Viunilor riului Durance si a mate- rialelor injectate: inigstates a argliss b= mestce arn in zona barajului, riul Durance curgea pe un strat de aluviuni de 110 m grosime. Umplutura aluvionard era eterogend, lentile de material grosier alternind cu zone nisipoase si cu intercalatii de deluviu de pant. Permeabilitatea medie a umpluturit era de 5.10 cm/s. Tot materialul se gasea intr-o zona cu api termala de 60°C. Pentru realizarea ecranului s-a injectat 0 solutic din amestec de argili si ciment Volumul sau teoretic a rezultat de 100 000 m?, S-au injectat 35 000 t, din care 11 000 t cciment si 24000 t argild. Granulozitatea materialului si a suspensiei se aratd in figura 6-20. Injectarea a fost realizata folosind tuburi cu clapete. Lungimea total’ a forajelor a fost de 17200 m. Dupa injectare permeabilitatea materialuiui a avut o valoare medie de 5.107% cm/s, fiind de aproximativ 1000 ori mai mic decit inainte de injectare. § 7. ETANSAREA CORPULU! BARAJULU! 30. Generalitat In cazul barajelor neomogene elementul de etansare al corpului barajului poate fi agezat in amonte, numindu-se in acest caz ecran sau mased de etansare, sau poate fi asezat in centrul profilului, numindu-se in acest caz nuclew, simbure, sau diafragmd. Solujia cu ecran de etansare prezinta urmatoarele avantaje = permite o marie a inclinarii taluzului aval deoarece tot corpul_ barajului lucreaza ca element de rezisten{ uscat; asigurarea stabilitijii prismului amonte, in special la golirea rapid a lacului, impune asezarea unei suprainc’rcari pe ecran, cea ce conduce fa o mirire a volumului de material din amonte: — permite o executie independent’ a corpului barajului fat de elementul de etansare; accasti asezare a ecranului este aleasd in special in {rile unde din cauza climatului executia ecranului necesita intreruperi.BARAJE DE PAMINT 551 Solutia cu ecran de etansare prezintd ins urmatoarele dezavantaje: — elementul de etansare este supus unei degradari in timp, fiind mai sensibil lg tasiri datorit& conditiilor speciale de lucru; el necesita reparatii periodice; — deoarece la o coborire bruscd a nivelului in lac trebuie asigurata drenarea sapida a apei infiltrate in corpul barajului, sint necesare masuri speciale de drenaj; — datoritd inclinarii ecranului, creste consumul de material de etansare fata de solutia cu nuclew central; —elementul de etansare fiind mai expus, poate fi distrus, av ave asupra stabilitiii generale a barajuluis — presiunea pe zona de contact intre ecran si suprafata de fundatie este mai mic& si de aceea rezistenja la alunecare si filtratie este mai redusa Solutia cu nucleu de etangare prezinti urmitoarele avamtaje: — intregul baraj lucreaza la actiunea sarcinilor exterioare in condigii mai bune, fiind aleatuit simetric fata de nucleus — deoarece calitatea materialului din nucleu este mai putin important pentru asigurarea stabilitatii generale, volumul nucleului poate fi variabil functie de con- ditiile locale: limitarea volumelor de argili méreste ins& economia constructiei si reduce durata de executie: — nucleul are cea mai micd suprafaga de contact cu fundatia, dar greutatea sa aplicindu-se normal pe suprafaja se creeazi in zona o aderenté mult mai bund 0 filtratie mai redusi: — pantcle exterioare ale prismelor laterale pot fi mai abrupte, acestea depinzind exclusiv de rezistenta la forfecare a materialului folosit; de aceea volumul total al barajelor cu simbure central este mai redus. Solutia cu nucleu de etansare prezint& ins& urmatoarele dezavantaje: —nucleu! imparte barajul in doud zone distincte cu. problemele de executie si de comportare respective; executia nucleului si a prismelor laterale, trebuie sa fie concomitenta, nefiind posibile decit decalaje mici intre niveluri; — in cazul necesitatii unui voal de etangare sub nucleu, acesta trebuie realizat inainte de inceperea umpluturilor la baraj, sau prin intermediul unei galerii de in- Jjectii_special previzuta. Din punctul de vedere al caracteristicilor elastice, elementele de etangare se gru- peaz in urmitoarele clast = etansari elastice, formate din argilé, covoare bituminoase etc.: — etansairi semielastice, formate din tol metalic3, beton bituminos, beton de mint — etansairi rigide, formate din beton, beton armat, diafragme metalice, Cele mai indicate pentru barajele de pamint sint etangarile elastice, care pot pre- lua deformatiile uncori mari ale corpului barajului. Folosirea ecranelor sau diafragme- lor rigide este conditionata de posibilitatea incastrarii la baz intr-o roca sdnatoasa. Din punctul de vedere al materialului de constructie folosit, elementele de etangare se grupeazi in urmatoarele categorii: —etansiri din pimint natural; — etansari din beton de pamint sau hydraton; — etansari din beton sau beton armat; — etansiri_ metalice: — etangiri din materiale bituminoase; — etansari din folii de diverse materiale. id consecinte582 CONSTRUCTIL HIDROTEHNICE 31. Etansari din pimint natural in acest caz materialul cel mai folosit este argila, reprezentind o solutie bund si economicd daca se gaseste in apropierea barajului Se considera bune in acest scop piminturile care indeplinesc urmatoarele cali nT — granulozitate: 10 ... 50% din material s aibi d < 0,002 mm, minimum 60% si aibi d< 0,06 mm; fractiunea de pietris d > 20 mm se recomanda si fie elimi- ata; — plasticitate > 30; limita de curgere < 80%, limita de plasticitate > 20%; — permeabilitatea s& fie cuprins& intre 6 . 10° cm/s si 1.10~7cms — si nu contind humus, siruri solubile, ridacini. Grosimea ecranului sau simburelui de argili depinde de calitatea materialului intrebuintat si de indljimea barajului. In cazul unui ecran, grosimea la partea superioara este 0,75 ... 1,00 m, iar la bazii 1/4... 1/8 din inaltimea barajului. Deoarece un ecran de argilé dispus pe fata taluzului amonte poate fi usor spalat de api, se prevede acoperirea lui cu un strat de protectie. in figura 6-21 se arati aledtuirea ecranului la barajul Amecker. Se remarcé acoperirea ecranului de argilé cu un strat de 6 cm de asfalt. Argila, ca material de etansare al corpului barajului, se asazi mai freevent in centrul sectiunii, ca nucleu sau simbure. Grosimea nucleului la partea superioar& se alege de (1... 3) m, functie de imea barajului. Pentru permeabilitati ale materialului cuprinse intre 1.10 “gi 6.10-¢cm/s grosimea la bazi a si 1/4) H, unde Hf este inaltimea barajului, Sint si cazuri speciale cind grosimea la baz’ a simburelui atinge 1/1 si chiar 1,5/1 fata de Fig, 6-21. Etansarea corpului barajului Amecker: b—secjiane; strat de sgl; 2— strat de piety 3—ecran de argia 4 — 1 yefea imoermeabils 6 —taiebate-BARAJE DE PAMINT 553 6-22, Nuclee de etansare: 2- QmeaiuZ Ome sim|2 © Dupa unele recomandari americane, grosimea stratului din blocuri de piatra si marimea pietrelor se alege conform tabelului 6-5 [4]: TABELUL 65 | toahimes vat | Grosimea mining ‘sea | =a ss a | 030 03 =| 00 | | Oa O38 | 10 os a3 | te | Oss 0 | mo | (O a | so | 8 0 Pictrele agezate pe taluz trebuie s& fie dure si negelive. Ele trebuie astfel tesute incit la izbirea valurilor si nu fie smulse.BARAIE DE PAMINT 561 Fig. 630, Protejarea cu blocuri de beton lal barajul Arvo: 4. fundaie de grant caolniat: 2—pisip si petis: 3—tubur do drenaj: 4—nucles ox 75 .. 80% args S— yond eu GD"y seas 6-—z0n8 cu 10 350, uipllns 7 pinen eu 70%, aeglat#-— pat de putea bituta; 9 Bloc ‘de Geton 180 kplbuc;) 10—Pschena imbedcamintit anton, Pereurile din beton se executi din blocuri sau plici de beton simplu, beton armat sau beton poros. La barajul Arvo din Italia s-au asezat pe taluzul amonte blocuri de beton cu o greutate de 180 kg fiecare (fig. 6-30). Aceasti solutie necesita manoperd multi pentru agezarea blocurilor si de aceea este rar aplicata. Pereurile din plici se executa din dale prefabricate, cu dimensiunile (1,5 ... 3) x 3.m si plici monolite, cu dimensiunile pind la 20 x 20 m. Grosimea pliicilor se alege de 15...20 cm, pentru beton armat si 50... 60 cm, pentru beton simplu. in toate cazurile este necesar si se aseze sub plici un strat filtrant de nisip si pietris. Placile trebuie prevazute cu gauri (barbacane) sau alte solujii de scurgere a apei, astfel ca la o scidere brused a nivelului in lac acestea si nu fie impinse $i deplasate. Din acest punct de vedere plicile de beton poros au avantajul ci realizeaza evacuarea uniforma a apei Daca taluzul aval este supus actiunii valurilor zona respectiva se protejeazi in acelasi mod ca taluzul amonte. Pe toata suprafata, taluzul aval se protejeaz’ impo- triva siroirii apelor de ploaie prin inierbare si executarea de berme si rigole de colee- tare. Un cazul cind pamintul argilosal ecranului sau al corpului barajului se umfla Ja inghet, se executa la suprafata un strat de protectie sau izolafie termica de 2... 3m grosime, din nisip sau din pietris amestecat cu nisip. 39. Filtre si drenuri In corpul barajului filtrele se agazi in mod diferit, dupa fun trebuie si o indeplineasca. Filtrele asezate sub forma de straturi drenante, dispuse pe treimea sau sfertul aval al unui baraj omogen, coboard linia de infiltratie din corpul barajului. Uneori filtrul se agaza i pe taluzul amonte (fig. 6-31, a), cu rolul de a-l proteja lao coborire brusei a nivelului apei. Stratul filtrant poate fi ridicat in corpul barajului, cu rolul de a intercepta linia de infiltratie (fig. 6-31, 0) Cind stratul filtrant se agaz& de o parte si de alta a simburclui impermeabil, el are rolul de a proteja nucleul impotriva splarii prin antrenarea materialului. Dacd nea pe care$02 CONSTRUCTH HIDROTEHNICE 2. Fig. 6-31, Ajezarea straturilor filtrante la baraje omogene: 2 barajat Arkabotla: |—material impermesbil; 2—condcts 4i_puuri de drenajz 3—canal de evacuate: 4 — Dieings prima ae hoioram barat Galovay linia "erbnatat ins 2 few Oe ion baie Pea de pitas 8 maternal tmnpermeabis 8 mater Din pees filtrul se plaseazd intre umpluturé si fundatia argiloasa, el are rolul de a accelera procesul de consolidare a fundatici. Pentru a indeplini functiunile ardtate, stratul filtrant trebuie s aibé o permea- bilitate mare si in acelasi timp sd nu permit antrenarea particulelor fine din materialul de baz protejat In privin(a granulozitatii filtrului, recomandarile sint diferite. Filtrele se pot realiza cu o granulozitate uniforma, in acest caz recomandindu-se urmatoarea rela- fie de dimensionare Fee nx o) unde F5y si Byy sint diametrele de ordonatd 50% din curbele granulometrice ale materialului pentru filtru si ale materialului de baza. Aceste filtre sint mai scumpe, necesitind 0 sortare deosebita a materialului Daca granulozitatea este neuniforma rapoartele sint diferite, pentru particule rotunjite (material rulat) recomandindu-se relatiile: 5 In Fa < 58, me @) 12< fs < a9, Bs ® 6 << 18, recomandindu-se totodata ca materialele prea fine si cele mai mari de 65 mm si fie eliminate.BARAJE DE PAMINT Fig. 6-32. Filtru tip Ter- zaghi la barajul_ de anro- ‘camente Bou-Hanifia: )—straturi Sizante: 2 con- ‘duces ‘de dre) Terzaghi recomanda relaile fe<4 nd si Boas (10) ind stratul filtrant inconjoara un dren perforat se recomanda ca diametrul maxim al giurilor drenului si fie mai mic decit Fys/2. Din conditii constructive un strat filtrant trebuie si aiba grosimea de cel pu tin 25 cm. Filtrul se realizeaza obisnuit din straturi succesive, fiecare strat fiind determinat dupa recomandairile de mai sus fat de stratul anterior, care devine strat de bazi. Astfel se reduce foarte mult grosimea necesara stratului filtrant. In figura 6-32 se arata un filtru de tip Terzaghi, realizat la barajul Bou-Hanifia din patru straturi succesive. La baza taluzului aval al barajului filtrul se opreste si reazema in general pe o prism de drenaj din piatrd. Aceasti prisma asigura in conditii bune evacuarea apelor infiltrate prin corpul barajului, fard ca stabilitatea taluzului aval si Tie perie clitata. Indltimea optima a prismei este de 15... 25% din inaltimea barajului, asic gurind astfel interceptarea liniei de infitratie (Fig. 6-33. a). Daca in apropierea bara- Fig. 6.33, Aledtuirea prismei de Srenaj la’ piciorul aval al bara b—cind patra fa tk564 CONSTRUCTH MIDROTEHNICE Fie, 64, Steal de ren) In pcoreltasanol oral It bj Sends lun de stuatie x ona aval: 6 —setane_ ton en de inbioney Psat tiajy Sevan; Joep talae"aal 4 tes mgt pera @ = 490 mh fb metic (D = 310 mms 6 ft depict”? umplcurd corp bara: 8 Aare; 9a tren ratory 10umplotra Ge niips from jului au exist’ piatr’, volumul prismei se poate micsora, previizind straturi filtrante Fie pe taluz, fie in corpul barajului, pentru a indeparta linia de infiltratie de taluz (fig. 6-33, 6), Cind cantitatea de apa care trebuie evacuat este mare, se impune colectarea si evacuarea ei cu ajutorul unor tuburi metalice. © asemenea solujie s-a adoptat Ia barajul Serdis, drenat cu tuburi la baza taluzului aval (fig. 6-34), Dacé evacvarea liberd a apei in aval, prin gravitatie, nu este posibil, se pom- peaz apa din pujuri amenajate in acest scop sau din galerii colectoare. 40, Racordarea barajului cu terenul de funda si cu malurile Aceastii racordare are menirea s& asigure un contact etans intre corpul baraju- lui de pamint si fundatie, respectiv intre el si maluri. {In acest scop, in mod obligatoriu se indepirteazd de pe toatd ampriza barajului stratul de pAmint vegetal, strabatut de ridacini si resturi vegetale, afinat si foarte permeabil, adincimea acestui strat find de obicei de 0,30... 1,00 m. Modul de racordare a partii etanse a barajului cu stratul impermeabil al fundatiei s-a prezentat mai inainte. Prelucrarea suprafetei de contact cu malurile se face sub forma de trepte incli- nate, peniru usurarea executiei. Trebuie acordat o mare atentie racordarii elemen- tului etans din corpul barajului cu zona impermeabild din mal, pentru a preveni infiltratite.BARAJE DE _PAMINT 56s, Fig. 6-35, Legitura barajelor de plmint cu alte construct in lan: b, €-— sect evinerae; J— corp bara) de pimins; 2—2id 41, Racordarea barajuiui cu celelalte construct Legaturile dintre barajul de pimint cu celelalte constructii reprezinti puncte slabe care favorizeazd infiltrafiile. De aceea la aceste racorduri se previd intotdeauna diafragme sau pereti, care lungesc drumul apelor de infiltratie. Acesti pereti se leagd de constructia de beton fie monolit, fie cu ajutorul unui rost etans, care asigura posi- bilitatea tasdrii independente a diferitelor parti ale constructici (fig. 6-35). Daca barajul este previizut cu un ecran din materiale plastice se recomanda ca ecranul sa fie transformat treptat inainte de racord in simbure, deoarece racordarea cu un ecran inclinat prezint&é mai putina sigurant Zidurile elementului cu care se racordeazi barajul de pamint se recomand& si fie inclinate (pant 10: 1), pentru ca p&mintul de umplutura si fie presat pe su- prafata zidurilor, obsinindu-se un contact mai eficace. § 9. PROPRIETATILE FIZICO-MECANICE ALE PAMINTURILOR 42. Clasificarea paminturilor P&mintul este un sistem dispers alcdtuit din trei faze: solidd, lichida si ga- zoasa. Faza solida (scheletul pamintului) este aleatuita din particule de diverse marimi. Particulele de diametre apropiate formeazd fractiuni granulometrice. Compozitia granulometricd a unui p&mint se stabileste determinind greutatea fiecdrei fractiuni in procente fata de greutatea totala in stare uscati a pamintului respectiv.Fractiunile granulometrice se clasified astfel (11), [12] argile 2.2.2... coe < 0,002 mm raf (aii) : 0.002... 0.02 nisip fin (méeuni) S002 2020 nisip mare Mle2 S20 pietrig .. sansemunsase = 20. ‘Mai recent [13] s-a elaborat urmétoarea clasificare: argile = =< 0.005 mm pra.) III, e005". 0.08 1 cane sees O08 ind pietris 20 20 bolovanis. m scee saves 20 rs 200) bolovani fone 5200. Paminturile cu continut mai mare de 10% fractiu loase si se clasifiea conform tabelului 6-6. Paminturile nisipoase se clasificd conform tabelului 6-7. de argild se numese argi- TABFLUL 66 ea Fahim Arsita Peat Nise | pits Cd] OT rit pass mia 8 owls ase i so Argila prafoasa 30... 60. | |__max 55% | est min 55° est Bolovinis = | max 45% min 35% | In figura 6-36 sint trasate curbele granulometrice ale pAminturilor ardtate mai sus Pentru caracterizarea piminturilor dupa uniformitatea fractiunilor granulo- metrice pe care le contin, se foloseste notiunea de coeficient de neuniformitate ay unde dey si diy (numit si diametru eficace) sint diametrele particulelor de pimint corespunzitoare procentelor ordonatelor de 60%,, respectiv 10°% din curba granu- Jometric’ a materialul Dupa gradul de neuniformitate paminturile se clasificd astfel: cu granulozitate uniforma sees Un S55 5 15. cu granulozitate mijlocie cu granulozitate neuniforma . [Aare Misi a | more mijlocis Fin en Tar pak Procente hh greulale 2 2a 2 0 05S G2 Of G08 or OOF C005 Gast Charme, Fig 6-36. Curbe granulometrice ale paminturilor,43, Caracteristicile de volum Pentru definirea caracteristicilor de volum ale p&minturilor se prezintd in ta- belul 6-9 notatiile folosite. TABELUL 6-9 Aer | Solid Amestecul celor rei faze a2) ‘unde 7, se numeste greutate specified si y greutate volumetri Ys— 15.100, adic ra- portul dintre volumul golurilor si volumul total, exprimat procentual. Indicele de porozitate e, sau cifra porilor, este raportul dintre volumul golurifot si volumul fazei solide: Alté mirime caracteristicd este porozitatea n% Vu Vn nV. , =r Raportul dintre greutatea apei din pori si greutatea parti s aumiditate w: Yovy, Ge a wy 21 on 14) i Ge 1) ys Mis a9 Umiditatea maxima este umiditatea probei saturate cu apa: y= nt te Wrazo = —"Mte _ 190 = £ 100. 15) ™ d= . 09)BARAIE DE PAMINT 56 Gradul de umiditate S, este raportul dintre umiditatea pimintului in stare naturala si umiditatea aceluiasi pmint saturat. Functie de gradul de saturatie cu apa paminturile se clasificd astlel: — paminturi uscate. . = 0 <5, $0, — piminturi umede . 04< 5, S08 — piminturi foarte umede - en 208 0,5, S, > 0,8 si maximum S% materi organice.vse $90 st oo 3 - vor size B5. wo) st] a0 = reo sst Ee | Es apes . ——————| BB sro sae | seo _ varesst | BE sé vets ue ar gig e ras 2 sanoypad yndisin, uy undisin, Hoos undysiny Suzo0n0u uMIUIUERL isu Suaid no indy ojuonyes sons 79 INTaBVE,CONSTRUCTIT HIDROTEHNICE § 10. PRESIUNEA APEI DIN PORI $i CONSOLIDAREA 48, Definirea presiunii apei din port Asa cum s-a ardtat, un masiv de pimint este un sistem trifazic, aledtuit din particule solide, apd si aer. Dac un masiv de pimint este incareat fie de 0 sarcina exterioar, asa cum este cazul la asezarea unei constructii oarecare pe wn teren de fundatie, sau este incdrcat succesiv de greutatea straturilor de deasupra, cum este cazul unui baraj care se inalfa, eforturile care se nasc in jurul oricdrui punct al aces tui masiv se transmit atit pirfii solide, dind nastere la 0 presiune efectiv (jets) cit si fazei lichide, ducind la o presiune a apei din porit masivului w: Srotat = Sesectiv | We ey) Starea de efort in jurul acestui punct din masiv _producind deformatii elastice si plastice, poate duce Ia pierderea stabilitiii, Acest fenomen are loc atunci cind re- istenja la tiere atinge o anumitd stare limit, exprimata printr-o relatie H6;, 62,6) = 0, care in mod simplificat poate fi redusi la relatia t, =o tg ® +e. Se considera (fig. 6-40) 0 stare de efort intr-un punct dintr-un masiv 0, si 6, = £6,, eforturi reprezentate prin cercul lui Mohr. Se presupune o drenare absolut libera a probei sio mirire a presiunii verticale of =o, + Ao,. Ca urmare presiunea lateral creste si ea of = E(6, + Ao,), iar cercul de eforturi, dupa cum se observa din figura, rimine sub curba intrinsecd a materialului, deci masivul este stabil. Daci se presupune ed drenarea este impiedicati si cresterea presiunii totale de lag, la oj =9, -+ Ac, surplusul de eforturi va fi preluat numaide apa. Atunci efortul efectiv vertical 6, rimine neschimbat, iar efortul efectiv lateral va fi micso~ rat cu cresterea de presiune a apei din poris’ =c3 —Ac,. Trasind cercul de eforturi respectiv, se observii ci acesta depaseste linia intrinsecd a materialului, cea ce inseamni ci masivul, sub influen{a suplimentului de efort, gi-a pierdut stabilitatea. Astfel se explic& dece la materiale putin permeabile, la care voluraul de api nu se poate micsora in acelasi ritm in care crese incdrearile, presiunea apei din pori creste foarte mult, producinduese surpari de taluzuri, Fenomenul cpare in special Ia inalfarea barajelor de pamint, la prima umplere sau la golirea rapid’ Fig, 6-40. Ruperea unui ma- terial datorita presiunit_ pei din pori.BARAJE DE PAMINT a lacului, in figura 6-41 se arata 4257 influenta defavorabilé pe care o are cresterea presiunii apei din pori in Taport cu greutatea proprie in ce priveste stabilitateamasivului. N. ho 100 Coeficien! de stabilitale 49, Evaluarea pres din pori 8 9 __ Este evident c& cu cit porii unui masiv de pamint putin permeabil sint mai plini cu apa, cu atit cresterea presiunii totale este preluata in pro- | porfie mai mare de apa. Pentru cazul ps ae zn Heute — ‘eres, inaperrmatbil. satura Fig. 6-41. Variagia cocficientului de stabilitate cu cu api — toatd suprasarcina este “"hyrimea relativa @ presiunii apei din por preluat& de apa din porii masivului. ‘Skempton a propus o expresie generald pentru presiunea apei din pori. Daci prin inedrcarea succesiva a unui masiv cu greutatea straturilor de deasupra se objine © mirire a presiunit verticale Ao, si o marire a pres Ac, EAoy, partea care este preluatd de apa, Au = BlAos expresie care se poate exprima si sub forma: = =]|- B, 2) = =all a-a[i- unde A si Bint niste coeficienti determinati experimental. in figura 6-42, curba 1 reprezinta o curba de tasare in conditiile unui drenaj liber si prezinta deci relatia intre tasare si presiunea efectivi. Curba IIT este curba_ de tasare a aceluiasi material, tn cond piedicarii drenajului si prezintd ret tasare si presiunea totaliic. Curba Il apartine presiunii apei din pori, care apare in cazul curbei III si care se determina pe baza re- latiei_tensoriale intre presiunea efectivi (Ao,,), presiunea apei din’ pori (Au) si presi- unea totali (Ac), De exemplu: (Bo)o — (AG), = (Ati)ox- Apa din pori este treptat expulzata in timp, datorita. presiunii exterioare. Pe misura expulzirii apei si sc&ideriipresiuy apei din pori, incdrcarea totala este preluati de faza solidd a materialului. Acesta este Aldo, — Ao;), mnii laterale corespunztoare cu deci Au, se poate scrie sub forma: cc) & fafa, BEE | | pesto é 3 : 3 $ . ep) Yea | a F Fresiunec qpei din pani Presiunea fotala Fig, 6-42. Presiunea apei din pori functie de inearcarea totald si de consolidare: 4—corbe de presiane — deformati: b — rasta. Sine presiunentotala 9 presionea pet in poke58 CONSTRUCTH HIDRO TEHNICE | W=BaR= opi MOBY Fig, 6-43. Variayia ot barajul Dae Presiinea opel din porto seapomarae | procesul de consolidare. In figura 6-42, a procesul de consolidare incepe in punctul / pe curba III si se incheie in punctul 1a pe curba I, in timp ce presiunea apei din pori descreste pind la zero. Reluind cresterea sarcinii, curba de tasare continua pe ramura Ja, 2a. In figura 6-42, b se prezinta relatia intre presiunea apei din pori si presiunea total. In aceste coordonate curba ILeste aproximativ 0 dreapté cu o inclinare apropiata de 45°. Dup% intreruperea lucrarii si consoli- darea materialului, la reluarea lucrului presiunea apei din pori creste conform curbei If a. Tangenta acestor segmente de dreapta reprezinti chiar coeficientul B din formula ui Skempton: ia G0) in figura 6-43 se arata valorile lui B la barajul Daer, remarcindu-se influent favorabild a intreruperilor de lucru sia denarii chiar partiale a materialului (ce exemplu, intreruperile in timpul iernii). Practic gradul de umiditate ramine totdeauna subunitar (S, 0.80 ... 0.95), influentind asupra rezultatului masurdtorii presiunii apei din pori. in aerul din po: presiunea este mai mare decit in api, deoarece intervine efectul tensiunii superficiale la meniscul interior al bulelor de aer (dar numai la presiuni exterioare mici) (fig. 6-44, a) [14]. Diferenta_intre presiunea din aerul din pori a, si din apa din pori w depinde de natura pimintului si umiditatea de compactare (Ig. 6-44, 6). 50, Calculul practic al pres apei po! Pentru calculul presiunii apei din pori in cazul piminturilor nesaturate cu apa (cazul real al pémintului ca material de constructie), se prezintd doa metode de calcul, folosite in S.U.A. In figura 6-45 e prezinta schema de calcul in metoda Proctor (4] care. functie de greutatea straturilor urmétoare de rambleu ce urmeaza sa fie aplicate, permite deter- minarea caracteristicilor inifiale de umiditate si greutate volumetric uscati a masivu- Jui intr-un punct, pentru a evita aparitia presiunii apei din pori. Sint cunoscute curba standard de compact are D, curba de saturatie S, iar rezistenjele necesare la tiere pentru> eos ns 5 ei TTT] yl | & | any = | | le _| oh } | oe © | 2 2rg | £1 git 3 | aT 7 | NG | | Sr) | | ¢ | oO 2 | =a Unieltote raat inehtore eatin | 7 -4@ 2 0 2 4 6 8 Fig. 6-44. Variayia presiunii apei din pori w si a presiunii aerului din pori 94: ie de efertl tala In baile: Jy Selset: 4 — Mangla: b—Gunctie de (wen) "% I bara oats Set; 3 Mang 3 8-125 Kglem? e ae + | 2 | | oars | 2 16 kglom* | oe L Unidtote% | , [a 6 w ate T = | S 8 : ope i | za | 3 é sa 8 —— “Qa Fis, 648. Meoda Proctor !9)$ Peniru determinarea_presuni |S (a Umieitote % fineie de unitate; b— Zoeae 100) = w580 (CONSTRUCTH HIDROTEHNICE stabilitatea la alunecare se exprima prin curba rezistentelor la penetrare a pimintului saturat. De exemplu, un punct din masiv, care dupa compactare se afla in A, si care dupa aplicarea sarcinilor din greutatea straturilor superioare si incheietea_consoli: dirii trebuie s@ ajunga in 4g, este in situatia ca din Ay parte din sarcina exterioard si fie preluata prin intrarea sub presiune a apei din pori, Aceasta deoarece consoli- darea la materialele putin permeabile reprezinta un proces mult mai lent decit cresterea incdrcdrilor. Pentru a evita aceasta situatie este necesar ca dup compactate acest punct si se gaseascd in C (fig. 6-45) sau in stinga curbei limita L—L’. ‘Normele elaborate de USBR admit ci apa din pori preia chiar gi in stare nesatu- ratd o parte din presiunea total, ipotezi confirmata practic. Se determina (Fig. 6-46) curba de compactare standard, iar pentru puncte de pe curba cu umiditati initiale mai mici decit cea optimd, se determina pentru diferite incarcari, identice cu cele care vor apare real in masiv, curbele de tasare final, in conditiile drenajului liber (curbele 2). Pentru aceleasi incdredri se determina curbele de tasare in stare de com- plet& saturatie a probei si cu drenaj liber (curbele 2’). Intersectia curbelor 2, reprezintd umiditatea initial’ maxima a punctelor din masiv considerate astfel ca, supuse supraincarcrilor, si nu apar& presiunea apei din pori (linie groasi), I practicd se admite ca o parte din presiunea total si fie preluatii de presiunea apei “e [| [gesee | Q § 195 2 Veuiolea specific m coalt | Umiattate we | 8 rd 2 # # Fig. 6-46, Metoda USBR pentru calculul presiunii apei din pori: 1 carb de compactare standard: 2—curbe de asare Inainte de, satorr So dtemahs # Supa satorare ov drenajs Stine limita teroned) ¢ co ‘de tatre fied’ renal §—inie Timid superar’ 1BARAJE DE PAMINT sé din pori. In acest scop, pentru calcularea presiunii apei din pori se foloseste legea Boyle-Mariotte: av Pa Vg(1— Sy + HS)— AV” ep in care: Pa — presiunea atmosferic’; P-P_— mérimea presiunii aerului din pori egalé cu presiunea apei din pori u; V, — volumul de goluri initial al probei; So —gradul de saturajie cu apa initial; H = 0,02 coeficientul lui Henry pentru aerul oclus in api; AV — modificarea de volum ce corespunde momentului cind presiunea aerului devine egalé cu a apei din pori, Se determina curbele de tasare 4, in conditiile drenarii impiedicate, pentru ace- leasi incrediri admise la determinarea curbelor 2, 2'. Unind pe aceste curbe punctele care corespund acclorasi valori m% (procente din presiunea total preluati de apa din pori), se poate determina umiditatea initial maxima ce se poate admite din con difia de a nu depisi in timpul constructici uw

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5813)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (844)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4611)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (807)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Jurnal de Santier + Registrul de Temperaturi

  

  Document3 pages

  Jurnal de Santier + Registrul de Temperaturi

  Attila Oláh

  No ratings yet
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Priscu2 Cap20

  

  Document61 pages

  Priscu2 Cap20

  Attila Oláh

  No ratings yet
• Priscu1 Cap9 Subcap 3-11

  

  Document83 pages

  Priscu1 Cap9 Subcap 3-11

  Attila Oláh

  No ratings yet
• Priscu Cap1-Subcapitolul 3

  

  Document3 pages

  Priscu Cap1-Subcapitolul 3

  Attila Oláh

  No ratings yet
• Legea Apelor NR 107 1996

  

  Document107 pages

  Legea Apelor NR 107 1996

  Attila Oláh

  No ratings yet